EPM_Vea Porotetani_194708.pdf
- Texte
-
HOO I TE MATAHITI
G,
PREISS, Directeur-Gérant.
E
Ua
e
ao
“
roa,
HOÊ: E TORU TARA.
ao
io te
fenua.
papaihia i roto i te Salamo XXXIII ir. 12, i te na ô raa e :
to te fenua, o lehova to ratou atua.
E ao to te fenua
Teie hoi te auraa : e maitai roa, e oaoa
e mauruuru roa to te fenua.,.
Atua.
te mau nunaa, no reira ratou i
ia tupu taua mau maitai ra.
O te hinaaro rahi teie no te
O te hinaaro rahi teie no
noa'i i te
mau ravea
imi
roto i te mau orurehau, ua imi te tahi pae i te tiamâraa na roto i te mau tamai.
Ua ferurihia te mau ravea e mauruuru roa’i te hoe mau Basileia na roto i te mau maitai i te pae o te tino.
Inaha, eaha ta tatou e ite papu nel i teie nei anotau ? Teie
hoiraita hoe Basileia, aita hoê nunaa tei parahi ma te maitai
Ua taui ratou i te mau faatereraa au-ore na
mau.
Eita e nehenehe ia parau î e ao to te fenua Farânî, to te fenua
Paratane, to te fenua Rusia, to tera fenua, e to tera fenua. Tei
roto te taata i te mau peapea e te mau tiarepurepuraa e rave
rahi.
E aha to tatou manaô i to tatou
fenua, tei parau noahia
m'a te
faateitei rii e : e fenua pure Atua ? E ao ânei to Tahiti mâ?
E anei !
Inaha te imi nei te mau upoo-faatere e te mau Apooraa i te
reo
mau ravea,
te opu ao
e
poria maitai ai te fenua, e ia mauruuru te aau e
te huHaata.
è
vf;a
Te afaihia nei te
piiraa aravihi
poroteïani
hoo i nia... Te
mau
te horoa hia te
;
mau
faatupu hia te hoe Haa-
arearearaa
ei iaaoaoaraa i
ui ; te
te feia rave
te
mau
faaupootia nei te mau '■ Syndicats ” i te hinaaro
no
ohipa,..
Ua rahi te mau feruriraa maitatai, anoihia i te hoe mau ferul'iraa tia-ore, ia nehenehe ia
parau e “ e ao to te fenda ”. Noa’tu
râ taua mau faaitoitoraa ra, te itea noa nei
â te maupeapea i
roto i te fenua
nei.
Te parau nei tatou
Tatou ei Tufaa nàna.
Oia,
pure
1^00,
mau
aita
e
fare-pure,
Hui-mana i
roa te
mau
orometua...
e
te
mau
e
te
fareputuputuraa, te
ohipa o te faa-
mau
haapeapea mai, te ravai roa nei te
inaha, te tupu nei â te hoe mau
rotopü ia tatou nei...
Eaha hoi te tumu i
Teie
na
O lehova to tatou Atua, e ua maitihia
«
»
hia nei te Atua, te tauturu hia nei
fenua i te
ino i
rahi te
ua
;
:
Te “ haere
nia i te
poo !
A taa
a
moua
tu
na
plrioi ” nei tatou
mo’a,
e
ai le raaitai
te tahi huru te
reo
reira hia’i ?
oto
hoe
o
no
:
hoe
avae na
nia i te aivf,
avae na roto i te faa e te vahi
te tahi
mau
Isaïa tei
na
hara e, e feia leiaha i te
parau pio, e
ua faarue ratou i tei mo’a i Iseraela
poo-
huru, te tano nei rà
ô mai
e :
Ane ia
no
nunaa
uirave ino, e tnmarii taiva,
nei, ua taiva faafiu ia’na. »
( Jsaïa I. .4. )
Te anoihia nei te haamorîraa ia lehoya i te
haapaoraa i te mau
atua haavare. Marnona, Taiata, Taero, Pere, Teata e te tahi atu
mau tdolo tei faarue noa i te taaia ia roohia oia e te ati.
E
ao to Tahiti mâ, mai te mea, o lehova ana’e
to ratou Atua,
lesu to ratou Arii, e ia hurihia i raro te mau
idolo, mai tei
ravehia e to ratou hui-tupuna, i te
tau^i tae mai ai te Evanelia
i te fenua nei...
eo
*
*
E
e ao
E
ao
to te feia mai te reira te
to te feia
to te
*
o
huru,
lehova to ratou Atua (Salamo 144:
15)
feia, mai te reira te huru, eaototefeia, o lehova
( Salamo 144 : 15. )
1) E ao to te hui-mana e to te mau Apooraa, tei faatere ma
te paari e te afaro, te faaherehere-ore, i te
ino, e te amuiraulore i te feia tabito, 0 lehova to ratou
Atua,
«
ao
to ratou Atua
VEA
POROTETANI
2) E
ao to te hui-taata, tei auraro i
upoo-faatere. Tei tahoemaitai na
mau
3
te ture, e
tei faatura i te
roto i te mau
oiiipa mai-
tatai... O lehova to ratou Atua.
3) E ao to te mau fatu-ohipa, tei haapao maitai i te taata rave
ohipa, e tei horoa i te iitua tei au ei haamauruururaa. O lehova
to ratou Atua.
4) E
ma
ao
to te feia
haavare
te
lehova to ratou Atua.
5) E
i eia
ao to te feia hoo alu i te taoâ e i te mau maa. tei ore
i faateimaha i te iaata ni. O lehova to
ratou Atua.
e
6) E
ia
ao to te mau utuafare, i reira le mau metua i tura’i
tamarii i
mau
ohipa, tei rave itoito i te mau ohipa
taupupu-ore, ia au te ohipa i te utua. O
rave
ore e te
haapiihia’i i te
mau peu
maitatai,
e
lehova, O lehova to ratou Atua.
ao to te feia faaroo haapa'oraa anoi-ore, tei riaria
7) E
ino,
e
tei tahoê maitai
e
te
han, O lehova to
no
te ueue i te mau
huero
e
te
i te mata'u
no
i te mau
te aroha
ratou Atua.
*
*
*
A hi‘o tatou i te î‘a !
E
paari te apu o te honu,
enemi; e mea rarerare roa râ
ia parari te apu : tirara !
mea
te
E
te
e
to te ma'oa, ei parururaa i
o
roto. Aita
o
roto i
paari,
e
maitai a'e o roto tei hau i te
paari, ia etaeta te ivi, e
ia puai te toto. Te riro nei te itoito roto ei parururaa i
mea
îô,
e
te enemi.
Na ô te huriraa
e
te
:
Ekalesia i te
etaeta, ta tatou
e
Te hinaaro nei tatou ia
mau
ani
faahemaraa,
onoono
i te
paruruhia te
na roto
i te hoê
E
noa
ra
o
roto,
e
ture
Apooraa o te fenua.
apu-paari (paa paari) no rapae,
mati
Teie râ, e mea faufaa-ore teie
oia hoi te mau ture. Aita hoi e faufaa mai te
rare
nunaa
mau
aita te ivi, te îô
e
mea
te toto
e
te vai
rare¬
puai.
te reira
nunaa e te reira Ekalesia i te hoê taata tei
ahu
i te haana tama‘i etaeta, aita râ e tino aito i
roto, e mea rare¬
rare noa.
Ahiri e paari roto, eita to te fenua e riro ohie noa
i te mau peu tei taui noa i te fenua, e i te nunaa atoa.
au
Aita râ
tupu ai te paari roto, maori râ o te Faaroo ïa.
ia mau papu i te faaroo, e faa-taata-paari outou, e
faaitoito” (IKorinetia XVI, 13).
“E ara,
e ravea e
i
'
PüROTETANÏ
VEA
4
I'
flaapiiraa.
Te enemi tumii no
tatou.
O te arii ïa o te pô.
te fenua no roto mai
i to’na mana, e ua ora roa. i^ita roa te fenua i tiamâ roa, e te
rave nei â taua arii ra i ta’iia ohipa ino i rotopu ia tatou nei,
e lia ralii te mau taata e te mau utuafare tei pau ia’na.
II. Ta te Parau a te Atua haapiiraaia tatou i te huru no taua
enemi ra : Te faaite mai nei te Bibilia e, na te hoê varua huehia
mai i haru mai i te faatereraa i teie nei ao. O Satani taua va¬
To tatou enemi tumu :
liape roa te mana'o, e ua iritihia
I. Omuaraa.
E
mea
rua
ino
—
ra.
E arii oia : 1 loane
V, 19. E torono ta’na: Apok. II,
loane XII, 31 ; XIV, 30.
E arii oia no teie nei ao :
E arii mana no te reva :
Ephesia II, 12.
teie nei ao demoni : Ephesia VI,
Te mana no te pohe : Hebera II, 14.
Te atua no teie nei ao : II Korinetia IV, 4.
1. — E mea è to’na huru i te huru no te Atua.
Te tavana no
Mai te
m
13.
12,
ea e :
IV, 8), e hae noa Satani (1 Petero V,
8); e parau mau te Atua (lo. III, 33), e haavare noa Satani
(lo. VIII, 44); e maramarama te Atua (1 lo. I, 5), e poiri Sa¬
tani (Eph. VI, 12); e metua faaora te Atua (1 Tim. VI, 13),
e
aroha ta te Atua (I lo.
e
metua
taparahi Satani (lo. VIII,
viivii Satani (I lo, III, 8).
3. — Te hinaaro tumu no te
44), e mea mo‘a te Atua, e
mea
arii o te pô, o te faainoraa ïa i
ohipa maitatai a te Atua.
Mai te mea, te hinaaro nei te Atua ia faariro i te taata mai tei
au i To’na iho hoho'a, te faaetaeta nei e te haapouri nei Satani
i te aau taata, ia ore” roa oia e tae i te ora. Aita’tu ai e ohipa
ta Satani e rave nei, maori râ te putoraa i te taata i roto i te
pohe mure-ore.
( Te vai aturâ).
te mau
,
I, ^
VA IB A A
Tomoraa
3
fare-pufupufuraa i Mahina.
ofai na te pupu ‘ ‘ Ebe-
lia ibopuM,qr.o'a tomoraa fare-putuputuraa
ne-Ezera ” i roto i te paroika M^Jijnaj ^ te 19
,
Uà
0 na
r
LATA.
haamauhia te ofai-tihti te 6 no
Peretiteni : Charpièr-Preiss.
no
Tiunu 1947,
Titema 1946, naroto i te rima
VEA
Ua tauturu
mau
5
POROTETANI
râ te Atua i teie paturaa-fare, na roto
i te mau
rima mahorahora.
Na roto i te hoê oreroraa, ua pupu te tavana
faatura, o Paraatua
Teuira, i te tavini no “ Ebene-Ezera” i roto i te rima o te Apooraa
Rahi, e ua pupu M. Preiss, i te tavini o te Député, o Tihoti Ahnne.
Na’na i taviri i te opani o “ Ebene-Ezera ” ‘na roto i te otoraa himene taviri. Téi reira’toa to tatou Tavana-Rahi.
paroita (Tiona-Peniela) te manihini no te himerahi te manihini i tae mai no te
vahi atoa, tei reira’toa te mau tavini o te Atua, e te mau Auva-
Na pupu iho o te
tomoraa
ne
mau
ha,
e
o
taua fare ra. E rave
te hoê mau tavana.
Ua haapa'ohia te pureraa i roto i te reo farani (Charpier), e te
reo tahiti (Preiss), e ua haapa‘o-atoa-hia te oro'a bapetizoraa. I
mûri a‘e i te reira, ua purara te mau manihini i nia te i mau amuraa maa. I te pô, ua haapa'ohia te mau aufauraa, te mau tuaroiraa
e ao noa aè ; ua purara haere te mau manihini mai te maitai e te oaoa.
Apooraa-Paroika no Mahina nei i to’na maumanihini, te mau hoa here, toutou i tae mai
i te oro'a nei, e ta outou mau ô. - Ei te Atua outou e te parau no
To’na aroha mau.
To outou hoa i te faaroo,
Tehoarii Brémond.
Te faaite atu nei te
ruuru
ia outou i te
mau
Parau faanavairaa :
o M. Ahnne no roto i te puèraa orometua tei tapae i Ma- •
nia ia "Duff ”, oia hoi o "Tarapu”.
Na M. Charpier i farii i te mau manihini e i tatara i te auraa no
Ebene-Ezera ” i te reo farani. Na M. Preiss i a'o i te irava Koleheta I, ir. 9, na roto i te faaite i te huru o te taata e te huru o te
Atua. Te huru o te taata, e mea taui noa : te maitai e te ino. Te huru
E huaai
tavai,
na
‘‘
Ebene-Ezera mau, aita e tauiraa. E mato, e ofai aueuemaitai mutu-ore.
Ua oaoa te mau manihini i te mau himene, haapiihia ma te itoito
rahi e te haapa'o-ore i te rohirohi, e te haamauruuru nei matou i te
feia tei haapa'o i te pae o te tino ; ua maitai roa. Mauruuru !
Ua faaite ato'3 ■'" Tavana Rahi i to’na mana'onehenehe mau, maori
râ, ua amuihia rha i te airaa maa : te maa papaa e te maa tahiti
ei oaoaraa o te eüjo, e e tia atoa ia tatou ia amui i te mau mea maitatai papaa e tahiti ei oaoaraa o te fenua.
0
te Atua, e
ore, e
Te hoê manihini.
VEA
6
POROTETANI
Hi‘opo‘apaa hîmene i Tahaa
e
i Bora-Bopa
Patio, i te 3
E ta‘u hoa here e,
Te faaite atu nei au ia
no
te
oe
i te
hi‘opo‘araa himene i te
:
Tiunu.
no
parau rii api i tupu i Patio nei
“ Maketonia ” ei oro'a rahi ha»
mau
pupu
nahana.
Ua tae
na tavana e piti, e piti diakono, e te orometua haapii tama40 taata te rahiraa. la oti te fariiraa na roto i te hoë hiraene
tura, e te pae tino, ua haamatahia te pureraa, na te tavana piti te
pure. Na‘u iho i faanahonaho i te parau no te mau himene. Ua î
te fare i te taata, aita te tahi rahiraa i ô. E pô nehenehe mau taua
pô ra, Aue te navenave te mau himene e ! E hi‘opo‘araa tura mau
e te hotaratara to matou upoo ia faaroo i te mau himene-puta.
rii,
e
Uâ hi‘opo‘ahia te Ekalesia e te Taurearea na roto i na himene e
maha: himene papaa, puta, Rarotoa e tarava ; ua hi‘opo‘a-atoa-hia
te himene tane e te himene vahirie.
o Paraita, e tuu oe i te mau parau ta‘u i papai
i roto i te Ve‘a Porotetani, ia mauruuru paatoa to teie tere.
E ta‘u hoa here
oe
Papaihia
:
na
ia
te Peretüenï no tauà tere ra,
Tu Teihotua.
*
*
*
Faanui'Vaitape, 5
no
Tiunu.
Te tupu rahi nei te mau haapiiraa himene i nia i te fenua taatoa :
himene-buka. Rarotoa, tarava. E tupu atoa te tahi rururaa i Vaitape, Galilea e o lerusalema no te hoê aufauraa no te fare a to Galilea,
e te tahi no Philipi e o lerusalema i Vaitape no te ohipa a to lerusale¬
ma no ta’na fare api e opua nei. E tupu atoa te hi‘opo‘araa himene.
....
Papaihia :
parau
Te vai nei hoê
no
na
Teuiarai,
or.
te Syndicat.
Syndicat faahiahia i Farani
no
te amui i te
feia metua maitatai, e te hoê mau orometua, taote, paruru, etc.,
tei hinaaro ia tinaihia na hara rarahi e 5 e
I.
Te taero-ava.
—
tupu nei i Farani
Ua ani raton ia faaiti-roa-hia te
mau
:
fare
inuraa-ava, e ia faarahihia te hooraa i te pape vine, te pape
anani, te pape apala e te û hoi. üa faatia te Hau i te mana'c,
are'a rà, ua patoi te Apooraa Député i te mana'o rnaitai o te
Faatere-Hau.
VEA
I '
*
1
POROTETANl
[I. Te mau buka faufau.
— Ua rahi te maii Ve‘a e te mau
faufau to roto, o tei haaviivii i te mana'o
Uu opani-etaeta-hia te tahi pae... aita râ te taatoa.
buka hoho'a
taata.
III.
Te
parau
hoho'a üno i roto i te teata
mau
(cinéma, etc.)
—
Te
hinaarohia nei ia opanihia*roa-hia te mau hoho'a
haapii e faahiahia’i le mau ohipa
taparahi taata, te eiâ, te haavare e te mau
hoho'a faufau. Ua faatupuhia te hoè mau tomite
hi'opo'a, e
feia tura ana'e i roto, no te
hi'opo'a papu i te mau teataraa ra.
IV. Te
to te
roa
haamâ
farc taiata (ohipa vahiné tautea). — Ua manuia
Syndicat hororaa i te Hau, e ua opanihia taua peu
mau
ra.
V. Te peu haamaruaraa tamarii tei ore i tae i te taime no le
fanauraa. — E hia tauasini tamarii tei taparahihia na roto i
taua ohipa totovâ ra, e e hia vahiné tei ino ? E mea üfi roa te
tinairaa i taua peu rave-huna-hia ra.
« E to Tahiti mà
e, tatou o tei farii ohie noa i te tahi mau
ohipa api no rapae mal, nahea tatou i teie huru Syndicat?
Aita'nei e aito e vai nei no te
faatupu ia'na ? ei tinairaa i na
hara
e
pae
(rima rahi) tei riro ei haamaraa ia
I Korinetia
e
XVI, 9
:
“ E opani rahi hoi e te maitai tei iritihia ia'u nei..
1. Ua oti le Bibilia i te iritihia i
i te
na
reo
1.115.
Apooraa Rahi no te Ekalesia Porotetani i Chine ( Taina ). Na roto
tiaraa i nia, e te pure, e te oaoa rahi, ua faaotihia e, ia afai-oioi-hia
te Evanelia i te
e
».
rahi râ te enemi ”.
mea
2.
tatou nei
1.100 tei
ore
mau
vahi pouri no te fenua. E 1.608 mataeinaa i
â i faaroo i te parau no
3. Apooraa rahi
reira,
lesu.
te Ekalesia
Tapone, tei parauhia: “Te Ekalesia
”, no to’na veve. To’na faaotiraa, teie ïa : ia faatupuhia
perenina rahi ia noaa 3 milioni taata i te Evanelia i teie area
no
ahu mutumutu
hoê tere
matahiti. Ua haamata te
pureraa
*
^
ohipa i te mahana Penesekose i
e
mûri a'e i te hoê
te faahaehaaraa.
Te taata tuiroo i taua fenua ra, o
Kagawa ïa, o tei faaitoito i te faaroo
i te mau tau üno. Ua taiohia i teie tau: 1.181 Paroika, 1.459 orome-
tua Tapone, 134.468 Ekalesia; 490 fare-pure, etc...
tei parari roa. I
paieti i te auahi (bibilia, buka
himene). — Ua haapae te Èmepera Tapone i to’na “mana atua”, e te
haapiihia nei te hoê mau melo o té hui-arii i te Pàrau a te Atua,
roto i
'
hanahana rahi
na
oire 116, ua pau te mau buka
POROTETANl
VEA
8
Teie te rahiraa feia keresitiano: 200.000
Porotetani, 70.000 Katolika
rii.
parahihia e te hoê nufeia tapu arapoa ), te tupu puai
Roma, 30.000 Katolika Heleni, e te tahi atu â mau amaa
4.
naa
I Foromosa,
etaeta
roa
fenua tapiri i te fenua Tapone,
( parauhia e te tahi pae e : e
Tai-piti tauasini i te huero hoê.
nei te Evanelia.
5.
raa
Inidia
:
Ua amuihia te mau Ekalesia e rave
Rahi Amui
no
Inidia i
Nia
e
i
rahi i raro a‘e i te Apoo-
6.
I Birimani atoa to te Evanelia tupuraa ma te ruperupe,
hana i faarue ai te
maile
ohipa
oia i te mau
Raro, ei tautururaa i te mau
Faatupuraa Parau, amohia e te mau Sotaiete papaa, Ua tono
Misionare Inidia matamua i te fenua Papua.
o
tei haerehia
mau
e
te
mai te ma-
Tapone i taua fenua ra. Ua 1.000 te mau
mau orometua maohi, na roto i te aru, te mau
nuu
E mea itoito te mau Eka¬
apî i te tautururaa i te mau ati veve e te. mau ati ma‘i.
7. Inidia Holane: Noa’tu te etaeta roa no te haapa'oraa Mahometa, ua
riro 80.000 ia lesu. Oia’toa i Asia iti, na te û‘i apî e afai i te Evanelia
i te mau vahi atoa, noa’tu te mau patoiraa,
8. Ua faaoti atoa te Apooraa Rahi no te mau Ekalesia i Madagascar
ia tupu te mau tere perenina na roto i te mau utuafare atoa. Te tauturu
nei te mau faehau, tei hoi mai, mai te aroraa mai, i te mau ohipa o te
faaroo, E mea ora te Ekalesia faatupu i te Parau na roto i te poro-haere.
ia’na ; 127 Paroika apî (Ekalesia) tei haamauhia na roto i na matahiti e pae.
9. I Farani: Ho
ati taiva e tupu puai nei, ua amui-hoê rehui-faaroo Katolika e te Porotetani i te tahi oire, no te hoê mau putuputuraa
faatupuraa Evanelia.
10. Oia’toa i Honeteria (Hongrie), ua ta-hoê na haapa'oraa e piti no
te tauturu i te mau ati rarahi e tupu noa i reira. Are‘a râ, te puai nei te
enemi i te patoi i ta raua ohipa aroha.
11. I Eremani ( Allemagne), ua ta-hoê te hoê mau upoo îaatere Katolika e te Porotetani i roto i te hoê Apooraa Tomite, no te tinai i te mau
peu iino roa e tupu nei i roto i te û‘i apî i teie nei anotau.
12. I Tahiti nei: E haamata te Apooraa Rahi Amui i te 19 no Atete,
i te raahana piti i te pô, na roto i te hoê pureraa. — « E opani rahi
hoi ete maitai tei iritihia ia oe nei, e to te Ekalesia Tahiti! e e mea rahi
ati
hururau, ei pororaa i te parau no te ora.
lesia
atoa te mau
enemi...!!»
/nau hoa faufuru i fe Vea.
Tere Colombel: 20; Maraeura: 100; Malardé: 40; Taea:5. —
Falu-Iva : Poroiho: 5. — Amuihia: 170 farane. Mauruuru,
Imprimerie Eue F, Jüventin
—
papebxb tahiti,
Fait partie de Vea Porotetani 1947