EPM_Vea Porotetani_194708.pdf
- extracted text
-
HOO I TE MATAHITI
HOÊ: E TORU TARA.
PREISS, Directeur-Gérant.
G,
E ao io te fenua.
Ua papaihia i roto i te Salamo XXXIII ir. 12, i te na
e ao to te fenua, o lehova to ratou atua.
“
E
ao
Teie hoi te auraa : e maitai roa, e oaoa
to te fenua
roa, e mauruuru roa
ô raa e :
to te fenua.,.
Atua.
O te hinaaro rahi teie no te
O te hinaaro rahi teie no te mau nunaa, no
noa'i i te mau ravea ia tupu
reira ratou i imi
taua mau maitai ra.
Ua taui ratou i te mau faatereraa au-ore na roto i te mau orure-
imi te tahi pae i te tiamâraa na roto i te mau tamai.
te mau ravea e mauruuru roa’i te hoe mau Basileia na roto i te mau maitai i te pae o te tino.
Inaha, eaha ta tatou e ite papu nel i teie nei anotau ? Teie
hoiraita hoe Basileia, aita hoê nunaa tei parahi ma te maitai
hau,
ua
Ua ferurihia
mau.
Eita e nehenehe ia parau î e ao to te fenua Farânî, to te fenua
Paratane, to te fenua Rusia, to tera fenua, e to tera fenua. Tei
roto te taata i te mau peapea e te mau tiarepurepuraa e rave
rahi.
E aha to tatou manaô i to tatou fenua, tei parau noahia
m'a te
faateitei rii e : e fenua pure Atua ? E ao ânei to Tahiti mâ?
E anei !
Inaha te imi nei te mau upoo-faatere e te mau Apooraa i te
reo
mau ravea,
e poria
maitai ai te fenua, e ia mauruuru te aau e
te opu ao te huHaata.
è
vf;a
poroteïani
Te afaihia
nei te mau hoo i nia... Te
faatupu hia te hoe Haapiiraa aravihi ; te horoa hia te mau arearearaa ei iaaoaoaraa i
te mau ui ; te
faaupootia nei te mau '■ Syndicats ” i te hinaaro
no te feia rave
ohipa,..
Ua rahi te mau feruriraa maitatai, anoihia i te hoe mau ferul'iraa tia-ore, ia nehenehe ia
parau e “ e ao to te fenda ”. Noa’tu
râ taua mau faaitoitoraa ra, te itea noa nei
â te maupeapea i
roto i te fenua
nei.
Te parau nei tatou
Tatou ei Tufaa nàna.
Oia,
rahi te
ua
mau
;
«
O lehova to tatou Atua, e ua maitihia
»
fare-pure, e te mau fareputuputuraa, te
pure
hia nei te Atua, te tauturu hia nei te mau ohipa o te faa-
1^00,
e
aita
fenua i te
ino i
roa te
mau
Hui-mana i haapeapea mai, te ravai roa nei te
orometua...
e
inaha, te tupu nei â te hoe mau
rotopü ia tatou nei...
Eaha hoi te tumu i na reira hia’i ?
Teie : Te “ haere plrioi ” nei tatou : hoe avae na nia i te
aivf,
na nia i te moua
mo’a, e hoe avae na roto i te faa e te vahi poopoo !
A taa a tu ai le raaitai o te tahi mau huru, te tano nei rà no
te tahi huru te
reo oto no Isaïa tei na ô mai e :
Ane ia nunaa
hara e, e feia leiaha i te
parau pio, e uirave ino, e tnmarii
ua
faarue ratou i tei mo’a i Iseraela
taiva,
nei,
ua
taiva faafiu ia’na. »
( Jsaïa I. .4. )
Te anoihia nei te haamorîraa ia lehoya i te
haapaoraa i te mau
atua haavare. Marnona, Taiata, Taero, Pere, Teata e te tahi atu
mau tdolo
E
tei faarue
noa
i te taaia ia roohia oia
e
te ati.
to Tahiti mâ,
mai te mea, o lehova ana’e to ratou Atua,
eo lesu to ratou Arii, e ia
hurihia i raro te mau idolo, mai tei
ravehia e to ratou hui-tupuna, i te
tau^i tae mai ai te Evanelia
ao
i te fenua nei...
*
*
E
e ao
«
E
ao
*
to te feia mai te reira te
to te feia o lehova to ratou Atua
ao
to te feia, mai te reira te huru,
to ratou Atua ( Salamo 144 : 15.
1) E ao to te hui-mana
huru,
(Salamo 144: 15)
eaototefeia, o lehova
)
e to te mau Apooraa, tei faatere ma
paari e te afaro, te faaherehere-ore, i te ino, e te amuiraulore i te feia tabito, 0 lehova to ratou
Atua,
te
VEA
POROTETANI
3
2) E ao to te hui-taata, tei auraro i te ture, e tei faatura i te
mau
upoo-faatere. Tei tahoemaitai na roto i te mau oiiipa mai-
tatai... O lehova to ratou Atua.
3) E ao to te mau fatu-ohipa, tei haapao maitai i te taata rave
ohipa, e tei horoa i te iitua tei au ei haamauruururaa. O lehova
to ratou Atua.
4) E ao to te feia rave ohipa, tei rave itoito i te mau ohipa
ma
haavare ore
te
e te
lehova to ratou Atua.
taupupu-ore, ia au te ohipa i te utua. O
5) E ao to te feia hoo alu i te taoâ e i te mau maa.
i eia
6)
mau
ia
tei
ore
faateimaha i te iaata ni. O lehova to ratou Atua.
E ao to te mau utuafare, i reira le mau metua i tura’i
e te
i
e
tamarii i
haapiihia’i i te mau peu maitatai, e i te mata'u
lehova, O lehova to ratou Atua.
7) E ao to te feia faaroo haapa'oraa anoi-ore, tei riaria i te mau
ino,
e
te
e tei
tahoê maitai
no
te ueue i te mau
huero
no
te aroha
han, O lehova to ratou Atua.
*
*
*
A hi‘o tatou i te î‘a !
E
mea
E
mea
paari te apu o te honu, e to te ma'oa, ei parururaa i
enemi; e mea rarerare roa râ o roto. Aita o roto i paari, e
ia parari te apu : tirara !
te
te
maitai
a'e o roto tei hau i te paari, ia etaeta te
ivi, e
îô, e ia puai te toto. Te riro nei te itoito roto ei parururaa i
te enemi.
e
Na ô te huriraa : Te hinaaro nei tatou ia
paruruhia te nunaa
te Ekalesia i te mau faahemaraa, na roto i te
hoê mau ture
etaeta, ta tatou e ani onoono i te mati Apooraa o te fenua.
Teie râ, e mea faufaa-ore teie
apu-paari (paa paari) no
rapae,
oia hoi te mau ture.
rare
E
noa
ra
o
Aita hoi e faufaa mai te mea te vai
roto, e aita te ivi, te îô e te toto e puai.
rare¬
te reira
nunaa e te reira Ekalesia i te hoê taata tei
ahu
i te haana tama‘i etaeta, aita râ e tino aito i
roto, e mea rare¬
rare noa.
Ahiri e paari roto, eita to te fenua e riro ohie noa
i te mau peu tei taui noa i te fenua, e i te nunaa atoa.
au
Aita râ e ravea e tupu ai te paari roto, maori râ o te Faaroo
ïa.
“E ara,
ia
mau papu
i te faaroo,
faaitoito” (IKorinetia XVI, 13).
e
faa-taata-paari outou, e
i
'
PüROTETANÏ
VEA
4
I'
flaapiiraa.
Te enemi tumii no
To tatou enemi tumu : O te arii ïa o te pô.
liape roa te mana'o, e ua iritihia te fenua no roto mai
I. Omuaraa.
E
tatou.
mea
—
i^ita roa te fenua i tiamâ roa, e te
nei â taua arii ra i ta’iia ohipa ino i rotopu ia tatou nei,
e lia ralii te mau taata e te mau utuafare tei pau ia’na.
i to’na mana, e ua ora roa.
rave
II. Ta te Parau a te Atua haapiiraaia tatou i te huru no taua
enemi ra : Te faaite mai nei te Bibilia e, na te hoê varua huehia
mai i haru mai i te faatereraa i teie nei ao. O Satani taua va¬
rua
ino
ra.
E arii oia : 1 loane V,
19. E torono ta’na: Apok. II, 13.
E arii oia no teie nei ao : loane XII, 31 ;
E arii mana no te reva : Ephesia II, 12.
Te tavana no
teie nei ao demoni :
XIV, 30.
Ephesia VI, 12,
Te mana no te pohe : Hebera II, 14.
Te atua no teie nei ao : II Korinetia IV, 4.
1.
—
E mea è to’na huru i te huru no
Mai te
m
te Atua.
ea e :
IV, 8), e hae noa Satani (1 Petero V,
8); e parau mau te Atua (lo. III, 33), e haavare noa Satani
(lo. VIII, 44); e maramarama te Atua (1 lo. I, 5), e poiri Sa¬
tani (Eph. VI, 12); e metua faaora te Atua (1 Tim. VI, 13),
e
aroha ta te Atua (I lo.
e
metua
taparahi Satani (lo. VIII, 44), e mea mo‘a te Atua, e
viivii Satani (I lo, III, 8).
3. — Te hinaaro tumu no te arii o te pô, o
mea
te faainoraa ïa i
ohipa maitatai a te Atua.
Mai te mea, te hinaaro nei te Atua ia faariro i te taata mai tei
au i To’na iho hoho'a, te faaetaeta nei e te haapouri nei Satani
i te aau taata, ia ore” roa oia e tae i te ora. Aita’tu ai e ohipa
ta Satani e rave nei, maori râ te putoraa i te taata i roto i te
pohe mure-ore.
( Te vai aturâ).
te mau
,
I, ^
VA IB A A
LATA.
Tomoraa fare-pufupufuraa i Mahina.
3
te pupu ‘ ‘ EbeTiunu 1947,
Uà haamauhia te ofai-tihti te 6 no Titema 1946, naroto i te rima
,
0 na
r
ofai
lia ibopuM,qr.o'a tomoraa fare-putuputuraa
na
ne-Ezera ” i roto i te paroika M^Jijnaj ^ te 19 no
Peretiteni : Charpièr-Preiss.
VEA
5
POROTETANI
Ua tauturu mau râ te Atua i teie paturaa-fare, na roto i te mau
rima mahorahora.
Na roto i te hoê oreroraa, ua pupu te tavana faatura, o Paraatua
Teuira, i te tavini no “ Ebene-Ezera” i roto i te rima o te Apooraa
Rahi, e ua pupu M. Preiss, i te tavini o te Député, o Tihoti Ahnne.
Na’na i taviri i te opani o “ Ebene-Ezera ” ‘na roto i te otoraa himene taviri. Téi reira’toa to tatou Tavana-Rahi.
Na pupu iho o te paroita (Tiona-Peniela) te manihini no te himetomoraa o taua fare ra. E rave rahi te manihini i tae mai no te
mau vahi atoa, tei reira’toa te mau tavini o te Atua, e te mau Auva-
ne
ha, e te hoê mau tavana.
Ua haapa'ohia te pureraa i roto i te reo farani (Charpier), e te
tahiti (Preiss), e ua haapa‘o-atoa-hia te oro'a bapetizoraa. I
mûri a‘e i te reira, ua purara te mau manihini i nia te i mau amuraa maa. I te pô, ua haapa'ohia te mau aufauraa, te mau tuaroiraa
e ao noa aè ; ua purara haere te mau manihini mai te maitai e te oaoa.
reo
Te faaite atu nei te Apooraa-Paroika no Mahina nei i to’na mauruuru ia outou i
te mau manihini, te mau hoa here, toutou i tae mai
i te oro'a nei, e ta outou mau ô.
To’na aroha mau.
- Ei te Atua outou e te parau no
To outou hoa i te faaroo,
Tehoarii Brémond.
Parau faanavairaa :
E huaai o M. Ahnne no roto i te puèraa orometua tei tapae i Ma- •
tavai, na nia ia "Duff ”, oia hoi o "Tarapu”.
‘‘
Na M. Charpier i farii i te mau manihini e i tatara i te auraa no
Ebene-Ezera ” i te reo farani. Na M. Preiss i a'o i te irava Kole-
heta I, ir. 9, na roto i te faaite i te huru o te taata e te huru o te
Atua. Te huru o te taata, e mea taui noa : te maitai e te ino. Te huru
0
te Atua, e Ebene-Ezera mau, aita e tauiraa. E mato, e ofai aueue-
ore, e maitai mutu-ore.
Ua oaoa te mau manihini i te mau himene, haapiihia ma te itoito
rahi e te haapa'o-ore i te rohirohi, e te haamauruuru nei matou i te
feia tei haapa'o i te pae o te tino ; ua maitai roa.
Mauruuru !
Ua faaite ato'3 ■'" Tavana Rahi i to’na mana'onehenehe mau, maori
râ, ua amuihia
rha i te airaa maa : te maa papaa e te maa tahiti
ei oaoaraa o te eüjo, e e tia atoa ia tatou ia amui i te mau mea maitatai papaa e tahiti ei oaoaraa o te fenua.
Te hoê manihini.
VEA
6
POROTETANI
Hi‘opo‘apaa hîmene i Tahaa e i Bora-Bopa :
Patio, i te 3 no Tiunu.
E ta‘u hoa here e,
Te faaite atu nei au ia oe i te mau parau rii api i tupu i Patio nei
no
te hi‘opo‘araa himene i te pupu
“ Maketonia ” ei oro'a rahi ha»
nahana.
Ua tae na tavana e piti, e piti diakono, e te orometua haapii tamarii, e 40 taata te rahiraa. la oti te fariiraa na roto i te hoë hiraene
tura, e te pae tino, ua haamatahia te pureraa, na te tavana piti te
pure. Na‘u iho i faanahonaho i te parau no te mau himene. Ua î
te fare i te taata, aita te tahi rahiraa i ô. E pô nehenehe mau taua
pô ra, Aue te navenave te mau himene e ! E hi‘opo‘araa tura mau
e te hotaratara to matou upoo ia faaroo i te mau himene-puta.
Uâ hi‘opo‘ahia te Ekalesia e te Taurearea na roto i na himene e
maha: himene papaa, puta, Rarotoa e tarava ; ua hi‘opo‘a-atoa-hia
te himene tane e te himene vahirie.
oe
E ta‘u hoa here o Paraita, e tuu oe i te mau parau ta‘u i papai ia
i roto i te Ve‘a Porotetani, ia mauruuru paatoa to teie tere.
Papaihia :
na te Peretüenï no tauà tere ra,
Tu Teihotua.
*
*
*
Faanui'Vaitape, 5 no Tiunu.
Te tupu rahi nei te mau haapiiraa himene i nia i te fenua taatoa :
himene-buka. Rarotoa, tarava. E tupu atoa te tahi rururaa i Vaitape, Galilea e o lerusalema no te hoê aufauraa no te fare a to Galilea,
e te tahi no Philipi e o lerusalema i Vaitape no te ohipa a to lerusale¬
ma no ta’na fare api e opua nei. E tupu atoa te hi‘opo‘araa himene.
....
Papaihia :
na Teuiarai, or.
parau no te Syndicat.
Te vai nei hoê
Syndicat faahiahia i Farani no te amui i te
feia metua maitatai, e te hoê mau orometua, taote, paruru, etc.,
tei hinaaro ia tinaihia na hara rarahi e 5 e
I.
Te taero-ava.
—
tupu nei i Farani :
Ua ani raton ia faaiti-roa-hia te mau fare
inuraa-ava, e ia faarahihia te hooraa i te pape vine, te pape
anani, te pape apala e te û hoi. üa faatia te Hau i te mana'c,
are'a rà, ua patoi te Apooraa Député i te mana'o rnaitai o te
Faatere-Hau.
VEA
I '
*
1
POROTETANl
[I. Te mau buka faufau. — Ua rahi te maii Ve‘a e te mau
buka hoho'a
parau faufau to roto, o tei haaviivii i te mana'o
Uu opani-etaeta-hia te tahi pae... aita râ te taatoa.
III. Te mau hoho'a üno i roto i te teata
(cinéma, etc.) — Te
hinaarohia nei ia opanihia*roa-hia te mau hoho'a
haapii e faahiahia’i le mau ohipa
taparahi taata, te eiâ, te haavare e te mau
hoho'a faufau. Ua faatupuhia te hoè mau tomite
hi'opo'a, e
feia tura ana'e i roto, no te
hi'opo'a papu i te mau teataraa ra.
IV. Te mau farc taiata
taata.
roa
to te
haamâ
(ohipa vahiné tautea). — Ua manuia
te Hau, e ua opanihia taua peu
Syndicat hororaa i
ra.
V. Te peu haamaruaraa tamarii tei ore i tae i te taime no le
fanauraa. — E hia tauasini tamarii tei taparahihia na roto i
taua ohipa totovâ ra, e e hia vahiné tei ino ? E mea üfi roa te
tinairaa i taua peu rave-huna-hia ra.
« E to Tahiti mà
e, tatou o tei farii ohie noa i te tahi mau
ohipa api no rapae mal, nahea tatou i teie huru Syndicat?
Aita'nei e aito e vai nei no te
faatupu ia'na ? ei tinairaa i na
hara e pae (rima rahi) tei riro ei haamaraa ia tatou nei ».
I Korinetia
e
XVI, 9 : “ E opani rahi hoi e te maitai tei iritihia ia'u nei..
rahi râ te enemi ”.
mea
1. Ua oti le Bibilia i te iritihia i
na
reo
1.115.
2.
Apooraa Rahi no te Ekalesia Porotetani i Chine ( Taina ). Na roto
i te tiaraa i nia, e te pure, e te oaoa
rahi, ua faaotihia e, ia afai-oioi-hia
te Evanelia i te
e
1.100 tei
mau
ore
vahi pouri no te fenua. E 1.608 mataeinaa i
â i faaroo i te parau no
3. Apooraa rahi
reira,
lesu.
te Ekalesia
Tapone, tei parauhia: “Te Ekalesia
to’na veve. To’na faaotiraa, teie ïa : ia faatupuhia
hoê tere perenina rahi ia noaa 3 milioni taata i te Evanelia i teie area
ahu mutumutu ”,
no
no
matahiti. Ua haamata te ohipa
pureraa
*
^
e
i te mahana Penesekose i mûri a'e i te hoê
te faahaehaaraa.
Te taata tuiroo i taua fenua ra, o
Kagawa ïa, o tei faaitoito i te faaroo
i te mau tau üno. Ua taiohia i teie tau: 1.181 Paroika, 1.459 orome-
tua Tapone, 134.468 Ekalesia; 490 fare-pure, etc...
tei parari roa. I
paieti i te auahi (bibilia, buka
himene). — Ua haapae te Èmepera Tapone i to’na “mana atua”, e te
haapiihia nei te hoê mau melo o té hui-arii i te Pàrau a te Atua,
roto i
'
hanahana rahi
na
oire 116, ua pau te mau buka
POROTETANl
VEA
8
Teie te rahiraa feia keresitiano: 200.000
Porotetani, 70.000 Katolika
rii.
parahihia e te hoê nunaa etaeta roa ( parauhia e te tahi pae e : e feia tapu arapoa ), te tupu puai
Roma, 30.000 Katolika Heleni, e te tahi atu â mau amaa
4.
I Foromosa,
nei te Evanelia.
5.
raa
fenua tapiri i te fenua Tapone,
Tai-piti tauasini i te huero hoê.
Inidia : Ua amuihia te mau Ekalesia e rave rahi i raro a‘e i te Apoo-
Rahi Amui
no
Inidia i
Nia
e
i
Raro, ei tautururaa i te mau ohipa
Faatupuraa Parau, amohia e te mau Sotaiete papaa, Ua tono oia i te mau
Misionare Inidia matamua i te fenua Papua.
6.
I Birimani atoa to te Evanelia tupuraa ma te ruperupe, mai te ma-
hana i faarue ai te
mau
nuu
maile o tei haerehia
e
te
mau
Tapone i taua fenua ra. Ua 1.000 te mau
orometua maohi, na roto i te aru, te mau
E mea itoito te mau Eka¬
i te tautururaa i te mau ati veve e te. mau ati ma‘i.
7. Inidia Holane: Noa’tu te etaeta roa no te haapa'oraa Mahometa, ua
riro 80.000 ia lesu. Oia’toa i Asia iti, na te û‘i apî e afai i te Evanelia
i te mau vahi atoa, noa’tu te mau patoiraa,
8. Ua faaoti atoa te Apooraa Rahi no te mau Ekalesia i Madagascar
ia tupu te mau tere perenina na roto i te mau utuafare atoa. Te tauturu
nei te mau faehau, tei hoi mai, mai te aroraa mai, i te mau ohipa o te
faaroo, E mea ora te Ekalesia faatupu i te Parau na roto i te poro-haere.
ia’na ; 127 Paroika apî (Ekalesia) tei haamauhia na roto i na matahiti e pae.
9. I Farani: Ho
ati taiva e tupu puai nei, ua amui-hoê rehui-faaroo Katolika e te Porotetani i te tahi oire, no te hoê mau putuputuraa
faatupuraa Evanelia.
10. Oia’toa i Honeteria (Hongrie), ua ta-hoê na haapa'oraa e piti no
te tauturu i te mau ati rarahi e tupu noa i reira. Are‘a râ, te puai nei te
enemi i te patoi i ta raua ohipa aroha.
11. I Eremani ( Allemagne), ua ta-hoê te hoê mau upoo îaatere Katolika e te Porotetani i roto i te hoê Apooraa Tomite, no te tinai i te mau
peu iino roa e tupu nei i roto i te û‘i apî i teie nei anotau.
12. I Tahiti nei: E haamata te Apooraa Rahi Amui i te 19 no Atete,
i te raahana piti i te pô, na roto i te hoê pureraa. — « E opani rahi
hoi ete maitai tei iritihia ia oe nei, e to te Ekalesia Tahiti! e e mea rahi
ati hururau,
ei pororaa i te parau no te ora.
lesia apî
atoa te mau
enemi...!!»
/nau hoa faufuru i fe Vea.
Tere Colombel: 20; Maraeura: 100; Malardé: 40; Taea:5. —
Falu-Iva : Poroiho: 5. — Amuihia: 170 farane. Mauruuru,
Imprimerie Eue F, Jüventin — papebxb tahiti,
Fait partie de Vea Porotetani 1947