EPM_Vea Porotetani_194707.pdf
- Texte
-
Te 47
0
TIÜRAI 1947
te Matahiti
-HOO I TE MATAHITI
G.
HOÊ: E
flîhi 7.
TOEU TAEA.
PREISS, Directeur- Gérant.
Tîamiraa? RlfaiîQraa? Aufaeaeraa?
A taa atu ai te raau ohipa arearearaa, e te mau ohipa imifaa monî
tei faariro hia ei mau ohipa tumu no to oro'a Tiurai... te haamanao
nei â te tahi pae i te auraa nehenehe e te tura no tâua mahana ra..*
e no na
raa e
parau
turau tuiroo
e
toru, oia hoi : te ïiamaràa, te Aifaito*
te Autaeaeraa.
Ahiri aita ratou i ruri ê hia e aore ra i faarue pinepine hia, ua pa->
rahi ê na tatou raa te oaoa tia raau e te hau.
E te ui nei te manao :
I. Té Tiamàraa eaha ïa ? Teie, e tia ia tatou ia haapao
i te raau
raâ, oia hoi té màu raea tei ore i riro ei faainoraa ia tatou iho,
e i te taata-tupu. Eiaha tatou e manao e, e tia ia tatou ia haapao noa
i to tatou mau manao atoa, te ino e te maitai, Ua tano roâ to te Haufenua opani etaeta raa i te mau ohipa taparahi, eiâ, e te tahi atu â,
tei riro ei faainoraa i te utuafare e i te oire, area râ, aita ratou i tae
mea
faatia hia nei â te mau ohipa
te taero*ava, te faatqri tei riro ei faainoraa i te nunaa.
Na roto râ i te Ture X e te Tare Hau-ê (ture no te aroha) ua opani
roa î
te paruru roa raa no te mea te
taiata,
hia te
e
mau mea
Te tiamàraa
atoa tei riro ei faainoraa
mau o
e
ei tiarepuraa...
te auraroraa ïa, ma te aâu tae« e te aau
aroha
i te Ture a te Atua. Te tiamàraa haavare, o te auraroraa ïa i te Ture
a Satani.
IL Aifaitoraa, eaha ïa ? Teie ïa. E tia ia tatou paatoa, noa’tu te
huru, ia haapao i te Ture a te Atua : Ua aroha mai te Atua i te taatoa, ua pohe lesu no te mau taata atoa. Aita e ture ë ta te tahi.,. 9
f aito ê ta t© tahi, e faito ê ta te tahi.,.
i
POROTETANI
VEA
Ua faahapa lakobo i ta
te hio-ore i te taata rii
e
Ekalasia n@ tona hio maitai i te taata rahi
(lakobo II), Te vai nei à taua peu ino rS, i
faaroo e i te pae o te huiraatira. Te manuia nei
te ohîe, i te mau fare toa, i te tahi mau piha toroa,
te pae o te
pas ma
pae
râ, aita i hiohia. Te
te tahi
te tahi
aruahia nei te tahi pae, area râ te tahi pae
te haamoe hia nei.
Te Aifaitoraa mau o te aroharaa i te mau huru atoa, noa’tu te
huru.o te Haopaoraa, te toroa, te Basileia. « Aroha’tu,.. mai to aroha ia oe iho na ».
Tumu la, te Ture Hau
i te mau mai¬
tai atoa, s aore o tatou aroha, aita roa â tatou e faufaa. O tei aroha
i tona taeae, aita roa oia i hamani-iso ia’na e i tona utuafare, e i
tona roo, e i tana faufaa, ait-a i nounou faahou i te hoe raea no tona
^ III. Te Autaeaeraa, eaha ïa ? O te Ture
ê
Aroha'tu
: «
ra
oe
i to taata-tupu... » la rave noa tatou
taeae.
Irava
opani
:
lakobo II ir. 8.
*
*
*
Aifaitoraa e te Autaeaeraa
haapa‘ohia e te tahi pae:
1) Te tiamâraa, teie ïa ; e tia ia matou ia haapao i to matou
mau
hinaaro ma te puai, atira noa’tu te peapea e te ati no
te Taata-Tupu... Na te mea puai e taumi i te mea paruparu i
Te hurn
o
te Tiamàraa
,
mai tei
raro
!
2) Te aifaito raa. teie ïa : e tupu te aifaitoraa na roto i te
faahepohepo, e te faariaria, ia tahoe te manaô i te pae politita,^
e i te pae faaroo... Te taata, te utuafare tei ore i faarii i tb ma¬
tou manaô, e tapu-â-hia ïa. (ei hioraa ; te faatereraa no te arii
0 Louis XIV, no Hitler i Purutia, no Mussolini i Italia, no Sta¬
line i Rusia, no Franco i Paniola, e te tahi paean politita i lera
fenua
e
i tera fenua.
teie ïa : la tahoe maitai to matou paeau,
i te tahi paeau a tupu ai te autaeae¬
faaore raa i tei ore i farii i to matou hinaaro.
3) Te autaeaeraa,
no
te haavî e te haamou
raa na
roto i te
Te Ture hau ê.
Ke tou aroha ia ratou, e faatura vau
mau aratai.
No tou aroha, eita roa vau e
varua no
i tau mau metua e te
taparahi i te tino i aore rà i te
to’u TaaU-Tupu,
ISamucl
3
POROTETANI
VEA
No tou aroha, eita roa vau e faaino i te
utuafare na roto i te
faaturi.
No tou aroha, eita roa vau e eiâ i te mau mea no
Tupu.
No tou aroha, eita roa
No tou
No tou
I O
iiamà
na
vau e faaino i te roo no
roto i te pari haavare.
toû Taata»
teu Taata-Tupu
aroha, eita roa vau e noûnoû i te tane, te vahiné, te
tamarii, te fenua e te mau mea atoa tei rii'o
ei oaoaraa e ei maitai no toû Taata-Tupu.
aroha, i te mau raetua, e i te mau tamarii, e i te
mau aratai i pae o te faaroo, e i tau aia... te
hâapae nei au i te taiata e i te ohipa eiâ, e te
taparahi, e te taero-ava, e i te patana hoo-ava,
e i te mau peu iino atoa.., e na teAtua e tauturu mal ia‘u,
Tuaroi-parau no (e Tiamâraa.
XXIH, 28... I mairi hia i taua vahi ra o Lela-Hamelakott
Lela-Hamelakota, eaha ïa ? O te mato ïa no te oraraa e no te
ma...
Te vahi i ora’i
o
Davida mai roto mai i te rima taparahi no
Saula. Ua imi Saula ia Davida, ia pohe, auau atura ia’na, haaati atura
hoi oia e tona nuu ia Davida e tona mao Taata e haru e taparahi... Aita
i te ohipa ino a Saüla (ir. 27)
ia’na oia hoi te arii ino, aau
Atua. Riro atura taua vahi f roto i te rae-
râ i manuia ! Na te hoe fifi taaê i tapea
Hoi atura oia...
e
feii
e
e
te teoteo
ua
ora
te taiva i te
debara ra, ei Lela
hamelakota
II O Lela-hamelakota
i ora! i
te
mau
Davida i tei
no
Davida.
eàha ïa ?
rima hamani-ino
auau
o te mau
i te
e
mau
vahi ra i reira te hui-faaroo
ati huru rau. Haamanaô ia
Iseraeiag ia Daniela, ia leremeia, i te mau apotetolo e te hui-faaroo no te
mau Tau tei auauhia e te ino e te pohe‘ e tei ora na roto i te mana o
te Atua.
III O Lela-hamelakota
eaha ïa?
o
te 14
no
Tiurai 1789, te mahana i
orai to Farani i te tîtîraa o te Hui-Arii e te Hui-Tahua ; e te
te taime i oraî o Tahiti no roto rnai
O
i te
mana no
matahiti 1797,
te arii o te Pô.
Bir-Hacheim, te vahi medebala, te tahua tui-roo no te tiamâraahia
Tamarii faehau, mai roto mai i te nuu rahi tei auan c tei
ta tatou mau
haaati ia ratou.
( te piha le utuafare, te fare
putuputuraa, te fare pure ) i rei ra to te tahi mau taata praraa, tiamâraa
IV O Lela-hamelakota eaha ïa ? o te
vahi
ra
i!
t
VEA
PüROTETANI
te taiata, te taero-ava, te haavare, etc. etc.
rahi no te arii Varua-ino... tei auau noa, e
mai roto mai i te tîtîraa no
mai roto i te nuu
ora raa
haaati
noa
E te
Fenua
i te taata, e i te mau nunaa.
mau
e... a
tîtî
e, e
tei teimaha i te hopoia, e to te
i te pure i te Faaora hôe roa e oraî i te fenua
lesu Mesia.
te feia e rave rahi,
rohi i te pure
tiama’i oia„. oia boi o
e e
te
tei
Komite lesu Mesia.
/■;
Parstu fahito.
Te
haapûraa no Tahiti : Te
piha-ia-Tela i Papenoor
faa rahi ïa i Papenoo
i te taime i roo hia’i
I mutaa iho — “ Te piha-ia-Teta ” o te
O tei riro ei haapûraa no te taata’tahiti.
oia i te ati, E fenua maa rahi !
Haapai-a-noo, te piha ia
Fait partie de Vea Porotetani 1947