EPM_Vea Porotetani_194705.pdf
- extracted text
-
te 47 0 te Matahiti
Hihi 5.
ME 1947
AITA’TÜ E NIü E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA
O TEI HAAMAUaiA RA, OIA HOi TE
Mesia RA O lESü. — I Korinetia 3, 11
HOO I TE MATAHITI
Gr.
HOÊ :
E TOBU TARA.
PUSISS, Directeur-Gérant.
Mahana I^evaraa o
fatu.
1. ïeie te parau rahi no taua mahana ra :
(15
no
Mai)
C/a reva Ota i To*na
hanahana'Arii.
i to'na toi’oa hanahana, ia au i te tohu
tahito : e faatâhinuhia Oia ei arii. Ua tupu mau te parau ta lesu i
faaite i mua ia Pilato : E arii au, i fanau mai ai au... e i haere mai
ai hoi au i te ao nei, e faaite i te Parau Mau* »
Ua reva
e ua haamauhia
Ua tae mai oia ei arii, aita râ oia i fariihia e to’na iho î « Aità o
matou arii, maori râ o Kaisara... e ua vahavaha, tahitohito, faarue
Eaha hoi te hopea ? Ua tae te toto no taua arii i nia
iho ia ratou e i ta ratou mau tamarii, e na Kaisara î taparahi ia ra*
tou e i haamou ia lerusalema.
ratou la’na.
Ua itehia râ to’na huru arii i te mahana Tiafaahouraat i te tairae
i parari ai te menema i to’na mana-arii ; ua iteahia i te mahana J?«*
varaa, i te taime i tere atu ai oia i nia, na nïa i te ata, ma te faaite
i ta’na mau pipi i to’na mena e to’na hanahana, Ua itehia to’na raanâ
i te mahana Penmkose, i te taime i faaïhia’i te mau Apotetolo i te
Varua Mana.
2. Teie te pîtî o te parau rahi j « E hoî mai ïa mai te reîra atoû raj
mai ta outou i ite atu ia’na i te revaraa’tu i nia i te rai ra. » (Ohipa
1.11) oia hoi na roto i te hanahana-arii.
E hoi mai oia i te hora manao*ore‘hia... ei arü nania i te ata. È
fâ mai oia mai tei papaihia e loane (Apokalupo 1. 12-16). Te rouru
teatea ei tapao no te mana e te hau mure*ore. Te Tatua-auro ei tapao no te toro‘a*arii, te ahu roa uouo ei tapa'o no te Rê, te tiaa veo
ei tapa‘0 no te mana puai... » ei faaoraraa i te fetia i tiaturi ia'na,
e ei faautuaraa i te feia taiva, teoteo, tei patia noa ia’na.,. faarue
noa ia’na.,.
A rohi i te tiai noa ia’na, e ia vai ineine noa tatou ma te pure
tuutuu-ore e ; « E haere mai, e te Fatu, e lesu e »,
â
VKA
POROTëTANI
penesekose
.
(25 no Me)
Te'faahanahana nei â tatou i te Oroa Penesekose, no te
mea, ua
fanau tino-paari-hia te Ekalesia i taua mahana ra. Na roto
i te ahoora no te Atua, o tei faaora i te mau
iri maro e te mau pera-repo...
ua tauihia te mau pipi tei vai aruaru
noa, ei feia itoito e te maramarama, te mata‘u-ore, e te anaanatae i te poroiraa i te Evanelia
; e ua
faafariuhia te feia e rave rahi ia lesu ra.
No te mea te moe pinepine nei i te Ekalesia no
teie nei anotau,
to'na itoito e to’na hinaaro
matamua, a faaea’i oia ma te haumani e
te paruparu e te
amahamaha, etiaroaia tatou ia faahaaraanao tatou
i te ohipa taaê e te faahiahia mau tei
tupu ma te mana e te hanahana i te mahana Penesekose, oia hoi te Rê no te
Varua Raa. •
Tisarc! penesekoss
Isaia XXX 12 : “ e na to outou tariâ e faaroo i
te hoê reo i mari
mai ia outou, i te naôraâ e ; Teie te e‘a e na reira i
te haere. ”
1. Reo no té Vdrua-maitai : A
haere, teie te e‘a : Haamori i te
Atua, no te ra‘i e no te fenua, faaroo ia’na, haapao i te mau
pureraa, faatupu i te mau ohipa no te faarop, no te
aroha, no te parau-
tia...
•
2. Reo no U Varua-ino : Hiaë te
^
'
faaroo, e te maniania o te mau
hiraene e te mau a‘oraa fiu e te haumani no te
raauorometua, ohipa
maamaa anaê ; a haere râ oe i te mau
vahi arearearaa e te taiata,
te inu hua. te pere, etc... e mea
faana'o...
1. Reo no te 1 arua-maitai •' Â
haere, aroha i to utuafare^ a haa»
maitai hoi, ia faaea oe ma te
ravai, te maitai, te oaoa e te hau, haa^
manaô i te taata-tupu i ô nei, e i te fenua
atea, a faatura ia vetahi
è, eiaha roa e nounou, eiaha e tamai... Haapae i te maa
taeroe i te
mau ino...
2. Réo no te VaruaHno : Eiaha e
otohe, haere noa, aita e peapea,
ia pohe noa te tura, te
utuâfare, te fenua, haapau e hue noa e erê
oe i te hoê rnahu, a
inu-hua, haapa'o i te fiüraa, faaitoito i te poreneia e te taiata, haru noa i te mau
mea no vetahi-è : te
vahiné, te'
fenua, te roo maitai, etc...
1. Reo no te Varua-maitai ; A
haere, hamani maitai ia vetahi-ê,
e ia oe iho, eiaha e
totovâ, a faaororaai, eiaha e tahoo, a aroha i to
taata-tupu mai ia oe iho na.
2. Réo no te Varna-ino : A tae hoi
e, teie mau reo marû, reo a‘o
no te feia pure
Atua, eiaha e faaroo. A haere* haapa'o i ta oe hinaajro, e mes faana’o* © raoa arearea te faaino e te
tahoo, © ohipa aito
mau,
VEA
POROTETANI
3
Na reo e piti e pii mai, mai taliito a uiui mai â. ïïoê noa pàràu i
pii-noa-hia e raua ; " Teie te e‘a, a haere !”
Nahba tatou ?
E patoi anei tatou i te reo Maitai na roto i te farii i te reo ino, e aore
ra, e farii anei tatou i te reo Maitai na roto i te patoi i te reo ino ?
“O fê! fuuhiâ’îu ît mea rah! ra, © msa mk\
f© fiîâühlâ’fy..'..” LukaXîi-48. ■
I.
—
Te
mea
rahi teî tuuhia i to Tahiti mâ:
a) O te reva ïa tei aruehin i roto i te Sal. XX, ir. 5: «E
fîiatia matou i to matou reva i te i‘oa o to matou Atua ».
E tel faahitilîia e Isaïa V - 26
te
reva no
mau
XLIX • 22
fenua i te atea è
ra.,
.
« E
faatia oia i te tahi
»
au i ta‘u tapa'o i nia i te mau taata ra. »
pehepehehia e te papai Sire: a E ta’na reva i ho»
hora i nia iau, o te here ïa... (Sire lî, 4).
O te reva ïa ta tatou e hi'o nei, ei mana'oraa, oia hoi te reva
i hutihia ! nia i te mau tira no te pahi Evanelia, o “Dufî”, tei
tapae i te oo‘a no Matavai i te matabiti 1797, i te ava'e no Mati,
ei reva uteute, e 3 uupa uouo, i te mauraa i te amaa olive i to
E faateitei
«
i
Te réva
ratou vaha.
Te uleute,
to te
ei hoho'a
no
te toto raana no lesu, tei tahe ia ora
ao.
Te uupa,'e\
hobo'a no te Varua^Maitai, e te tiamâraa, e te rnâ.
Te amaa olive, ei hoho'a no to te.Haapûraa-Hau araaraa 1 nia a'e
i te
moana
no
te ino
e
te hara.
Ua riro taua reva ra ei tapa'o no te mea rahi.
rahi i hamani ia’na e i liuti in'na.
Na tê
mau
ratere aroha
nia i te mau
rahi,
e
Na te aau paieti
te itoito rahi 1 afai mai ia'na
parnparu... 207 mahana te maoro. Na
ratou i faatia ia'na i Tahiti mà nei, e na ratou i hohora ia’na î
na
moana
nia iho i te nunaa, i te i‘oa o lehova, e To’na aroha falto-ore.
b) Te mea rahi tei tuuhia i to Tahiti ma? O te mau ati ïa ta
te hui-faaroo i faaoromai: te
e
te
mau
mau
tahitoraa, e te mau faainoraa,
ati tino e rave rahi.
Te mau pure, e te mau tao'a faatau aroha, horo'ahia e te mau
Ekalesia ia ora teie fenua iti i te Parau a te Atua.
Te
ma
maramarama
tei
te tuutuu-ore.,.
haapii-noa-hia na roto i te mau haapiiraa
VEA
4
PüROTETAMÎ
Te Parau no te toto o te Mesia, ei tai’aehara, e ei taui; e te
Parau no te Varua-Maitai, E mea rabi â te raau maitai tet noaa,
eita e tia ia parau.
II.
Te mea rahi tei titauhia’tu i te tenua.
—
la faatoro atu tatou i to tatou rima, mai ia Noa i to'na ra ano-
tau,
la
ore
no
te farii i te uuairao afai mai i te amaa
mau
roa
papu
tatou
Eiaha
e
no
te Hau!
tatou i tei roaa mai, na roto i te hoo rahi, ia
faariro t te Satauro o te Mesia ei mea fautaa-ore.
huna, eiaha e faarue, eiaha e faa-faufaa-ore i te Evanelia anoi-ore tei tanuhia i te fenua i te taime i itehia’i te reva
e
0 te Basileia Mure-Ore tei hutihia i
Mataval i teie pae i Oceania nei.
PURE
E te Fatu e 1 a faariro ia‘u ei rima no to Oe ra Hau ;
la poroi au i te here i te mau vahi e iteahia’i te iria e te hae ;
la faatupu vau i te aroba i te mau vahi e tupu ai te faainoraa ;
la faatupu vau i te tahoêraa i te mau vahi atoa e tupu ai te
amahamaha;
la faatupu vau i te tiaturiraa i te vahi
pea e itehia'i ;
la faatoro vau i te hihi
o
te
mararaa
i reira te ati e te pea-
i te vahi pouri ta'ota'o;
la
faatupu vau i te oaoa i te vahi oto e te
E te Fatu Mo‘a e! a tauturu mai ia‘u;
la
ore
ia titau noa ia haamahanahahahia vau, ia rohi râ
i te tamahanahana'tu ia vetahi è;
vau
vau
la
mihi ;
ore vau
ia titau
noa
e
na
vetahi è
e
haapa'o mai ia'u, ia
haapa‘0 râ vau ia ratou ;
Eiaha vau e titau ia aroha-noa-hia vau, ia aroha’tu râ vau ia
vetahi è ;
No te mea, na roto i te horoa’tu e noaa mai ai ;
e arohahia mai ai matou ;
Na roto i te aroha’tu
E na roto i te pohe matou e fanau-faahou-hia mai ai no te
Ora-Mure-Ore ra. Amene.
(Pure no S‘François, fanauhia i te matahiti 1182.)
pehepehe no
ihitai faafero i fe vaa*faupIU.
Tei mûri teaotea-roa, tei mua te moana atea ;
jLei mûri o Rû, tei mua o Hina,
Pehe iliora o Rû :
1.
taitutai
A
au
«
5
POROTETAMI
VEA
Tutaitutai
au i
te fenua,
leapori, teapori e, lu-
i te fenua, a inau maite a e i Maurua. »
pii râ te luahine, o Hlna, i nia i te aupoueru :
E Rû e, e fenua
«
te faatautau nei, o vai ïa fenua ? »
“O Maurua tuu i te tiai i nia iho;
2.
A
Maarua-Nui-te-Afera."
pehe râ o Rû; «Tutaitutai au i te fenua, teapori, teapori e, tu¬
taitutai au i te fenua, a mau maite a'e i Bora-Bora. ■;
A
pii râ te tuahine, o Hina, i nia i te auj)ou-eru; « E Rû e, e fenua
nei, o vai te fenua ? »
“O Pora-Pora, tuu i te tiai i nia iho, o Pora-Pora-Nui-te Fanau-Tahi.”
te faatautau
3.
A
tutai
au
pehe râ o Rû : « Tutai, tutai au i te fenua, teapori, teapori e, tutai,
fenua, a mau maite a‘e i Tahaa. »
i te
Te pii ra
te tuahine, o Hina, i nia i te au-pou-eru :
ïa fenua? »
«
E Rû e, e fenua
te faatautau nei, o vai
"O Tahàa-Nui, a tuu i te tiai i nia iho: o Tahaa-Nui-Marai-Hau. ”
4. Pehe noa’lura o Uû :
«
Tutai, tutai au i te fenua, a mau maite a‘e i
Raiatea. »
Te
pii ra te tuahine, o Hina, i nia i te au-pou-eru :
fenua ? »
« E Rû e, e fenua
te faatautau nei, o vai ïa
“O Havaii, tuu i te tiai i nia iho: o Havaii-i-ae Hau te amaama.”
»
ia
»
« Haafatata tatou i te fenua, a mau maite a'e i te fepoipoi. »
Te pii ra to'u hoa here i nia i te mataare rahi : « E fenua te faatautau
nei i nia i te iriatai, o vai ïa fenua ? »
No ‘aua teie fenua, e mea nehenehe, eita e fia ia parau, a tuu i te tiai
Pehe noa’tura
vau :
tia
“
i nia iho: o Basileia-i hau roa-i-te-hanahana.”
Tiiâtapaparaa parau ïahifo"
To te Evanelia taeraa mai i Tahiti.
No fo tatou lubili haamana'oraa i to te Evanelia taeraa mai i Tahiti nei
i te matahiti 1797, ua vaiiho rii tatou i ta tatou
i faatere e tae noa’tu i te matahiti 1815.
“ Tuatapaparaa ” ta tatou
Ua ite tatou, e ua ani te mau Tavana etene no
Tahiti ia Pômare e i
hoi mai ratou na Eimeo mai. Tei to ratou fatataraa mai
i Tahiti ra, e tiaa rahi roa taata etene tei putuputu mai i reira, e mauhaa
tei to ratou rima, ua opaui ratou i to Eimeo mai, eiaha e tapae mai i uta,
to’na
ra
paeau ia
6
VËA
POROTETANl
pupuhi atu ratou i nia iho i to te arii mau taata.
e
ua
i
mono atu
Aita râ
o
Poniare
i ta ratou liamani-ino ; ua tono atu rà oia i le hoê vea ia ra?
tou ma te reva i tona rima, ei afai i te Iiau. Ua farii hia’tura te
hau, e ua
tapae mai te arii e tona atoa
ratou
E
faahau atura te arii
ua
taua mana‘ona‘o
hau, te
no
faaapu mai tehauti-ore hia mai.
mau
tona pae, e
e
opua ra te
ratou ra, uo te mea
te
mau tavana-etene
î te pae matamua
i te taime
Opuhâra, te Tavana no
E inaha i te Subati
i faaau hia i te
ihoâ te peu haavare ! )
12
i te feia eteue, e aro atu i te feia pure Atua.
Papara, te raatira rahi no taua nuu etene ra.
no
Novema, ua tupu te Tamai tuiroo, oia hoi
Tamai Fei Pi tei riro ei tumu rahi i taui hia’i
Atua
mau
hoi no Novema, ua titau onoono rahi te Tahua Rahi
Oro ra, o Tirio te ioa,
te
i ie tahi
Tavana etene i te haamauraa i te îeia “pure
mau
Atua ” ( E peu etene mau
O
taata i uta, e reva’tu â te tahi pae i to
Aita râ o Pômare e tona mau taata i ore i te mana'ona'o, e ua tia roa
pae.
no
ra mau
mataeinaa, e i ta ratou iho
mau
Tahiti ei fenua
no
te
aita’tu. Ua faahiti
pinepine te Vea Porotetani i taua ohipataaé
ra. E tamai euvea, e te puai... l te hoe raaa taime huru
maoro, te upootia
ra te etene, area râ, i te taime i puta*i o
Opuhara, e i polie roa’i oia, inaqa, ua roohia’tura te nuu etene i te mata‘u, e ua horo è atura ratou. Ua
mau e
roaa’tura te rê rahi i te
Mai
te au i te
i te
auau atu
mau
nnu
peu
Pômare.
tahito, ua hinaaro te mau aito no Ppmarei te
etene. Ua
nuu
no
na
ô maira
o
Pômare ;
«
Atira !
e ua
opani
oia ia ratou, eiaha roa e taparahi i te mau vahiné e te mau tamarii e te
man
ruau
na
te
enemi,
e
eiaha hoi
hamani-ino i to ratou
e
mau
utua-
fare, e ta ratou mau tao'a atoa ra.
Aita’toa te
te
mau
îino
puaa oviri e
mau
te feia i
polie i vaiiho noa hia ia pau noa na i
i te inau urî, mai tei matàu hia e te mau etene ra.
o
Ua huna hia râ ratou. Ua rahi te oto no te fenua ia Opuhara tei varei te
mau
haapiiraa a te mau tahu‘a.
I te ahiahi no taua mahaha tuiroo rà
feia faaroo
e
te
faahiahia tana i
mau
etene i te yahi
inaha
hoê,
no te
putuputu te taatoa, te
haamaitai i te Atua te rê
ua
faatupu.
Ua maere mau te mau etene i te marû rahi o te haapaoraa a Pômare
to’na pae i to ratou mau enemi ; mana'o’tura raton e, o te faaroo
apî te
tumu no taua marû ra e taua hamani maitai ra. Ua haere mai ratou i mua
e
i
te
tei fiiore i ta ratou hape, e ua auraro maire atura
Ua faatia faahouhia’lura Pômare i roto i to’na toroa
roto i te hinaaro o te taata’toa..
aro
o
te
ratou i to’na
arii
na
arii,
o
mana.
.
.
( Te vai ajarâ).
VËA
POËOtEÎANl
1
feruriraa irava
GalatiaV- 15. « la faaooo râ e ia hamani-ino outou outou
iho, e ara o
te mou hoi outou ia outou iho
».
Haapapuraa:
« la hohoni râ e ia amu-horomii outou outou iho... »,
E parau huru teimaha teie ta Paulo i
papai atu i te Hui faaroo, no to
ratou faatupuraa i te mau
peu tia-ore: taîroîro, mârô, feii, faaino ratou ratou iho. E ere hoi teie te hioraa
maitai, mai te mea te faahapa noa nei, e
te faahaehaa nei, e te faaino noa nei te hoè
taata faaroo i to’na laata-tupu.
I teie anolau atoa to tatou iteraa i teie mau
peu. Mai te àvaàva-haavare
i te tupu-noa-raa, o tei àà-hohonu-hia i
rotopu ia tatou.
■■
AiSa’tu ai e ravea e tinaihia’i faua mau
peu ra, maori râ, o te VaraaMaitai ïa ! Na’na i amui hoè i te hui-faaroo ma te rotahi noa te aau i te
mahana Penesekose. Na te Varna Maitai e
haapii ia tatou i te aroha tia
aruehia e Paulo ; l Korinetia Vill 4, 5; « e faaoromairaa roa
to te aroha, e te hamani maitai
; e ore te aroha e feii, e ore te aroha e
faarahi, e ore hoi e faaahaaha, Eita e rave i le mea aiiore, eita e imi i te
mau, o tei
maitai no’na iho, eita e riri vave, eita e mana'o ino ia vetahi
ê,
i te parau-tia-ore, e oaoa râ i te
parau mau ».
eita e oaoa
Te hahaefê fa o Mahoffleta faUa ô Ali tia üla i te afatla.
îriaha)
i'arerei atura raua i te hoè taHta eoeîiii no Ali. Tama'i atura taua
.taata ra ia Ali, ma te faaoromai rahi, e tae noa’tu 1 te taime
i tae ai lo’na faaoromai i te faito
hopea. Pahono atura te tuhi
i te tuhi, le parau ino i te parau ino, te reo faufau i te reo faufau— Auê te inaniania i te rahl. Aita râ o Mahonaeta i
faaea,
,.e ua
haere atu i to’aa haereraa.
la oti te tama'iraa a Ali
e
to’na
enemi, tapapa maira Ali i to’na
eaha oe i faaruè al iaù
hoa ia Mahometa, ma te reo
faahapa e,
i mua i te aro no tera taata ino?
■
Pahono atura
o
Mahometa :
1 te taime oe i mamu
te faaoromai, ua ite au ia oe i te haaati-noa-raa-hia
lahi hoé ahuru...
e
noa’i, ma
na
pue me-
tei paruru ia oc. I te taime râ i haamata
atoa’i oei te tama'i atu, i taua taime atoa
ra, to te mau melahi..<
'6 0 vau
o
Iho... faaruèraa ia oe.
VËA
8
POROIETANJ
Vsliraa Lafa.
Taiohae, 2
no Eperera.
Parau apî :
Ua pohe a'enei to tatou hoa i te faai oo o Alen Brown, monoUa-Huka, i roto i te fare-ma‘i i Taiohae nei. Ua pohe oia i
te 13 no Mati, i te hora 5 i te ahiahi. Ua oto matou i te tavini o te Atua,
aita râ te metua vahiné i ite i te poheraa o ta’na tamaiti, oia hoi o Ema v.,
e ta Aleni atoa mau tamarii, e ta’na mau mootua, e te paroika hoi. E po¬
heraa aroha roa to Aîeni Brown, e te hanahana atoa. Ua himene matou i
taua pô ra, e himene nota ana'e ta matoü. Hunahia i te 14 i te ahiahi,
hora 4 ; ua amui atoa mai te îaaroo kafolika e te hui-mana o te fenua.
Ua piituputu matou i te pae apoo, e 3 himene nota. Ta‘u irava ; Koheorometua
no
leta Xll, ir. 4 v.m.
Kaoha nui na huaa paatu o Aleni Brown i Ua-Huka, i Nuka-Hiva nei,
Tihe atu, i Tahiti na, i te Kaavai i Tiarei, oia hoi o Toofa, or. — Tirara.
Papaihia ; na Mahahe, or.
(Te faaite nei tatou i to tatou aroha-tumu i to te utuafare, e
i te Paroika iti ta teie nei aito i faatere ma te otohe-ore, e te
huna-ore i to’na Fatu e i ta'na Haapa'oraa.)
Mau parau rii Apî.
1 0 tatou nei.
'
Papeete: I te mau pô atoa no te Hepetoma-Mo‘a, ua
haapa'ohia te mau pureraa i roto i te fare-pure o « Bctela ». Ua oaoa te Pa¬
—
roika no Paofai i te himene tane, e i te mau himene mahana Poheraa e Tiafaahouraa ta’na i faaineine. Ua haamata te mau Aufauraa Me, e ua manuia
roa te Aufauraa Tamarii i te 27 no Eperera.
Tahiti ; Ua haamauhia hoê niu fare putuputüfaa i Tiarei, e te tahî haa»
tnauraa-niü fare Paroika i Teahupoo. Ua oti te Aufauraa 1 Tiarei e 1 Papa»
ra, e ua oti
nehenehe roa.
W parau ino c te haaniâ te parau apî no te hoé mau pereoo tei i
i te feî.a
arearea, e te faaooo i te mau pureraa na roto i ta ratou mau maniania i te
taime pureraa. — Faaitoito, a faaite mai na i te numera nô taua mau pereoo
ra
ia nehenehe ia tatou ia haapii
No te faaroo-ore
o
te
ia ratou i te peu maitai.
tahi pae, ua opani te Hau e eiaha te feia, taero-ava-
ia farii-faahou-hia i roto
i te mau pereoo, e te mau boti, e te mau pahî. E
peu i te vahi taata.
E parau mauruuru rahi ta te Tavana Rahi i orero i mua i te Apooraa
Rahi 0 te Fenua, e i mua i te feia toro'a atoa i amui mai i te 28 no Eperera,
i te taime i haamata’i taua Apooraa ra. Te hinaaro nei oia ia tinaihia te ma‘itutoo, e te ma'i-taero-ava. E mea mauruuru roa ia apee te hui-mana e te huimea
riaria ihoâ ta raton
mau
raatira i to’na mau mana'o maitatai.
Wm f, JÜVENTIN — Eue du Gommakdant DraiaMAi?,
Fait partie de Vea Porotetani 1947