EPM_Vea Porotetani_194703.pdf
- Texte
-
Te 47
0
te
flihi 3.
MÂTI 1947
Matahiti
VEA POROTETANI
AITA’TÜ
E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA
Mesia RA O Iesü. — I Korinetia 3, 11
O TEi HAAMAUHIA RA, oiA HOi TE
HO O I ,TE MATAHITI
G,
5
no
HOÊ : E TORU TARA.
PREISS, Directeur-Gérant.
Mati 1797
-
lUBIlil
-
5
O te 150 matahiti no te taeraa
no
Maîi 1947
mai
‘*DUFF”
te Pahi-Evanelia o
no
mai te otia e tae noa’tu i te otia...
la-ora-na oe te Sotaiete Faatupu Parau no Lonedona o tei arofâ
mai i to oe mau taeae rii o tei ati i roto i te eteneraa,
la-ora-na oe, te Sotaiete no Paris o tei riro ei mono i te tiaraa me*
tua-tiai i te nunaa Porotetani e vai nei.
la-ora-na e te Hui-arii, e te Hui-tahu‘a, oia hoi te mau tamarü
tavai no te Arii-Metua, oia hoi lehova, e te mau taeae hoi no te Pa¬
vana 0 te mau Tavana, te toa no te maramarama, oia hoi o lesu
Mesia. Te aito o tei ofatifati hu'ahu'a i te mana no Oro, o tei haaparuparu i te vaho p Hiro, e tei haavî i te hui-mana e te hui-tahu‘a
haavare e te pouri, ia faaorehia te mau peu riaria e te faufau no ta
pô, e ia itea te unauna e te i‘oa o lesu, e te hanahana o ta’na parau*
tia i roto i te vaha e te haerea o te taata faafanauhia na roto i ta
la-ora-na to Tahiti mâ,
Evanelia.
la-ora-na to te
tahinuhia
e
fare patuhia i nia i te niu-hoè-roa e
aita’tu, faa*
lehova Zabaota,
Ekalesia’toa a te Mesia, e ati noa a‘e.
Na arauiïaa himene, te mau taurearea, e te u‘i-apî ; te
oia hoi te
e
mau
hui-tavana
te feia toro'a atoa.
la-ora-na paatoa tatou i te aroha e te hamani maitai o to tatou
Atua... na roto i te oro‘a poupou rahi, ta’na i horoa-mai ia tatou na
roto i teie nei lubili.
A faaoto atu i te pu,
ei otoraa maitai e te navenave.
mana'o i te mau reo arue e vanaanaahia
i roto i te mau Paroika i te 2 no Mati, e J
A faana‘ona‘0 i to tatou
î taua oro‘a ra, faatupuhia
Mahina iho i te 6 no Mati.,. ei
haamana'oraa.
2
PORüTETANl
VKA
Ei faaiteraa i to Tahiti mâ, i teie matahiti lubili, i te Ora mau no
te tîtî.
lesu, î te Mesia mau o te Ora i ora’i te fenua
i te tau i tapae mai ai te pahi Evanelia.
Ua tonohia te pahi, o “Duff ” ( Tarapu ) i Tahiti mâ i te 10 no
Atete 1796, i mûri a‘e i te hoë pureraa rahi revaraa, faatupu oto
rahi. E 30 orometua i nia iho, e 4 tei faatahinu-mau-hia ; e 26 feia
toro‘a: tamuta, patu-fare ofai, te vai ra te taote. te tupai-anri, te
hamani-ahu, te hamani-tiaâ, te faaapu vavai, etc.
Ei haamaitairaa ia
roto mai i te eteneraa,
no
Te
uouo
reva
i te
tei hutihia i nia i te mau tira, e reva uteute ïa, e 3 uupa
i te amaa olive i te vaha.'
mauraa
Ua tapae te pahi i Matavai i te pae no Mati
te maoro o te tere ). E Sabati taua mahana ra.
I te 7
Mati to te
no
mau
1797 (
orometua haereraa i uta
e
ma
207 mahana
te
hanahana
farerei i te huf-mana i te otue i Matavai.
I reira to Pômare pûpûraa i te Otuê i Matavai i te mau orometua
ei puliaparaa mure-ore no ratou, e no ta ratou mau ohipa.
rahi,
e
E haamaitai tatou ia
maitai e ana i horoa mai
lehova,
ra
ma
to tatou varua, e eiaha te hoè
ia haarnoehis
■>.
Apooraa^Rahi-Amui
Tomite Taraau
h
E Etene outou i mutaa iho
i te Mesia nei islesu...
»
...
I teie nei rô.
( Ephesia [i. ir. !!. 13).
Ua papai Paulo i to’na oaoaraa i to Epliesia o içi tauihi.a i te maitai na
roto i te toto
Eph, I. ir. 3.
nei i te
mau
te Mesia.
o
«
Eph. I. ir. 15
lesu,
A.
e
«
no te mea, i ite aenei au, i to oufou faaroo iâ
to outou aroha i te feia mo‘a atoa fa... ».
—
Teie ïa
B.
la haamaitaihia te Atua... o tei haatnaîfai mai ia tatoü
o te Varua i te ao ra, i te Mesia nei ».
maitai atoa
—
...
Te parau tumu no teie nei
:
te parau no
Te uiraa
I mutaa iho
e no
Tuai^oi.'
/ leie nei râ.
tumu, teie ia:
Te hau anei te maitai
o
teie nei anotau i to tei mutaa iho ra?
ra ;
Te hau anei te maitai i mutaa iho
l, 1 la tau
no
Paulo.
ra
i to teie nei anotau?
e
aôrê
VEA
I mutaa iho
Ephesia. Ua pohe noa ratou i te ino e te hara.
mutaa ihora i ta te tino, o tei fanau mai lioi ei ta-
ino te
ua
:
3
POROTETANl
To ratou ïa haerea i
taaè hoi i te Atua: i te Mesia, e i te amuii te toetoe e te rumaruma no teie nei ao, i taaè
marii ririhia. E etene ratou, ua
mo‘a. Ua vai noâ ratou
raa
Atua-Metüae
atu ai ratou i te
ratou ratou
iho. (Ephesia 11. ir.
13; 11-
12).
Ua
I teie nei râ te maitai nei ratou,
toto
O
amuiraa hoè i te Atua, e te
ora e ua
Hau,
te Mesia nei. Oia to ratou
e ua
haafatatahia mai ïa i te
faariro ia ratou ei hoè i te
tahi i te tahi i te Satauro ra. (Eph. 11. ir. 4-
8; 13-22).
2.
/ te tau i tae mai ai te
—
I mutaa iho:
pohe
mau
Evamlia i Tahiti nei.
to Tahiti. E etene ratou, e
tei roto ratou i te
Atua-Aroha to ratou, e ua tupn noa te tapafaufau e te pouri.
i atea atu ai ratou ratou iho
te mehameha. Aore e
e
rahi taata
e
ino
ua
e
te
mau
peu
. .
i vai noa’i ratou ei mau tamarii ririhia.
I teie nei râ : Te maitai nei, no te mea, ua
ei fetii hoi o te mau nunaa faaroo.
ei tamarii-tavai, e
Te maitai nei, no te mea, ua
i te 5
no
Mesia
e
1797,
Mati
haamaramararaahia ratou, ia
Api, oia hoi te Ekalesia o lesu, a riro atu ai ratou
amui ratou ia Iseraela
i te parau
no
tapae mai te hoè pahi Evanelia i Matavai
te afai mai i te parau no te toto-mana no
hirohiro-uri-ore no te Evanelia.
pahi taaê, aita oia i faaô i te mau ma'i api e te
mai, e aita-toa i te mau maa taero.
E
3.
I te tau ta tatou e lia
—
te taeraa
no
mai
o
aore
râ,
faufau no te fenua roa
nei, oia hoi i te Matahili lubili 150
te Evanelia.
I mutaa iho: Ua hau anei te ino o
anotau? E
lesu-
ua
te mau tau t mahemo l to teienei
hau anei te maitai i mutaa ihora i to teie nei ano-
tau?
7 teie nei râ: Te hau
ihora?
e aore
râ anei te maitai
o
teie nei anotau i to tei mutaa
râ: te hau râ anei te ino o teie nei anotau i to tei mutaa
jhora?
E tia anei ia tatou ia oaoa tatou
tamua i
to ratou anotau, e
Tera mai te mau uiraa
I
AVA
outou
Opani
:
i
mai ia Paulo, e i te mau orometua ma-
tei ite i te hoè mau tauiraa faahiahia ?
ia tatou, e na tatou iho e pahono mai.
mua
11 Kor. XllI 5. « e imi (hiopoa) maite ia outou iho i to
faaroo, e hiopoà maite ia outou iho ».
4
VEA
PüROTETANI
n\anaô tatara i nia i fe Tuarol-parau
Ephesia II. Ir. 11-13.
Te tahi manaô ei
pahonoraa i te vahi hopea.
I tou nei
paroika, ua hau a‘e te maitai i teie nei anolau, 1 to
tel mutaa ihorà. I mutaa Jhora, ua rahi te mau utuafare o tel
anoi
ta ratou
noa
mau
haapaôraa.
haapaôraa
I teie nei râ, ua mâ te mau
ratou mau tamarii i te Parau
Te anaanatae nei te
tatai,
mau
te haapiihia nei to
mau peu maitatai.
pûpû atoa i roto i te mau ohipa mai¬
tahoè maitai nei te
e te
bui-faaroo i te-imi i te maitai
a
te Atua
mau
no
e
e
manaô
te fenua.
te
no
.
te hui-mana
e
le
,
Teie te
pili :
I to‘u hi'oraa i to‘u utuafare, ua hau a‘e te maitai i teie nei
anotau.
/ mutaa
ua
ihora,
taata haavare au,
e
amul mârô vau i te
mau
e
te eia, ua taero noa vau, e
ohipa taiata. Aita vaut haere i te
pureraa, e ua riro te sabati ei mahana arearearaa rahi, aita ta‘u
e tialuriraa..,
.
I teie nei
râ,
na
roto i te toto
te maramarama, e ua
ore, Eere vau i te taata ê
tura
e
Atua. Auê te
oaoa
o
te Mesia, ua riro vau ei taata
haapae
vau
i te aau etaeta e te aroha-
faahou, e fetii râ, è e tamarii
rahi ô, i te mea, e ua ora vau.
i te
na
te
Teie te toru;
Ua ruhiruhia
vau
i teie nei, e ua hinahina ta‘u upoo, e
teie
ta‘u e ite nei:
/ mutaa
iho,
ua
ruperupe te mau pureraa atoa.
Iteie nei râ, ua riro te
e
rave
/ mutaa
mai i te
iho,
mau
1 teie nei
râ te
fare-pure ei medebara i te
mau
sabati
rahi.
mau
I mutaa
râ,
ua
itoito matou i te tapaparaa mai na te vahi atea
pureraa.
e mea
ohipa
atea ia tatou te pureraa, e mea fatata noa
arearea.
iho, ua maramarama matou i te Parau a te Atua.
rà, aita te u'i-api i hawpii-faahou-hia i taua maitai
I teie nei
tumu
ra.
1 mutaa
iho, ua haapaô-papu-hia te,mau parau i faaauhia, noa
atu ei parau vaha noa.
I teie nei râ, ua ere noa to tatou tura e te faufaa i roto i te
mau
haavaraa peapea
fenua.
POROTETANI
VEA
I mutaa
iho,
5
maitai ta'u pûpû i te mau ohipa a te
ua amui
Atua.
1 teie nei rà,
.ua varavara...
..
te
e
nei te tahi pae i te
mau
fare-inuraa, patiaraa-poro, etc.... etc.
mau
Teie ta'u
e
i te apoo ma
ite papu
nei,
tae
e e
ta'u
roa
upoo
hiiiahina i
rare
te otû i ta'u fenua nei.
Haamanaoraa
((
1.
—
J mutaa ihora
Orero parau no te
I teie nei rà
—
hoè tupuna.
—
»
Matahiti-i818.
I mutaa
ihora, ua ora tatou i roto i te pouri... i roto i te mau fare
hairiiri, ua riaria e ua mehameha noa tatou, i te ao e i te pô, i te mana
O te mau atua haavare, i te mau tupapa'u, i te mau pifao, i te arii, i te
mau teuteu-arii, i te mau tahu'a.
Aita roa e hau.
ua hàavare noa te tahi i te tahi, ua tupu noa te eiâ.
Ehia taata tei tanu i to ratou mau vaa i roto i te one, tei huna i ta
ratou mau puaa i roto i te piha o to ratou mau fare, eiaha ia haruhia.
Ehia taata, ehia mau fare tei pau i te tama'i o tei tupu noa i to tatou
.
.
mataeinaa?
mau
Ehia
ta tatou i haapae ê, ia pohe ratou i roto i te aihere ?
tamariirii, tei uumi-ora-noa-hia e to tatou iho, e to tatou mau
ruau
Ehia
metua.
I teie nei râ...
ua
i te
lon.
utuafare ruperupe.
mau
te mea, ua tae mai te Evanelia,
e te parahi nei tatou i roto
Te vai nei te hau e te aroha i rotopu ia ta¬
hope teie
aita tatou i riaria faahou i te
mau
ati,
no
mau varua
iino,
...
2.
—
Parau
no
Tamatoa-Nui, arii
no
Raiatea.
arii ino roa oia.. e i mûri aè i te reira, ua faaruè
oia i to’na hatua uteute (te maro ûra) tapaô no to’na mana riaria rahi, ei
I mutaa
ihora,
e
.
tapaô
e, e auraro oia ia lesu, e i te
Ua riro teie nei taata, tei faatupu
tumu
no
mana
e
3.
te maitai
i to’na
—
e
nunaa
Parau
ture no ta’na Ekalesia.
i te oto e te mihi i mutaa ihora, ei
te hau, e ua haafatatahia mai
na rotô i te toto o te Mesia.
no
Taaroaarii
raua o
teie arii i to’na feia
Matapuupuu.
Taaroaarii, tavana no Huahine e no Maîao,
Huahine, ei taata taero puai o tei amui ia
Matapuupuu, te tahu'a rahi, e Arioi roo rahi ho Huahine i te mau ohipa
I mutaa ihora, ua riro o
tamaiti na Puru, te arii no
iino.
I mûri aè râ, ua riro raua
fenua nei.
ei taata faaroo, tei faatupu i te Evanelia i te
POROTETANl
VEA
6
Aamu Qt\ flio-hipa
Te faatere
ra
te hoearii aau marû roa i to’na
fenua. Alla roa
faaliepohepo i le taata, aita hoè iti aè.
reira, eaha le hopea ? Ua upootia maile le mau ohipa o
le feia ino, no te mea, o raton tei puai mau no te faatupu i ta
raton iho. Ua ali le feia huiraalira maitai i te mau peu o tei luiri-taere i te fenua, aita rà te arii i ile no te mea, ua haavare-noaoia i hinaaro ia
E
no
hia oia
e
to’na
feia-toro‘a.
inaha ua faaineine te arii i te hoè lere no
hiopoa i te huru o le fenua, e na roto i lo’na uiaramarama,
aita oia i haere atu ma te hanahana-arii; ua faahuruê râ oia ia
ana iho, ia ore te taata ia iîe, o te arii leie e liaere mai matatai.'
Tapae atura oia i le faro haehaa o te hoè taata tupai auri, no
te taotoraa i reira. Aita le taata i ile e o te arii teic.
Taoto atura ota i nia i te roi no te taata tupai auri. Aita râ oia
i varea i te taoto, Eaha e ore ai? Ua tupalpai noa te tupai-auri
i te auri... ma te fiaea oi‘e. e te piinoa-raa e : « e le arii e, a
faaetaeta — ia etaela oe... mai teie nei auri la'u e tupai nei, e
te arii e, a faaetaeta... te fin nei te fenua : ua taea roa te îraa
no te inoinoraa i lo tatou mau arapoa ! »
E ua hora e ua liora te maororaa no te maniania i le papainoa-raa i te aau no te arii.... na roto i na mauhaa; te hamara
I te lahi taime râ,
te
reo piihia e te tupai-auri e: « la etaeta... faaetaeta... ».
Faarue-huna atura te arii i le fare, ma te hoi atu oia i lo’na
aorai... e ia poipoi a‘e, inaha, ua laui oia i le huru o ta’na faae
te
tereraa, e ua ora te
«
...El
rae
fenua.
Ahani e?
etaeta to tatou mai te Semira
...
»
(Ezekiela (U. ir. h)
Te semira, o te hoè ofai etaeta roa ïa, ravehia no te tapu i te hi‘o, e
ofai anaana roa ïa, e ua tinirau to’na mau anabanabaraa.
E homa here e, noa’tu te mau parau i parauhia mai, ei haamarûraa e
ei taparuraa ia tatou, te Tahé nei â te maa-taero i nia iho i te fenua
nei, e mai te mea te veve nei tatou i te tahi mau taoa, aita tatou i ere
i taua
maa
faufaa-ore
Ua parau te
i te
te
maa laero
hamaniraa
ra.
tahi taata toroa, e aita e ravea, e nunaa hiaai e te inu-hua
tatou mai
mua
pia i te rahi.
mai,
e
ia faataranihia tçie maa, e tupu faahou
Ve
E teietetahi parau: e na te
rahi
faua
roa
maa
î
POROtEtANl
A
hui raatira Tahiti iho e ani-onoono noa ia
ra.
Eaha ta outou mana'o !
Inaha,
31.500 Porotetani tei taiohia
e
no
roto i te 55.700 taata e vai
no
taua
i Oteania nei.
Te tiaturi nei anei outou, e (e
anei tatou i te
mauruuru
Eita matou
pohe
o
rahiraa
nunaa
Porotetani
ra, ua
te fenua i te maa-taero?
tiaturi ! E ^eie to matou mana'o: Te
fariihia nei te manaô no
iti, no to ratou puai, e te faafàufaa-ore-hia te mana'o maipaeau rahi no to ratou marû e te mamû noa I
e
te hoê paeau
tai
no
te
E homa.
e
.
te mauiui
! atira.
.
te
o
.
.
! A faaetaela ; ua taeà roa te îraa no te inoinorae
i to tatou
aau
mau
arapoa.
.
.
ei rae etaeta to tatou mai
te Semira.
Apooraa Rahi Amui, Tomite Tamau.
Te aH
E
Te
mea
peapea
mau
no
te huru i Kaledonia i teie nei anotau.
tumu, teie ïa :
1) Te faaino
roa
nei te ava i to Kaledonia e i te mau mataeinaa, e i
te mau motu maohi
2) E
fo fafou m^u faeae ! Ka9edonia.
mea
mau.
rahi te
mau
papaa o
tei faaitoito i taua ohipa ra ia faufaa-
oioi-hia ratou.
3) Te fiai
onoono
nei ratou i te mahana i faarirohia’i te
ei huiraatira farani ia nehenehe ia ratou ia
I te matamua, ua
paruruhia te
nunaa,
mau maohi
haapa'o i to ratou fiuraa.
i teie nei râ, aita
e ravea
faahou.
Iritihia.
Parau ril apî haapotohia.
J ù tatou néii
Tifema %‘î) Fetuna t Tonlüraa fare^athülfââ ‘‘ Philipi
—
Mani-
hini: Puhiava, or. e tei apee ia’na.
Tenuare 1$) TereEvanelia - Teahupoo: Charpier; i Vairao: Preiss;
(i te pô ) : raua.
26) Tautira : Charpier; Pueu: Preiss; Afaahiti : raua.
Pêpuars 2) Maeva : hunaràa i te tino no Tauniua or. Ua tairuru
Toahotu
mai to Matairea. Na Taaroarii, Tuteao e o Teio i faatere. Ua tauturu te Tavâna
Hau
o
F. Ahnne
no
te pahi o “ Maoae ”, no te afairaa i le tino,
VEA
8
2) Maharepa
:
POROIETANl
tere no M. Preiss.
: Hunaraa no Hauarii v. ; ua amui MM. Preiss, Tehavarn
Teunu, orometua, i te Faroika e te mau hoa no te haamahanahana
i te utuafare no to tatou hoa o Hauarii tane, orometua.
3) Afaahiti
e
O
3-15) Tere no M. Ciiarpier i Rurutu, Tubuai e i
“Oiseau des Iles”. E farereiraa
manuia
e
Raivavae na nia i
te mauruuru.
8) Ua papa‘i te mau Sotaiete U'i Apî (Sociétés Sportives) i te hoê anii te Apooraa o'te Fenua, ia patoi etaeta ta tatou mau Auvaha i te
faarahiraa i te mau tare inuraa opuahia e te Hau. Te ara mai ra anei
te fenua ? Ua fiu i te ohipa taparahi taata.
raa
15) Vero rahi i tai e i uta. Ua ino te tahi mau vahi i Tautira, Vairao e
lies” i te parari i te area no Tiarei.
i Afareaitu. Ua fatata “Oiseau des
18, 19) Apooraa Tuhaa 1 e 11, na parau rarahi : Imi i te mau mamoe i
i Iseraela; Atira te mamû-noa-raa o te mau tiai, tuuhia i nia i te patu
moe
no
lerusalema.
20) Tomite Tamau: 730 Bibilia nainai tei tae
mai. E opere-taranihia :
IQ Bibilia hoè Paroika,
France
:
ua
ati i te toetoe rahi. Ua îno te mau faaapu Sitona e ravete tuu i te mau hoo i rara!
rahi. Te imi nei te Hau i te mau ravea no
te haavîraa i te feia nounou. Aita’toa e ravea maori
hau a‘e:.Te Evanelia.
Te upootia nei te nuu iti farani i nia i te paeau i Indo-Chine o tei opua
e tiahi i to Farani i rapae. Ua rahi te mau ohipa maitatai tei faainohia
(fare-mai, etc.)
E ohipa rave ata râ no
râ te faaetaetaraa, e tei
Te
: Ua tuuhia te mau i‘oa i raro a'e i te
i te Hau-Amui e te mau fenua o tei apee ia
Basileia
mau
i faaotihia i rotopu
parau-hau
Hitler raâ.
mau hoa haamaifa! i fe Ve^a.
Puftaauia: Glaire Jourdain 10. Tutehau 5, Tiarei-, Tetua Faua
hiti: M»^ Ow/en 20. Mataita', Henri Lea 10. PapeeteAlcide
15, M'rtes Marshal 5.
Faariuriu 5.
8. H.
Jourdain
Wîll. Adams 50. Teura Aunoa 75. Teriitaua
Pambrun S. Teuinatua v.
la amuihia :
305 farane.
Imprimerie Euœ F, Juvenxin
—
35.
Gu'lIoux5. Victor Doom
5. Lee-Tini 25.
Théoph. Teamo 15. Tuterai v. 5. M.
5. Tearae v,
5. AfaU"
Mauruuru roa.
papbbxe, TAHm.
Fait partie de Vea Porotetani 1947