EPM_Vea Porotetani_194610.pdf
- extracted text
-
Te 44 0 te Matahiti
—
ATOPA 1944
Hihi 10.
—
AITA’TD E NIÜ E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA
O TEI HAAMAUHIA
RA, OIA HOI TE MESIA RA O lESD. — I Korinetia 3, 11.
HOO I TB MATAHITI HOB;
Ch.
la
B PITI TARA.
VERNIER, Directeur- Gérant.
maite outou i roto ia ratou
mai te mau fiarama o te ao.
anaana
Phil. II -il5.
E toru'tau ohipa tumu ta te tiarania :
1. Te faaite nei oia i te hoho'a o te mau mea, e ati noa a'e,
Oià’toa te oraraa, oia hoi te mau haerea no te taata teretitiano
Mai te mea, e anaanaraa mau to taua oraraa, mai te hoô tiàra-
mau.
ma, eita ïa e nehenehe i te hoê taata tei faaea ratere noa i ô tatou,
hoê a‘e hepetoma, iaore ia ite i te Evanelia. E itehia te hoho'a no
te Mesia i roto i te mau aparauparauraa o te taata teretitiano mau
;
e
taa noa i te taata rapae e : ua riro ïa taata i to’na Fatu ; na to’na
mau
reo, e na ta’na mau ohipa e faaite.
S. Te aratai atoa nei te tiarama i te taata i nia i te e'a-tia mau.
E au i te taata teretitiano mau ia aratai i te Parau o te Ora i te
feia’toa e vai i roto i te pouri o te Hara, e te maru no te pohe mure
ore. — E au ia tatou ia taitai i te feia hara i te Faaora, e te feia tei
rohirohi i te mau ati o te oraraa nei, i te hoê faaearaà maü.
E hia rahiraâ taata tei taio i te Bibilia mai te taa-ore ia ratou ta
ratou e taio ra ; e au ia tatou, mai ia Philipa, ia haamaramarama ia
ratou i te auraa mau no te mau Parau i papaihia ra, e e aù ia faaite
ia ratou i te e‘a no te Ora, e no te hoê oraraa i haamo'ahia.
3.
Te faaara atoa nei te tiarama, i te taata, i te ati e vai nei.
la riro tatou mai te hoê fare-mori o tei faaara i te mau ihitài i te
mau to'a e te mau aoa atâatâ rahi.
E faaara tatou i te taata i te
mau mori haavare o teie nei ao tei anapanapa haere i tera vahi e i
tera vahi. Te faaitoito tuutuu-ore nei Satani i te taata ia rave ratou
i te hara. Te parau nei oia i te ino, e
maitai, e i te mau arearea o
teie ne ao, i te ohipa fifi-ore. Eiaha râ e vare.
VEA
2
POROTETANI
/
haafaaite
te mau tiarama mau — te iriti i te paruru
vare o tei huna i te mau to‘a haaparari pahi. Tei ia tatou te
maramarama i te hopea riaria o te hara, e te anaana, mai te mau
tiarama no lesu, i roto i teie nei ao.
Tei ia tatou
—
factfahinuraa Orometua.
E toru tau
pipi-orometua tei hope to
ratou tau, i roto i te
Haapû (Huahine) e o Temahahe, no Nuu-Hiva, e o Tuarae a Tehahe, no Tubuai. Ua hiopoahia ratou i te hiopoaraa rahi hopea, i te A. R. e ua faaoti te A.
R. ia faatiahia ratou i nia i to ratou toroa ororaetua, — Ua faatahinuhia François Teio i Haapû, Huahine, i te 16 no Tetepa ;
area o Temahahe raua o Tuarae a Tehahe, tei Papeete ïa, i te
tare pureraa i Paofai, i te pô i te 14 no Tetepa, te tupuraa taua
oroa ra.
Ore noa'tu te ati mai tei parare rahi i Papeete i taua
mau mahana ra, taata rahi tei tapapa i taua oroa ra. Piti ahuru oromotua tei tae mai e haaati i to ratou pue taeae, e e faaaua-orometua : o François Teio. no
—
tia ia
raua
i nia i to raua
tiaraa mo‘a.
Peretiteni no te A. R., e te faatere hoi no te aua
pipi i faaitoito ia raua (H Tim. II. 3-4) mai te faatàa i mua
raua i te hoe mau tâpao no te aito mau no lesu-Mesia. E taata
haapae te orometua; e haapae oia i te mau mea o teie
ao.
Eita e riro i te mau taparuraa e i te mau marei no te pae tino
Na Verenie,
ia
nei
nei. E taata faaoromaii te ino, te orometua, mai ia Paulo i Ephe-
haamauruuru i to’na Raatira.
te mau ohipa aito tei ravehia e to tatou mau tamarü Tahiti tei na Aferita mai ! E ua oaoa
te mau orometua i te mea e, te tia’toa ra o Teuira, orometuanuu, i rotopu i te mau orometua i taua rui ra,
I mûri a‘e i te mau uiraa i matarohia, e te tuuraa rima, e te
e taata râ o tei hinaaro i te
E hioraa ohie ta te orometua i nia i
sia;
pure
tahiniiraa, ua parauparau na orometua api i te aro o te
i te A.
E ua
huru o te
ohipa 0 te Fatu ta raua e opua nei i te rave, ia tae raua i nia
orometua e i te Paroita no Papeete. Ua aroha raua
R. tei riro ei metua faaamu, e ei orometua haapii
raua.
tuu raua i te tahi tau irava hioraa na raua, no te
mau
ia
i ta raua
tuhaa.
ia “ Thor”; na te
Ua reva Temahahe mâ i Nuu-Hiva na nia
Peretiteni mono, na Rey Lescure, e haamau ia
raua i Akapa, te
ia
paroita iti api tei faatiahia i Nuka-Hiva ; na raua râ e haapao
Nuu-Hiva taatoa, tae noa’tu ia Ua-Huka. Aitâ Tuarae mâ i tae i
nia i ta raua tuhaa. Te vai ra te mahana, ia tia i te Fatu.
3
POROTETANI
VEA
To fatou Tofaiete faafupuraa parau i paris.
Na roto i te
mau
matahiti matamua no te tama'i, ua vai
pour! noa
mau parau tumu no taua taiete rahi ra.
Ua ite-noa-hia e : a
tapû ai Purütia ia Farani i roto i na tuhaa e piti, mai te faatia i te hoê
patu faataa-ê-raa ropu, te tamau noa ra te faatere tahito, o M. Couve, i
to'na faaearaa i Paris, e te tamau ra te faatere apî, o M. Schloesing, i
to’na faaearaa i Nîmes, i te hoê oire no Farani Apatoa.
tatou i te
te matahiti 1943, ua faatiahia te faatere apî
iho, i te pû mau no te Taiete, e ua faatuhaahia o M.
Couve, tei mairi te 70 o to’na matahiti.
Teie râ, i te pae ropu no
ia faaea oia i Paris
no Atopa 1943, ua tupu te hoê apooraa rahi no te
tahi roa ra mai te matahiti 1939 mai. Ua huru faito 150
auvaha tei tapapa i taua apooraa ra na te mau vahi atoa no Farani. Ua
mana‘o hoi te tahi pae e: e tupu paha te peapea, no ô mai i te enemi,
e te fifi. Ho ô mai i te ino o te mau faura'o e te maa varavara. Inaha !
ua faatia e ua haamaitai te Atua i taua putuputuraa rahi ra*
I te 19 e i te 20
Taiete i Paris, a
Rave rahi te mau parau
manao
nao
o
te
mau
tei ferurihia i taua apooraa ra e ua tahoê te
auvaha. Ore noa’tu te fifi rahi e te mau parau manao-
rahi no teie tau, e no te mau tau a mûri atu nei, ua
ia haere â te Taiete i mua i
o
to te Atua ïa
faaoti ratou e:
ta’na ohipa faatupuraa parau, mai te tapu e:
hinaaro; ia haapaohia te reira e tia’i.
Ua riro taua apooraa ra
mai te hoê tairururaa oaoa e te mahanahana
Farani, e no te mau hoa no
rahi no te mau orometua Taiete e vai ra i
te
Taiete, oia hoi no te Basileia o te Atua. E piti mahana te maoro, e na
te hoê pureraa, ma
te oro'a Euhari, i faaoti i taua tairururaa ra.
Ua poroi taua mau auvaha ra i to ratou aroha tumu i te mau orome¬
tua Taiete tei tamau i te ohipa i te rnaii fenua atea ta ratou e faaea noa
na
i teie tau tama'i.
Te faaite atoa nei i to ratou aroha i te mau oro¬
maohi, i te mau Ekalesia, i te mau fenua maohi i Aferita, i Mâtatâta, i Oteania.
Te faaitoito nei ratou i te mau Ekalesia maohi, \a. faaineinepaari maitai ratou i te mau orometua maohi, i roto i te mau aua orometua, no te
metua
hi'oraa
e ;
e
iti paha te mau orometua papaa o te tia i te Taiete ia tono,
i mûri a‘e i te hauraa o te tama'i.
i tera vahi e i fera vahi,
No reira, ia haamâtauhia te mau orometua maohi i te amo i te mau
hopoia, e te mau faatereraa tei riro ei tuhaa na te orometua papaa, i te
mau anotau hau, i mua a'enei.
Ua manaonao atoa ratou i te mau orometua Taiete tei hope èna to ràtou tau faaearaa, i tera vahi e i tera vahi, e o tei tamau noâ mai te hi'o-
4
VEA
ore
i te rohirohi e te ma‘i.
PUROTÉTAN
—
la hau te tama'i, o ratou te na-mua-hia
ia faahoi i te taatoa i te matahiti
hoê, O te fifi roa te ohipa e te mau tuhaa ta ratou e faatere nei, — Te
manaohia nei e: e taupupû rii te ohipa, i te tahi mau matahiti, i mûri
a‘e i te tama‘i ; eita e afaro vave roa, no te rahi o te mau orometua e
au ia hoi i Farani, é no te iti o to ratou mau mono o te tonohia mai.
Ua mauruuru roa taua apooraa rahi i te faarooraa i te itoito tuutuuore no te mau Ekalesia maohi, i tera fenua e i tera fenua, i te tau tama'i
nei. Mau hopoia rarahi ta ratou i amo, ei tauturu i te mau ohipa o te
faaroo, ia ore ia topa e ia otohe te tereraa o te Evanelia i reira. — Ua
aroha te Atua i to’na mau nànà. — Ei la’na te hanahana e te haamaitai.
i te faahoi i Farani. Eita râ e nehenehe
*
*
Te ati o te
*
hoè orometua i Paris.
I te matahiti 1942, ua topa
te hoê pahi reva paratane i Paris, e ua po-
porotetani. Na te hoê orometua no Paris i faatere i
rahi i te aua
ma'i.
Itoito rahi to taua orometua ra i te poroiraa i te Evanelia à te hau
e no te mahanahana. E ia oti, hoo haere atura oia i te hoê mau Faufaa
Apî e te hoê mau bibilia, i te taata, tei hiaai noa i taua maa ora e tia i te
vairaa. I reira to te gestapo ( te mau mutoi purutia ) haruraa i taua mau
buka ra, no te hioraa e : ua neneihia ratou i te auri-nenei i Paratane (neneiraa tahito hoi ). Haru atoa hia’tura te orometua, e ua hurihia oia i te
auri, no to’na tatarahapa ore i te ohipa ta’na i rave i te vahi taâta. Hoê ahuru
ma va‘u ava'e to’na mauraa i te auri, i Paris ( la Santé ). Ua ivi roa ; ua tupuhia oia i te ma‘i mafatu. E i te tatararaahia i rapae, aita i raaoro, pohe
roa’tura.
E teie te vahi aroha : 15 mahana i mûri a‘e, pohe atoa’tura ta’na
he
roa
to’na pailati
to’na hunaraa. E taata rahi roa tei tapapa i taua hunaraa aroha
-
—
tamaiti-orometua i Paris.
Te faarooroohia nei, i
teienei, te rahiraa o te mau orometua porotetani
uta-atoa-hia i Purutia no to ratou
patoiraa i te mau faaueraa au-ore a te enemi, e no to ratou faatapuniraa
tei
mau
i te auri,
i Farani, e o tei
i te ati-Iuda i to ratou ra mau fare.
Te hoe tere taaè i te mau fenua Tuamotu,
no te metua i ta’na tamaiti.
Na
te mau hoa o te
Vea Porotetani e te faatere no te V. P.
laorana outou atoa i roto i te aroha o te Atua. E te faatere no
te Vea e, te faatae atu nei au ia oe i te mau parau oaoa
nei, no tou taeraa i te mau motu i Pauraotu,
i mûri
i Manihi e i Ahe.
VÈA
t»ÛttOTEtANÎ
Ua tae mau vau i taua mau motu ra, na
5
roto i te aniraa na to'u
tamaiti fanau o Pere t. a Terliamararaa a Piu, E piti avae e te
afa vau i reira. Ua tere atu vau na nia i te pahi ra oSuzana.
Ua farii raaltaihia vau e te mau taata Paumotu, e mau taata aau
aroha e te here i te taata ; i te pae tino e i te pae Varua. Kanito-
Momoni; ua parafai tamau vau i Afae 11 faepetoma, ua titau
onoono mai te Kanlto ia‘u ia tuu vau i te mau irava tapao, e
ua na reira vau no te aroha ia ratou, i roto i ta ratou fare-pure.
Ua tuu vau i mua la ratou ei baapiiraa e 7S irava i roto i na
Sapati 11 e ua tatara maite vau i mua ia ratou i te auraa no
taua mau irava ra, e mea oaoa rahi na ratou, no te mea te ite
ra ratou i te auraa no taua mau irava parau ra.
Ua na reira vau, no te mea te ite papu ra vau i to ratou poiha
Varua, e ia ite ratou i te auraa no te mau parau i papaihia ; e
no te faarooraa te mau taata no Manihi e te oaoa ra te mau taata
no Ahe i te faariiraa i te parau a te Atua, noreira ua tii mai to
Manihi ia‘u nania i te hoe Poti taie; ua reva’tu vau i Manihi, ua
farii maitaihia vau i rotopu ia ratou mai te oaoa, e ua faatere
vau i te mau irava tapa'o e raverahi i rotopu ia ratou mai te
rohirohi ore, no to'u hioraa e, e riro te aau o taua mau taata ra
ei faaapuraa api roa no te Parau a te Atua. Ahiri te hoe no tatou
e tia i nia e haereatu ei tiai, e eifaamu i to taua mau Motu ra ! 1
0 Toa a Roo te Orometua no Ahe, taata raaitai; o Paia te Orometua no Manihi, taata maitai; tevai ra na Tavana. E mau Mo¬
tu ruperupe rahi, i te haari, uru, meia, taporo e te ï‘a hoi e rave
rahi, e mau Motu mâ roa, te fenua, te purumu, te mau fare, e
te taata'toa hof. Te vai ra e 25 Porotetani mau i Ahe, ua faaitoito maite au ia ratou, aita râ ta ratou e fare Pureraa, e amui
noa ratou i te fare pure a te Kanito, mea aroha rahi te mau taata
no taua mau Motu ra ; ua hoi mai au i tou fenua mai te manaonao ia ratou. Teie ta‘u parau faaotiraa. Isaia VI, 8 v. h. O vai
ta'u e tono, o vai te haere no tatou ?
laorana to Manihi e to Ahe taatoa na roto i te aroha no te Atua.
To outou taeae faaroo, e hoa no Vea Porotetani, Teriiamarama
a Piu.
Poutoru, Tahaa.
m
*
Te faaite nei te Vea i tei faaotihia e te Apooraa Rahi i mairi
aenei. maori râ e: e haamauhia te hoe orometua i Rairoa, i teie
matahiti. Ua faataahia taua orometua ra. la ineine to’na tuaroi
i Avatoru, ei reira e tonehia'i. E na'na e haaputu maite i te
mau mamoe
i purara ô i te Tnamotu e na'na ratou e faaamu.
VEA
6
POROTETANl
TahiH i te vai eteneraa.
Te huru faaearaa
o
te
Tehoê mea taiâ rahi atoa 'i
mau
raro
vahiné
e
to te mau ruau.
a‘e i te eteneraa ra, o
te huru ïa o
te faaearaa o te vahiné. E faaearaa haehaa rahi ïa: e te aroha rahi roa. Eita
hope ia tatou ia tata‘u ï te rahi raa o te tamarii i taparahihia i to ratou
fanauraa, no te mea e tamahine ratou. Te taufaa o te fanauraa tamarii, i to
e
e te ohipa i rotb i te hiero, e te tama'i.
ohipa ra e oti i te vahiné, e mea matai ia ta¬
ratou mana'oraa, o te
tâi'araa ïa,
E
mau
no
te
eita taua
mea
parahihia ratou i to ratou fanauraa mai.
I te anotau i tae mai
rahi te
ai te
mau
orometua, lia iti te mau vahiné, e ua
tane. Hoê vahiné, e pae ïa tane.
mau
Te vahiné tahiti, i roto i te
eteneraa, aita roa to’na e tura e hoê iti a‘e. Ua riro oia ei tavini e ei tîtî
no
te tane, na roto i
Tane. Eita
e
tia ia
te mau ture etaeta rahi no na atua ra o Oro raua o
amu i te huru maa ta te tane eamu; eita
tia i te vahiné ia
e
parahi atu i ta’na amuraa maa; e tahu oia i te tahi auahi ê ei
te reira i roto i te tahi maa fare hupe-
tunu i ta'na iho maa ; e amu oia i
hupe i te atea ê. Ua na reirahia te huru tiaraa o te vahiné mai to’na fa¬
nauraa e tae noa’tu i to’na' poheraa.
Te manaohia ra e : e mea mo'a te tane, e e mea noa te vahiné. E tia
i te tane ia amu i te puaa e. te moa e te tahi huru i‘a maitai, e te haari
e te fei, e te mau mea’toa o te tia ia pûpûhia’tu na te mau Atua. Te mau
vahiné ra, ua opani roahia ratou eiaha roa ratou ia amu i taua mau mea
ra, o te viivii ïa te reira, e o te taparahi pohe roahia ratou.
la tomo te vahiné i roto i te fare tei parahihia e te tane, e pohe roa’toa
oia. Parahi atura te vahiné i te atea ê, ma te moemoe rahi ete maa ino roa.
Aita’tura e here i rotopu
i te tane e te vahiné ; aita’toa ïa i rotopu i te
parauhia e : ua ruhiruhia te metua, e, eita’tura
e maitai ia rave faahou i te maa a te mau tamarii, e afai taua mau ta¬
marii ra ia’na i te pae mato i uta roa, e faarue ia’nai reira, ia pohe atu;
e aore ra, e ô ratou
i te apoo i roto i te one tahatai, a huri atu ai i te
ruhia i roto, ora noa’tu â oia, e tanu roa’tu ai ia’na i reira.
mau
tamarii
e
na
metua. Ua
Ore noa’tu râ ia
na
reira paatoa te mau tamarii i to ratou mau metua
ua
rahi tei
na
e
te paruparu
reira, ua itea papu hia e, e mea aroha roa te
i taua anotau ra. I reira râ hoi, tei te arii ra te
ruau
ra,
ruhiruhia
parau
mau
i nia iho i to’na mau taata’toa, e ta ratou mau faüfaa e to ratou
utuafare atoa. I ta’na i hinaaro i te taparahi ra, ua pohe ïa. E te
mau faufaa a
to’na
mau
taata ta’na i hinaaro ra, ua rave ïa.
( à taio mai â i te vea i mûri i teie ).
VEA
POROTETAN]
Mau parau rii paari.
E ere to tatou oraraa nei i te hoê niahana arearearaa ; e
ere atoa i te hoê mahana otoraa ; o te hoê râ mahana ohi-
1.
paraa.
(Vinet)
Te
e
ora
Te ture
ao
te tauturu i te
taata ia ora, o te ohipa mau ïa.
(Coquerel)
a'au, o te buka ïa tei hau a‘e i te maitai i teie nei
(a taa’i te Bibilia).
E au ia tatou ia tapapa
7.
ia’na.
(Pascal)
E roaa to oe oraraa fanao ia imi oe i te oraraa
taata tupu.
Te enemi numera hoê o te taata’toa, i to tatou
0 te ava ïa.
(Steeg)
Eiaha roa oe e tarahu i te hoê moni ia ore
ia oe e : e nehenehe anei ta oe ia faahoi i taua
Eiaha roa oe e faatia (fafau) i te hoê parau o te
8.
henehe ia oe ia haapa'o.
Eiaha oe e mana'o e: e oti
pineplne
fanao o to
4.
nei anotau,
5.
ia taa maitai
tarahu ra.
6.
te
ia oe te hoê ohipa maitai, mai
ohipa ore.
la faahoi oe i te tahi tarahu i to taata tupu, a
i te faito; eita oe tatarahapa i te reira ; e ite â
9.
ore e ne¬
faahau rii
oe araua'e
rii iho.
P^RAU RII API
Te Tama'i
Rahi :
tiamâ i te enemi i teienei,
Alsace-Lorraine. ISi riro e, te
hoê
oire i Farani ropu, e
1. I Farani. — üa fatata Farani taatoa i te
maori râ te hoê tuhaa i te hitiaa o te râ, o
toe ra te hoê mau pupu faehau purutia
te
mau
aore ra i te hoê màu oire a¥a. Teie râ, ua
ratou e
e eita e maoro e riro ai ratou ei mau-auri.
i
auahia
te mau nuu farani,
Ua tiamâ roa i teienei te mau oire rarahi no Farani,
Bordeaux, Brest, Le Havre, Toulon, Lyon... e o Vichy
reraa hau, i mua a'enei, no Farani, i raro a'e i te
Purutia.
mai ia Marseille,
hoi, te oire faate-
Gaulle i to’na faaearaa i 'Paris, e ua tae atoa i reira te
mau faaterehau mana tei tauturu ia’na. — Rave rahi te mau faaterehau apî
e te feia mana tel faaôhia i roto i te Apooraa Rahi faatere ia Farani i teienèi;''no ô mai ratou i te mau nuu aito here-ai‘a, tei patoi etaeta ia
mua a'enei. Ua faateiteihia ratou e de Gaulle.
üa haamau de
Purutia i
Te faahiahia nei te _jnana‘o i te hi'oraa e : te parahi hau noa nei Farani
i teienei ; aita e ohipa l^rurehau ; aita e pupu taata e aro nei i te tahi pupu
taata;' na te faatereraa paari no de Gaulle i ta-hoê i te aau taata. — Te opéré
rahi-hia-nei te maa na te mau taata i roto i te mau oire rarahi no Farani ;
te
pahi-reva taua ohipa maitai, i ore ai te ôè maa i tupu ai,
Hoê râ vahi peapea: ua 1.000 te mau e‘a-turu i parari i Farani i taupupu roa’i te mau ohipa ; e te iti roa o te mau pereoo-uira faauta tauhaa.
Te hamani faahouhia nei râ te mau e‘a-turu. — Ua haere de Gaulle e fana
mau
rerei e e aroha i te mau oire rarahi no
oia e ua ati te huiraatira i nia ia’na.
Farani : ua farii haapoupou-roa-hia
I
VËA
8
PÔROlËTANi
No te tiamâraa o Farani, ua tere te mau nuu no te Hau>Âmui i mua. üa
faatiamâ ratou i te paeau rahi no
Belegilca, e te hoê tuhaa no Holane. E wt
ratou, i uia, i Puruiia. Tei reira te mau aroraa veavea roa i teienei.
Te tamata nei ratou i te
haaparari i te leni beto etaeta a te Purutia i Purutia iho, tei parauhia : te leni
Siegfried. E ua parari te hoê mau tuhaa rii.
Âita â i navai te
parari, te tamata nei râ te mau nuu marite-paratane i te
tae i Purutia na te hoê e'a taa-ê, i
Holane, na na oire no Nimègue e no
Arnhem tei roaa mai ia tatou. Ua ite te Purutia e, o te e‘a afaro ïa ia tapapa ia Berlin, mai te mea e, e manuia tatou. No reira te etaeta rahi o te
mau aroraa i reira.
Are'a râ, e au i te 500.000 mau-auri purutia tei
tomo
—
roaa
ia tatou i
Farani-Belegika i teienei.
IL Te nuu ruHa.
tomo to ratou
nuu
—
üa tiamâ roa te fenua rutia i te enemi i teienei, e ua
mau fenua ènemi. E mau rê rarahi to te Rutia i
i te
Slovénie e i Esthonie, e i Varsovie
(Prâga). E mea etaeta roa’toa te Puru¬
tia i nia i to ratou otia.
III. Te hoê mau fenua tei faaea i te tama'i. — No to ratou vîraa ia Eutia, e no to ratou hi'oraa e, elta e maoro e ino ai Purutia, no reira ratou i
haere ai i rapae e i ani ai i te hau:
1. O Rumania : Ja au i te
parau faahauraa, ua tomo Rutia i reira. Ua
faatere i te mau oire tumu, e ua ani ia Rumania ia tama'i atoa oia ia Purutia.
Te na reira nei.
2. O Finelahe: Ua faaea’tura taua Hau iti itoito o tei
rutia. Ua tama'i atura ratou ia Purutia.
3. O Buleoahia : Hoê â ïa huru.
No reira, te faatano-tia nei Rutia i to’na
puai
tei toe mai: o Purutia e o Hongrie.
rare noa
ia Pu¬
i nia i te enemi hoê roa,
IV. I Italia e i te Moana Paiitifa. — Te
haere noa nei tatou i mua. üa
tapae te mau nuu marite e ua haru i te hoê mau fenua-motu faufaa rahi i
roto i te area no
Papua-Philippines. E ua haamata te mau pahi-reva i te
tupaipai noa i taua fenua rahi ra ( Philippines ) o te vai ra i roto i te rima
o
te
Tapone.
No reira, e mau parau oaoa ana'e to te ava'e
Tetepa. — Ua
chill (Paratane) e o Roosevelt (Marite) i te oire i Québec
farerei o Chur¬
( Canada ) e imi
atoa e e faaoti i te mau faaauraa no te
parau faahauraa ia vi Purutia. £
riro Purutia i te topa ta'ue noa ( i to te tahi pae mana'o
). £ ua feruri atoa raua
î te parau no Tapone, e te ravea no te faaoioiraa i te
rê, i taua pae atoa ra.
MonI tauturu i te Vf a
Papeete: Mme Piétri 10; Mme Vilmot 20; Simone Maraeura 10; Noël
Frédéric Haereraaroa 10 ; Marie Teraîamano 10 ; Papua Pitha 5 ;
Teipo Punua 5 ; Ariioura t. e te v. 10. — Arue : Mme Hall 7.
Paea : Tevitau 8.
laaa: Mataeura 2,
Teahupoo: Teuira v. 10. — Afareaitu:
Taea 10 ;
—
—
Ah Kiau 5.
—
—
Niheru : Turua Panî 10.
la amuihia :
132 farane.
MAÜRÜURÜ.
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1946