EPM_Vea Porotetani_194609.pdf
- Texte
-
Te 46
0
te
Hihî 9.
TETEPÂ 1946
Matahiti
VEA PQROTETANI
AITA’TÜ
E NIÜ E TIA I TE
TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA
O TEi HAAMAUHiA RA, oiA Hoi TE
Mesia RA O Iesü.
HOO I TE MATAHITI
Q.
—
I Korinetia 3, 11
HOÊ; E TORU TARA.
PREISS, Directeur-Gérant.
Te parau fabula no fe pauma.
ino, i roto i te reva ! Hi‘o haere
faa, e te màu aivi, e te mouâ, e te moana, e te
oire i raro aè ia’na, e i raro roa ! Parau atura mai te teoteo e te urne
puai i to’na taura, na ô atura : “ A hiô na râ ! E tae roa vau i nia
roa, i nia roa i te mau âta faaterehia e te maoaè-tarava, e tae roa i
te raï ! Ahiri e, eiaha teie nei taura faufau o te faatutau noa mai
Ua
marere
atura oia i te
te hoë pâuraa i nia roa
mau
iaü i ô nei !
Inaha, mutu ihora te taura ! e no te meà aita to te pâuma e perete maüe-ë, e te faatere ia’na iho, pûhia’turae te matai i raro
i te miti e puru roa aëra !
Hinaaro faahou atura oia i te taura i mutu ra, e ia hoi faahou oia
rau no
i nia i te fenua !
E hoa ino mâ e ! eiaha e teoteo noa i te mau peu no teie nei ao 5
eiaha e faaruë maamaa i te taura, oîa te turc no te Evanelia.
(E
parau
tahito)
Taioraa ava‘e.
O
Taioraa tahîti : “ Muriaha, ia Atete 6 Tetépa. I te tua ô Muriaha,
Hiaïa, te pouraa’tu i raro roâ i te 6ë : ia Tetepa e Atopa
HLa'ia : Teie hoi te auraa î te hiaamu nei te taata i te maa, no te
mea, e
anotau ôë rahi.
■‘Huriàraa, ia Tetepa, 0 Te-raatatau-roroa te vahiné, Ua vehe te
tau, O te roroaraa ïa 0 te mahana
Huriàma : E tauihia, e hurihia te tau.
POROTETANI
VEA
•2
Vairaa Laïa.
El hiti iti
na
Vea Porotetani.
i te 7 no Tiurai nei ;
i te buka Tavana VI
14: « A haere ma tena nn maa puai no oe na », Na roto i teie
nei parau, te haapii atu nei au i ta‘u tamaiti iti roa’tu, ua roaa
te toroà, e ua haapiihia i roto i te aua-pipi, eriroâte mau faaUa tupu te haamauraa no Terii a Heimau
ia oti te aôraahia e Pnhiava te irava i roto
ahaaharaa
Atua
mau
a
Satani
e
hinaaYo
noa
nei e faatomo i roto i ta te
pùpù taata ei huero tupu puai, e taahurihuri atu
tavini i teie nei
ai to’na
ao.
a haere ma tena na maa puai no oe
Mana-Hope—Mana-Hope, te parau mai
nei ïa ei na‘u e faariro i te mea paruparu ei faahaama i te puai
O te taata, te mau mea teitei. ei maa haehaa, te mau mea paari,
ei mea rarerare roa. A hi‘o. na : te purumu no te miti-uteute,
te maa e te pape i te mau vahi, aore, te purumu no te pape
rahi o loridana, te pâ no leriko, etc., etc.. A tiaturi mai Gideona, e pau te enemi. tauatini e tauatini noa’tu te rahiraa i na
E ia
au
i teie nei
reo :
A tiaturi i to Atua
na.
faehau rii noa.ta'u e maiti.
faahoho'ahia le ali-mediana Amelaka
i te hitià o te râ, o tei haaati noa i te
mau taata, i te mau îare-ava, te mau ohipa pere, patiaraa pôro,
te mau arearearaa auto i te mau Sabati, te mau mana'o Satani
o tei hotu noa i roto i te aap no te mau taata’toa, faaroo e te
faaroo-ore, feia paari, feia apî, te mau ohipa amahamaha, oeharau, faaino-haere, tihotiho: e nuu Ati-Midiana ana'e ïa, e te
tavini apî o te Atua e, a haere ma tena na maa puai no oe na,
oia hoi, a tiaturi i to Atua Mana-Hope.
I mûri a‘e i teie a'oraa, haamauhia'tu ai teie nei tavini apî
Na roto i teie a'oraa, ua
e
te mau taata no te pae
roa
no
te Atua i roto 1 teie nei
paroika oüturoa nei.
Puhiava, orometna.
TE TURE:
c
faaîura’fu I fo mefua fane
to mefua wahine”
Deut. XXVII 16:
Fait partie de Vea Porotetani 1946