EPM_Vea Porotetani_194609.pdf
- extracted text
-
Hihî 9.
TETEPÂ 1946
Te 46 0 te Matahiti
VEA PQROTETANI
AITA’TÜ E NIÜ E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA
O TEi HAAMAUHiA RA, oiA Hoi TE Mesia RA O
HOO I TE MATAHITI
Q.
Iesü. — I Korinetia 3, 11
HOÊ; E TORU TARA.
PREISS, Directeur-Gérant.
Te parau fabula no fe pauma.
Ua marere te hoë pâuraa i nia roa ino, i roto i te reva ! Hi‘o haere
atura oia i te mau faa, e te màu aivi, e te mouâ, e te moana, e te
oire i raro aè ia’na, e i raro roa ! Parau atura mai te teoteo e te urne
puai i to’na taura, na ô atura : “ A hiô na râ ! E tae roa vau i nia
roa, i nia roa i te mau âta faaterehia e te maoaè-tarava, e tae roa i
te raï ! Ahiri e, eiaha teie nei taura faufau o te faatutau noa mai
iaü i ô nei !
Inaha, mutu ihora te taura ! e no te meà aita to te pâuma e peree te faatere ia’na iho, pûhia’turae te matai i raro
i te miti e puru roa aëra !
Hinaaro faahou atura oia i te taura i mutu ra, e ia hoi faahou oia
rau no te maüe-ë,
i nia i te fenua !
E hoa ino mâ e ! eiaha e teoteo noa i te mau peu no teie nei ao 5
eiaha e faaruë maamaa i te taura, oîa te turc no te Evanelia.
(E parau tahito)
Taioraa ava‘e.
Taioraa tahîti : “ Muriaha, ia Atete 6 Tetépa. I te tua ô Muriaha,
te pouraa’tu i raro roâ i te 6ë : ia Tetepa e Atopa
HLa'ia : Teie hoi te auraa î te hiaamu nei te taata i te maa, no te
O Hiaïa,
mea, e anotau ôë rahi.
■‘Huriàraa, ia Tetepa, 0 Te-raatatau-roroa te vahiné, Ua vehe te
tau, O te roroaraa ïa 0 te mahana
Huriàma : E tauihia, e hurihia te tau.
POROTETANI
VEA
•2
Vairaa Laïa.
El hiti iti na
Vea Porotetani.
nei
Ua tupu te haamauraa no Terii a Heimau i te 7 no Tiurai
;
ia oti te aôraahia e Pnhiava te irava i roto i te buka Tavana VI
puai no oe na », Na roto i teie
nei au i ta‘u tamaiti iti roa’tu, ua roaa
i roto i te aua-pipi, eriroâte mau faaahaaharaa a Satani e hinaaYo noa nei e faatomo i roto i ta te
Atua pùpù taata ei huero tupu puai, e taahurihuri atu ai to’na
14:
A haere
«
ma
tena nn
maa
nei parau, te haapii atu
te toroà, e ua haapiihia
mau
tavini i teie nei
ao.
a haere ma tena na maa puai no oe
Mana-Hope—Mana-Hope, te parau mai
nei ïa ei na‘u e faariro i te mea paruparu ei faahaama i te puai
O te taata, te mau mea teitei. ei maa haehaa, te mau mea paari,
ei mea rarerare roa. A hi‘o. na : te purumu no te miti-uteute,
te maa e te pape i te mau vahi, aore, te purumu no te pape
rahi o loridana, te pâ no leriko, etc., etc.. A tiaturi mai Gideona, e pau te enemi. tauatini e tauatini noa’tu te rahiraa i na
E ia
au
i teie nei
reo :
A tiaturi i to Atua
na.
faehau rii noa.ta'u e maiti.
Na roto i teie a'oraa, ua faahoho'ahia le ali-mediana
Amelaka
i te hitià o te râ, o tei haaati noa i te
mau taata, i te mau îare-ava, te mau ohipa pere, patiaraa pôro,
te mau arearearaa auto i te mau Sabati, te mau mana'o Satani
o tei hotu noa i roto i te aap no te mau taata’toa, faaroo e te
faaroo-ore, feia paari, feia apî, te mau ohipa amahamaha, oeharau, faaino-haere, tihotiho: e nuu Ati-Midiana ana'e ïa, e te
tavini apî o te Atua e, a haere ma tena na maa puai no oe na,
oia hoi, a tiaturi i to Atua Mana-Hope.
I mûri a‘e i teie a'oraa, haamauhia'tu ai teie nei tavini apî
e
te mau taata no te pae
roa
no te
Atua i roto 1 teie nei
paroika oüturoa nei.
Puhiava, orometna.
TE TURE:
c
faaîura’fu I fo mefua fane
to mefua wahine”
Deut. XXVII 16:
<•
la katarahiâ
(ExodoXX: 12)
(faainohia) tei faaitiô î ta’na metUâ
tane, e ta’na metua vahiné».
Kolosa III 20 : « E te mau tamarii, e faaroo i to outou mau metua i
te mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei ».
VEA
POROTETANI
3
mai i te 12 no Tiurai 1946;
ràhi teie no te hoê ruau v., e 85 matahiti,
tei vai i uta i roto i te afaa no Tepua, oia ana'e iho, i roto i te hamani-ino
A tai‘0 mai
na
i teie lata, papaihia
E Paraita e, e parau aroha
ta’na iho tau na tamarii e piti.
a
Ea/ia te
hamani ino?
mau
a) Teie, faataè raua i to raua metua v. fanau mau iho i roto i te hoê
taaè, tare nainai roa mai te hoê “tare moa” te huru, tapoi, e paruru
fare
niau; ia ûa, e rari noa.
b) Faataoto ia’na i nia i te hoê paèpaè raau, aore marû, i nia i te hoê
te hoê turua viivii i to’na ino.
c) E teie â te tahi, faaamu-ore ia’na i te maa, mea varavara. E ia faaamu
ra, e uru, e aore ra e taruâ ana‘e, i te tahi mau mahana aore e apiti i te
peue repo, e
ina‘i,
e aore e
miti.
mahana, aita oia e faainuhia i te tî i te poipoi, i te
ei te pô roa ïa raua e hoi mai ai na te ohipa ma te taero-ava, e
hoi mai oia ma te iriâ e te taparahi, na roto i te tairi i taua vahiné ruaa
ra i te raau, mai te ûi e: “E ruau, ua paia oe?? Te pahono nei oia:
eaha hoi au e paia’i, e roaa anei ïa ta‘u, ta te matapô maa ? 1 reira iho,
E i te tahi mau
avatea ;
ua
taparahi.
d) E ua tairihia to’na nianimani rahi no te rima aui i te raau, to’na
tapono, e to’na humaha, ua paruparu roa.
No te aha taua huru ra? Ho f© aua !
e) E mai te horoa-ore atoa i te aho oomo. Te taotoraa ra oia i te rui
i te mau pô ûa, e te hupe
toètoè i roto i taua fare moa ra, aita e mahanahanaraa, e te vai nei te
apoo i raro a‘e noa iho i te taotoraa o tei hauà ino noa.
E tei roto taua matapô i te ati : poia, toètoè, ahu ore... e mea aroha ràhi.
I to matou hi‘oraa’tu ia’na i roto i te fare moa, te fefe noa ra oia,
aore ahu i nia i te tino, e o te pera ana'e te toe; ua ivi roa, e ere i te
hoho'a no te taata faahou, e hoho'a râ no te hoê animala o tei pararai
roa, e aore ïa no te hoê urî tutuà, aita e huru faahou.
I te taime i ite ai ta‘u mata, e hinaaro vau e ta‘i i te oto rahi o te aau
e
te ao ma te ahu-ore, e te toètoè noa ra oia
i teie huru rave ino e te
hamani ino i te metua.
hôpital ( fare-ma‘i ), e ua tuuhia i
nia i te
hoê roi mâ e te marû, e te mahanahana, aita râ e ahu i nia iho i to’na
tino. Ua faainuhia oia i te taofe, ua inu oia e 3 au‘a taofe, e ua pàia
maitai. la ahiahi, ua faahopuhia oia i te pape ia mâ, ua taoto oia i te hoê
taoto papu maitai, aita i hautiuti no te nùunùù i te pape, mai te huru ra
e: a tahi ra oia a hopu ai i te pape mahanahana. E ua noaa ia’na te hoê
Ua afaihia oia i roto i te
oraraa
apî roa.
Na tamarii iino ra,
ruri e, e
tei roto ïa r te rima o te Haava, na’na ïa e. fe-
Terii Heimau, or.
nahea?
■*
4
VEA
E
PUROTETANI
MANA‘0
TEIE
E homa ! a inu-hua tatou i te ava, a ani onoono tatou i te
HauMetua ia faarahi-roa-hia taua maa ra, ia nehenehe ia tatou ia haapa'oi te fiuraa ei faa-î-raa i te mau fare-ma‘i, e i te mau fare-auri,
e i te mau aua-tanuraa-ma‘i. — Faaitoito.
Te hoê hoa here no ratou : o Oromatua-niho-niho
roa,
( Haapa'oraa Paero )
üi
*
»
Ei Haamana'oraa.
Faatnra’tu i to metua... ” ^ mea tia roa ia haapa'o maitai te û'iruau
apî i teie ture. A hi‘o na i te parau faaitehia mai no
i te fenua roa: Te amohia
ra
e
ta’na tamaiti
e
te hoê
hopoi i te tare ruau.
Tae atura raua i te hoê ofai rahi, tuu ihora te tamaiti i te metua i nia
iho,
parahi atoa’tura i pihai iho e haamaha i to’na rohirohi. Ta‘i noa’tura te
metua, e na ô atura te tamaiti ; « A ta‘i noa’tu, eita vau e hoi i mûri, ua
e
fiu roa
vau
i te raveraveraa ia oe, e e vai iho vau ia oe i te tare vairaa
taata mai ia oe te huru ».
Naô atura te metua :
«
E ta‘u tamaiti, aita vau e ta‘i nei
no
te
mea
te
hopoihia nei au i te fare ruau, te ta‘i nei râ vau i to oe tupuna tane ! A
25 matahiti i teie nei mahana to‘u
amoraa
i to‘u metua tane na teie vahi
hopoi atoa i te fare ruau, e ua haaparahi atoa vau ia’na i nia i teie ofai
no te haapee i to‘u rohirohi. Ua
taparu maite mai oia ia‘u ma te oto e
faahoi ia’na ei raverave e ei faaarearea i to‘u puè tamarii, aita râ vau i
haapa'o i to’na reo oto, hopoi roa’tura vau i te fare ruau ma te aroha-ore
e
ia’na. E î teienei, no to'u mana'oraa i to'u iho metua tane aroha rahi i
oto ai
au.
»
Puta atura te aau no te tamaiti, e faahoi atura oia i te ruàu i te fare
ma te faatura maitai ia’na, e te
haapii atoa i te tamarii rii i te na
reira,
ma
te
reo e ;
e
mai te mau ino
tano roa te parau a te Atua e faaite mai e, e tahoohia
te maitai atoa ta te taata e rave, te tahi i nia i te tahi.
mea
e
Ters faafupuraa parau Evaneiia i Maiao.
( Mau parau i iritihia no roto i te hoè rata ).
Ua faaruê matou na nia i te pahi ra o “ Miti-Ninamu ” i te ahiahi i te
Tiunu 1946, i te uahu i Papeete, e ua
tapae matou i Papetoai i taua
ahiahi ra. Te tumu i tapae ai matou i reira : ua farara mai te mata'i ra e ma...
8
no
raamu rahi.
VEA
POROTETANI
la poipoi
aè, e Sabati i te bora 8, ua faaruè matou i te uâhu i
roto i te faaoti i to matou
pure, no te titau i te fenua Maiao,
roto i te mata‘i rabi e te are fetoitoi, tei
na
na
Na roto i te aravibi
o
te
raatira
5
Papetoai,
inaba, ua
tapoi noa i nia i to matou pabi.
(o Arai a Tapu) e te tauturu a te Atua,
tapae matou i te ava i Maiao i te bora 3 1/2 i te abiahi i taua Sabati ta.
ua
Ua tae mai
to te oire i te ava, te orometua e te Tavana, e te
pupu tauUa tiihia mai maua i nia i te pabi, e ua boebia i tabatai i nia i te tino
rearea.
fenua Maiao,
paraubia: Tapuai-Manu.
Ua baere amui matou i
metera i te atea, ua
Ua aroha te tabi
oire, mai te mea ra e, ua buru fatata e 2 kilo-
tae matou i te oire, i roto i te fare-pure, te reira te Paroika
faaotibia te pure
e ua
te
farereiraa.
tabi, mai te oaoa e te baamaitai i te Atua. I mûri
aè ua baapaôhia te pae tino, e i te pô, ua faaterebia te oroa aufauraa.
la poipoi aè e Monire, aita boè raveà no te faaruè atu i te fenua, no te uàna
te matai.
e
te
Ua farii noa te Paroika ia
maua
i roto i to ratou rima e tae
noa
atu i te taime e taaê ai i
rotopu ia ratou....
1 te pô monire, ua faatere maua i te boè putuputuraa paroika. Teie te mau
irava i boroàbia: loane 1:4; Mataio V: 6; Isaia LV: 10; Isaia LU: 1.
la poipoi aè, e Mahana piii, ua baere maua e baati i te tino fenua, e 2 bora
e
te
vana
Teie
afa te maororaa, ma te matai tai atu i te mau rotorava’ai ra. Na te Ta¬
i farii mauruuru ia maua i te pae tino. I te pô, ua tuaroi faabou matou.
irava:
Epbesia V : 1; J Samuela VII: 12.
aè, e Mahana toru, ua baere matou na nia i te mouà, e bi‘o i te
apoo-pape i paraubia ra o “ Maarao ” e te vabi paraubia ra o “ Tebaaeuri
E i te pô, aita atura e putuputuraa.
I te pô Mahana Pae, e putuputuraa: teie te irava: Mataio V: 13.
la poipoi aè e Mahana maa, ua baere maua e baati i te otuè rava’ai ra, ua
ite maua i te marae i paraubia ra o “Taporo” e te marae o te arii i parau¬
na
la poipoi
bia ra
“Nuutapu”.
aè, e Sabati, ua baapaôbia te mau pureraa, e te pô te tuaroi bopea, ei putuputuraa ruperupe rabi e te mabanabana, te Parau a te Atua poo
la poipoi
roibia i taua mabana ra: Salamo 118:
24; Mataio 21: 5; Mika II: 13; Za-
karia Xlll: 9.
la poipoi
aè e Monire, e 17 no Tiunu, ua faaruè matou i te fenua i te
taperaa mabana.. . Ua topa te mata'i.
Te baamauruuru nei maua, e te baamaitai i te Atua, i te tavini o te Atua,
ia Taoa mâ tei farii oaoa ia maua, mai te au e, e tamaiti fanau-tabi mau, e te
aroba nei maua i te mau diakono, e te Ekalesia, te feia taurearea, te mau tamarii e te bui-mana o te fenua, tei farii poupou ia maua.
Papaibia:
Te orometua ra: o Teboani (Brémond)
Te pipi-orometua : o Abela.
VEA
6
POROTETANl
Tuaroi
Irava
I SAMUELA
XXVIII: 16.
«
Eaha hoi oe i ni mai ai ia‘u
nei, tei îaaruè lehova ia oe, e ua riro ei enemi no oe ? j}
I. To Saula hum % te tau i ati
ai oia i to’na Atua?
Ua maitai, ua manuia, ua maramarama ta’na mau
haapaôraa.
haapaô oia i te ture, ma te tinai etaeta i te mau peu pour!
(peu tahutahu, iii‘ohi‘0 pifao, etc, ) opanihia e te parau a te Atua.
A taio tatou: Levitiko XIX: 31; XX; 6,27; Deuteronomi XVlll:
9-14; I Samuela XXVlll: 3 « Ua polie hoi te feia taura e te mau
taata hi‘ohi‘o ia Saula ».
II. To Saula huru i te taime i taaê ai oia i lo’na ra Atua?
Ua toètoè e ua riaria to’na aau, no te mea ua mutu te taura
no te faaroo o tei taamu ia’na i to’na Atua.
üa
a) E taata faaruèhia oia: I Sam. XXVJll : 6. « E ia ui atura
Saula ia lehova ra, aore aéra lehova i parau
mai ia’na i te taoto,
Peropheta ».
b) Ua hoi oia i te pouri: Ua faarue oia i to’na tura a to’na hanahana arii, e i te pô to’na haere-hunaraa e farerei i te vahiné tahu¬
tahu no te ui ia’na, ( irava 8). No to’na pouri oia i haavare-puai-
e
te
Urima,
e: te
vahine-taura“ ra.
III. Te mea i roaa ia Saula? Ua tapu-ê-hia e ua pohe roa,
hia’i
e
taua
i te
mea e feia faufau ia lehova te
9-14; eiaha hoi ei pifao, e te
hi‘o atâ, e tei imi i te tapa'o, e te hi‘ohi‘G, e te hebere, e te
feia Imi i te varua ino, e te taura, e te feia uiui i tei pohe ra.
IV. Parau hopea: Te ravea hoê roa, e aita’tu, e vî ai teie mau
peu etene, o le tiaturiraa ïa i te Atua e i Ta’na Tamaiti ia lesu.
Mau irava opani: Salamo: XXIII.
pae tiuo e i te pae vaiua, no te
feia ofati i te ture. Deut. XVlll
Haamaramaramarcia.
haapa'ohia i te tau
Te hoê mau peu taa-è: o te mau peu tei
no to tatou mau tupuna, ma te mana'o e, e
mea mau, e mea
i te feia tei ite i te
rave i taua mau peu ra. Mana'o hoi e, e pohe roa mau te taata
ia pifaohia. E, e pohe ihoâ !
Mai teie te huru : Tei mana'o e, tei raro a‘e oia i te pifaoraa,
paruparu roa to’na mana'o, eita oia e imi i le ravea iti a‘e e ora’i,
mana ;
ua
riaria ratou i taua mau peu ra, e
VÈA
mana'o oia e; aita e
Pohe te mana'o,
POROtETANl
1
faufaa ! E pohe roa hoi, ore noa'tu e ma'i!
pohe atoa te tino !
la tae mai râ te mau
tavini na te Atua-Mau, ua itea e, e pa-
haavare ana'e te parau no te « pifao », e no ta’na mau peu
atoa ra. Na te Alua te Oral No te Atua te Manal Eita râ te Atua
rau
Mana-Hope e vî i te mau peu etene. Ua papa i teienei 1
Are'a râ, e mau fenua rii moèmoè huru poiri, te vai noa nei,
e te riaria nei â te taata i te mau peu tahito.
Te faaitoito nei râ te Apooraa-Rahi ia ratou ra : Eiaha e mata'u I
E tamarii outou na te Atua. Na te Atua e paruru ia outou.
Faaroo mai i tei papaihia e te tavini na te Atua : « Tei pihai
iho lehova ia'u ra, e ore au e mata'u ! Eaha ta te taata ia rave
mai ia‘u ra ? » (Salamo 118: 6)
Eita roa hoê taata e nehenehe ia hamani-ino ia outou na roto
i te
pifao. Eita ! Eita roa 1!
i te feia teoteo, o tei na ô mai e : e
pohe roa o Mea, e o Mea ia'u nei!
Atira teie huru parau 1 Te ite nei outou e, e parau haavare ta
outou ! Faaea 1 Hinaaro anei outou ia tuuhia i te Auvaha-Ture?
Eiaha atoa tatou e tiaturi i te mau orama taa-è, e aore ra i te
hoê mau fafaraa, faaite na vai te ora e na vai te pohe!
E mau marei teie ta te enemi e tuu mai nei i nia i ta outou
èà, e tamata i te faaturori ia outou na. Pure ! tira ra. Eiaha ex
Teie râ ta matou parau
orama !
Lata haaati
( Apooraa Rahi 1933)
Tuafapaparaa parau tahito.
To te Evanelia taeraa mai i Tahiti.
I roto i te Ve'a no Me 1946, ua taio tatou i te parau faahiahîa no
Pa-
tîi, te tahu'a rahi etene, o tei riro ei aito otohe-ore no lesu-Mesia.
Te hi‘o faahou nei tatou i te hoê mau parau tei tupu i te matahiti tu-
oia hoi i te matahiti 1815*
a) Te pure faatapuraa parmi t
E peu ta te mau orometua mai tô i'atoü tapaëraâ thaï i MataVai, î iê
matamua ra, i te haaaputuputu i te vahi hoê, i te poipoi mahana piti, no
te 2 o te hepetoma i te mau ava'e atoa, ia pure atu i te Atua ia parare
Ta*na parau, e ia îaatupu-roa-hia To’na Basileia i roto i teie nei ao. la
ae i te 5 no Atopa 1815) ua amui atoa mai te mau pipi i taua pure
niu,
VËA
8
POROIETANI
faatupuraa parau ra. Te haere maite atura taua mau pipi i te rahiraa, e
hou te hopea o taua matahiti ra, ua amui atoa mai ia ratou te vetahi mau
tavana rarahi e te mana. E no te rahi o te mau pipi, aita ratou i ô i roto
i te mau fare-pureraa tei hamanihia i te matamua ra, e ua faarahihia’tura
te reira.
b) Aita te hui-faaroo maohi i aueue:
Te tamatahia nei te faaroo o te
pipi apî, aita râ e aueueraa, no te
mau
tupuraa i mua o te Faaroo-Apî, i nia iho i te
fenua nei, e ati noa a‘e, ua haamata ratou i te faatupu mai i to ratou riri
iteraa
te
o
i te mau
taua
na
etene i te
mau
pipi-evanelia, I mutaa iho ra, ua vahavaha noa mai ïa ratou. I
mahanâ ra, ua opua ratou i te paruru roa i te tupuraa o te Faaroo-
Keresitiano, e
o
fenua rarahi
mau
te hamani-ino ta ratou ravea, mai tei itea-atoa-hia i te
o teie nei ao, a tamata i te mau tavini no Satan! i te
haapohe i te faaroo ia lesu-Mesia ra.
Te
na
reira-noa-hia râ i teie nei â,
te taiva-Atua e rave rahi ;
o
i roto i le hoê mau fenua etene, e
te hamani-ino te mauhaa o te mau tavini no
Satani i te mau anotau atoa, no te faaore i te tupuraa o te Basileia o te Atua.
(te vai atura)
*
»
E 3 uiraa
no
*
roto i- teie nei parau
tuatapaparaa :
1) Te haapa'ohia nei anei te pure faatupuraa-parau i teie anotau ?
E, te haapa'o nei â te hoê mau Ekalesia Tahiti i taua pure ra i te mau
ahiahi Sabati, e te haapa'o nei te mau orometua no te Sotaiete no Paris
i te
mau
mahana toru atoa, i te
ahiahi.
2) Te tamatahia nei anei te hui-faaroo i teie nei anotau?
E, e mea puai te mâu tamataraa 1 E mau ravea huru rau ta te mau enemi
te faaroo
no
e rave
nei, ia hirihia te patu-Ekalesia.
mataeinaa, te parau ra te tahi i te feia haaputuputu ofai no te
fare-pure; « e feia maamaa outou i to outou tiaturiraa i te Atua a te mau
I te hoê
papaa. »
3 )
Te aueue nei anei te hui-faaroo i teie nei anotau ?
Oia,
e
aita !
TÊ MAU PARAU API
raa
te
—
E faaitehia i roto i te Vé'a î itiu&i
Te ApOô»
Rahi Amui ; te hoê mau vahi no roto i te Apooraa Rahi no te fenua f
poheraa no MehaO) tliakolio ùO Taunoa (Papeete), etc. .etc..,
TAUTURU I TÉ VE'A -- Tapéetét
Viénot 20;
Amuihia: 80 farane
altu: Vehiarii V. lOi
Paie 60 = JfareMauruuru.
iMpaiMHBiE EiiiK F, JUVENTIN — Rue du Cohmaudaiît Destremau,
Fait partie de Vea Porotetani 1946