EPM_Vea Porotetani_194602.pdf
- extracted text
-
T« 46 0 te Matahitî
-
FEPUARE 1946
-
Hibi 2.
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA
O TEI HAAMAUHIA RA, OIA HOI TE
MESIA RA O lESU. — I Korinetia 3, 11
HOO I TE MATAHITI
G.
HOÊ : E TOEÜ TAEA.
PREISS, Directeur-Gérant.
Parau faaite i te
Wraatira
Ei faaoreraa i te ma'i fiva-aau, o tei taparahi pinepine i te
i te m,a'i-iriti (Tétanos) e i te
ma‘i-arapoa riaria (Diphtérie) ua faaue etaeta te Hau ia patiahia
tatou paatoa na roto i na patiaraa e toru.
Ua ore roa te fiva aau i te raau fenua e rave rahi, na roto i teie
1)
taata tahiti... e ei parururaa atoa
■
ravea mararnararaa roa.
Ua haaroata te naau patiaraa i Paea, e ua haapao-maitai-hia. Ua
iti te feia tei horo-ê e tei tapuni, no to ratou riaria tumu-ore e te tiaturiraa i te tahi mau haapiiraa pouri tei naô mai e, e ohipa pohe te
patiaraa. Inaha : e maa rohirohi iti roa, e e maa fiva iti marû roa
e te poto roa... e mea raaoro râ te raaitai e roaa no roto mai i teia
mau
patiaraa.
E te huiraatira porotetani e, no te mea e feia haamaramaramahia
outou, e farii mauruuru outou i te Ture Api, e i te mau taote e te
pupu taata utuutu, e haere atu i ô outou na, ma te aau here e te hi=
ia pra outoü e to outou mau utuafare i te pae o te tino.
2) Ei faaoreraa e ei païururaa i te raau ma‘i raraki Varua (amahamaha, eiâ, haavare, taero-ava, taiata, faaturi, etc.) otei taparahi
pinepine ia tatou, ua faaueue etaeta te Atua ia patiahia tatou paa-’
toa i te Raau-ora. Ua tono mai oia i te pupu taote e i te feia utuutu,
e ua faataa oia i te mau mahana e i te mau matahiti atoa, no te ra»
paau i te raau ma'i,
Noa’tü râ te pôte ô lê Mauîul, ê té ffiâôro-rôâ-rââ o te niaitai g
'ïiôââ mal na roto i teie rapaauraa ra, te rahi nei te feia e horo ê. @
n Tapunipunî noa. (Â hîo nâ ! te huru no te mau Sabati i Tahiti mâ
.'hiei, i teie nei anotaü ! ). Ei haapapuraâ i te maa parau paari papaihia
e loane : (loane 1: 6) : « I anaana mai na te raararaarama e te pouri,
aita rà te pouri, l farii atu,
naaro,
»
,
PüROTETÂNl
VKA
E te huiraatira porotetàni e, no te mea e feia
E farii mauruuru
outou.
outou i te Ture
haaraaramaramabi^
e i te mau
tei haere i ô outou na, ma te aau here
e te hinaaro rahi, ia ora outou e to outou mau utuafare i te pae tino
noa
Tahito,,
taote e te pupu taata utnutu,
e i
^
te pae varua.
Salamo 103: 3, « oia tei faaora i ta oe atoa ra mau hapa, e o tei
faaora i to oe atoa ra mau ma‘i ».
TuaFoi-parau.
Te hoê ma‘i rahi riaria: O fe ITiaM ie^sbelâ Ta.
Apokalupo 2; 20: Te vai nei rà ta‘u pariraa ia oe...
vaiiho i teiia
I.
vahiné ia lezebela
na
Taua ma‘i
i
o oe
na...
ra :
a) Taua ma‘i ra, e ma‘i hairiiri ïa : E ma‘i pirau, hau‘a ino,
i te mata aiai, i te tino purotu, i te aau aroha, i te tura
amu
e
i le
mau
maitai atoa.
b) Taua via'i ra, e ma'i polie ta : Mai te mau avae no te fee
piri, e piri roa’i i te mea ta’na e tapea, oia’toa te mau pohe
e tapiri atu ai i le taata tei pohe i te “ ma‘i lezebela”.
Aita e hiro'a faahou i taua taata ra, e pohe te aroha, te tura,
e
te oaoa mau e te hau ;
te
e no
e ino te roo no te toro'a, no te utuafare
haapa'oraa. Te faatupu nei oia, ma te raana‘o-ore, i te
oto, e te mihi
te raauiui aau.
e
c) Taua ma'i ra, o te faaturi ïa e te taiata /
IL To te Taote
Exodo 20: 14!
Maseli 5: 3:
«
Rahi,
Eiaha
e
aita’tu, mana‘o i taua ma'i ra:
roa e
faaturi».
mai ra hoi te raeli no te vaha
te hopea ra, e au oia i te
raau maramara, e mai te ‘o'e mata-piti ra te ooi. Te rû nei ta’na
avae i te pohe, te horo mata'u-ore nei ta'na avae i hade».
Maseli 6: 32: 33: «ü tei na reira ra, ua taparahi ïa ia’na iho,
0 te pohe e te haamâ te noaa ia’na, ûana rahi to te taata pohehae»*
Ephesia 5: 5: «Ua ite hoi outou e, aore te faaturi, e le taata
faufau ra.,, aore ana'e ïa e ai‘a i te Basileia o te Mesia ra,^ *
0
le vahiné
no te
Atua »,
«Te topata noa
faaturi...
ia
tae
râ i
■'
in. Nahea tatou i ieie “ma‘i
îezebela’’?
^
‘
a) Te farii nei tatou ia rapaauhia oia, ia au i tei papaihia :
37!
« A obiti, e faarue-è atu ; e ta pu, e faarye*è atu ».
Matajo
•'
VEÂ
POROTETÂNl
3
■■'p) Te paruru nei tatou: eiaha te ma'i e pee i nia ia tatou, ia
I tei
papaihia : Maseli 4 : lü3 : « E faaitoito i le liai i to aou
(Mataio lo ; 19), no roto mai hoi i te aau te mana‘o ino, te faaturi, te porenia, te eiâ, te haavare e ic faaino ».
na, no le mea
i#.,
■Sf
OPANI :
eiaha tatou
E homa ! eiaha tatou e taurumi noa i leie ma‘i pirau,
e
faaherehere
tiahi râ i rapae.
ïa,
e te
îif
—
tahutahu,
noa
i
Apokalupo
teie nei vahiné ia lezebela.
:
lo:
« To rapae au ra,
e
a
uri
e te faaturi ».
Ei ?aahaainitRa@raâ
L î te matahiti 1819, ua faahepo te Apooraa Tavsna no Raiatea
i te feia faaturi, ia faaafaro ratou i to ratou haerea, Ua na ô mai
ratou : mai te mea, e patoi outou, e tia ia outou ia vaiiho i te parau a
te Atua, ta outou e mau na, no te mea aita roa ïa outou i hinaaro ia
haapa'o ia’na, mea maitai ïa te hoi atu outou i ta outou mau Dia¬
bolo. Eiaha e haavare noa’tu, eiaha atoa te fenua ia faainohia no ta
outou mau ohipa faufau,
IL Ua parau te hoê Faatere-Hau pâroo papaa e ; mai te mea te
vaiiho-fasherehere-noa nei ta‘u nunaa i te mau hara faaturi e te
taiata i rotopu ia’na, e mea huru maitai a‘e oia e ô i te hoê apoo hohonu, a faataoto ai ia’na iho i roto, e ia tapoihia oia, ia moe roa
to’na hau‘a ino.
III. Te mana'o nei tatou e, eaha hoi te faufaa ia hopu tatou i te
pape i te mau mahana atoa, e ia ahu i te ahu mâ, ia tahinuhinu i te
rouru i te monoi noanoa, e ia parai i te mata i te mau huru peni,
mai te mea ua pê te roto i te “ ma‘i lezebela ”.
El
feruriraa.
Te animale ei bVoraa.
Te mamoè : Te nounou nei oia i to’na huruhuru teatea, e ia topa
.pia i te vahi varivari, eita oia e faaea i te tautoo e i te pii,
e
taa
noa’tu i te taime oia i iritihia’i no roto mai i te vahi ino.
*
Te puaa maohi :
la tae oia i te vahi paruparu, i reira to’na tavifivi-noa-raa mateoaoaiti rahi, e to’na taotoraa i taua vahi repo ra.
Ei mamoe ana‘e tatou, mai te mea, ua hi‘a tatou i te vahi ino,
Eiaha tatou e faaea, e tae noa’tu i te taime no to tatou faaorarahia.
■'
( Iritihia no roto mai i te hoê a‘oraa ).
-
VEA
POROTETANÎ
ii faaararaa.
Matflio 7:6 : “ Eiaha hoi to outou po6 0 paruhia i te puaa ”, Teie
hoi te auraa : e ara, eiaha te hoê mea maitai ia faaino-roa-hia.
Tou a poe ra :
0 to i‘oa ïa 0 Bir-Hakeim,
O Bir Hakeim, te vahi pâ roo, te tahua no te hoê sroraa taa-ê roa,
te vahi one e te ofaifai, te taotoraa hopea no ta tatou mau tamariiaito. I reira i tahe ai to ratou toto ; i reira te tahi pae i faaorahia’i
na roto i te ata rae'ume'u e te rupehu ; i reira te tahi pae i euhe i te
ia ora ratou i te Atua no roto mai i te auahi !
O Bir Hakeim, ua haamoêhia'nei toi'oa otoraa hanahanae tetura ?
mau euheraa,
O Bir Hakeim i te aroha rahi e, no te aha to i‘oa i haruhia’i e i
tuuhia’i ei tiai i nia iho i te hoê fare-inuraa maa taero ?
Afâta vairaa Lata
Tühaa I.
Jlaamauraa ofaS-fihi no te fare-putuputuraa
no te pupu iil
(Ebene-E^era)
Mahina, i te 6 no Titema 1945.
ofai tihi na roto i te hoê himene fariiraa,
ia oti te reira, ua orero mai te orometua ra o H. Brémond i te mau parau aroharaa i te Peretiteni no te A.R.A. (Preiss),
e to’na mono (J. Charpier), e te mau auvaha-orometua (Tuhaa I e II),
e te mau diakono, e te mau manihini ( Pirae-Papenoo) na roto i te i‘oa
O te Apooraa Diakono no
Mahine, e te i‘oa o te amuiraa Ebene-Ezera
Uâ tupu ïa oro'a haamauraa
na
te paroika iho ;
(Pupu 111).
te tihi no te- fare ma“Tarapu”, i te matahiti 1797e ua iteahia to’na tupuraa i rotopu ia tatou i te mea e, ua vehe te tau, ua
mo‘e te tau no te eteneraa o Tahiti, te mau marae, te mau haamoriraa
etene o te reira tau. Tupuraa unaima to te reira tihi i roto i te aau no^
teie amuiraa Ebene-Ezera i roto i te tapa‘o no to ratou oaoa. Ma te pùpù
Mai te faaite atoa mai te orometua i te parau no
tamua i hamanihia i Matavai i te vahi ra o
atu i teie nei haamauraa
ofai-tihi i roto i te rima o na Peretiteni e te maU
auvaha.
<4'
Ua faaterehia taua haamauraa ofai-tihi ra e
(Preiss) na roto i te irav|
faaitoitoraa : I Samuela 7 ; 12, e te mau himene (Pirae e
E
na
amuiraa
Papenoo).
te Paroika iho, e te
Charpier i haamau i te tihi. Ua oaoa
Ebene-i^ra i te ohipa i faaterehia i taua mahana ra.
M.
VEA
POROTETANI
l mûri a'e i te reira, ua haapa'ohia te pae
aufauraa
5
tino. E i te pô, ravehia te mau
te manihini i te poipoi a‘e. la
haamaitaihia te Atua no te reira tupuraa ohipa, e ia tau mai na mata e 7
O
e
te
tuaroiraa,
mau
e ua purara
lehova i nia-iho i teie nei amuiraa.
Papaihia: Henri Brémond.
*
«
Atuona, i te 22 no Titema 1945.
Tuhaa VI.
Te faaite atu nei
te tuhaa 6
roa
noa
*•
au
ia oe i te huru mau no te tere o te Peretiteni no
(M. Rey-Lescure) i te mau fenua i Nuu-Hiva nei. E mea mailai
ïa i te mahana i tae mai ai oia i Atuona nei, aita ïa i maoro
iho
mahana
reva
faahou atura i te
mau
mai, hoè
fenua i raro i Taiohae, e i
Ua-pou, e ! Ua-Huka; hoè hepetomate maoro hoi faahou mai nei i Hiva-Oa
nei, O raua o Pakeekee orometua no Fatu-Hiva i taua tere ra; ua faaea
matou e 3 mahana i Atuona nei; i te 12 no Noema, ua reva’tu raua o
Pakeekee i Tahu-Uka na nia i te hoè vaa Nuu-Hiva, e 3 mahana i te reira
fenua, ua faahoihia mai raua
e ua
tuuhia raua na nia i te pari i te tahi
vahi medebara taata-ore o Hana-oia te i‘oa no taua vahi ra. E 3 taata i tuuhia
puai o te miti e le matai i taua mahana ra, ua haere mairatou
Taaoa na nia i te mou‘a; e 3 hora te maoro, ua tae ratou i Taaoa, fariihia i
i reira, no te
!
e to te Paroika i te tare pure, la oti te pure no te farereiraa, ua
haapaohia to te pae tino. 1 te pô tuaroiraa, Mataio S : 13. Poipoi a‘e, uahoi
mai matou i Atuona. I te pô, tuaroi faahou. I te poipoi a‘e, ua haere atu
matou i Hanaapa, ua fariihia i reira i roto i te fare-pure; iaoti te pure, ua
farii to te paroika ia matou i to te pae tino ; i te pô, tuaroi faahou, Mataio 7:24.
reira
E 3 tuaroi ta’na i tuu i taua paroika ra.
tuaroi faahou
reira, e 3 mahana matou i taua oire ra ; ua hoi matou i Atuona na nia
i te e‘a-mou‘a; e 7 hora te maoro, ua tae matou i Atuona, faaea tumu atu
i te monire 20' no Noema, ua fano atu matou i Puamau,
i
ai matou i reira i te
mau
mahana atoa.
1 reira to te Paroika ani raa ia
ia tuaroi noa i te mau pô taatoa ; no reira oia i faaamu
etaeta te au i te taata paari, e mea iti te û te au i te
tamarii; hoê hepetomate maoro i to’na faatere-noa-raa i taua ohipa tuaroj
ra i faaea ai. 1 mûri iho, ua opua oia e haere i Ua-Huka, aita râ i tae. O
Pakeeke tei hoi i to’na fenua. E ua opua faahou â te peretiteni e haere faa¬
hou i Hanaiapa, eua haere matou i te 15 no titema nei, o te 2 ïa to’na tere j
reira, o te 2 atoa ïa to’na faatereraa i te Oro‘a Euphari i reira. 1 te 23 no
Titema, ua haere faahou i Taaoa, o te2 atoa ïa o to’na tere i taua Paroika
ra, e ua tuaroi matou i reira i te ahiahi. Ua hoi i Atuona no te liai i ta pahi_
Itepô 24 no titema, ua tuaroi faahou i Atuona (Luka VIII ; 7.) Te opua
M. Rey - Lescure
ai ia ratou i te
maa
POHOTËTÂNl
VEA
6
ato'a nei oia
faatere i te pureraa
e
fanau, tei te pahi râ te parau. Te haa-
maitai nei râ matou i te Atua no to’na taa-è-raa ia matou paatoa.
:
«f
To outou hoa i te Faaroo: Teata, orometua.
E tuu i te ve‘a.
E lata
na
Vernier (tuatiraa)
I San Francisco to matou hooraa i ta matou
tiketi pereoo-auhi ia tae
matouv te oire-ava i New-York, i te pae moana
Atelanetita- E vahi atea
mai te 5.000 kilometera te atea. E 4 pô e e 4 ao matou i roto i
roa,
Ua pauma to matou faurao na te hoê mau faa teitei roa
(6.800 avae) o tei î i te hiona. Titapou atura na te roto miti. E roto
marô roa te tahi pae, mai te anaana rahi te hu‘a-miti i te mau vahi atoa.
Araua'e rii iho râ, e tae roa te pereoo na nia i te roto. E 20 kilometera
te pereoo-auahi.
te e‘a-turu. Aita matou i ite
i te oire no-te roto miti, oia hoi
te
maoro o
te
pû no te Haapa‘oraa Momoni. Ua maere râ matou i te hoho'a medeno te mau area fenua matamua ta matou i ite ( Nevada ). Aita e pape,-
bara
matie, aita e turou raa; fenua aano. la mairi râ taua area maoro
ra, i reira te mau vahi hee uri e te hotu rahi i haamata‘i. E mea taaè
roa. Eita te mata e fiu i te mataitai i te mau faaapu titona,
etc., e te
mau raau huero, tae noa’tu i te mau oire rarahi hamaniraa mauhaa tama‘i.
Ua tae matou na nia i te pape tei hau a‘e i te rahi i Marite, ia Missisaita
e
sipi. O Papeete taatoa to’na aano e o te rerehia e te mau pahi rarahi na
nia iho.
E
mea
ao, e
roi
taa-è atoa taotoraa i te pô, i nia i taua mau pereoo ra:
parahiraa maitai
marû,
e e
Are‘a râ, e mea
veavea
ia pô., e faarirohia taua mau parahiraa ra ei
roi atoa tei uinehia mai te aroaro.
ratou atuatu. E
te
roa ;
i te taime
oaoa’toa i te faarue i taua mau faurao, ore noa’tu to
tupu te rohirohi e te nehenehe o te tino, no te maoro, e
rahi i te tahi mau mahana...
tapae i New-York, i te 24 no Tiurai, e mai te tiaturi
paha matou e tiai haamaoro roa i te pahi o te faauta ia matou i
Farani.
E inaha ! 15 mahana matou i New-York i teie nei, e te parahi
nei matou mai te taa-ore-roa i taua vahi ra. Te faaroo nei maton e, e mea
I oaoa’i matou i te
e, eita
—
te rave i te mau horopatete Tivila, e no te rahi
i te hoi i Farani, e riro matou i te tiai â. la reva
noa’tu te tahi pahi, e âpi roa ïa! E tuuhia te horopatete i roto i te hati !
E oire iti rahi roa o New-York. Ahiri te hoè taata tahiti i onei, eita roa
varavara
roa
e
o
te mau
pahi
o
te feia tei opua
taa ia‘u
te
taata e maoro
ohipa ta’na e rahi a‘e i te maere : te mau âroa tei âpi i te
noa’tu te pô, te mau Cinéma tei anaana rahi te mau morj
tapa'o, te mau fare-toa rii rarahi, tei ahurute tausaiai o te mau ahu, tiaa...
.l;.
'4
e
1
POROTEÎANl
VE A
te mau peu atoa no te oraraa, te mau fare-tamaaraa, inuraa taofe, tei te
vahi atoa, e ere i te mea imi atâ ! E te mau uahu tapaeraa pahi, e te
mau
huru
pahi atoa, ua ite matou ia Queen-Mary, ua maraa ia’na 14.000
a'etjei tere. E te mau fare teitei hoi, teiparauhia: te mau
“parau ra‘i ”, ua taratara noa o New-York i te reira mau hohoa fare teitei,
e mauiui te r,ei i te hioraa ! E roaa 100 taliua e hau alu, i te vetahi mau
fare. Te fare tei hau i te teitei o “Empire State Building” ïa. E iti te teitei
no te para no Eiffel i Paris (300
metera).
Tei onei matou, a tupu ai te ohipa aroha rahi no te hoè pahi-reva o te
nuu, no te rahi o te âta meumeu i taua mahana ra, ua ore e taa faahou te e‘a,
e te teiteiraa o taua pahi ra ; ua tamata oia i te titapou i raro, e hio i te
haapa'oraa o te fenua, e inaha ua tano oia i nia i te tahua 87 no taua fare
teitei i parau-hia i nia nei, no te puai o to’na tere, ua parari hoe pae o te
fare, e ua tomo i roto. I reira te amaraa o te mori, e e auahi rahi tei tupu,
14 taata i pohe roa, 130 tei pepe.
Te vai aturâ.
mau
faehau i te tahi
Tuatapaparaa parau tahlfo
To te Evanelia taeraa mai i Tahiti,
Ua farereî a'enei tatou i te parau faahiahia rahi no te feia tei puta roa te
aau
ei
i te maramarama faito-ore o te Evanelia, e ta ratou fa'iraa nehenehe roa,
tapa‘o faaite e, ua tauihia mau ratou i te hoê tauiraa taa-è-roa.
Eiaha râ
mua
roa
tatou
e
mana‘o
i taua na fenua
e:
ra.
o
Noti
ana‘e
raua
Tehamaru tei tae
o
Haamana‘0 tatou i te tau
no
te
na
tama‘i a Tauta
i te matahiti
1808, ua faarue te mau orometua ia Tahiti (Mahina), e ua raHuahine, e aore ra i Panipe (Sydney), maoti râ o Noti. No
reira, na taua mau orometua i purara’tu na mua, na ratou i vaere, i haamarû
tere atu ratou i
rii i te repo, i
raua o
ohie roa’i te tupuraa o te huero o te Evanelia tei ueuehia e Noti
Tehamaru.
I te matahiti 1814, na mua rii a‘e ia Noti, ua tae atoa o Pômare II raua o
Willisoni i Raiatea; na roto râ i te ati painu o to raua pahi. E 3 ava‘e raua
i reira i te
haapiiraa e i te aratairaa i te taata i roto i te e‘a apî. E 30 taata
puai ia papaihia to ratou mau i‘oa i roto i te buka, ia riro ratou
ei pi'pi na lesu, ei haapii i te faaroo Evanelia.
tei hinaaro
Ua tauturu rahi te arii ra o Pômare il i te
mau
ohipa maitatai i Raiatea
mâ i roto i taua na ava‘e ra, i te titau onoonoraa i te mau taata e faarue i te
mau idolo
faufaa-ore, e e farii mai i te Atua mau ia lehova.
(tè mi aturdj
-
irniiii
II
V7ll
parais Rii Apî.
Tahiii mâ. — Te faaite mai nei te mau parau, e ua maitai te mâU oro'a
i te Noela e i te matahiti apî, e ua taatabia.
Aita râ te mau faaiteitoraa
8
VEA
i haapa'ohia e te tahi
pae, e no
POROIETANI
reira i tupu ai te raau arearearaa mn te pia e
naina.
te
Aita anei e ravea
roto i te
na
e
taui ai to tatou mau toa ? i te hoê tauiraa maitai ?
Oia,
Evanelia.
Ua hoi mai M.
Rey Lescure na Matuita mai, î te mahana
matamua no
Tenuare. Te vai nei te taime e faaite mai ai oia i to’na mau mana‘o no taua
tere ra.
Ua tupu te hoê vero i ô tatou nei e te miti rahi. Ua
parari te hoê mau tare
i Bora-Bora e i te tahi atu mau vahi. Aita râ te vero i
tupu puai roa ino mai
tei itehia i te matahiti 1941. E
tupu râ te ô‘e i te tahi mau tuhaa. E ere anei
teie 1 te hoê faaararaa faaarahia e te A tua ?
Ua rave rahi te mau fare-pureraa no te Haapa'oraa Paero
( fare
inuraa), tei
haamau-apî-hia i te fenua nei, e te horo nei to tatou mau taata i reira ma te
mana‘o
e :
Farani.
e
—
pape ora to reira. Aue tatou i te aroha rahi e !
Ua tiaturi te aito ra o de Gaulle e,
e e faatere oia e ta’na Apoo-
i te fenua ma te hinaaro hoê e te aau hoê. Aita râ i tia i te tahi
pae, no
reira oia i faahoi ai i to’na toro'a mai te
haapae roa i te ohipa politita. Ua
monohia oia. — Te ûi nei te mana‘o : Eaha te maoro e tia’i te faatere
apî i
to’na toro‘a ei upoo-faatere ?
raa
Ua ani
tahi paeau
rahi (M.R'P.) ia bpani-eta@ta-hia te mau hotelavahine-purumu, e ua ani-atoa-hia ia tauturu te Hau i te feia tei hinaaro ia
faaipoipo. Te moni-tarahu i mana'ohia ei tauturu i te mau ohipa utuafare : e
te
5.0Ü0 tara.
Tapone. — Te tamata nei te Generala ja o Mac Arthur ia aratai i te nu*
Tapone i nia i te e‘a no te tiamâraa. Ua faaore oia i te mana no te feia
teitei tei faatîtî i te taata rii. Ua
opani oia i te haapa'oraa haamori i te Eme*
pera, tei faauehia i te huiraatira taatoa, noa’tu e feia keretitiano. Ua opani
naa
atoa oia i te
taua
hooraa vahiné e i te mau ohipa vahiné purumu tei
tupu puai i
fenua ra.
Taina.
Ua faaitehia e, e ua tupu te hau i rotopu i te
paeau Tchiang*
Kai-Chek e te paeau Communiste. Na te mau mahana e vai nei e
—
haapapu mai,
Hau-Amuù
Ua amui na Faaterehau e 3, to Marite, to Paratane e to
Rusia, i te oire ra i Moscou, no te imi i te ravea e ta^boê ai raton. Ua tahoê ratou, aita râ i tahoê roa !
Ua amui atoa te mau auvaha no te mau fenua e rave raki
( 50 e tiahapa
nunaa) no te feruri i te mau ravea e roaa mai ai te hau i teie nei ao. H'e
tnana'o nei te tahi pae e i e faataahia te hoê nüU rahi, ei nuu-hoê-roa e
aita’tu^
ei tiai e ei paruru i te Hau. — Aita’nei teie feia i taio i te Bibilia ?
Salamo i 28 ! 3 î “ O tei parau i te parau hau i to ratou
taata-tupu, e tç
VRi ra te opuaraa
iiio i to ratou aatt
,
.
...
.
,
.
.
Imprimerie Eue F, Jütentin — papebxe, tahiti.
,
Fait partie de Vea Porotetani 1946