EPM_Vea Porotetani_194601.pdf
- Texte
-
Te 46
0
te
AITA’TÜ
O TEÎ
TENÜABE 1946
Matahiti
TAATA’TOA IA HAAMAU MAOEI RA
HOI TE MeSIA RA O lESU. — I Korinetia
E NIU E TIA
HAAMAUHIA RA, OIA
HOO I TE
G.
flihi 1.
I TE
MATAHITI
3, 11
HOÊ : E TOEU TARA.
PREISS, Directeur-Gérant.
Matahiti Api
1-946.
! o tei moti i Rapa Nui e haere roa’i i Rurutu mâ,
roa’i i Maurua, mai reira i Matuita, e mai reira i
Maareva ; te mau motu atoa e araa i nia i na moana e piti, te TaiMarama e te Tai-Urifa, i na Tuhaa e piti tei parauhia : te Ao-Tea e
te Ao-Uri... la ora na !
Mai ia outoa o tei paari e tae noa’tu i tei ui-hou, to te taura-mua e
to te taura-ani... la ora na i te aroha o te Atua i teie nei matahiti api !
Inaha ! te faarue nei te matahiti 1945 ia tatou
ua naea hoi
te tahataharaa o to’na oraraa, ua ruhiruhia oia, e ua hinahina te upoo,
ua fefe to’na tua, e ua miomio te mata.. Eaha e ore ai ? E hopoia
E to te Penua e
mai reira haere
rahi ta’na i amo e te mau mea e rave
rahi ta’na i farerei, 12 ava'e
365 mahana, 52 Sabati. Aita oia i faaea, i te ao e i te pô,
i te papai i te mau mea atoa i roto i te Buka Haamana'oraa.
Te mau maitai ite-hia e tei rave-huna-hia, te mau ino ite-hia e tei
tapoihia, te mau oaoaraa e te maurê, e te mau otoraa, e te mau
raa e te mau otoheraa. Te mau oraraa i te pae tino e i te pae varua,
te mau poheraa i te pae tino, aore ra i te pae varua.
te maoro,
hi‘a-
tapaohia te reira e te vai nei te tau e heheuhia’i te mau api
buka ra, ia au i tei papaihia e : « Kohejeta 12: 13,14 : E
hopoihia te mau parau atoa i te haavaraa, e te mau mea moê atoa
Va, te maitai e te ino».
Uà
no
taua
faaitoito, a ftataata paari i teie matahiti api.
la ora na oe e te hui-faaroo e, na roto i te tiai noa, e te faaineine
noâ i to te Fatu hoiraa mai, e na roto i te parururaa i te roo no Ta’na
Ekalesia, eiaha oia ia tafetafetahia.
la ora na oe ë te hui-mana e, na roto i té faatupu noa i te maitaf,
e te tinai faaherehere-ore i te mau hara ta te Atua e faufau nei.
E
no
reira,
a ara, a
2
POROTETANl
la
ora na
outou
e
té
mau
utuafare tiamâ
e,
ora
fare tiamâ-ore e, na roto i te faaafaroraa i
teie e oaoa’i tatou i te matahiti api.
na outou e te û‘i api, e, tei nounouhia e te Fatu e matou
a itoito no te paëpaë i te Faroo e te Fenua i nia.,, ia orà
outou
e
te
itou huru ; o
outou
na
paari, te
la
roto i te haapa o
meiahi ia faaea i pi-
na
tuutuu-ore i to outou mâ, ia nehenehe i te mau
haiiho ia outou, ia atea te mau demoni.
mau
te
ravea
roto i to outou titau-onoono-raa i te upoo maramarama e te
aau
ora na
mâ
te anaanatae i te raau ohipa maitatai.
e
outou é aiu mâ e, na roto
i to te
mau
metua aratairaa
ia outou ia lesu, te tiai-pinia-mamoe maitai.
la ora na-outou e te feia tei horo taninito noa i roto i te upe‘a ria~
ria tevtuuhia e te feia tàutai farahuhia e Satani ra, e ora outou na
roto i to lesu taipuraa mai i rapae i taua upe‘a ra.
Hoë ahuru
ma
Eaha hoi te
ora
piti ava'e i mua ia tatou, 365 mahana e e 52 Sabati.
hurù e papaihia no tatou ? A ara ! a faaitoito, ia
mau
tatou ! !
Salamo 119 : « E ao to te feia haavare-ore i te e‘a, o tei au te haei te ture a lehova ».
rea
Ei ferurîraa.
TE TUMU PARAU
Amaa I
—
ia
:
Te tahi peu haamauruururaa
fetii e te taata-tupu.
E
Te mana'o taata:
vetahi-è i te
mea
ora
e
te
i te
mauruuru
te
taero, i te !\tatahiti Api, i tera
farereiraa, i tera fariiraa, i tera faaipoiporaa, e i tera ohipa area-
faainuraa
rearaa
e
maa
hooraa taao'a ei tautururaa.
Amaa II
—
Te mana‘o
no
te Atua
:
«
E
polie to’na to tei faainu
vetahi-è, tei taati atu i ta oe hue ia’na, e na’na i faainu
ia tae'o, ia i te ia’na i to ratou vai-tahaa-noa-raa. Va i oe i te
haamâ, e ere i tè,maitai)). (Habalmka 2: 15).
atu ia
«
E
pohe to ratou, to tei puai i^e inu-uaina
ra jj ( Isaia 5; 22).
ra, e
tei etaeta
i te anoi i te ava-taero
Amaa III
—
Teie ïa, ,eita e nehenehè ia
Atua, no te mea, ua papaihia
vahavaha oia i te Parau a lehova, e ua hara
To tatou mana'o
faarue vahavalia i te mana'o
«No te mea, ua
oia i ta’na parau, e
e:
te utua
0
tâ'na hara
no
:
te
tapu-pohe-roa-hia ïa taata, ei nia ia’na iho
» (Numera 15: 31).
POROTETANI
VEA
3
f
I mutaa-è ihora.
O Rehu (Varehu, Arehn ), te
Titema e Tenuare ïa tau. I te tua
«
moe
no
o
Rehu,
o
Faahu-Nui, te ta-
e Fepuare».
anotau auhune maitai roa, eanotau atoa
auhune; ia Tenuare
te
Teie te
no‘
haere mai nei te auhune, ia
auraa :
e
teie
hohonu e te ravai roa.
Pahu-nui-atoi-tere-i-te-ta-moe te vahiné.
te faaearaa rahi, ma te taotoraa
«
Faahu, ia Tenuare,
E ava'e ahune ïa
Teie te
e
auraa:
f-te-auhune
—
o
».
ma
E ava'e mauruuru rahi teie i te
rahi roa te maa e ua iti te ohipa.
E
mea
Pahu-rahi-faarahi-
faaearaa rahi te, Tenuare,
te taoto-hohonu-noa-raa, te
vahiné
—
hui-tupuna, no te mea, ua
maitai râ, ia rave puai tatou i te
i te mau taime atoa.
« E pohe te faatau i to’na
i te pae varua,
Maseli 21-2b :
ohipa i te
pae
tino e
iho hinaaro, no te
to'na rima e rave i te ohipa ».
mea, e ore
Irava-tuaroi
Genese 12: 19:
no
Tenuare.
«E reva'tura hoi Aberahama i te haere-noa-
raa’tura i te pae
i Apatoa â ».
1.
Eaha te ohipa matamua no te hacreraa i mua ?
Teie ïa : te revaraa! Ua reva Aberahama i au i te faaueraa
a lehova. Aita roa oia i imi i te hoô otoheraa.
Ua faarue oia i
te ai‘a, e-ua faaoromai i te mau ati e rave rahi, na roto i to’na
aratairaa i te hoê utuafare rahi na nia i te e‘a tere-ore-hia !
Ua reva atoa Mose, ma te faarue ia Aiphiti no te aratai i to’na
nunaa rahi e te ra‘e etaeta na nia i te hoê mau e‘a ofaifai mau.
—
Ua
Mâgpi i to ratou mau tere imi i te ariiaita ratou i vî i te mau fifi tei haaflfi ia ratou.
pinepine Paulo i-tfe’na mau tere Evanelia, ma te riamau ati tei tamoemoe-noa ià’na.
atoa te mau
reva
fanau-api,
e
Ua revà
ria-ore i te
Eaha te piti o te ohipa no te haereraa i mua ?
Teie ïa : Te tiaturiraa i te tapa‘o ! O te pae Apatoa ïa ta
Aberahama i haapa‘'o ei tapa‘o. I reira te fenua faaauhia e vai ai,
2,
e
—
no
ma
reira, aita oia i faahahau-è atu, na te rima atau e na te
ri¬
aui.
Mai teie atoa Mose,
Oia’toa te
mau
ratou i te pae
ua
tutohu
noa
to’na mana'o ia Kanaana.
Magoi, aita raton i faarue i te fetia. Ua haere noa
Tooa o te Rà.
i
I
VEA
4
Ua
aita
PUROTETANI
haapa‘0 noa Paulo i te mau
to’na mana'o i feaapiti.
tapa'o o tei tuuhia I mua ia’na.
roa
liaere i mua ?
Teie ïa : Te haere-noa-raa i mua ! Ua haere Aberahama ma
te tuutuu-ore, no to’na faaroo i le Atua o tei na ô mai e : Eiaha
e mata'u e Aberahama, o vau to paruru, e la oe utua rahi roa. '
No te faaroo Mose i tae ai i te fenua faaauhia, ma te haavt
3.
—
i te
Eaha te toru o te ohipa no te
mau
fifi.
Magoi i apee-tamau ai i te fetia, e note
noa’i i mua ma te ueue i te mau huero no
No te faaroo te mau
faaroo Paulo i haere
Evanelia.
te
Te
reva
atoa nef tatou i
teie Matahiti Api
tere-ore-hia, ma te
nei ia tatou. Hoê râ
mea ta tatou e ite papu nei, oia hoi, i ta te Atua mau faaueraa.
Mai Aberahama, e haere atoa tatou i te pae Apatoa, parauhia
e tatou e: I niai
o te pû teie no te mararaarama e te ora ;
eiaha râ tatou e haere i te pae Apatoerau tei parauhia e: I raro !
0 te vahi teie no te mauiui-pohe e te pouri-taotao.
ite-ore i te mau
mea
atoa e tamoemoe
E maiH faahou tafou.
vahiné, e te mau tamarii, feia maiti
titau faahouhia nei outou e ia maiti i
te mahana matamua no te Matahiti Api.
Eaha la outou e maiti? I te Ora, e aore^ra i te Pohe, i te
E, e aore ra i te Aita? — E ahea outou?
Matamua: Maiti i te e‘a. Isaia 30: 21: « E na to outou taria
e faaroo i te hoê reo... i te na-ô-raa e:
teie te e‘a e na reira
i te haere ». Ua parau lesu : O vau te e‘a !
Mata roto : Haapa'o i le parau mau. loane 8: 32! «E ia ite
outou i te Parau-mau, e na te Parau-mau outoii e faatiaraâ ».
Ua na ô mai lesu; O vau te e‘a e le Parau-mau!
Mata mûri: E noaa mai te Ora. I loane 5: 12: « Tei ia’na le
Tamaiti ra, tei ia’na atoa taua Ora nei, e aore ia’na te Tamaiti
a te Atua ra, aore atoa teie nei Ora ia’na ». - Ua na ô mai o lesu :
O vau te s‘a, te Parau-Mau, s te Ora !
Na te mau tane, e te mau
no
Oteenia nei. Inaha ! te
f
VEA
5
POROTETANI
Tuafapaparaa parau
To te Evanelia
tahifo
taeraa mai i
Tahiti.
faahiahia rahi ta tatou i taio a'enei, oia
hoi, te hoê maramarama taa-è tei pura mai i nia ia Tahiti e ia Eimeo.
Te ite atoa nei tatou e: te ohipa ra taua maramarama nei i roto i te aau
taata. E ua faaatupu i te hiaai rahi i te feia tei haere i te haapiiraa bibilia
A taa noa’tu ai te mau parau
i te man
No
buka haapii.
reira, ua feruri mai te o
buka taioraa
( F. A.
Noti i taua vahi ra. Te vai ra
hoi te mau
PA), mai mua mai.
papai i te hoê buka tuatapaparaa Faufaa Tahito
e ua opua oia i te reira matahiti i te haarrtata i te
Haamatâ’tura Noti i te
e
te Oraraa o
lesu,
iriti i te Evanelia a
Luka.
mai Pômare II i Eimeo, e to’na mau taataE 2 matahiti oia i Tahiti, i te haapapu faahouraa i to’na mana arii, mai te
turuhia e te mau Tavana no Tahiti, e no Raiatea e rave rahi.
Ua ô oia i roto i te Haapiiraa Bibilia no Papetoai ( Moorea ). E te tupu
noa ra taua haapiiraa ra i te rahiraa, e ua roaa mai e 92 taata tei tae hua
mai, mai te anaanatae rahi i taua haapiiraa ra.
I taua matahiti mau ra, te tae atoaraa mai, mai Panipe mai :
1. Te hoê buka reo tahiti, tei faaite i te mau tumu-parau rarahi no te
I te
matahiti 1814, ua hoi
Faaroo Evanelia.
Oraraa no lesu.
3. Te hoê buka tuatapaparaa no te Faufaa Tahito.
E na roto i taua matahiti mau ra, rave rahi atoa to Noti mau tere faatupuraa parau i Eimeo, ei ravea e ohie roa’i te parareraa o te «Evanelia, i tera
taata e i tera taata, i tera utuafare e i tera utuafare, i tera mataeinaa e i
tera mataeinaa. la itea papuhia mau te tupuraa, e te ruperupe faito-ore
mau no te basileia mure-ore no te Atua. E inaha ! oia mau â tei tanuhia,
ua tupu mau, e ua hotu i te pae hopea o taua matahiti 1814 ra, ua roaa
maie 300 taata tei faaôhia i roto i te Ekalesia iti.fanau apî; o tei haere
tuutuu-ore i te mau pureraa i te Sabati, e i te hebetoma, e o tei ore roa
2. Te hoê
e
ati faahou atu i ta
na
•
r
‘
ratou mau peu etene.
haere atoa râ Noti raua o Tehamaru
te ueue â i te huero o te Evanelia i taua mau
pae fenüa ra. E tere oioi roa, e e tere oaoa atoa hoi, no te mea, ua na
mua’tu te hoê tavana faaroo tei matau atoa i te ohipa ueueraa i te huero
o te Evanelia i Eimeo, i mutaa ihora, no reira te ohie e te manuia rahi
0 Noti raua o Tehamaru i taua tera ra.
E
'
buka tuatapaparaa poto no te
ere
hoi
e, o
te reira ana'e, ua
Raiatea, e na Huahine, no
/
6
VEA
POROTETANl
O Taaroaarii te tahi, te tavana apî no Huahine, te tamaiti a
Puru, o tei
riro atoa, i te tahi tau ava‘e i mûri mai, ei taata keretitiano mau na te Atua.
Hoi atura Puru i Huahine, e ua tauturu oia i te tupuraa o te Evanelia i reira.
Are'a
râ, ia Noti
Tehamaru, ua farii maitaihia raua i te mau
putuputuraa tei faaterehia e raua. Ua puta roa
te aau o te tahi pae i te Evanelia, e mai te
puta hoto râ, o tei fa‘i e : o
lehova te Atua mau e te Manahope, tei roto la’na te
Varua-Maitai, e te
Mo‘a. O te atua raau, e te ofai, te atua haavare, e te pohe, e tei roto ia’na
vahi atoa ta
te
varua-ino,
rau
raua o
i haere. E
raua
e te
viivii té nohoraa. O te huru ïa
rahi i to ratoü tamàraahia
maramarama
ta ratou
o
fa'iraa pa-
te Evanelia.
e
(te vai atiirâ)
Afata vairaa Lata
Tomoj?aa îare-amuiraa i Puohine (Paroika Opoa)
Ua tupu teie oro'a i te 25 no Atopa, nei; ua taemai na tavana: o Ma-
huruarii, no Opoa, A. Horley, no Fetuna, e na orometua ra: o Raanui
Terupe, e te mau melo no te Apooraa-Paroika, tei riro ei manihini-
e o
tumu,
e
te
mau
taata
e rave
rahi tei haere
mai.
noa
Ua ineine maitai teie amuiraa iti, o Teaverii te
diakono-faatere, na’na i
Horley, tavana Fetuna, na’na i
taviri te uputa, e na te amuiraa Puohine iho te himene tomoraa i
haapa'o.
E fare-raau noa, tahua-iri, e ofe-ha‘une-hia te
tino-fare, papai-piti-hia
pùpù mai te taviri i roto i
roto
o
tano
e
roa
o
no
mai
rapae
;
te rima
fare
e
teie amuiraa iti
oti,
e ua
tomohia i te 25
240 tara i pau no te mau
Na
nehenehe
raveraa
o
—
Ua haamauhia te hamaniraa
ua
A.
o
«
Betelehéma
teie fare i te 23
o
no
te
no
a
Tiurai nei ; e
inaha !
Tinirau te tamuta,
e
ohipa i ravehia mai.
a'oraa
:
haapa'ohia te pae tino.
I te pô, ua haapa'ohia te tahi
manihini,
te mâ maitai ; ua
e
te i‘oa.
Atopa. O Hinatu
no
Terupe, orometua, i haapa'o i te ohipa'
diakono. Te irava
roa
»
e tae atu i te aoraa ;
Ruta
mau
irava tuaroi,
te faaotiraa ïa
la
pureraa,
tauturuhia
IV/11 v.h. la oti te
ora
i
—
na
e
Terii’
pureraa, ua
te mau diakono
tirara.
te aroha
o
te Atua
mau.
Raanui, orometua.
*
Parau
apî
no Makatea mai.
teie te parau apî, e nehenehe ia oe ia tuu i roto i te ve‘a, ia ite to
Rurutu mâ i te parau no te aua fare-pureraa e té aua fare-putuputuraa i
.
...
e
VÊA
\\
J
7
POROTETANl
Makatea, na roto i te manuiaraa te mau aiiiraa ia
Pierson no te mau
ohipa i roto i te Taiete, i opua roa’i o vau e o Mr Pierson e patu te aua
fare-pure. Ua haamatahia taua ohipa ra i te 29 no Atopa ma te haaputu i
te vahi hoê i te mau mea no te ohipa.
Ua haamauhia te patu i te 1 no Novema, i te hora 8, e tae noa’tu >
te hora 6 i te ahiahi, e te mau tamarii no te tuhaa V, te mau tamuta no
Rurutu. Ua haamatahia e ua faaotihja na roto i te pure. — Aue te itoito
o te mau tamarii Rurutu, e ua amui mai to Cook Island, e te paroika hoi.
Ua ravehia teie ohipa ma te aufau-ore. — Mauruuru.
Tirara
—
papaihia
:
Aimata, orometua.
Tomoraa-fare Paroika i Teavaro ( Moorea).
i Teavaro. E
i taua taime
ra, aita râ te ohipa i fifi. I te hora 2 te tomoraahia, na te tavana no Afareaitu, na Narii Terorotua i taviri te opani, mai te haaatihia e na orometua
ra: e Tapao, Tetuanui, Koringo, Hauarii, Punuarii e o Tahiarii, e tae noa’tu
Ua tomohia, i te 27 no Novema, te hoê fare-paroika apî
tare etaeta roa : tahua-tima, tapoi-punu, aroaro-ofe. E ûa rii
i te manihini
Na Mr
e rave
rahi
o
tei amui atoa mai.
Charpier te a‘oraa: (II Samuek XXIIl 15 v.h.). Ua au maitai
Betelehema » ihoâ te i‘oa o taua tare ra.
hoi teie nei irava, no te mea, o «
E
e
ua
haamauruuru maitai te Peretiteni
tae noa’tu i te
no
taua tuhaa
rima-rave i oti oioi roa’i teie nei
mau
ra
tare,
atoa oia i to Verenie mâ aroha o tei aroha mai i te mau
mûri a‘e i te pureraa, ua
tuaroi, e te aufauraa.
te
ia Tahiarii, e
e mai te faaite
Paroika atoa. 1
haapa'qhia te pae tino, e i te pô, ua faateréhia
Ua manuia roa te mau ohipa’toa.
—
Terii
a
Heimau.
*
E lata na M’^
New-York
Na te
mâ
na
—
moêraa i te
maua
î‘o,
e
aau.
no
Atete 1945.
e maere ia faaite noa’tu vau ia outou e, aita roa o outou
Eaha te tamarii e moê ai i te metua ? E î‘o outou no to
Na te ohipa a te
ia faatupu i to tatou ati-maitai-raa, te tahi e te tahi,
toto no to maua toto, e aau no to inaua aau.
Atua i taamu ia tatou, e
Atira ïa.
Ta
(Feuua Marite), i te 7
orometua, te mau Ekalesia e te mau Paroika e vai i Tahiti
la ora outou e tatou i te aroha-mure-ore no te Atua, amene.
mau
Eita râ outou
e
Vernier.
papaihia ïa mai Matuita, i te o'ire-ava
taime i faarue ai te pahi i taua tühaa
fenua ra, no te mea, o te fenua Tahiti hopea roa te reira ta maua e faarue ra.
Fano-tia’tura matou i te pae i Apatoerau, mai te hau e te miti maitai mau.
I mûri a‘e râ i te leni to matou iteraa i te hoê ohipa apî, maori râ o te to‘eto‘e. E ua haere noa taua to‘eto‘e ra i te rahi e i te peâpea, Ua faarue roa
matou i to matou mau ahu uouo e te mâmâ, tei matauhia i Tahiti, e ua
maua
poroiraa aroha hopea,
i Taiohae. Te oto
ra
to
maua aau
ua
i
te
ahu matou i te
e
POROTETAN]
VEA
8
mau
ahu mahanahana no te tau to‘eto‘e.
Marite i te pae Patitifa, oia
tae noa’tu i te oire rahi ava no
Aue ïa oire i te nehenehe
ra
e
!
,e
i te rahi
e
!
e
hoi i San Francisco
i te ohipa rahi e ! Te ite noa
San Francisco te mata e te rima puai no te
hopea no te tamai ia Tapone. ...
A taio mai i te ho23earaa o teie nei lata i te
matou e, o
i teie tau
Mai te reira te huru
J
fenua Marite taatoa
Ve'a i mua nei.
parau Rahi Apî.
1 ô tatou nei: Ua tupu te hoê haamauraa
Na te Ve‘a i mua e faanavai roa’tu.
niu i Mahina, e ua maitai roa.
Tenuare. E faaapî
E haapa'ohia te mau maitiraa diakono i teie nei ava‘e
faahouhia te mau diakono no te matahiti 1941 e te mau auvaha paroika no
te matahiti 1943. E mau maitiraa hau teie, aita e marôraa, e aita’toa e mau
faaauraa haavare to roto.
Ua
reva
maha, 13
hanahana to tatou Tavana Rahi e to’na boa, i te ahiahi mahana
Titema. Ua î tahatai i te taata e rave rahi, no te aroharaa ho¬
no
Teie ta’na piiraa hopea i te reo tahiti: mauruuru! Eita atoa tatou e arue
ua ravai te mau arueraa. Te haamanao atoa nei râ tatou i te mau
taata rii e rave rahi tei ore î aruehia, e o tei faahope i to ratou puai i te ohipa,
noa’tu e utua nainai. Eita atoa e moe ia tatou te reo no lesu i te Lnka XVJI10: oia’toa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia’tu ia outou
na, e na ô outou e : aita a matou e faufaa.
Farani.
Te tautoo-noa-hia nei te ohipa, e mea rave atâ râ. No te veve roa
i te arahu, ua taupupu te mau ohipa atoa. Ua ôè atoa te fenua i te sitona. Inaha ! e 30 milioni tane tei hinaarohia no te faaamu i to te fenua, e 15 milioni
anae iho tei noaa mai. Aita e ravea, maori râ : ia taranihia te faraoa.
Teie te tahi ohipa apî itoito rahi : oia hoi to te Hau iho tapearaa i te faatereraa i te mau fare-moni rarahi tuiroo, e te mau fare-opereraa-uira.
104 pahi ta te Purutia i faatomo i roto i te ava no Nantes, e 74 tei faapea.
faahou,
—
maraa
faahouhia.
faaafarofaahou i te ûi-api,
Te opua nei te Hau i te imi i te mau ravea no’ te
o tei huruê roa, na roto i na matahiti e 5, a vai noa’i te fenua
tîtîraa. — Teie atoa te tahi mau opuaraa ei tautururaa i te mau
i roto i te
utuafare tamarii e i te mau faaipoiporaa, e te tinai-etaetaraa i te tautaumaoa i te vahiné
hapu. — Ua vaiho te Hau Marite 1000 fare-ma‘i ei'taoa aroha.
Matatata.
Ua tupu te hoe puahiohio rahi roa i reira.
Aferita. — Ua opua te Hau i te faatia i te hoè haapiiraa rahi roa (Uni¬
versité) i Dakar, no te feia maohi ereere, e i Matatata no te reira atoa feia.
E 50.000 tane meia i Aferita Farani, no te hopoi atu i Farani, aita râ e pahi.
—
E parau. aroha teie.
Farani-Marite. — Mai te tau e te tau aitâ i iteabia te ohipa mai teie te
ia tere te hoè pahi hau roa i te tere, mai Marite e i
e
maoro. E inaha, i teie nei ia tere te hoè manureva, 13 hora. Hoè â
Farani,
e
mea
tuati
noa.
Imprimerie Elie F, Juventin — papeete, tahiti.
^
huru,
4 mahana te
huru ê,
^
'
,,
A
Fait partie de Vea Porotetani 1946