EPM_Vea Porotetani_194601.pdf
- extracted text
-
Te 46
0
flihi 1.
TENÜABE 1946
te Matahiti
AITA’TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAOEI RA
O TEÎ
HAAMAUHIA RA, OIA HOI TE MeSIA RA O lESU. —
HOO I TE
G.
MATAHITI
I Korinetia 3, 11
HOÊ : E TOEU TARA.
PREISS, Directeur-Gérant.
Matahiti Api 1-946.
E to te Penua e ! o tei moti i Rapa Nui e haere roa’i i
Rurutu mâ,
mai reira i Matuita, e mai reira i
Maareva ; te mau motu atoa e araa i nia i na moana e piti, te TaiMarama e te Tai-Urifa, i na Tuhaa e piti tei parauhia : te Ao-Tea e
mai reira haere roa’i i Maurua,
te Ao-Uri...
la ora na !
Mai ia outoa o tei paari e tae noa’tu i tei ui-hou, to te taura-mua e
la ora na i te aroha o te Atua i teie nei matahiti api !
Inaha ! te faarue nei te matahiti 1945 ia tatou
ua naea hoi
te tahataharaa o to’na oraraa, ua ruhiruhia oia, e ua hinahina te upoo,
ua fefe to’na tua, e ua miomio te mata.. Eaha e ore ai ? E hopoia
to te taura-ani...
rahi ta’na i amo e te mau mea e rave rahi ta’na i
farerei, 12 ava'e
365 mahana, 52 Sabati. Aita oia i faaea, i te ao e i te pô,
i te papai i te mau mea atoa i roto i te Buka Haamana'oraa.
Te mau maitai ite-hia e tei rave-huna-hia, te mau ino ite-hia e tei
tapoihia, te mau oaoaraa e te maurê, e te mau otoraa, e te mau
raa e te mau otoheraa. Te mau oraraa i te pae tino e i te pae varua,
te mau poheraa i te pae tino, aore ra i te pae varua.
te maoro,
hi‘a-
tapaohia te reira e te vai nei te tau e heheuhia’i te mau api
buka ra, ia au i tei papaihia e : « Kohejeta 12: 13,14 : E
hopoihia te mau parau atoa i te haavaraa, e te mau mea moê atoa
Va, te maitai e te ino».
Uà
no taua
matahiti api.
la ora na oe e te hui-faaroo e, na roto i te tiai noa, e te faaineine
noâ i to te Fatu hoiraa mai, e na roto i te parururaa i te roo no Ta’na
E no reira, a ara, a faaitoito, a ftataata paari i teie
Ekalesia, eiaha oia ia tafetafetahia.
la ora na oe ë te hui-mana e, na roto i té faatupu noa i te
e te tinai
maitaf,
faaherehere-ore i te mau hara ta te Atua e faufau nei.
2
POROTETANl
la ora na outou e té mau utuafare tiamâ e, na roto i te haapa o
tuutuu-ore i to outou mâ, ia nehenehe i te mau meiahi ia faaea i pihaiiho ia outou, ia atea te mau demoni.
ora outou e te mau
na roto i te faaafaroraa i
fare tiamâ-ore e,
itou huru ; o te ravea teie e oaoa’i tatou i te matahiti api.
na outou e
te û‘i api, e,
tei nounouhia e te Fatu e matou
itoito no te paëpaë i te Faroo e te Fenua i nia.,,
a
ia orà
outou na roto i to outou titau-onoono-raa i te upoo maramarama e te
paari, te aau mâ e te anaanatae i te raau ohipa maitatai.
la ora na outou é aiu mâ e, na roto i to te mau metua aratairaa
ia outou ia lesu, te tiai-pinia-mamoe maitai.
la ora na-outou e te feia tei horo taninito noa i roto i te upe‘a ria~
ria tevtuuhia e te feia tàutai farahuhia e Satani ra, e ora outou na
roto i to lesu taipuraa mai i rapae i taua upe‘a ra.
Hoë ahuru ma piti ava'e i mua ia tatou, 365 mahana e e 52 Sabati.
Eaha hoi te mau hurù e papaihia no tatou ? A ara ! a faaitoito, ia
ora
tatou ! !
Salamo 119 : « E ao to te feia haavare-ore i te e‘a, o tei au te haei te ture a lehova ».
rea
Ei ferurîraa.
TE TUMU PARAU :
Amaa I
—
ia
Te tahi peu haamauruururaa i te
fetii e te taata-tupu.
Te mana'o taata:
vetahi-è i te
E
mea
ora
e
te
mauruuru
te
taero, i te !\tatahiti Api, i tera
farereiraa, i tera fariiraa, i tera faaipoiporaa, e i tera ohipa area-
faainuraa
rearaa
e
maa
hooraa taao'a ei tautururaa.
Amaa II
—
Te mana‘o no te Atua :
« E
polie to’na to tei faainu
vetahi-è, tei taati atu i ta oe hue ia’na, e na’na i faainu
ia tae'o, ia i te ia’na i to ratou vai-tahaa-noa-raa. Va i oe i te
haamâ, e ere i tè,maitai)). (Habalmka 2: 15).
atu ia
«
E
pohe to ratou, to tei puai
i^e inu-uaina ra, e tei etaeta
i te anoi i te ava-taero ra jj ( Isaia 5; 22).
Amaa III
—
To tatou mana'o :
Teie ïa, ,eita e
nehenehè ia
faarue vahavalia i te mana'o no te Atua, no te mea, ua papaihia
«No te mea, ua vahavaha oia i te Parau a lehova, e ua hara
oia i ta’na parau, e tapu-pohe-roa-hia ïa taata, ei nia ia’na iho
e:
te utua
0
tâ'na hara »
(Numera 15: 31).
VEA
POROTETANI
f
3
I mutaa-è ihora.
O Rehu (Varehu, Arehn ), te haere mai nei te auhune, ia
Titema e Tenuare ïa tau. I te tua o Rehu, o Faahu-Nui, te ta«
moe
no
auhune; ia Tenuare e Fepuare».
te
eanotau atoa teie
hohonu e te ravai roa.
« Faahu, ia Tenuare, o Pahu-nui-atoi-tere-i-te-ta-moe te vahiné.
Teie te
no‘
auraa :
anotau auhune maitai roa,
e
te faaearaa rahi, ma te taotoraa
E ava'e ahune ïa ».
Teie te
e
auraa:
f-te-auhune
—
ma
faaearaa rahi te, Tenuare,
Pahu-rahi-faarahi-
te taoto-hohonu-noa-raa, te
vahiné —
E ava'e mauruuru rahi teie i te
rahi roa te maa e ua iti te ohipa.
E
mea
hui-tupuna, no te mea, ua
maitai râ, ia rave puai tatou i te ohipa i te pae tino e
i te mau taime atoa.
« E pohe te faatau i to’na
iho hinaaro, no te
i te pae varua,
Maseli 21-2b :
mea, e ore
to'na rima e rave i te ohipa ».
Irava-tuaroi
Genese 12: 19:
no
Tenuare.
«E reva'tura hoi Aberahama i te haere-noa-
raa’tura i te pae
i Apatoa â ».
1.
Eaha te ohipa matamua no te hacreraa i mua ?
Teie ïa : te revaraa! Ua reva Aberahama i au i te faaueraa
a lehova. Aita roa oia i imi i te hoô otoheraa.
Ua faarue oia i
te ai‘a, e-ua faaoromai i te mau ati e rave rahi, na roto i to’na
aratairaa i te hoê utuafare rahi na nia i te e‘a tere-ore-hia !
Ua reva atoa Mose, ma te faarue ia Aiphiti no te aratai i to’na
nunaa rahi e te ra‘e etaeta na nia i te hoê mau e‘a ofaifai mau.
—
Ua reva atoa te mau Mâgpi i to ratou mau tere imi i te ariifanau-api, e aita ratou i vî i te mau fifi tei haaflfi ia ratou.
Ua revà pinepine Paulo i-tfe’na mau tere Evanelia, ma te riaria-ore i te mau ati tei tamoemoe-noa ià’na.
Eaha te piti o te ohipa no te haereraa i mua ?
Teie ïa : Te tiaturiraa i te tapa‘o ! O te pae Apatoa ïa ta
Aberahama i haapa‘'o ei tapa‘o. I reira te fenua faaauhia e vai ai,
2,
e
—
no
ma
reira, aita oia i faahahau-è atu, na te rima atau e na te ri¬
aui.
Mai teie atoa Mose,
ua
tutohu
noa
to’na mana'o ia Kanaana.
Magoi, aita raton i faarue i te fetia. Ua haere noa
ratou i te pae Tooa o te Rà.
Oia’toa te
mau
i
I
VEA
4
Ua
PUROTETANI
haapa‘0 noa Paulo i te mau tapa'o o tei tuuhia I mua ia’na.
to’na mana'o i feaapiti.
aita
roa
3.
—
Eaha te toru o te ohipa no te liaere i mua ?
Teie ïa : Te haere-noa-raa i mua !
Ua haere Aberahama ma
to’na faaroo i le Atua o tei na ô mai e : Eiaha
e mata'u e Aberahama, o vau to paruru, e la oe utua rahi roa. '
te tuutuu-ore, no
No te faaroo Mose i tae ai i
i te
mau
te fenua faaauhia, ma te haavt
fifi.
Magoi i apee-tamau ai i te fetia, e note
noa’i i mua ma te ueue i te mau huero no
No te faaroo te mau
faaroo Paulo i haere
Evanelia.
te
Te
reva
atoa nef tatou i teie
ite-ore i te mau
mea
Matahiti Api tere-ore-hia, ma te
atoa e tamoemoe
nei ia tatou. Hoê râ
nei, oia hoi, i ta te Atua mau faaueraa.
Mai Aberahama, e haere atoa tatou i te pae Apatoa, parauhia
e tatou e: I niai
o te pû teie no te mararaarama e te ora ;
eiaha râ tatou e haere i te pae Apatoerau tei parauhia e: I raro !
0 te vahi teie no te mauiui-pohe e te pouri-taotao.
mea
ta tatou e ite papu
E maiH faahou tafou.
Na te mau tane, e te mau vahiné, e te mau tamarii, feia
no
maiti
Oteenia nei. Inaha ! te titau faahouhia nei outou e ia maiti i
te mahana
matamua no te Matahiti
Eaha la outou e maiti?
Api.
I te Ora, e aore^ra i te Pohe,
i te
E, e aore ra i te Aita? — E ahea outou?
Matamua: Maiti i te e‘a. Isaia 30: 21: « E na to outou taria
e faaroo i te hoê reo... i te na-ô-raa e:
teie te e‘a e na reira
i te haere ». Ua parau lesu : O vau te e‘a !
Haapa'o i le parau mau. loane 8: 32! «E ia ite
e na te Parau-mau outoii e faatiaraâ ».
Ua na ô mai lesu; O vau te e‘a e le Parau-mau!
Mata roto :
outou i te Parau-mau,
E noaa mai te Ora. I loane 5: 12: « Tei ia’na le
Tamaiti ra, tei ia’na atoa taua Ora nei, e aore ia’na te Tamaiti
Mata mûri:
a
te Atua ra, aore
atoa teie nei Ora ia’na ». - Ua na ô mai o lesu :
te Ora !
O vau te s‘a, te Parau-Mau, s
f
VEA
POROTETANI
5
Tuafapaparaa parau tahifo
To te Evanelia
taeraa mai i Tahiti.
rahi ta tatou i taio a'enei, oia
hoi, te hoê maramarama taa-è tei pura mai i nia ia Tahiti e ia Eimeo.
Te ite atoa nei tatou e: te ohipa ra taua maramarama nei i roto i te aau
taata. E ua faaatupu i te hiaai rahi i te feia tei haere i te haapiiraa bibilia
A taa noa’tu ai te mau parau faahiahia
i te man
buka haapii.
reira, ua feruri mai te o Noti i
No
taua vahi ra. Te vai ra hoi te mau
PA), mai mua mai.
papai i te hoê buka tuatapaparaa Faufaa Tahito
e te Oraraa o lesu, e ua opua oia i te reira matahiti i te haarrtata i te
buka taioraa ( F. A.
Haamatâ’tura Noti i te
iriti i te Evanelia a
Luka.
II i Eimeo, e to’na mau taataE 2 matahiti oia i Tahiti, i te haapapu faahouraa i to’na mana arii, mai te
turuhia e te mau Tavana no Tahiti, e no Raiatea e rave rahi.
Ua ô oia i roto i te Haapiiraa Bibilia no Papetoai ( Moorea ). E te tupu
noa ra taua haapiiraa ra i te rahiraa, e ua roaa mai e 92 taata tei tae hua
mai, mai te anaanatae rahi i taua haapiiraa ra.
I taua matahiti mau ra, te tae atoaraa mai, mai Panipe mai :
1. Te hoê buka reo tahiti, tei faaite i te mau tumu-parau rarahi no te
I te
matahiti 1814, ua hoi mai Pômare
Faaroo Evanelia.
2. Te hoê
buka tuatapaparaa poto no te Oraraa no lesu.
3. Te hoê buka tuatapaparaa no
te Faufaa Tahito.
Noti mau tere faatupuraa parau i Eimeo, ei ravea e ohie roa’i te parareraa o te «Evanelia, i tera
taata e i tera taata, i tera utuafare e i tera utuafare, i tera mataeinaa e i
E na roto i taua matahiti mau ra, rave rahi atoa to
tera
mataeinaa.
mau no
hotu i te pae hopea o taua matahiti 1814 ra, ua roaa
faaôhia i roto i te Ekalesia iti.fanau apî; o tei haere
tuutuu-ore i te mau pureraa i te Sabati, e i te hebetoma, e o tei ore roa
e ati faahou atu i ta ratou mau peu etene.
E ere hoi e, o te reira ana'e, ua haere atoa râ Noti raua o Tehamaru
na Raiatea, e na Huahine, no te ueue â i te huero o te Evanelia i taua mau
pae fenüa ra. E tere oioi roa, e e tere oaoa atoa hoi, no te mea, ua na
mua’tu te hoê tavana faaroo tei matau atoa i te ohipa ueueraa i te huero
o te Evanelia i Eimeo, i mutaa ihora, no reira te ohie e te manuia rahi
0 Noti raua o Tehamaru i taua tera ra.
ua
tupu mau, e ua
maie 300 taata tei
'
•
r
‘
ruperupe faito-ore
E inaha ! oia mau â tei tanuhia,
la itea papuhia mau te tupuraa, e te
te basileia mure-ore no te Atua.
/
6
VEA
POROTETANl
O Taaroaarii te tahi, te tavana apî no Huahine, te tamaiti a
Puru, o tei
riro atoa, i te tahi tau ava‘e i mûri mai, ei taata keretitiano mau na te Atua.
Hoi atura Puru i Huahine, e ua tauturu oia i te tupuraa o te Evanelia i reira.
Are'a râ, ia Noti raua o Tehamaru, ua farii maitaihia raua i te mau
vahi atoa ta raua i haere. E putuputuraa tei faaterehia e raua. Ua
puta roa
te aau o te tahi pae i te Evanelia, e mai te
puta hoto râ, o tei fa‘i e : o
lehova te Atua mau e te Manahope, tei roto la’na te
Varua-Maitai, e te
Mo‘a. O te atua raau, e te ofai, te atua haavare, e te pohe, e tei roto ia’na
te varua-ino, e te viivii té nohoraa. O te huru ïa o ta ratou fa'iraa
parau
rahi i to ratoü tamàraahia
maramarama
e
te Evanelia.
(te vai atiirâ)
Afata vairaa Lata
Tomoj?aa îare-amuiraa i Puohine (Paroika Opoa)
Ua tupu teie oro'a i te 25 no Atopa, nei; ua taemai na tavana: o Mahuruarii, no Opoa, A. Horley, no Fetuna, e na orometua ra: o Raanui
e o Terupe, e te mau melo no te
Apooraa-Paroika, tei riro ei manihini-
tumu, e te
taata
mau
rahi tei haere noa mai.
e rave
Ua ineine maitai teie amuiraa iti, o Teaverii te
diakono-faatere, na’na i
pùpù mai te taviri i roto i te rima o A. Horley, tavana Fetuna, na’na i
taviri te
uputa,
e na
E fare-raau noa,
roto
o
te amuiraa Puohine iho te himene tomoraa i haapa'o.
tahua-iri,
e
ofe-ha‘une-hia te tino-fare, papai-piti-hia
mai ; e fare raveraa nehenehe
e
o
rapae
tano roa
no
teie amuiraa iti
—
o
«
Ua haamauhia te hamaniraa o teie fare i te 23
ua
oti,
e ua
roa
e
te mâ maitai ; ua
Betelehéma » te i‘oa.
no
Tiurai nei ; e inaha !
tomohia i te 25
240 tara i pau no te mau
no Atopa. O Hinatu a Tinirau te
tamuta, e
ohipa i ravehia mai.
Na
Terupe, orometua, i haapa'o i te ohipa' pureraa, tauturuhia e Terii’
no te a'oraa : Ruta
IV/11 v.h. la oti te pureraa, ua
haapa'ohia te pae tino.
I te pô, ua haapa'ohia te tahi mau irava tuaroi, na te mau diakono
diakono. Te irava
manihini, e tae atu i te aoraa ; te faaotiraa ïa — tirara.
la
ora
i
te aroha
o
te Atua
mau.
Raanui, orometua.
*
Parau
.
...
e teie te parau
apî no Makatea mai.
apî, e nehenehe ia oe ia tuu i roto i te ve‘a, ia ite to
Rurutu mâ i te parau no te aua
fare-pureraa e té aua fare-putuputuraa i
VÊA
\\
J
7
POROTETANl
Makatea, na roto i te manuiaraa te mau aiiiraa ia
Pierson no te mau
ohipa i roto i te Taiete, i opua roa’i o vau e o Mr Pierson e patu te aua
fare-pure. Ua haamatahia taua ohipa ra i te 29 no Atopa ma te haaputu i
te vahi hoê i te mau mea no te ohipa.
Ua haamauhia te patu i te 1 no Novema, i te hora 8, e tae noa’tu >
te hora 6 i te ahiahi, e te mau tamarii no te tuhaa V, te mau tamuta no
Rurutu. Ua haamatahia e ua faaotihja na roto i te pure. — Aue te itoito
o te mau tamarii Rurutu, e ua amui mai to Cook Island, e te paroika hoi.
Ua ravehia teie ohipa ma te aufau-ore. — Mauruuru.
Tirara
—
papaihia : Aimata, orometua.
Tomoraa-fare Paroika i Teavaro ( Moorea).
Ua tomohia, i te 27 no Novema, te hoê fare-paroika apî i Teavaro. E
tare etaeta roa : tahua-tima, tapoi-punu, aroaro-ofe. E ûa rii i taua taime
aita râ te ohipa i fifi. I te hora 2 te tomoraahia, na te tavana no Afareaitu, na Narii Terorotua i taviri te opani, mai te haaatihia e na orometua
ra: e Tapao, Tetuanui, Koringo, Hauarii, Punuarii e o Tahiarii, e tae noa’tu
ra,
i te manihini
Na Mr
e rave
rahi
o
tei amui atoa mai.
Charpier te a‘oraa: (II Samuek XXIIl 15 v.h.). Ua au maitai
ihoâ te i‘oa o taua tare ra.
hoi teie nei irava, no te mea, o « Betelehema »
E
e
ua
haamauruuru maitai te Peretiteni
tae noa’tu i te
mau
no
taua tuhaa ra ia Tahiarii, e
rima-rave i oti oioi roa’i teie nei
tare, e mai te faaite
atoa oia i to Verenie mâ aroha o tei aroha mai i te mau
mûri a‘e i te pureraa, ua haapa'qhia te pae
te tuaroi, e te aufauraa. — Ua manuia roa
Paroika atoa. 1
tino, e i te pô, ua faateréhia
te mau ohipa’toa.
Terii
a
Heimau.
*
E lata na M’^
Vernier.
New-York (Feuua Marite), i te 7 no
Na te
mâ na
Atete 1945.
orometua, te mau Ekalesia e te mau Paroika e vai i Tahiti
la ora outou e tatou i te aroha-mure-ore no te Atua, amene.
mau
—
maere ia faaite noa’tu vau ia outou e, aita roa o outou
Eaha te tamarii e moê ai i te metua ? E î‘o outou no to
Eita râ outou e
e
moêraa i te
maua
aau.
î‘o, e toto no to maua toto, e aau no to inaua aau. Na te ohipa a te
to tatou ati-maitai-raa, te tahi e te tahi,
Atua i taamu ia tatou, e ia faatupu i
Atira ïa.
Ta
poroiraa aroha hopea, ua papaihia ïa mai Matuita, i te o'ire-ava
te taime i faarue ai te pahi i taua tühaa
fenua ra, no te mea, o te fenua Tahiti hopea roa te reira ta maua e faarue ra.
Fano-tia’tura matou i te pae i Apatoerau, mai te hau e te miti maitai mau.
I mûri a‘e râ i te leni to matou iteraa i te hoê ohipa apî, maori râ o te to‘eto‘e. E ua haere noa taua to‘eto‘e ra i te rahi e i te peâpea, Ua faarue roa
matou i to matou mau ahu uouo e te mâmâ, tei matauhia i Tahiti, e ua
maua
i Taiohae. Te oto ra to maua aau i
VEA
8
POROTETAN]
ahu matou i te mau ahu mahanahana no te tau to‘eto‘e.
e tae
Mai te reira te huru
noa’tu i te oire rahi ava no Marite i te pae Patitifa, oia hoi i San Francisco
Aue ïa oire i te nehenehe e ! ,e i te rahi e ! e i te ohipa rahi e !
Te ite noa
J
Francisco te mata e te rima puai no te fenua Marite taatoa
i teie tau hopea no te tamai ia Tapone. ...
A taio mai i te ho23earaa o teie nei lata i te Ve'a i mua nei.
ra
matou e, o San
parau Rahi Apî.
1 ô tatou nei: Ua tupu te hoê haamauraa niu
Na te Ve‘a i mua e faanavai roa’tu.
i Mahina, e ua maitai roa.
Tenuare. E faaapî
E haapa'ohia te mau maitiraa diakono i teie nei ava‘e
faahouhia te mau diakono no te matahiti 1941 e te mau auvaha paroika no
te matahiti 1943. E mau maitiraa hau teie, aita e marôraa, e aita’toa e mau
faaauraa haavare to roto.
Ua reva hanahana to tatou Tavana Rahi e to’na boa, i te ahiahi mahana
maha, 13 no Titema. Ua î tahatai i te taata e rave rahi, no te aroharaa ho¬
Teie ta’na piiraa hopea i te reo tahiti: mauruuru! Eita atoa tatou e arue
faahou, ua ravai te mau arueraa. Te haamanao atoa nei râ tatou i te mau
taata rii e rave rahi tei ore î aruehia, e o tei faahope i to ratou puai i te ohipa,
noa’tu e utua nainai. Eita atoa e moe ia tatou te reo no lesu i te Lnka XVJI10: oia’toa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia’tu ia outou
na, e na ô outou e : aita a matou e faufaa.
Farani.
Te tautoo-noa-hia nei te ohipa, e mea rave atâ râ. No te veve roa
i te arahu, ua taupupu te mau ohipa atoa. Ua ôè atoa te fenua i te sitona. Inaha ! e 30 milioni tane tei hinaarohia no te faaamu i to te fenua, e 15 milioni
anae iho tei noaa mai. Aita e ravea, maori râ : ia taranihia te faraoa.
pea.
—
Teie te tahi
ohipa apî itoito rahi : oia hoi to te Hau iho tapearaa i te faararahi tuiroo, e te mau fare-opereraa-uira.
tereraa i te mau fare-moni
104 pahi
maraa
ta te Purutia i faatomo i roto i te ava no Nantes, e 74 tei faa-
faahouhia.
faaafarofaahou i te ûi-api,
o
Te opua nei te Hau i te imi i te mau ravea no’ te
tei huruê roa, na roto i na matahiti e 5, a vai noa’i
tîtîraa.
—
te fenua i roto i te
Teie atoa te tahi mau opuaraa ei tautururaa i te mau utuafare tama-
e i te mau faaipoiporaa, e te tinai-etaetaraa i te tautaumaoa i te vahiné
hapu. — Ua vaiho te Hau Marite 1000 fare-ma‘i ei'taoa aroha.
rii
Ua tupu te hoe puahiohio rahi roa i reira.
Aferita. — Ua opua te Hau i te faatia i te hoè haapiiraa rahi roa (Uni¬
versité) i Dakar, no te feia maohi ereere, e i Matatata no te reira atoa feia.
E 50.000 tane meia i Aferita Farani, no te hopoi atu i Farani, aita râ e pahi.
E parau. aroha teie.
Farani-Marite.
Mai te tau e te tau aitâ i iteabia te ohipa mai teie te huru,
ia tere te hoè pahi hau roa i te tere, mai Marite e i Farani, e 4 mahana te
^
E inaha, i teie nei ia tere te hoè manureva,
e mea tuati noa.
,,
Matatata.
—
^
—
maoro.
13 hora. Hoè â huru ê,
Imprimerie Elie F, Juventin — papeete, tahiti.
'
A
Fait partie de Vea Porotetani 1946