EPM_Vea Porotetani_194508.pdf
- extracted text
-
r
Hlbl,9,
—
fe 45 0 te Matahiti
—
ATETE 1945
—
Hthi è.
VEA PORQTETANÎ
AITA’TC E Nia E TIAI IB TAATA'TOA IA HAAHA0 MAORI RA
O TEI HAAMAUHIA RA, OIA HOI TB MBSIA RA O
lESR. — 1 Korinet» 3, 11
HOO I TB MATAHITI HOBj B PITI TAEA.
PREISS, Directeur-Gérant,
Gf.
E te orometua, eaha vau e noaa’i te ora?
<
Te hoe taata i te haereraa
...
Roohia ihora i te nana eik-haru !
Tatarahia ihora ta’na ahu e ratou, e paruparu ihora oia...
Haere atura ratou, faarnè ihora ia’na...
Ua fatata i te pohe !
Ua haere mai ra te hoe Tahn'a na taaâ e‘a ra.
E ite atura oia ia*na.
Faahahau-ë atura
te tahi pae.
E te hoe AU Levi hoi i te haerea na taua e‘a ra.
E ite atura ia’na.
Ohipa è atura na te tahi pae e'a !
Te hoe taata ra no Samaria i haere noa i to’na haere‘a.
E ite atura ia’na... Aroha’tura !
Uaninii ihora i te hinu e te uaina i roto i te mau puta no’na ra...
Vehi ihora... e haaparahi atura i nia i ta’na iho puaa...
Âratai atura ia’na i te fare tipaeraa...
Utuutu atura ia’na »
E haere oe, e na reira atoâ » mai te taata Samaria.
Eîaha roa râ mai te taata eia-haru : o te feia teie e nounou i to
vetahi è ra faufaa : fenua, fare, te vahiné e i te mau mea no vetahi
ë ra : feia hooi temaa taero, faainu ia vetahi i, faatupui te arearearaafaaino i te tino e te varua no vetahi à t
«
•—T- '
.2
.
/
^
VËA POROTETANl
,
/
/
Eiaha’toa ei Tahu a e ei Ati-Levi : o te feia teie e nounou i to ratou
iho mâitaî ; îéîà afôha'ia raton iho^e aita’tu !
■Ei taafq, Samaria râ : feia aroha i to ratou taata-tupu mai te aroha
ia ratPU; iho na.
Eiaha hoi e maerehia!...
O Satani hoi tei faahua malahi atoa ia’na iho
no
te maramarama
(II Korinetia XI-14)
io tatou üeraa e, te, faatupuhia nei te hoê raau
ohipa e ta
tatou mau tamarii i te mau mataeinaa e rave
rahi, ei ravea e
I
noaa
e
mai ai te moni tauturu po te mau tamarii e vai i Farani
e te avi veve, ua oaoa e ua mauruuru
roa to tatou
tei roohia
i teie liuru manao hohonu
aau
Eaha e
ta tatou
ore
ai !
E
maitai rahi.
ohipa taata Samaria teie, e te faarlrohia nei
tamarii-tahiti ei
i tei roo-noa-hia e te ati.
mau
E inaha !
te
e
tauihia te
mau
melahi tauturu e haamaitai
‘
ei otoraa, i te mea e, ua ô oioi te
ohipa maitai,- a faataero ai ia’na.
maerehia !.
-O Satani iho !! tei faahua melahi-tau-
ua
oaoa
enemi i roto i te
Eita hoi e
turu ia’na
.
iho ma te
.
reo
maramarama e :
Eita to outou
aau
e
ravai i te aroha, ia rahi te-tauturu !
Eitâ •tè -mau-ohipa faaineinehia e te mau orometua
haapii ta¬
e te mau tamarii iho- i-ravai no te
haamauruuru e tefaa-
marii
oaoa
i- te-ohipà ê-te
haamanuia.ia’na 1
O vau râi-e Hjelahi- maramarama vau,- tei ite i te huru
no
te
taata; teie ta'u ravea-:..o-te maa taeroïa e te mau peu hupehupe i pihaiiho... ia manuia mau tatou i te hoê manuiaraa
aau
faahiahià'éJ tauturu ia vetahi è t..
•
Eita lîoi-è maerehia i teie huru
t'o' té/ta'atsi aau-nounou i' te mau
haapiiraa tei na Ô mai e: Na
ohipa hairiiri e faariro ia’na ei
melahi-taüturu i te feia i raphia e te ati, '' e riro te mau mea
tia-ore e te hupehupe ei riièa lia, mai te mea ua riro taua
mau
mea
ra
ei tauturu ia vetahi è !
AtOPA 1945
—
^
POROTETANI
VEA
Eita hoi
1 teie
e
raaerehia
Hihi.9.
mai te mea
ua
vare
huru
S
te.feia. e.rave rahi
haapiiraa no te enemi, o tei ahu
tauturu. Ua hi‘a te tahi pae hui-faaroo i ràrô,
mau
mau
i te ahu melahiuà’ harà^ te hôê'
taurearea, ua ite te mata riô fe mau tamàrit-r'ii i'^te hnoê
ohipa haamâ roa tei tupiï i téra ’mataeinaa e i terà-mataeir-
naa !
«v
■
E horaa, a faaitoito i te haapii
pii mai e :
1) Isaia V-20:
-
.
i te Parau a te Atu^ p. tei.haa?
^
......
E polie to raton,;.to tei parau :^ i,.te ^no m, e
«
.
maüai ïa j
tei parau:
,
i te pouri ra, e mdramdràmàïa !'
maràrharàma, e pouri! '
'
• •
O tei parau i te maramara ra,
e momoria-l -O
2 )
Luka IX-25 :
e
te
e
te momona ra, e maramara I »
«
Eaha hoi .ta te taata nei faufaa i^rToaa npa'tu
ia’na. te paau mea’toa no teie péi ao, 'la pohe oia iho e ia ere i te oro'a? »
Tuatapaparaa parau îahifo
-
To te Evanelia taeraa mai i Tahiti,
Na te Ve‘a i mairi a-'en^i i ^faaite mai
i te pae hopea e, e ua Eaateimaha
faahouhia te fenua i te ati tama‘i, i te
matahiti 1808; e ua parauhia;
te tamaH a Taufa.
rahi teie tei tupu i te pae hopea no te matahiti 1808, i
Mai le matahiti 1802, te vai-noa-raa te
mana‘o tahoo i roto i te aau no to Atahuru ; ua hinaaro ratou i te huri
O te peapea
rotopu ia Pômare II e le Teva.
! i te Hau no Pômare i raro,
e
uà faaineine maite ratou i taua tama'i ra.
Ua tanjata râ hoi te mau orometua i te a‘o i te Teva, eiaha e tamaM.
Aita râ i manaia. Ua faaitoito o Tauta, Tayana aravihi e te mana rahi i
to
Atahuru, e ua huru au-ore atoa to te fenua ia Pômare !I i fe reira tau.
Ua faaara Pômare U i te mau orometua,
ia faaineine ratou i te reva
I roa, o te roohia ratou e te ati, ia ore oia e upootia. E ua na reira ratou.
Ua faarue paatoa te mau orometua i te otu'e i Matavai i te ava'e Noema
"
■
^80^1 maoti râ o Notl, o Haÿward, o Scott e o Wilson, tei liai i te tu-
î^lfuraa o te tama'i nei.
P;
S;'-'
VEA
t
.
■
POROTETANI
E üa tupu i te 22 no Titema 1808. Aita o Pomara II i
upootia, e pohe
rahi to to’na tnau aito ; ua pau te
puhaparaa a te mau orometua i Matavài
i te hamani-ino-hia; ua eiâliia te mau tauhaa, ua tutuihia i te auahi.
II-
Faarue fhora Nott e to’na tau pue hoa i te fenua e ua haere-è ratou i
Huahine ; o Nott ana'e tel faaea i Moorea, i
Papetoai, e tel reira to Pô¬
mare 11 tapaparaa ia’na.
I te foarooraa to Paratane, e to te Taiete no Lonedona i taua
parau api
oto
rafai, ua paruparu roa to ratou aau, e ua opua te tahi pae i
i te mau orometua ia faarue roa ratou i te
ohipa o te Evanelia
te faaue
i Tahiti
nei, mai te parau e: aita e faufaa, te mau'a nei te moni e te taata, eita
teie pour! e teie rumaruma e maramarama faahou.
Parau mau, aita iho â e ravea faahou na roto i te mana'o taata. Teie
râ,
te fte ra te Atua i ta'na
ohipa, e te riro ra taua
pour! taatoa ra e te ahoaho, ei faaineineraa i te hutiraa no te hoê mahana api e te oaoa rahi. E
oia man ihoâ. Teie te hoê mau
tapao oaoa
tei itehia i taua anotau ra.
I. Ua riro taua ati ra ei faahaehaaraa i te aau no Pômare
II, e ei faa¬
ineineraa i te e'a o te ora i roto i to’na aau.
I te matahiti
auraa o to’na
,
f
e
1802, i mûri a'e i te Tanta*i a Fm, ua feruri te arii i te
ati, aita râ i tatarahapa t Aita roa i faarue i te mau idolo
te /«B ava.
I te matahiti
to’na peu
1806, i te poheraa o Tetaa, ta’na vahiné, o tei pohe no
tautauma'o, aita oia i oto rahi.
I mûri a‘e râ i teie Tama‘i a
Taata, a parahi ai Pômare II i Eimeo,
haapiiraa api ta’na i haapii i reira, o tei tupaipai i to’na
aau paari e o tei
faatupu i te tatarahapa. Ua aueue to’na tiaturiraa i te mau
idolo i to’na faaearaa i Uaeva
(Faatoai), mai te matahiti 1808-1812, i pihaiiho ia Nott, to’na orometua a‘o.
rave
'
rahi te
mau
1 mûri a'e i to’na haaipoiporaa ia
Terito, te piti o te tamahine no Tamatoa, Tavana-arii no Raiatea, ua hinaaro oia e ia bapetizohia oia e Nott
Aita râ Nott i faatia, ei tamataraa i to’na lau e to’na faaroo.
Teie atura te
e maa
mma no te honu, te l'a mo'a faataahia na te mau
idolo,
tapa. Inaha ! aita o Pômare i haapa'o i te tapu, e üà faaue oia i te
taata : eiaha e afai
t
te tuhaa a te mau atua i nia i te manie ;
pa to’ua mau faeli e amu taatoa.
na’na râ, e
Hihi.9.
A TOPA .1945
VEA
Ua
O
te
maere roa
mau
POROTETAN
5
te mau (aata i to’na itoito e te riaria-ore i te rirl tahoo
atua.
II. E maramarama rahi tei iieahia i Tahiti i te
maiahiti 1813.
( Te vai atu râ)
parau faaararaa.
faaararaa I.
—
Te tamarii tiamà-ore
faufaa.
e
te
monoraa
Teie te hoê aniraa : Aita to maua na metua i
faaipoipo. Aita
to‘u raetua tane i ite ia‘u, e ua
papaihia maua i te Tivira i ra¬
re a‘e i te i‘oa o to maua metua vahiné.
E faufaa ta to maua
marna, mai to’na metua
mai, e tei reira to matou tare e to ma¬
tou
faaapu. Ua pohe èna to maua metua tane, e ua faaipoipo
to maua metua vahiné i te hoê tane
api. Inaha ! ua pohe atoa
to maua metua vahiné. Teienei, te
parau mai nei te tane faaipo¬
ipo e te mau metua laeae no to maua marna e, aita roa ta maua
e
faufaa. L parau mau anei? Te parau mai nei ratou e: aita oia
ia maua ! Are'a râ, o to’na iho i'oa tei mairihia i nia ia
i ite
maua
nei !
Teie te pahonoraa: Parau mau ta ratou. Te
parau mai nei te
Eita e faariihia ei iteraa te haamairiraa i‘oa o te metua va¬
hiné i nia iho i te tamarii tiamâ-ore. Maoti râ
e, ia haere atu
te metua vahiné iho i te Tivira i mûri iho i te fanauraa e
faaite
e, te ite nei au i te tamarii ra o.... mea.... ei tamarii mau
na‘u. la papaihia i roto i te
puta Tivira e fi'a’i. 1 reira, ua oti ïa.
E roaa te faufaa a te metua vahiné i te
tamarii, ia
ture.
pohe te
marna.
Mai te peu râ, aita oia i ite ia orna i te iteraa
taa-è, aita roa'tu
orua e faufaa. Haere noa’tu ra ïa i
nia iho i te fetii e aore
ra i te Hau.
ta
,
Te vai ra te tahi ravea ia itehia
mea e,
ua
orua e te Haavaraa, mai te
pohe te metua ma te ite-ore. Ua parauhia taua ravea
ra: “Recherciie de la
maternité”, oia hoi : te irairaa e te haapapuraa e, e o vai te metua. E toru ite tei titauhia no teie huru
haavaraa.
P-
POROTETANl
VEA
E mea aroha roa
te mau tamarii tei faaruehia i rapae ite fau-
faa-tiipuna, e inaha hoi, aita ratou i hara !
E te mau metua faaipoipo-ore e, a
aroha i ta outou mau tama¬
faaafaro outou, e a faahaaipoipo hoi!
I reiro, e faatiamâ-roa-hia’i te tamarii.
Mai le mea râ aita, no te hoê mau fifi, a ite i ta oe tamarii.
E ia polie te hoê o na pue metua, haapeepee i te haere e ite i
ta outou mau tamarii,' mai te mea e, te here nei outou ia ra¬
rii ! Te mea raaitai roa, a
tou ra.
E mai te mea e, ua pohe to
e
tamarii tiamâ-ore, e te ite orehia,
nei à oe, e te vai atoa nei te huaai no to tamarii, haere
oe e ite i to tamarii pohe. I reira e faufaahia’i to’na ra huaai.
te ora
noa
faaararâa II.
E te feia metua e, a taio maitai i te
—
mau parau
i nia nei, a tamau, e a haa-
parare atu
ai !
Afafa vairaa lata.
Heremona, i te 10 no
Na te Ve'a
Porotetani,
la
,...
ora
na oe
i te aroha o to tatou Fafu.
A taa noa’tu ai te rahiraa no te mau
matou aau,
Tiurai 1945.
parau e vai nei i roto i to
hoê roa parau rahi faahiahia e te nehenehe rahi te au ia‘u ia
outou paatoa, maoti râ te parau ïa no te tomofare-putupuiuraa no Galilea.
Hou te mahana i faataahia no taua tomoraa ra, e rave rahi te faata
no tera mataeinaa e no tera mataeinaa, no na fenua Tahiti-Moorea-Huahine-Raiatea-Tahaa-Bora-Bora, etc. .. tei tapapa mai te anaanatae rahi e te
oaoa, no te mataitairaa e no te farereiraa i teie ohipa fare-patu tei ravehia e te amuiraa no Papeete, tei parauhia : Papa Galilea, ma te afai atoa
mai i te tao‘a îaataii-aroha e te maa rahi no taua oro‘a ra.
I te maham e i te hora i faataahia, ua araui-tahi te hoê tiaa rahi taata
i Manuhoê ( 30 no Tiunu 1945). Ua pâtehia te oe, e ia oti, ua tia .mai
te auvaha no to Galilea, o Teoro, e ua orero i ta’na oreroraa i mua i te
faaite ia oe, e aore ra ia
raa
te 45 O te Matahiti
VEA
—,
^
AÏOPA..J[945
—
.
7
POROTETANl
manihini, no te pùpùraa i te fare nehenehe roa ino e
i roto i te rima o te mau faatere e te mau manihini.
mau
Hihl.9.
te mau ohipa
paari mau, e i te taime i himene mai ai
i reira
Rey Lescüre i te horoaraa i
te taviri ia Mr Poroï, tavana-oire, ei haamauruururaa i te Apooraa-Oire
tei tauturu maitai i te mau ohipa, e na’na i iriti i te fare.
E inaha ! ua tomo te taata, e ua î roa te fare, e aita i ô, ua tiatia noa’tu
e tahi pae i roto e i rapaeau atoa hoi. Eaha e ore ai? Ua tauasani e ua
tauasani te taata i tae mai, e ua huru rau. Te feia mana: te Tavana Rahi
e te Auvaha-Ture e to raua paeau ;
te mau raatira rahi: to te manuâ
‘‘La Grandière”, to te nuu moana, to te nuu fenua, to te Apooraa-Oire,
te mau Konitera, te mau hoa, te mau orometua, to te mau toro'a, e te
mau reo e te mau Haapa'oraa.
1 roto i te fare, ua orero o Koringo, orometua i Papeete, no te faaite
i te huru no te paturaa, te rahiraa moni i haaputuputuhia ma te haamaurula oti ta’na paraparauraa reo
to Qalilea i te himene tomoraa,
uru
i te
mau
rima’toa
e
te mau aau atoa tei faaoti i teie ohipa.
Rey Lescure na roto i te reo farani no te faaite
haapa'oraa patu-fare te haapa'oraa Porotetani, no te haamaitai i te
oire-pu. Teihea te huru matamua no teie tiaraa fare? te vahi varivari e te
aihere, e te purumu apoopoo, e te fare-pê ? Auaa te itoito no to Galilea,
no to fîaro, e te Hau, e te oire, tei tauturu puai mai, ua tauihia teie vahi.
Te purumu, e mea nehenehe; te fare-tumu e tae noa’tu i te fare tamaaraa;
Ua parauparau atoa
e,
e
e mea
nehenehe
mau.
parau, üa haam,ata te pureraa. Na na diatono no Raro
haapa‘0 i te omuaraa, e na
Preiss i faatere i na irava no roto ia
Mataio XXVin-7,16,17, i te na ôraa e;
Te haere atura oia na mua ia outou i Galilea, i reira outou e ite ai
la oti teie
mau
i
*
ian’a..
e
.
haere atura te mau pipi i Galilea, i te hoê mou'a. ..
ia’na, ua tahopu aura. »
a haapa'o na!
ite a'era ratou
fare e no to’na i‘oa : o Galilea, patuhia
mai Galilea i lahito ê ra, i ta tau i ora’i
lesu i reira. Aita’nei Galilea i riro ei haapûraa faarii ia lesu? ei vahi f
haapaarihia’i, e ei vahi haamataraa i te ohipa faaora i te mau tino ma‘i,
Ua faahiti oia i te parau tio te
ei tiahapa no to Raro. fa riro oia
ti te
mau varua ma'ihia?
E riro mau te ruperuperaa i te pae
tino, itehia ma te faahiahia, ei mea
faufaa-ore, ia ore oia i apitihia i te ruperuperaa i te pae o te varua.
itehia lesu iho i Galilea e tia’i.
la
VÈA
POROTETANl
haamatahia i te pae o te
Ua faatamaahia
te pupu taata matamua mai te 500 taata, e ia paia, ua faanaho faahouhia
te mau amuraa maa. E maha faanahoraa tei haapa'ohia. Aue te ohipa i
la oti te pureraa, faaolihia e Tefaaora, or., ua
tino. Ua mauruuru te mau tereraa ohipa i taua taime ra.
te rahi e!
Hou a purara haere atu ai te feia mana, ua orero te hoê melo no te
Apooraa Oire, o
Spifz, no te faaite i to te mau manihini mauruuru rahi
i te mau ohipa faahiahia U itehia, e ua faariihia te reira parau e te taata ra
o Taatahau, no Avera, na roto i te hoê mau parau paari.
1 te pô, ua haapa'ohia te mau tuaroi e tae noa’tu i te aoraa.
No reîra, e te Vea Porotetani e, o te huru teie o te mau pàrau rii ta
matou i ite i te mahana i tupu ai te tomoraa fare-putuputuraa no to Raro
i Manuhoê.
Te mau pipi orometaa.
pfIRAU RII API
oia hoi
poheraa
i fare-
No to tatou mau fenua : E parau oto tei faaroohia,
te
no
Natoofa vahiné, ivi-orometua, tei pohe i te ava'e no Me, i roto
te
ma‘i api, i üturoa; e o Tehope vahiné, te
roa.
metua fanau oia no Atonia, orometua api i Vaiaau, e no na
e toru,
i Patio te tahî, î Tevaitoa te tahi, e i Fetuna te tahi, e no na orometua va¬
Te
hoê ivi-orometua paari
diakono
piti: Taaroarii v. e o Namata v. — Te aroha nei te Vea Porotetani
e oto nèi i teie tau pue vahiné paieti tei moê.
Ua oaoa to te fenua i te farerei i te manua ra o “ La Grandière ” tei hoi
mai na te vahi aroraa mai. Eave rahi te mau parau api ta te ihitai i faatia
hiné
e
i te mau fetii
Patitifa.
mai, no Farani iho e no te tahi mau fenua e araa i te moana ra ia
Ua tae tino mai te Tomana e to’na mau ee i roto i te nunaa Porotetani i te
oro‘a tomoraa ia Galilea.
Te peapea nei te fenua
i te “Marché Noir”, oia hoi te « Makete ereere »,
haapa‘o-ore i te hoo tano. Te tupu nei teie ohipa ino roa i o tatou nei,
oia hoi te hooraa na roto i te moni rahi roa i te mau tauhaa tahunahunahia.
E ohipa faaino, tupaipai teie i te taata rii, e ohipa êia mau hoi.
Te itoito roa nei te Hau i te tinai i taua peu ra, e 37 faautuaraa tei faaotihia e te Haavaraa i na ava‘e e toru; 17 fare-toa i opani-roa-hia i Papeete.
e
te
a
E te hui-taata e ! a faaitoito i te mau fenua’toa. la itehia teie huru
horo oioi i te feia mana, ma te mata‘u-ore i te mau tahooraa.
hara,
Te fatata mai nei te maitiraa i te mau Apoo'-aa-Oire, e oia’toa te mau
taeinaa. A hi‘o maitai 1 a malti i te feia maitai ana‘e !
(te vai aturâ)
Imprimerie Eue F, Juventin — papbete, TAum.
ma*
Fait partie de Vea Porotetani 1945