EPM_Vea Porotetani_194508.pdf
- Texte
-
r
fe 45
Hlbl,9,
—
0 te
Matahiti
ATETE 1945
—
Hthi
—
è.
PORQTETANÎ
VEA
AITA’TC E Nia E TIAI IB TAATA'TOA IA HAAHA0 MAORI RA
O TEI HAAMAUHIA RA, OIA
HOI TB
MBSIA RA O lESR.
—
1 Korinet» 3, 11
HOO I TB MATAHITI HOBj B PITI TAEA.
Gf.
PREISS, Directeur-Gérant,
E te orometua, eaha vau
<
Te hoe taata i te haereraa
Roohia ihora i te
nana
...
e
ratou, e paruparu ihora oia...
Haere atura ratou, faarnè ihora
Ua fatata i te pohe !
ra
noaa’i te ora?
eik-haru !
Tatarahia ihora ta’na ahu
Ua haere mai
e
ia’na...
te hoe Tahn'a na taaâ e‘a ra.
E ite atura oia ia*na.
Faahahau-ë atura
te tahi pae.
E te hoe AU Levi hoi i te haerea na taua e‘a ra.
E ite atura ia’na.
Ohipa è atura na te tahi
Te hoe taata
ra no
pae
e'a !
Samaria i haere
noa
i to’na haere‘a.
E ite atura ia’na... Aroha’tura !
Uaninii ihora i te hinu
Âratai atura
e
te uaina i roto i te mau puta no’na ra...
haaparahi atura i nia i ta’na iho
ia’na i te fare tipaeraa...
Vehi ihora...
e
Utuutu atura ia’na
puaa...
»
E haere oe, e na reira atoâ
» mai te taata Samaria.
Eîaha roa râ mai te taata eia-haru : o te feia teie e nounou i to
vetahi è ra faufaa : fenua, fare, te vahiné e i te mau mea no vetahi
ë ra : feia hooi temaa taero, faainu ia vetahi i, faatupui te arearearaafaaino i te tino e te varua no vetahi à t
«
•—T- '
.2
.
/
^
VËA POROTETANl
,
/
/
Eiaha’toa ei Tahu a e ei Ati-Levi : o te feia teie e
iho mâitaî ; îéîà afôha'ia raton iho^e aita’tu !
nounou
i to ratou
■Ei taafq, Samaria râ : feia aroha i to ratou taata-tupu mai te aroha
ia ratPU; iho
na.
Eiaha hoi
e
maerehia!...
O Satani hoi tei faahua malahi atoa ia’na iho
no
te maramarama
(II Korinetia XI-14)
I
io tatou üeraa
tatou
noaa
e
e,
te, faatupuhia nei te hoê
tamarii i te
mau
mau
mataeinaa
e
rave
ohipa e ta
rahi, ei ravea e
raau
mai ai te moni tauturu po te mau tamarii e vai i Farani
e te avi veve, ua oaoa e ua mauruuru
roa to tatou
i teie liuru manao hohonu e te maitai rahi.
tei roohia
aau
Eaha
ta tatou
e
ore
ai !
E
ohipa taata Samaria teie,
tamarii-tahiti ei
i tei roo-noa-hia e te ati.
mau
E inaha !
tauihia te
mau
e te faarlrohia nei
melahi tauturu e haamaitai
‘
ei otoraa, i te mea e, ua ô oioi te
ohipa maitai,- a faataero ai ia’na.
Eita hoi e maerehia !.
-O Satani iho !! tei faahua melahi-tauturu ia’na iho ma te reo maramarama e : Eita to
outou aau e
ravai i te aroha, ia rahi te-tauturu !
Eitâ •tè -mau-ohipa faaineinehia e te mau orometua
ua
oaoa
enemi i roto i te
.
marii
oaoa
i-
.
haapii ta¬
e
te mau tamarii iho- i-ravai
no
te haamauruuru
e
tefaa-
te-ohipà ê-te haamanuia.ia’na 1
O
vau râi-e Hjelahi- maramarama
vau,- tei ite i te huru no te
taata; teie ta'u ravea-:..o-te maa taeroïa e te mau peu hupehupe i pihaiiho... ia manuia mau tatou i te hoê manuiaraa
aau
•
faahiahià'éJ tauturu ia vetahi è t..
Eita lîoi-è maerehia i teie huru
haapiiraa tei na Ô mai e: Na
t'o' té/ta'atsi aau-nounou i' te mau
ohipa hairiiri e faariro ia’na ei
melahi-taüturu i te feia i raphia e te ati, '' e riro te mau mea
tia-ore e te hupehupe ei riièa lia, mai te mea ua riro taua
mau
mea ra ei tauturu ia vetahi è !
AtOPA 1945
—
^
POROTETANI
VEA
Eita hoi
1 teie
e
raaerehia
Hihi.9.
mai te
mea
ua
vare
S
te.feia.
e.rave
rahi
huru
enemi, o tei ahu i te ahu melahihui-faaroo i ràrô, uà’ harà^ te hôê'
taurearea, ua ite te mata riô fe mau tamàrit-r'ii i'^te hnoê
ohipa haamâ roa tei tupiï i téra ’mataeinaa e i terà-mataeir-
haapiiraa no te
tauturu. Ua hi‘a te tahi pae
mau
mau
naa
!
«v
■
E horaa, a faaitoito i te
pii mai e :
1) Isaia V-20:
haapii i te Parau
a te
Atu^
^
-
.
p.
tei.haa?
......
E polie to raton,;.to tei parau :^ i,.te ^no m, e
«
.
maüai ïa j
tei parau:
,
i te pouri ra, e mdramdràmàïa !'
maràrharàma, e pouri! '
'
• •
tei parau i te maramara ra, e momoria-l --
O
te
e
O
te momona ra, e maramara
e
2
) Luka IX-25
:
«
I
»
Eaha hoi .ta te taata nei faufaa i^rToaa npa'tu
ia’na. te paau mea’toa no teie péi ao, 'la pohe oia iho e ia ere i te oro'a? »
Tuatapaparaa parau îahifo
-
To te Evanelia taeraa mai i Tahiti,
Na te Ve‘a i mairi
a-'en^i i ^faaite mai i te pae hopea e, e ua Eaateimaha
faahouhia te fenua i te ati tama‘i, i te
te tamaH
a
matahiti 1808; e ua parauhia;
Taufa.
O te peapea
rahi teie tei tupu i te pae hopea no te matahiti 1808, i
Mai le matahiti 1802, te vai-noa-raa te
roto i te aau no to Atahuru ; ua hinaaro ratou i te huri
rotopu ia Pômare II e le Teva.
mana‘o tahoo i
! i te Hau
no
Pômare i
raro,
e
uà faaineine maite ratou i taua tama'i
ra.
Ua tanjata râ hoi te mau orometua i te a‘o i te Teva, eiaha e tamaM.
Aita râ i manaia. Ua faaitoito o Tauta,
to
Atahuru,
e ua
huru
Tayana aravihi
e
te
mana
rahi i
fenua ia Pômare !I i fe reira tau.
orometua, ia faaineine ratou i te reva
au-ore atoa to te
Ua faaara Pômare U i te mau
I roa, o te roohia ratou e te ati, ia ore oia e upootia. E ua na reira ratou.
Ua faarue paatoa te mau orometua i te otu'e i Matavai i te ava'e Noema
"
■
^80^1 maoti râ o Notl, o Haÿward, o Scott e o Wilson, tei liai i te tuo te tama'i nei.
î^lfuraa
P
;
S;'-'
VEA
t
.
■
POROTETANI
E üa tupu i te 22 no Titema 1808. Aita o Pomara II i
upootia, e pohe
rahi to to’na tnau aito ; ua pau te
puhaparaa a te mau orometua i Matavài
i te hamani-ino-hia; ua eiâliia te mau tauhaa, ua tutuihia i te auahi.
II-
Faarue fhora Nott
to’na tau pue
hoa i te fenua e ua haere-è ratou i
Huahine ; o Nott ana'e tel faaea i Moorea, i
Papetoai, e tel reira to Pô¬
mare
11 tapaparaa ia’na.
I te foarooraa to
oto
e
rafai,
Paratane,
e
to te Taiete
no
Lonedona i taua parau api
ua paruparu roa to ratou aau, e ua opua
i te mau orometua ia faarue
te tahi pae i te faaue
ratou i te
ohipa o te Evanelia i Tahiti
nei, mai te parau e: aita e faufaa, te mau'a nei te moni e te taata, eita
teie pour! e teie rumaruma e maramarama faahou.
Parau mau, aita iho â
te fte ra te Atua i ta'na
roa
e ravea
ohipa,
faahou
e te
na
riro
roto i te mana'o taata. Teie
râ,
ra taua
pour! taatoa ra e te ahoaho, ei faaineineraa i te hutiraa no te hoê mahana api e te oaoa rahi. E
oia man ihoâ. Teie te hoê mau
tapao oaoa tei itehia i taua anotau ra.
I. Ua riro taua ati
ineineraa i te e'a
I te matahiti
auraa o
,
f
e
o
te
ra
ora
ei faahaehaaraa i te
i roto i to’na
1802, i mûri a'e i
to’na ati, aita râ i
aau no
Pômare II, e ei faa¬
aau.
te Tanta*i
tatarahapa t Aita
a
Fm,
roa
ua feruri te arii i te
i faarue i te mau idolo
te /«B ava.
I te matahiti
to’na peu
1806, i te poheraa o Tetaa, ta’na vahiné,
tautauma'o, aita oia i oto rahi.
o
tei pohe
no
I mûri a‘e râ i teie Tama‘i
a Taata, a parahi ai Pômare II i
Eimeo,
haapiiraa api ta’na i haapii i reira, o tei tupaipai i to’na
aau paari e o tei
faatupu i te tatarahapa. Ua aueue to’na tiaturiraa i te mau
idolo i to’na faaearaa i Uaeva
(Faatoai), mai te matahiti 1808-1812, i pihaiiho ia Nott, to’na orometua a‘o.
rave
'
rahi te
mau
1 mûri a'e i to’na
matoa, Tavana-arii
Aita râ Nott i
Teie atura te
e maa
Raiatea,
mma no
tapa. Inaha ! aita
to’ua
ua
hinaaro oia
faatia, ei tamataraa i to’na
taata : eiaha e afai
pa
haaipoiporaa ia Terito, te piti
no
t
o
e
lau e
ia
o te
tamahine
bapetizohia oia
no
e
Ta-
Nott
to’na faaroo.
te
honu, te l'a mo'a faataahia na te mau idolo,
Pômare i haapa'o i te tapu, e üà faaue oia i te
te tuhaa
a
te mau atua i nia i te manie ;
mau faeli e amu taatoa.
na’na râ,
e
A TOPA
VEA
Ua
te
O
maere roa
Hihi.9.
.1945
POROTETAN
5
te mau (aata i to’na itoito e te riaria-ore i te rirl tahoo
atua.
mau
II. E maramarama rahi tei iieahia i Tahiti i te
maiahiti 1813.
( Te vai atu râ)
parau faaararaa.
faaararaa I.
—
Te tamarii tiamà-ore
faufaa.
e
te
monoraa
Teie te hoê aniraa : Aita to maua na metua i
faaipoipo. Aita
to‘u raetua tane i ite ia‘u, e ua
papaihia maua i te Tivira i ra¬
re a‘e i te i‘oa o to maua metua vahiné.
E faufaa ta to maua
marna, mai to’na metua mai, e tei reira to matou tare e to ma¬
tou
to
faaapu. Ua pohe èna to
maua metua
metua vahiné i te hoê tane
api.
maua
to maua metua
tane,
Inaha !
e
ua
ua
faaipoipo
pohe atoa
vahiné. Teienei, te parau mai nei te tane
faaipo¬
e te mau metua laeae no to maua marna e, aita roa ta maua
e faufaa. L
parau mau anei? Te parau mai nei ratou e: aita oia
i ite ia maua ! Are'a râ, o to’na iho i'oa tei
mairihia i nia ia
ipo
nei !
maua
Teie te
pahonoraa: Parau
mau ta ratou. Te parau mai nei te
faariihia ei iteraa te haamairiraa i‘oa o te metua va¬
hiné i nia iho i te tamarii tiamâ-ore. Maoti râ
e, ia haere atu
te metua vahiné iho i te Tivira i mûri iho i te fanauraa e
faaite
e, te ite nei au i te tamarii ra o.... mea.... ei tamarii mau
ture.
Eita
na‘u.
la
E
e
papaihia i roto i te puta Tivira
te faufaa
roaa
marna.
a
e fi'a’i. 1 reira, ua oti ïa.
te metua vahiné i te tamarii, ia
pohe te
Mai te peu râ, aita oia i ite ia orna i te iteraa
taa-è, aita roa'tu
orua e faufaa. Haere noa’tu ra ïa i
nia iho i te fetii e aore
ra i te Hau.
ta
,
Te vai
mea e,
ra
ua
te tahi
ravea
pohe te metua
ia itehia
ma te
orua e te Haavaraa, mai te
ite-ore. Ua parauhia taua ravea
ra: “Recherciie de la
maternité”, oia hoi : te irairaa e te haapapuraa e, e o vai te metua. E toru ite tei titauhia no teie huru
haavaraa.
P-
VEA
E mea aroha roa
faa-tiipuna, e inaha
E te mau metua
POROTETANl
tei faaruehia i rapae ite fauhoi, aita ratou i hara !
faaipoipo-ore e, a aroha i ta outou mau tama¬
te mau tamarii
raaitai roa, a faaafaro outou, e a faahaaipoipo hoi!
faatiamâ-roa-hia’i te tamarii.
Mai le mea râ aita, no te hoê mau fifi, a ite i ta oe tamarii.
E ia polie te hoê o na pue metua, haapeepee i te haere e ite i
ta outou mau tamarii,' mai te mea e, te here nei outou ia ra¬
rii ! Te
mea
I reiro, e
tou ra.
E mai te mea e, ua
e
te ora
noa
oe
pohe to tamarii tiamâ-ore, e te ite orehia,
nei te huaai no to tamarii, haere
nei à oe, e te vai atoa
e ite i to tamarii pohe. I
faaararâa II.
reira e faufaahia’i to’na ra
E te feia metua e, a
—
mau
parau
parare
huaai.
taio maitai i te
i nia nei, a tamau, e a
haa-
atu ai !
Afafa vairaa lata.
Heremona, i te 10 no
Na te Ve'a
Tiurai 1945.
Porotetani,
la
ora
na oe
i te aroha o to tatou Fafu.
rahiraa no te mau parau e vai nei i roto i to
hoê roa parau rahi faahiahia e te nehenehe rahi te au ia‘u ia
faaite ia oe, e aore ra ia outou paatoa, maoti râ te parau ïa no te tomoraa fare-putupuiuraa no Galilea.
Hou te mahana i faataahia no taua tomoraa ra, e rave rahi te faata
no tera mataeinaa e no tera mataeinaa, no na fenua Tahiti-Moorea-Huahine-Raiatea-Tahaa-Bora-Bora, etc. .. tei tapapa mai te anaanatae rahi e te
oaoa, no te mataitairaa e no te farereiraa i teie ohipa fare-patu tei ravehia e te amuiraa no Papeete, tei parauhia : Papa Galilea, ma te afai atoa
mai i te tao‘a îaataii-aroha e te maa rahi no taua oro‘a ra.
I te maham e i te hora i faataahia, ua araui-tahi te hoê tiaa rahi taata
i Manuhoê ( 30 no Tiunu 1945). Ua pâtehia te oe, e ia oti, ua tia .mai
te auvaha no to Galilea, o Teoro, e ua orero i ta’na oreroraa i mua i te
,...
A taa noa’tu ai te
matou aau,
te 45
Matahiti
O te
VEA
manihini, no te
i roto i te rima o te
mau
—,
^
AÏOPA..J[945
POROTETANl
—
.
Hihl.9.
7
pùpùraa i te fare nehenehe roa ino e te mau ohipa
mau
faatere
e
te mau manihini.
la oti ta’na paraparauraa reo paari mau, e i te
to Qalilea i te himene tomoraa, i reira
Rey
taime i himene mai ai
Lescüre i te horoaraa i
te taviri ia Mr Poroï, tavana-oire, ei haamauruururaa i te Apooraa-Oire
tei tauturu maitai i te mau ohipa, e na’na i iriti i te fare.
E inaha ! ua tomo te taata, e ua î roa te fare, e aita i ô, ua tiatia noa’tu
e tahi pae i roto e i rapaeau atoa hoi. Eaha e ore ai? Ua tauasani e ua
tauasani te taata i tae mai, e ua huru rau. Te feia mana: te Tavana Rahi
e te Auvaha-Ture e to raua paeau ;
te mau raatira rahi: to te manuâ
‘‘La Grandière”, to te nuu moana, to te nuu fenua, to te Apooraa-Oire,
te mau Konitera, te mau hoa, te mau orometua, to te mau toro'a, e te
mau reo e te mau Haapa'oraa.
1 roto i te fare, ua orero o Koringo, orometua i Papeete, no te faaite
i te huru no te paturaa, te rahiraa moni i haaputuputuhia ma te haamauruuru i te mau rima’toa e te mau aau atoa tei faaoti i teie ohipa.
Rey Lescure na roto i te reo farani no te faaite
haapa'oraa patu-fare te haapa'oraa Porotetani, no te haamaitai i te
oire-pu. Teihea te huru matamua no teie tiaraa fare? te vahi varivari e te
aihere, e te purumu apoopoo, e te fare-pê ? Auaa te itoito no to Galilea,
no to fîaro, e te Hau, e te oire, tei tauturu puai mai, ua tauihia teie vahi.
Te purumu, e mea nehenehe; te fare-tumu e tae noa’tu i te fare tamaaraa;
Ua parauparau atoa
e,
e
e mea
nehenehe
mau.
parau, üa haam,ata te pureraa. Na na diatono no Raro
haapa‘0 i te omuaraa, e na
Preiss i faatere i na irava no roto ia
Mataio XXVin-7,16,17, i te na ôraa e;
Te haere atura oia na mua ia outou i Galilea, i reira outou e ite ai
la oti teie
mau
i
*
ian’a..
e
.
a
haapa'o na! haere atura te mau pipi i Galilea, i te hoê mou'a.
ia’na, ua tahopu aura. »
..
ite a'era ratou
fare e no to’na i‘oa : o Galilea, patuhia
tiahapa no to Raro. fa riro oia mai Galilea i lahito ê ra, i ta tau i ora’i
lesu i reira. Aita’nei Galilea i riro ei haapûraa faarii ia lesu? ei vahi f
haapaarihia’i, e ei vahi haamataraa i te ohipa faaora i te mau tino ma‘i,
Ua faahiti oia i te parau tio te
ei
ti te
mau varua
E riro
mau
faufaa-ore, ia
ma'ihia?
te ruperuperaa
ore
i te pae tino, itehia ma te faahiahia, ei mea
oia i apitihia i te ruperuperaa i te pae o te varua.
itehia lesu iho i Galilea e tia’i.
la
VÈA
POROTETANl
or., ua haamatahia i te pae o te
i taua taime ra. Ua faatamaahia
taata matamua mai te 500 taata, e ia paia, ua faanaho faahouhia
amuraa maa. E maha faanahoraa tei haapa'ohia. Aue te ohipa i
la oti te pureraa, faaolihia e Tefaaora,
tino. Ua mauruuru te mau tereraa ohipa
te pupu
te mau
te rahi e!
Hou a purara haere atu ai te feia mana, ua orero te hoê melo no te
Apooraa Oire, o
Spifz, no te faaite i to te mau manihini mauruuru rahi
i te mau ohipa faahiahia U itehia, e ua faariihia te reira parau e te taata ra
o Taatahau, no Avera, na roto i te hoê mau parau paari.
1 te pô, ua haapa'ohia te mau tuaroi e tae noa’tu i te aoraa.
No reîra, e te Vea Porotetani e, o te huru teie o te mau pàrau rii ta
matou i ite i te mahana i tupu ai te tomoraa fare-putuputuraa no to Raro
i Manuhoê.
Te mau
pipi orometaa.
pfIRAU RII API
oia hoi
poheraa
i fare-
No to tatou mau fenua : E parau oto tei faaroohia,
te
no
Natoofa vahiné, ivi-orometua, tei pohe i te ava'e no Me, i roto
te
ma‘i api, i üturoa; e o Tehope vahiné, te
roa.
metua fanau oia no Atonia, orometua api i Vaiaau, e no na
e toru,
i Patio te tahî, î Tevaitoa te tahi, e i Fetuna te tahi, e no na orometua va¬
hoê ivi-orometua paari
diakono
Te
piti: Taaroarii v. e o Namata v. — Te aroha nei te Vea Porotetani
fetii e oto nèi i teie tau pue vahiné paieti tei moê.
Ua oaoa to te fenua i te farerei i te manua ra o “ La Grandière ” tei hoi
mai na te vahi aroraa mai. Eave rahi te mau parau api ta te ihitai i faatia
hiné
i te
e
mau
no Farani iho e no te tahi mau fenua e araa i
Ua tae tino mai te Tomana e to’na mau ee i roto i
mai,
oro‘a tomoraa
te moana ra ia Patitifa.
te nunaa Porotetani i te
ia Galilea.
nei te fenua i te “Marché Noir”, oia hoi te « Makete ereere »,
e te haapa‘o-ore i te hoo tano. Te tupu nei teie ohipa ino roa i o tatou nei,
oia hoi te hooraa na roto i te moni rahi roa i te mau tauhaa tahunahunahia.
E ohipa faaino, tupaipai teie i te taata rii, e ohipa êia mau hoi.
Te itoito roa nei te Hau i te tinai i taua peu ra, e 37 faautuaraa tei faaotihia e te Haavaraa i na ava‘e e toru; 17 fare-toa i opani-roa-hia i Papeete.
E te hui-taata e ! a faaitoito i te mau fenua’toa. la itehia teie huru hara,
a horo oioi i te feia mana, ma te mata‘u-ore i te mau tahooraa.
Te fatata mai nei te maitiraa i te mau Apoo'-aa-Oire, e oia’toa te mau ma*
taeinaa. A hi‘o maitai 1 a malti i te feia maitai ana‘e !
(te vai aturâ)
Te peapea
Imprimerie Eue F, Juventin
—
papbete, TAum.
Fait partie de Vea Porotetani 1945