EPM_Vea Porotetani_194507.pdf
- extracted text
-
Te 45
0
Le Matahiti
TIURAI 1945
-
Hihi 7.
-
AITA’TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORjI RA
OTEI HAAMAUHIA RA,
OIA HOI TE MESIA RA O lESU. —
HOO I TE
G.
MATAHITI
PMJEISS,
I Korinelia 3, 11
HOÊ : E PITI TARA.
Directeur-Gérant.
E hoa ino ma, e:
Ua reva to tatou hoa o M.
Verenie e to'na hoa. Ua, faatère maoro
‘ ‘ Vea Porotetani ’ ’ tei riro ei ravea tahoêraa ia
tatou, tei fatata e tei te atea ê ra. Ua manuia roa te Vea i raro a ‘e
i te faatereraa a M. Vernier, e mai te mea, ua monoMa oia i teienëi e te tahi faatere api tei ore à i aravihi maitai i teie huru ohipa
no te Vea, te anihia’tu nei ov,tou, e te mau hoa taio Vea e : A faaroa oia i to tatou
oromai e a tauturu mai !.. .
Arohâraa na Verenie, perefiteni.
la ora tatou i te aroha O te Atua !
-
Te aroha’tu nei maua o Verenie vahiné iaoutou àtoà'i
•
.
tetaauoro-
metua, te mau diatono, e te mau paroitano natuhaa e ono no ta.ta¬
tou Apooraa Rahi.
la au i ta outou i faarooroo noa i teie maü ava'e i mairi a'enei, ua
faàineine maua no to maua taa-è-raa ia- outou, e no to‘ maua terô
roa i Parani, na roto i te fenua Amerika. E-riroeÿ rte raahana é ne--'
neihià’i teie paraui loto i te Vea. .
üa taa-ê’ëha'ïa maua.Oia mau r ua ta’e i te tau ! — Ua fàainéinè hoi rndua i'tèië taaiê- •
raa i te matahiti 1940 ; no to Parâhî râ toparaa, i tfe ava‘é- Tiun'rf' (r
taua matahiti ra, i maOro ai maua i onéi. I téîenëi râ, ua faaea tetama'i i Europa ; ua topa te hau i Parani. No reira, te tamata neî
maua i te reva’tu i taua ai‘a ra.
Ua ite noa râ maua e : e ere taua tere ra i te mea arearea e te
Tèi.>ré.to';Fârahiii tei'ath’vreve e-te
uaiàho te mau
eita te arahu e ravai i -te anotau toetoe i mua nei
31 baainahanahanara^ j te tinp. E ua ite,putQu^^ e,pi,ti ,ta giaua.tE
[Xiarü here, rahii pohe ppa j. tp paej hope,^, 9 tiisid, taip^.i/.i-^hi
oaoa mau.
oire e rave rahi ;
si^ta. ipaua, e farerei faahou i to,
[ïiene^a,
.j' ma
j ,te mau
mou‘a téîtèî,-i
'.Il
‘.V
'-'v-' ’k'vA*!:
■
^
T
2
VEA
POROTËTANl
Teie ri, e oaoa maua i te farerei i na tamarii e piti ta te Âtua i
vaiiho mai e o tei faaineine no te toroa orometua, e piti atôa. — Te
tiai nei la maua no te oro'a faatahinuraa.
I to maua ineineraa e reva, te hio nei maua i mûri e i mua :
Te hio nei i mûri, mai te haamaüai i te Atua, i te mea e, ua tia
la’na ia faatupu mai i ta maua opuaraa tumu, i te mahana i tono>
hia’i maua i teie mau pae fenua. Teie taua opuaraa ra ; ia maoro
to maua taviniraa i te Atua i rotopu i te nunaa tahiti, mai to matou
metua, o Verenie metua, o tei rave i te ohipa a te Fa tu e maha ahu(1867»1907). - Inaha ! ua fatata i te roaa e toru ahuru
ma maha matahiti to maua taviniraa i te Atua i Tahiti mâ nei (19121945). Ua na mua i Raiatea mâ, o Papeete atura, e o Heremona i te
hopea. — E mea tere roa taaa mau matahiti ra, e ua mahanahana
ru matabiti
te aau i te taviniraa i tera vahi e i tera vahi. Ua rahi roa te mau
taura tei taamu ia maua i to te Atua püpü taata i tera tuhaa e i tera
tuhaa, i teienei â, e na te pohe haaparari. Te Atua tei ite i te huru
ueueraa, e te paturaa i nia i te niu no lesu-Mesia : E nonoha
anei ? e auro anei ? na te auahi e tamata. la tupu râ oia i te rahiraa
o te
e ia hoi maua i te itiraa !
Te hio atoa nei i mua, mai ia Moae, i te hioraa’tu i te Atua iteaore-hia. Na te Atua e tauturu i teie tere, e te faaearaa i te fenua
papaa, e te huru o te ohipa ta’na e ani ia maua i reira.
Rave rahi tei ani mai e : e hoi mai anei orua ? Eita e maitai ia pahono ; na te Fatu râ e faatere ia tatou paatoa e tae noa’tu i to’na ao.
Faaitoito râ, e hoa ino mà ! Faaitoito e te mau orometua tei haa-
piihia e Moria e de Pomaret, tae noa’tu i tei haapiihia i Heremona,
e Moreau, tae noa’tu ia maua. Haamana'o i te mau aratairaa o te
outou mau metua; a rave faahope i te toroa evanelia. Oia’toa te
mau Ëkalesia! a mau papu i tei noaa ia outou ; tapea maitai i te mori, e te avei‘a, e te hôe, e te tiataro, tei tuuhia i to outou rima, e te
mau tavini o te Atua:
te mou nei te taata! Eita râ te Parau Ora a
te Atua Ora e mou! E tia i te vairaa e tae noa’tu i te hopea. — Ei
te Atua outou • i te parau o To’na arohâ. Amene.
Na Verenie mà.
rcvaraa o Verenie mâ i
farani
lou a‘e raua a reva’tu ai i te fenua Farani, na roto i te tau
to raua faaineineraa no taua tere ra, e rave rahi te mau
maoro o
0ro‘a, te mau pûpûraa tao'a faatau aroha, e te mau farereiraa
faahiahît rahi, i tara taata, e i tera taata tei faatapu herehia i
3
POROTETAÜI
VEA
Papeete. A taa noa’tu ai te reira raau vahf, t« Taijatoa nei sa
feruriraa rarahi hopea ta raua i ite mata, oia hol :
1. Te farereiraa i rotopu i ta raua iho mau tamarii pîpî orometua i Heremona ; na roto i te
e
na
roto i te hoê pureraa
hoê oro‘a tamaaraa i te avatea,
hopea tei faaterehia e Verenie tane i
te ahiahi.
2. Te farereiraa i rotopu
i to raua mau hoa here i te faaros
(tino orometua) na roto i t,e hoê inuraa tî tei faatupuhia i te
Haapiiraa tamaroa (Viénot).
3. Te farereiraa i Paofai na roto i te hoê Ipureraa hanahana
rahi, e te faatupu oto. tei faaterehia e Tapa'o, orometua no Moorea, teie ta’na irava faaitoitoraa : I Samuela II-9 v.m. E te parau rahi ta’na e parau nei : o te parau ïa no to lebova tiairaa i
to’na feia mo‘a na roto i te taa-è*raa.
I mûri a‘e i taua faaitoitoraa râ, na Paraita, te
peretiteni no
IV, te oreroraa, te haamauruururaa ia Tapa‘o, e te
faaravairaa i te hoê mau vahi rii, mai te parau e : e ere teie i te
taa-è-raa, e tahoêraa râ. I te pae hopea râ, na Verenie tarie ïa,
te parauparauraa, mai te farii poupou mai i te mau arobaraaatoa tei pupuhia’tu ia raua na roto t teie revaraa no raua i Fa*
te tuahaa
rani.
4. Te farereiraa i te uahu.
Ë
rave
rahi te taata tei tapapa i te uahu i taua aabiata mo*
Dire râ, no te faaiteraa i te tapa'o no to ratou here ia Verenie
mâ. E i te taime i faa-atea’i te pahi i te uahu, ua manii mat to
raua
roimata, E ua
pii aroha mai o Verenie tane, ma te reo oto
te ta‘i rahi, i
te naoraa mai e; « parahi e to te fenua eî eite
Atua tatou, e ei te parau no To’na aroha, Amene. » Revâ'tura
e
raua
mai te hanaha rahi.
Na Terii a Heimau,
pipi-orometua
Nahea tafou i te 14 no Tlurai 1945?
Te faahanahâna nei
e
te faatura nei tatou i taua mahana ra,
mà e te parau tia, ei haamanaoraa i na
maitaî rarahi e toru, tei haamauhia ei na parau tumu tuiroo
haamaitai ia Farani e i te raau fenua’toa tei farii i taua na pa¬
rau rarahi ra : Tiamâraa, Aifaitoraa, Autaeaeraa.
na
roto i te mau
peu
Nahea tatou i taua mahana ra ?
T» haamaitai faahou nei tatou 1 t« Atut
o
tel faatia, la haa>
Ve A PUROTÈTANI
4
pa'ohia teie nei oro'a i Farani, ma te peapea ore et tetapea ore
no te.mea, ua tiahi hia te enemi i rapae.
Te ani nèi tatou i te Atua ta tauturu i oia la Farani tel parahi nei â, i roto i te hoê mau ati : te o'e, te veve, te ma‘i, te
maii oire parari, te hoê mau mana‘o amahamaha, etc...
Nahea tatou i taiia mahana ra?
Te haamana‘0 nei tatou i te mau aito tel faahope i to ratou
itoito e i to ratou maramarama, ia tia faahou Farani.
Te haamanao nei tatou ma te oaoa i tei hoi mai, no roto
i te auahi no te tama‘i e te vahi taotao no te tîtîraa, a amui
hia,
faahou ai i tei here-hua-hia e ratou ra.
rahi ia ratou tei ore i hoi
ia ratou, tei oto noa i ta ratou mau tamarii; to
hoa, tô ratou mau metua. No tatou ratou i oto ai
Te haam'artaô nei tatou ma te oto
faahou mai, e
ratou mau
e
roa’i.
i pohe
Nahea tatou i taua
mahana ra ?
feia paari, e te ui-api-taata tahlti e taata papaa, e
teie mahana rahi na roto i te mau peu hairiiri? Eiaha roa a‘e. Eita tatou e haapn'o i te hoê mau peu tia-ore
Tatou te
faaino anei tatou i
paha, faauehia e te talii pae. Eita tatou
i te inu hua i te maataero, e te
ori i te hoê mau oriraa auraa hupehupe, hoapa'o hia e faaue
etaeta hia e te mau Arioi i te tau i taoto ai Taliiti i roto i te
hinaaro-noahia e, e riro
e
faarue i to tatou tura na roto
aruirui
no
te Etene raa.
Nahea tatou i taua mahana ra ?
Te faaau nei tatou i to tatou
e
tei maramarama
haerea i te hui-tupuna tei farii,
i te Evanelia o tei haapii mai e ,•
i to’na haerea i te a‘o a te paietii taahi i te-e‘a o -te feia rave hara ra, e aore hoi i
E ao to te taata, aore e faaau
ore, aore
paraiai i te parahiraa. o te feia tahitohito ra. Salomo I irava 1.
Te faaara faahouhia nei te hui taata Porotetani e, aita roa e
ture i Farani ma no te faahepo i te taata ia rave i te mau ohipa tia-ore.
Niuraa ofa‘i Hhî
i
Fi pi^ ,tau pro^a nfuraa' ofai tihî tei f.upu i teie mau hèpetoma
tnair’i àenei', i Mâhin'a ë i Papeete:
' ’' ‘
'
.i.
POÏl'OTETAN
YEA
D
i te taime
i pihai iho i te patu no le
tare putuputuraa ofai la te pupu hoê (Siona) i opua i te patu
mai mua roa mai. Ehia malahiti to le laata liairaa i te tupuraa
no taua opuaraa lahito?
E inaha ! i teie tau te matararaa oie
hoê mau fifi, na roto i te manao maitai no te hoê mau fatu
1 Mahina.— Ua faataahia
avatea. Ua
ïa oro'a î te 24 no Me,
taii'iiru te paroita taatoa
fenua. E manihini
rahi tei tapapa atoa i taua oro'a, e te papaa
tuhaa hoê i faatere i taua oro'a râ,
hoi. Na te Peretiteni no te
mai te tauturuhia e ua orometua e rave
faaitoitoraa
rahi, na’na te a'oraa
te niuraa na roto i te io'a no te Toru-T'ahi.
e
Na lo
Papenoo i tauturu i te mau himene nehenehe roa.
O Siona te io'a o taua fare ra ; no reira, e au ai te irava i a‘o
hia i reira : Inaha ! te haamau nei au i te tahi ofai i Ziona, ei
tumu, e ofai'tamatahia, e’ ofai maitai, e tihî, e tumu amene ore
Mahina
e
e
to
te mau papu...
te pae tino ; e mea faai roto 1 te aau. I te
pô iho, e putuputuraa rahi tei tupu e ao noa a'e. la tau mai ua
mata e hitu no lehova i nia iho i taua fare e te mau tamula,tae
I mûri a‘e i te pureraa, ua haapaohia
naho maitaihia te mau manihini e te oaoa rahi
noa'tu i te amuiraa
Siona.
oroa ra i te monire, i te 4 no Tiunu,
reira te ofai niua no te Beteseda^ te fare
/ Papeete. — Ua tupu taua
i te avatea. Ua niuhia i
putuputuraa api no te amuiraa Rimatara. No te tahoêraa tè aau
O to te amuiraa,
e no to te mau paroita i Rimatara, i tupu ai
teie opuaraa. Ua tae mai na auaha no Rimatara, oia hoi o Haipô
orometua e na tavnna tae noa'tu i te mau rima tauturu. Ua hope
mai te amuiraa e te mau manihini i te hora i faaauhia. Tei reira
teTavana oire atoa. Na Verenie, Peretiteni no te A.R. i faatere i
teie oro'a ; o ta'na ïa oro'a hopea hou to’na taaeraa .i te fenua
rahi i taua mahana ra. la
papaa. Ua tupu te oaoa e te anaanatae
tauturu atoa mai te Atua i te feia patu e
te amuira-a Rimatara, e
hopea.
tae noa’tu i te
parau haamaramaramaraa
1 mûri i to
raa
Sotaiete
Mr et Mme Vernier revaraa, ua tairuru te Apoo-
no
te feruri
i te huru no te faataa faahouraa i te
mau.ohipa no te-Faajoo-Porotetani i .Oçeania .nei, ■
Mai teie te huru ;
'
■
VftA
6
POROTEtANi
M. Rey-Lescure: Te faatere nei oia i te Apooraa-Rahina roto
i to’na tiaraa Peretiteni-mono. Na’na atoa e faatere f te tuhaa II
e
te tuhaa VI e te Tuamotu e ia Paofai.
M. Charpier : Te tamau nei oia i te toroa Haapao-Faufaa, e
oia le Peretiteni no te Tuhaa III e te Tuhaa V. Te faatere nei â
oia i te Haapiiraa Taraaroa e tae noa’tu i te tau e tae mai ai te
hoê orometua haapii tamarii no Farani mai,
M. G. Preiss: Te faarue nef oia ia Uturoa i te ava'e no
Atete rio te haapa'o ia Heremona, mai te amui ato‘a i te Tuhaa
î e le Tuhaa IV i raro a‘e i to’na faatereraa e oia te faatere api
no te Vea Poroletani.
Tuatapaparaa parau tahito
To te Eranelia taeraa mai i Tahiti.
ite tatou i (e mau Vea i mairi a'enei, i te
huru no to Tahiti mâ
Cvanelia, ueuehia ma te roimata
rahi, mai te mea aita te hui-taata i mauruuru i te Parau a te Mau e te
Aroha mau, a'ohia i te i‘oa no lesu Mesia. Ua ite tatou i te hoê mau
ati rarahi tei tupaipai i te fenua, e aita i moê ia tatou te TamaH a Rua
a pau ai te mau taata e rave rahi.
Aita roa anei te tahi maitai i tupu no roto mai i taua ati tama'i ra?
Oia ! Ua haamata rii te hoê mau taata i te feruri, e teie ta ratou i feruri :
e faahaehaaraa i to te fenua, e na te Atua no te mau orometua i faahaeUa
faariiraa rave atâ i te mau huero no te
haa i te fenua na roto i teie ati tama'i. E
faafatata i
ua
haamata te arii ra o Tu i te
pihaiiho i le mau orometua. E piti Sabati tuatiati to’na haerete mea ra, e te itéra oia e: hoê noa iho Atua, o
i te pureraa, e mai
lehova.
raa
Na roto i teie tau ta tatou e tuatapapa nei, e
hihi maramarama tei faaitoito
e
farerei tatou i te hoê mau
tei ta-mahanahana i te
aau
no
te mau
orometua.
Ua haaati o Teferesoni raua o Sekoti ia Tahiti e o Taiarapu no te hoê
tere Evànelia. E inaha ! ua mauruuru na tiai mamoe*imi i te mau mamoe
i moê, i te hio i to te mau taata maohi farii-maitai-raa ia raua. Ua parauhia e, e iti te 3.700 taata tei faaroo i te parau no te Evanelia. Ua tura roa
raua i te taata’toa i to raua tere haaati ra.
Are'a râ, ua tupu atoa te hoê mau parau teimaha o tei haapouri faahou
i te maramarama matamua i itehia. Teie te tahi : ua pohe roa Pômare I,
pohe etene noa oia. Ua oto râ te mau orometua ia’na, no te mea,
tuu-ore i te mau oro¬
e
ua
o
te hoê arii maramarama tei tauturu e tei paruru
metua. Na
mare
fl.
Tu, ta’na tamaiti, i mono ia’na. Ua mairihia to’na i'oa ia Pô¬
4
V E À
i»o K O t E t A « i
Teie te tahi atu ati : noa’tu to te
i te
mau
tnau orometua itoito rahi i te faatupu
haapiiraa, aita ratou i manuia. Aita to te taata e anaanatae rahi i
te
haapiiraa, e mairi tumu-ore noa ratou, aita râ te mau orometua i faarue
i te reira tuhaa ohipa. Ua tautoo
noa, no te mea, e ohipa tumu te haapiiraa
*
i roto i te Haapa'oraa
Evanelia. Parau mau, nahea e nehenehe i te taata
pouri ia taie i te Parau a te Atua, e ia feruri i te reira ?
Ua riro ato‘a te pohe no Teferesoni
(Jefferson) te Peretiteni no te mau
Ei ati mau no te mea oia te upoo paari no te Haa-
orometua ei ati rahi.
paoraa. E
poheraa hanahana’to'a (i te 25 no Setepa 1807 oia i pohe ai).
E 2matahiti, hou a'e oia i pohe ai (1805) ua neneihia te hoê buka
PIAPA, reo Tahiti, e te hoê buka haaputuraa i te mau reo tahiti. Ua fatata e 300 reo taa-è i noaa. Mai te anotau tahito auiui
mai, aita te reo
tahiti i papaihia. E inaha! i taua matahiti 1805 ra, ua tamauhia.
I te matahiti 1808, ua faateimaha-faahou-hia tefenuaite ati tama'i. Ua
parauhia ïa : Te Tama'i a Taata.
( Te vai atu râ)
paahaamanaoraa
Ë parau faufaa rahi teie i te tahi mau taata, te tahi mau amui*
raa, e te tahi mau Parotka o tei mo‘e ia ratou te parau faaitehia
i roto i te rata haaati no te Apooraa Rahi Amui, matahiti 1928:
la au i te ture tumu. haamanahia e te Hau Farani, e mma
rahi to te Apooraa Diakono. Tei ia’na te
faatereraa i te Paroika
taatoa mai te otia e tae noa’tu i te otia. Tei ia’na te
parau no te
faatia i te mau hamaniraa fare (hiero, fare
putuputuraa) tei ia'na
te parau no te faatia i te mau aufauraa i te
pae o te faaroo ; tei
ia’na ato‘a te faatere e te/oa/iaut te mou
peopea e tupu noa’tu i ro¬
to i te
Paroika, no tera ohipa e tera ohipa, notera fare e te fare.
E te nunae Tahiti porotetani e I
E haamanao i teie nei mau parau, o Tahiti mâ e ! £ haamai to outou mau aratai... a peeatu i to ratou faaroo (Hebe*
nao
ra
M,
,4
>
XIII 7).
Haamanao i teie Apooraa here ai'a mau tei here ia Farani, ia
Tahiti mâ, e i te Haapa'oraa Tupuna, oia i te Haapa'oraa Eva¬
nelia. A taio i ta’na lata aniraa i te Hau-Metua :
Mai te i'oa o to te Apooraa nei,
I to’na hanahana, i te arii vahiné ra o Pômare, e i te mono
0 te Auvaha o te Emepera ra :
^
O matou : Maheanuu, Peretiteni no te Apooraa Iritiraa-Tture j
Tamuta, Peretiteni-tauturu no taua Apooraa ra ;
VËA,
8
Na
.PQROXÈT Al^l
papai parau :
Taatarii
.
.
.
,
,
Tairapa
Mano
.
Paofai
Moeore
O tei faauehia e to te Apooraa Iritiraa-Ture nei, ei faataa i
teie nei aniraa ei faaite i te hinaai'o raid o le taata no te mau
fenua o te Eau-Tamaru nei.
No te
tii'oraa hoi e,
e mea
lia
roa
ia arataihia e ia haamara-
maramahia ta tatou nei pureraa i te fenua nei.
Te ani nei matou e ia maiti iho to matou Emepera ra o
Na¬
poléon III i rotopu i to matou ra mau hoa taeae, i Farani ra,
i ’e toopiti tau orometua ,porotetani farani.
Te ani. nei matou ia oe ma te ti.aturi atu, e no le mea, ua farii maitaihia teie nei aniraa i te matahiti 1857, e le Tavaha Ralîi
e
De Bouzet....,
mai
te
reira hoi i faatupu mai i te here i roto ia tatou, ia Farani, o tei
Na te fnau orometua porotetani hoi tatou i iri atu
roto atu i te taehae. E haapaoraa maitai hoi ta matou nei, na
....
tauturu mai ia tatou nei.
Te hinaaro puai nei matou, e ia haapiihia ta matou nei mau
tamarii i te parau farani, e e ore hoi e tia ia matou, i te mea e,
e te haapiihia ra raton i te parau farani, ia riro te reira ei tumu
no te faahuru-è-vaa i.te haapaoraa.
vahiné, te mono
Auvaha o te Emepera, o ta tatou e popou nei, i te iteraa’tu
i ta’na ra parau-tia'« te mararnararaa.
Ravehia i roto i te fare-.to,roa papairaa a te Peretiteni no te
Apooraa Iritiraa-Ture o te mau fenua o te Hau-Tamaru nei i ro¬
Te ani nei tatou mai te tiaturi i to tatou ra arii
no, te
topu i to te Apooraa.
Na taata toroa i faaitehia i
nia hel :
Papaihia : Maheanuu, Tamuta, Taatarii Tairapa, iMano,
■*
Paofai;' Moèore,
Papeete, 15 no Me 1860.
Pbhe noa’tu à ratoü, te paraù noa mai ra râ ralou ”
•
‘
-
■'
P^RAU RU API
parau ril api,, hiaaitiia'i.e outou, te. msiu .hoa vea-,
faaoromai rii. No te poto o. te taime e-te rahi o te mau ohipa
No te
a
mau
fâaîei>erâa i înuri iho'i to M.^Verniec mâ taa-ê-raa,i aitaltura taua
vahi ra i
maraa.
■■
-,
i
Fait partie de Vea Porotetani 1945