EPM_Vea Porotetani_194503.pdf
- Texte
-
Te 45
0
te Matahiti
AITA'TU
MAKS 1945
—
E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
O TEI HAAMAUHIA RA, OIA HOI TE
MESIA
HOO I TE MATAHITI
Ch.
Ephata!
IA HAAMAÜ MAORI RA
RA O
HOÊ
Hihi 3.
—
:
lESU.
—
I Korinetia 3, 11
E PITI TARA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
o
te faaauraa
ra :
la amaha I
( Mareko VII-34 )
Ua fcupu teie reo aroha no lesu, i te mahana i hoi mai ai oia i Galilea, mai ô mai i te otia no te fenua Turia e Sidona, e na roto i te
fenua Dekapoli, i te hitiaa no te roto no Galilea. Inaha ! ua arataihia mai la’na te hoê taata turi e te vava. Rave rahi te mau vahi
hioraa manao i roto i te parau no teie taata ati :
Ahiri aita to teie taata ati e fetii rii faaroo e te. aau aroha, e
ua ora anei oia i to’na ma‘i hou to’na poheraa? Aita’nei e
taata turi varua, e ati noa a‘e ia tatou, o te au ia tatou ia aratai ia
lesu .^ ( ir. 32 ).
2.
Ua ani te mau hoa no teie taata turi ia tüu lesu i To’na rima
i nia iho ia’na. Aita lesu i faatia. Teie rà, ei ravea e araara’i te faa¬
roo i roto i te aau-piri e te ohie-ore ia faafatata o teie taata
ati, ra¬
ve ihora lesu ia’na, opapai a‘era i te
hiti, ei faaite ia’na i To’na hinaaro i te faaora i to’na taria e to’na arero na roto i te mana Atua e vai
ra i roto la’na ( 33 ),
3.
Oto ihora, e ua na ô atura la’na : Ephata ! oia hoi : ia Ama¬
ha i Ua otô, e ua uuru lesu i te hioraa i te mau ati o te taata. Ua
aue to’na aau ; ua tahe to’na
roimata, e ua pupu roa oia i to’na tino
1.
te
-
itoito,
-
-
ei tusia, i to’na hioraa i te mau ravea a Satani ei faaturituriraa i te
taria o te taata, e ei tapiriraa i to’na vaha, eiaha ia parau faahou.
Ehia taata. i teienei â, ta Satani e tapea noa nei i roto i te mau marei no te hara e no te pohe mure-ore !
Ephata ! la amaha ! O te pahonoraa mana ïa ta te Fatu e pahono
ohipa a Satani i nia i taua taata ra. la amaha to oe ite ! la
nei i te
amaha to
! la amaha to vaha e to taria !... Eiaha' râ no te
i mûri a‘e ; ei pororaa râ i te aroha no lesu i te feia ati,
ei faatupuraa i to ratou faaroo (34).
oe aau
mamu noa
POROTETANI
VEA
2
Taua taata turi e te vava, o oe paha ïa e te hoa taio-parau
paha to taria i te mau titauraa aroha no lesu ia
oe ! Ua mamu noa to oe vaha... E tia râ i te Taote nui nei ia faaamaha i to oe turi-varua, e i to vaha mamu noa, iapupu oe i taua na
melo ra ei tavini no te Fatu here. la amaha raua, na roto i te aho
4.
-
nei. Ua turituri ëna
O
te Varua,
to
oe
ei faaite i te taata i to oe oaoa, to oe manao
oe tiai, e to oe tiaturiraa i to oe Faaora.
haamaitai,
aroha, to
Oroa faatahinuraa orometua.
la
au
i te faaotiraa na te Tomite
Tamau no te A.R., ua faataa-
Ua tupu
Paofai, i te 13 no
fepuare i te pô. Ua mana‘o hia e : e fiü rii teie tairururaa no te
ûa rahi, tei topa noa i taua mahana ra, mai te faaea ore. E
inaha ! i te tomoraa na orometua e piti ahuru i roto i te hiero
a te Atua, ua î roa i te taata, te himene ra i te himene : Te haa¬
hia Paheroo a Baie, oia
atura te oroa
Teheiura lane no tetoroamo‘a.
faatahinuraa i te tare pureraa i
maitai nei matou ia oe e te A tua !
Ua faaterehia teie oro'a mai te
maitai e te hanahana. Poto
faaineineraa, ua tamau te mau amuiraa i
te himene nehenehe e te itoito. Na J. Gharpier, Peretiteni haapao
faufaa, te a'oraa i roto i te Evanelia a loane XV : 5 v. h. : /a
taaè atu outou ia‘u ra, aore roa ïa e mea e tia outou. Ua huri
oia i te parapole no te vine e no te amaa i nia i te orometua
api, mai te parau ia’na e: aita te orometua i ati i te vine ra,
aita roa ïa ta to’na toroa e auraa. Tei te huru o to’na atiraa i
nia ia lesu, te ite-raa-hia te hotu e te hotu ore. Eua faaite atoa
te orometua, i na maitai e roaa mai i te orometua o te ati ia
noa’i te taime no te
haapii mai ia’na i leë‘a ia haere, ena’na
i te mahana o te ati. E ua opani te
orometua i ta’na aôraa, na roto i te reo no lesu i ta’na mau
pipi ; Inaha tei pihai atoa iho vau ia outou e tae noa’tu i te hopea
lesu: na’na
(na lesu)
e
e
faaitoito i te orometua,
0
teie nei
ao.
Na te Peretiteni
o
te A.R. te mau uiraa : na
Tunui
pure tahinuraa. la oti te himene tahinuraa a te
aroha Teheiura i te A.R., i te Paroita e i te aua
faaite oia i to’na oaoa, te Atua i faatae ia’na i nia
to’na aau i tiaturi noa e i faaineine maite.
rave
rahi. I reira to
pipi, ua
pipi... e ua
i te vahi ta
aua
fariiraa i te pae tino ta te amuiraa i
Teheiura ma, e no te mau orometua e
Teura, diatono, auvaha i te A.R., oreroraa,
Hou taua oro'a ra,
faatupu i Tipaerui,
or., te
no
e
VEA
POROTETANI
mai te rauti ia Teheiura ma, e ia Atonia ma, oia
hu
a
ta’na
Temauri,
parapole
ei tuitui
fare toa
no
e
!
a
tei t'aataa atoa hia
o
onia « ei ohiti mataara, exono arai ava,
ei turamarama i te fare toa (aito). E te
paehau matahei toa reva ! la vai noa mai
a
parau,
oia hoi te parau
Pôrou.
E
»
o
te
aito,...
maa
E rafa
tatara
oia i te
huriraa
varua
no
teie
te parau no te aito ra no Pôrou, i Tautira, e
e
te
o
ua
no teie animala iti, te ohiti, e no te i‘a
tuitui (te mori o te Evanelia), o tei turama ite
ra, te ono, e no te
ta'na fata
hoi ia Tamae-
te'toroa orometua. Teie
ia riro
:
liiti ata,
ara ! ei
te niu
tare
no
3
ore e roaa
i te haru ia vetahi ê.
T@uira, oromefua-nuu, i fo Raro.
na
( Aita teie rata i ô i roto i te
Tere i te Tuhaa IV,
1944.
mai te 1
vea
no
no
noema
fepuare. )
tae noa’ta i te 15
no
titema
la ora’na te
mau
paroi ta no te Tuhaa IV, mal te Peretiteni
e
orometua, te mau Ekalesia e te feia taurearea, tae noaatu i te mau utuafare tavana. Te aroha amui atu nei maua ia
outou i teie'matahiti 1945 ta te Atua i horoa mai i tatou. Te
te
mau
haamauruuru nei
e
maua
ta outou mau farii
mau
hana
tauturu raa
e
ia outou atoa na, no to tatou
farereiraa
hanahanarahi ia maua ; e no ta outou
ia maua i to tatou faaeraa na roto i na maraa
44.
No teie mau pureraa hanahana rahi, e te taata rahi ta maua
i ite aenei i roto i teie tuhaa iV. No reira te vai noa maira teie
mau putuputuraa i mua i te mata. Te ani atu nei maua ia ou¬
tou e : ia tamau noa te reira huru itoito e te anaanatae o te aau
i te taviniraa i te Fatu, mai te rohirohi ore, ia au i te reo no
Paulo i roto i te
episetole i to Roma (XIl-11)
e
i to Galatia
(VI-9)
Parau
Uturoa,
hopea
:
te aroha'tu nei maua i te
mau
mutoi Valmy i
te utuafare o Taaroa ma tei farii ia maua.
Tirara. la maitai outou i te Fatu. Mataio V. 48- Teuira, or.
e
Tuatapaparaa parau fahito.
To te Evanelia. taeraa mai i Tahiti
Te
tapaeraa
Te hoiraa
no
no Tarapu i Tahiti
Tarapu.
;
te pùpùraa i te otue i Matavai.
—
VEA
4
PUROTETANI
atura te pahi orometua ra, o Tarapu, i te ooa i Matavai, i te
Sapati, i te 5 no Mati 1797. — E 207 mahana i pau, oia hoi, e 7 ava‘e
e tiahapa no taua tere tuiroo rahi.
I te 6 no Mati, ua pou te tahi pae o te mau orometua i te otue i
Ua tapae
Matavai
(.Mahina)
e
hiopoa i te hoê fare potee,
tapoi niau, (108 avae i
48 i te aano, 18 i te teitei) ta te arii ta Pômare i faatia no Tapena
Bligh, raatira no te pahi ra o “ Bounty ”, o tei opua i te hoi mai e faaeà
Tahiti. Ua mairi te feia maohi i taua fare ra i te fare a te Paratane. I
reira to te mau orometua iteraa e : e au roa ïa fare ei puhaparaa no ratou
te roa,
i
paatoa. E ua faatia roa te
arii.
faarueraa-roa-raa i te pahi oro¬
metua, e to ratou farii hanahana-raa-hia e te arii e tae noa’tu i te huiraatira.
I te reira tau, o Tu te arii, oia hoi, o Pômare II. O to’na metua,
o Tu-Pomare-Tahi,
te tavana rahi no Pare ta Tapena Tute i mâtau e i
tauturu. No taua tauturu ra i ctaeta’i te mana no Tu-Pomare I, i Pare, e
i Tahiti.
Ua tiai râ oia i te poheraa no Amo, arii rahi no te Teva, e i
te paruparuraa no te Hau-Teva, e no te Hau a Vehiatua (Taiarapu); i
reira to’na haruraa i te toroa arii. Ua faaariihia oia i te matahiti 1791, na
roto i te hoê mau oroa hanahana rahi. Mana’tura oia i nia ia Tahiti, e i
nia ia Eimeo (1794).
I te taeraa mai o te mau orometua, ua huru paari atura te tinq no Pô¬
mare I. E ere ïa i te hohoa taata tahiti, tino etaefa e te tupu nehenehe,
ta Tapena Tute i faahiahia noa: e taata ruau rii râ, o tei haapae i to’na
toroa arii, e mai te tuu i taua toroa ra i nia i ta’na tamaiti, ia Tu-Poma¬
re II. No reira, i te tapaeraa o te mau orometua i Matavai, na Pomaremetua e na Pomare-tamaiti i farii ia ratou. Ua tia noa o Pomare-Tahi i
nia i to’na avae; ta’na râ tamaiti, o Pômare II, e mea amohia ïa i nia i te
tua no te hoê teuteu, oia’toa o Tetua, te vahiné a Pômare II.
Mati to te mau orometua
Tei te 7 râ no
—
—
»
*
«
I taua farereiraa tuiroo no te mau
orometua e no te arii e to’na hui-
raatira, i te 7 no Mati, i nia i te outu
i Matavai, te tupuraa o te parau-
pùpùraa i te otue i Matavai ”. — Ua papai te hoê taata
papai-hohoa no te pahi i te hohoa no taua farereiraa taaè.
I nia i te mahora, i mua mai f te “fare o te Paratane”, teie o Pôma¬
re II raua o Tetua v., tei nia raua i te tua no na teuteu amo-taata, tei nanaohia to raua tino. I pihaiiho ia raua, te tia noa ra o Pomare-Tahi, e i
mûri rii mai ia’na, te hui-tavana, te huiraatira, e taata e rave rahi (500).
Tei reira’toa o Itia, te vahiné matamua a Pômare I, e o Teluanui v., te
piti o ta’na vahiné. — Te tino no Pômare II e no Tetua ana‘e tei tapoiroa-hia i te ahu tapa; are'a te tino no Pômare I e no to’na pae, o te
roo
rahi
no
te
“
VÈA
humaha i
nia,
t
Te huru ïa
mai ia ratou...
mua
5
tei vehihia i te ahu ;
raro anae
e te opu.
POROTETANl
o
ua vai tahaa noa te humaha i
to te taata faaturaraa i te arii i te reira tau.
teie te
orometua
paratane: Noti, Henere,
ua ahu ratou i te ahu
roa ereere, hope oeoe, no te reira tau. — I
ropu i na pae e piti, teie o
Menemane, tahu'a no Eimeo (taata Raiatea maramarama rahi ) orero o
te arii, ua pio noa i nia i to’na avae. Teieatoa o
Petero, e papaa Suede,
tapuni pahi, tei mau i Tahiti mai mua rii mai, e o tei ite rii i te reo tahiti ; na’na i auvaha i te mau orometua.
Jefferson.
raatira
.e te
mau
Tarapu,
no
Wilisoni;
o
*
*
Na te raatira
Tarapu i
no
te" huru
hui-arii i
faaapuraa
roto i te
i
te fenua nei
:
e
i te
haapii ia ratou i te
e
ohipa tei hau roa i te faufaa ; no reira, te ani nei
maa fenua, e au ei parahiraa marô-ore-hia e ei
na ratou, o ta ratou e
tamai
mau
i te parau mai te faaite i te arii
te hoê
no
e
aita ra, e
a
te auvaha Suede ;
parahi, mai te hau
te fenua. la farii te arii i te
e
mai te tomo-ore i
reira,
e
parahi ratou
;
haere ratou i te tahi fenua è.
Aita te arii i ite
i
omua
to ratou tere i
o
parau, e te mau
mau
ratou i te arii
*
pùpù ai i te
vave
i te
teie
auraa no
i te hopea râ,
mau orometua
aniraa, no te pouri o te iritiraa
ite. No reira te auvaha o te arii
ua
i te “fare
o
te Paratane”
e
i te otue taatoa
Matavai, mai te parau atu e: A hi‘o i mua, a hi‘o i mûri, a hi‘o i te
pae atâu, a hi‘o i te pae aui ; te fenua ta outou e ite nei e ta outou e hinaaro nei, te
pùpù-roa-hia nei ïa i to outou rima. A parahi i nia iho, a
faaapu, a patu i te fare. Haapii ia matou i te mau ite e te mau unauna
no
to
no
outou
na
mau
fenua.
Parahi tumu atura ratou i te otue i
reni ta
tahito
Matavai, i te pae i te
Tapena Tute i tanu (ua ite te hoe mau ruau i Tahiti
roa ).
raau
tame-
i taua
raau
*
*
la
i
Tarapu râ,
orometua
na
ua
*
faarue ïa ia Tahiti,
IQ i faataahia
no
reira ;
haere i Tonga-Tapu e afai
mai reira, hoi mai nei i Matuita
e ua
(Tahuata)
o
te
e vaiiho i reirai na orometua: Turuti raua o Harris; aita râ
Harris i faaea. — Tapapa faahou mai nei Tarapu ia Tahiti e farerei i
mau
orometua,
e
pute-rata. I te reira
atiraa ia Tahiti
ai. E inaha !
ua
e
huri i te tauhaa, e rave i te pape, e te
area
mahana to te tamaiti
taio i te rahiraa
tiaturi
i
pahi-aito
no
Tarapu.
te taata:
(neveu) a Wilisoni haa16.000 ta’na i taio, tira’tu
Tapena Tute e 200.000. — Faaineine
1797). Na Initia to’na hoiraa, e
Paratane (4 no Atete
Lonedotia i te 11 no Tiurai
roa
o
maa, e te mau
1798.
—
Te huru ïa
no
te tere
ihora
ua
e
hoi
tapae i
roa o
taua
VEA
6
POROTETANl
Tomoraa fare-pureraa
i Haakufi (Ua-pou)
teie nei amuiraa Siona, e faatia i
ratou i to ratou iho cire, i Haakuti, no
te atea e te fifi no te mau vahiné e te mau tamarii no te haere i
Hakahetau no te Sabati oro'a, no reira, ua faaineine taua
amuiraa iti ra i te hoe fenua Paroita ei tiaraa fare-pureraa, e
ua
faatiahia té fare-pureraa, e ua oti. Ua faatupuhia te oro'a
tomoraa i te 3 no Tiunu 1944, i te hora 10 i te avatea mahana
raaa. Ua titauhia te mau manihini : to Nuka-Hi'va etoUa-Huka;
aita râ to Ua-Huka i tae mai, no to ratou mau fifi ; to NukaHiva rà tei tae mai, oia hoi, te amuiraa no Siona i nia, e vai i
la
au
i te hinaaro-tumu no
te tahi fare-pureraa na
Akapa,
Ua haamatahia taua oro'a nei ,na roto i te himené haamaitai
i te Atua o tei na roto mai i te vaha no na amuiraa himene e
maha, oia hoi; Samara, e o Siona i raro (Haakuti), e o Siona
i nia (Akapa), e o Oliveta, o tei faaterehia e na diatono e maha,
oia hoi: Mohonui, o Heva, o Teikihaa e o Hilaire.
E ia oti te mau himene, taviri ihora o Huuti i te opani, e ua
tomo te oremetua è na amuiraa i roto i te fare-pureraa ; na Pakee or., te a'oraa (Mika V-2).
I te 4 no Tiunu, e Sabati, e ua faatiahia te Oro'a Euphari matamua i roto i taua tare ra tei parauhia : Betelehema. I te 5 no
Tiunu i tae mai ai na Peretiteni, e na ororaetua api no Ua Pou
i Hakahetau, e ua haere ana'e te mau amuiraa i Hakahetau no te
oro'a haamauraa i te Tavini api.
Tirara ; to outou hoa i te faaroo : Pakee.
Te hoê oro'ci
hanahana rahi i Tevaïfoa
(Raiafea)
Tamaéhu a Temarii, oia hoi o Atonia.
Tehope, te orometua no Patio ( Tahaa) e o tei pohe i
te ma'i rahi i te matahiti 1918. Inaha ! ua monohia te metua i te tamaiti
i nia i taua toro'a ra. Ua haapiihia oia i Heremona, e toru matahiti, e ua
o te oro'a faatahinuraa 'ia no
E tamaiti teie na
A.R. e, e tonohia oia ei orometua no te Pa¬
haamau-api-hia i Vaiaaa (Raiatea). Ua faatiahia râ oia i nia i to’na
toro'a i Tevaitoa, i te pô, i te 22 no Fepuare.
E taata rahi roa tei tapapa i taua oro'a : to te Paroita no Tevaitoa iho,
to Vaiaau, to Poutoru, te amuiraa himene no Uturoa, tae noa’tu i na oro¬
metua 13.
E au i te hora S i te pô i tomo ai te tino orometua e o
Atonia mâ i roto i te fare-pureraa, i Siloama. Ua api roa i te taata. Ua
hanere e ua hanere tei ore i ô, e o tei tia-noa i rapae.
faaoti te T. Tamau no te
roita
—
VEA
Na
mua
na
orometua
:
te pureraa ;
no
POROTETANI
na
Teio
na
te Peretiteni
Teuiarai i tiaapao i te tuhaa mata-
raua o
no
(Mataio IV-21). Ua faataa oia i reira i
taata
manuia ai
e
ui i te
i
mau
ta’na
uiraa ia
Hou râ Atonia i
pae
ratou.
te A.
te
mau
R.,
na
Verenie, te a'oraa
vahi tei titauhia i ie ravaai
ohipa. Na M. Preiss, Peretiteni o te Tuhaa IV,
e na Namata, or. i Maupiti, te pure tahi-
Atonia,
nuraa.
e
7
ai i ta’na
orero
mau
diatono api i nia i to ratou
parau
toro‘a ; na
fariiraa,
Tunui,
ua
îaatiahia i reira
i faaitoito ia
ia ratou; e mea
or,
Te haaati ra te mau diatono tei tae i taua oro'a ra
hanahana rôa. I reira to Atonia paiumaraa i nia i te
purupiti e to’na horoaraa i ta’na mauparau i feruri no taua oro'a mo‘a e te oaoa rahi. Ua
mauruuru
maitai te taata i ta’na
te farereiraa i ta’na
ro‘a
Paroita,
e
mau parau ora rahi. Ua oto to’na
i to’na tau tuaana e maha tei mau i
i
aau
te to-
diatono.
E pureraa tura rahi e te hanahana
mau.
Te tahi tumu
o
te reira ;
o
te
himene tei himenehia i taua pô ra. E mâu reo arueraa taaè mau
ta te Paroita no Uturoa
( faaterehia e Punuaura Lemaire ), tae noa’tu i te
himene tane tei faaterehia e Paraita mâ.
I mûri a‘e i teie oro'a nehenehe
roa, ua farii na Paroita no TevaitoaVaiaau i to’na mau manihini, i te hoê inuraa-ti ravai rahi
mau
reo
faraoa mohaere atu ai te
; e
namona
ana'e te faraoa.
E
—
au
i te tuiraa
taata mai te haamaitai i te Atua.
E
parahi Atonia
raua-e
mà i
pô i
purara
Uturoa, i pihaiiho ia Paraita,
or.,
hou
haamauhia’i i Vaiaau.
P^RAU RII ÿ\PI
U.
E
Te Tama'i Rahi
tumu rba
avae
:
fepuare, no te Tama'i rahi. Ua tupaihia Purutia i te
hoê tupairaa rahi ûana, e ua tae roa te mau
aroraa i roto roa i to’na fenua.
Ua manunu roa te enemi, aita râ i ino roa. Eita e
maoro.
1. Te leni i te hitiaa o ie râ.
O te leni roa ïa ta te mau nuu rutia e
o
—
haapao nei. Mai to
hopea no Tenuare e
ratou
haamataraa i
tae
mai i teie
roa
tou,
ta ratou
nei,
e
paturaa rahi î mua, i te
fenua iti rahi tei roaa ia ra¬
e e pan iti rahi roa ta Purutia i
pau. Ua faatiamâ roa ratou ia Polone
taatoa e na oire rarahi i reira. Ua tomo ratou i uta
roa i Purutia, i te tuhaa
i nia (Prusse,
Pomeranie), i te tuhaa i ropu (Brandebourg) e i te tuhaa i
raro
(Silésie). Ua tauasani te mau oire purutia tei roaa mai, e te taoa pau
eita e tia ia
parau. Ua hanere te tausani o te Purutia i faatitihia; ua tausani te maù
pahi reva maitatai tei haru hia i nia i te mau tauraa, no te
mori ore o taua mau
pahi ra. Mau oire faufaa rahi tei mahere, e te mau
apoo arahu e rave rahi. E te titau nei te mau nuu rutia i te oire
pû, ia
atea). Ua parauhia, ua hanere e ua hanere
purutia ruau, vahiné, tamarii, e horo purara nei i
Berlin. (40 noa iho kilometera
te tausani
o
te mau taata
te
VEA
POROIÈTAN]
Purutia, i te imiraa o te haapûraa; e
riro e, i teienei to te mau purutia ite
maitai raa,
i te ati faito-ore ta te mau farani (ruau,
vahiné, tamarii) i ite i roto i to ratou mau tino, i te ava‘e me-tiunu 1940, a
topa’i Farani, e a oaoa’i te enemi.
2. Te Uni i ie tooa o te râ.— E ava‘e aroraa tuutuu-ore atoa i taua pae ra.
Ua tiamâ roa faahou Belegika raua o Luxembourg i te enemi ; e ua tomo
faahou te mau nuu paratane e te marite i uta, i Purutia.. Ua roa te hoê mau
pare etaeta, mai ia Clève, Prum, i ropu mau i te leni beto a te Purutia, oia
hoi te leni Siegfried. Te fatata nei te pape rahi ra o Rhin. I te pae râ no
te tuhaa farani i Alsace, e rê rahi ta te nuu farani no Delattre de Tassigny :
ua faatiamâ ratou, mai te tauturu hia e te Marite, i te hoê vaehaa rahi no
Alsace ; ua roaa mai te oire tuiroo o Colmar. E rê oaoa rahi ïa na te farani.
Üa parau hia e : ua fatata e 900.000 mau-auri purutia tei roaa i te mau nuu
paratane-marite-fârani mai te 6 no tiunu 1944.
3. I Honegeria. — Erêrahi atoa ta te Rutia i reira.'Ua roaa’tura te oire
pû no Honegeria, o Budapest. E ono hepetoma aroraa. Ua ino roa taua oire
unauna rahi. 160.000 Purutia i pau 1 reira (49,000 i pohe roa; 70.000 mau
mûri i nia i te
mau
e‘a
rarahi
no
rahi râ, e te hiona. E
i roto i to ratou mau tino,
anotau toetoe
auri.
)
e Toru. — E 8 mahana to na upoo no na
Staline, Roosevelt) apooraa i te oire rutia, i
te miti ereere. Te vai ra ta ratou mau apee e rave rahi
4. Te apooraa rahi no na wpoo
fenua rarahi e toru ( Churchill,
Yalta, î te pae o
( no te pae o te nuu, e no te pae tivila ). Ua feruri hohonu ratou te
parau no Purutia, tei fatata i te pau, e ua tahoê maitai ratou i ta ratou
mau ravea hopea e vi roa’i te enemi. E ua feruri atoa i te mau faauraa o
te faahepohia ia Purutia, i te mahana e pau ai, e te mau tuhaa no
0 ta te mau nuu no te hau amui e tiai mata ara. E tuhaa ta Farani i reira.
E ua imi atoa teie apooraa i te mau ravea e parahi amui hoe noa’i ratou,
mûri a‘e i te lama'i, e e tupu ai te hoê anotau haumaru maoro roa, e ati noa
i
Purutia
i
a‘e teie nei
ao.
E ohipa rahi faahiahia ta te mau nuu ma¬
tuhaa rahi i Luçon. E 800 pahi tei
nui e te mau nuu manua tae
noa’tu i te mau nuu pahi reva. Rave rahi roa te mau avion e te mau pahi
tapone tei topa i raro i te moana. E ua tae roa te Marite i te oire pû, i Ma¬
nille, e ua roa te afa o taua fenua rahi ra. E rê rahi te reira, ho te mea, ia
mau maitai te marite i reira, e ati rahi ta te Tapone i te mtiu fenua tapone
fatata e te atea tei reira ratou: Formose, Indo-Chine, Hong-Kong, Singapoor, e Taina roa. E tupu te parau api i te reira mau pae fenua.
5. I Philippines (Patitifa).—
rite i reira: ua tapae api ratou i te
faauta ïa ratou. Ua paruruhia taua tapaeraa
Moni tauturu i te Ve‘a
11/
Henriette
Papeete: Ariioura ma 20; Amaru v. 10; Raiarii Wohler 10;
Miriama Betham 50 ; Papua t. 20 ; Teipo v. 20 ; Ch. M. 80 ; Mahea
Paie 30 ; M“® Noël Taea 20 ; Adram G. 60 ; — Pirae : M“® B. 100 ; —
Arue: Paraita 80; — Papara : Teve Clark 10; — Teahupoo: Vehiarii v.
5; — Faaa: Tatua 10; — Atuona: M“® Triffe 20.
T. 5 ;
la amuihia: 550 farane.
Imprimerie Eue F, Jutbnxin
—
MAURUURU-
papeexe, xahiii.
Fait partie de Vea Porotetani 1945