EPM_Vea Porotetani_194503.pdf
- extracted text
-
Te 45
0
te Matahiti
MAKS 1945
—
—
Hihi 3.
AITA'TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA
O TEI HAAMAUHIA RA, OIA HOI TE
MESIA RA O lESU. — I Korinetia 3, 11
HOO I TE MATAHITI
Ch.
Ephata!
HOÊ :
E PITI TARA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
o
te faaauraa
ra :
la amaha I
( Mareko VII-34 )
Ua fcupu teie reo aroha no lesu, i te mahana i hoi mai ai oia i Ga-
lilea, mai ô mai i te otia no te fenua Turia e Sidona, e na roto i te
fenua Dekapoli, i te hitiaa no te roto no Galilea. Inaha ! ua arataihia mai la’na te hoê taata turi e te vava. Rave rahi te mau vahi
hioraa manao i roto i te parau no teie taata ati :
1. - Ahiri aita to teie taata ati e fetii rii faaroo e te. aau aroha, e
te itoito, ua ora anei oia i to’na ma‘i hou to’na
poheraa? Aita’nei e
taata turi varua, e ati noa a‘e ia tatou, o te au ia tatou ia aratai ia
lesu .^ ( ir. 32 ).
2. - Ua ani te mau hoa no teie taata turi ia tüu lesu i To’na rima
i nia iho ia’na. Aita lesu i faatia. Teie rà, ei ravea e araara’i te faa¬
roo i roto i te aau-piri e te ohie-ore ia faafatata o teie taata
ati, ra¬
ve ihora lesu ia’na,
opapai a‘era i te hiti, ei faaite ia’na i To’na hinafaaora i to’na taria e to’na arero na roto i te mana Atua e vai
ra i roto la’na ( 33 ),
aro i te
3.
Oto ihora, e ua na ô atura la’na : Ephata ! oia hoi : ia Ama¬
ha i Ua otô, e ua uuru lesu i te hioraa i te mau ati o te taata. Ua
-
aue to’na aau ;
ua tahe to’na roimata, e ua pupu roa oia i to’na tino
ei tusia, i to’na hioraa i te mau ravea a Satani ei faaturituriraa i te
taria o te taata, e ei tapiriraa i to’na vaha, eiaha ia parau faahou.
Ehia taata. i teienei â, ta Satani e tapea noa nei i roto i te mau marei no te hara e no te pohe mure-ore !
Ephata ! la amaha ! O te pahonoraa mana ïa ta te Fatu e pahono
nei i te ohipa a Satani i nia i taua taata
ra. la amaha to oe ite ! la
amaha to oe aau ! la amaha to vaha e to taria !... Eiaha' râ no te
mamu noa i mûri a‘e ;
ei pororaa râ i te aroha no lesu i te feia ati,
ei faatupuraa i to ratou faaroo (34).
VEA
2
4.
-
POROTETANI
Taua taata turi e te vava, o oe paha ïa e te hoa taio-parau
nei. Ua turituri ëna paha to taria i te mau titauraa aroha no
lesu ia
! Ua mamu noa to oe vaha... E tia râ i te Taote nui nei ia faaamaha i to oe turi-varua, e i to vaha mamu noa, iapupu oe i taua na
melo ra ei tavini no te Fatu here. la amaha raua, na roto i te
oe
aho
O te
Varua, ei faaite i te taata i to oe oaoa, to oe manao haamaitai,
aroha, to oe tiai, e to oe tiaturiraa i to oe Faaora.
to oe
Oroa faatahinuraa orometua.
te A.R., ua faataahia Paheroo a Baie, oia Teheiura lane no tetoroamo‘a. Ua tupu
atura te oroa faatahinuraa i te tare pureraa i Paofai, i te 13 no
fepuare i te pô. Ua mana‘o hia e : e fiü rii teie tairururaa no te
ûa rahi, tei topa noa i taua mahana ra, mai te faaea ore. E
inaha ! i te tomoraa na orometua e piti ahuru i roto i te hiero
a te Atua, ua î roa i te taata, te himene ra i te himene : Te haa¬
la
au
i te faaotiraa na te Tomite Tamau no
maitai nei matou ia oe e te A tua !
Ua faaterehia teie oro'a mai te
maitai e te hanahana. Poto
faaineineraa, ua tamau te mau amuiraa i
te himene nehenehe e te itoito. Na J. Gharpier, Peretiteni haapao
faufaa, te a'oraa i roto i te Evanelia a loane XV : 5 v. h. : /a
taaè atu outou ia‘u ra, aore roa ïa e mea e tia outou. Ua huri
oia i te parapole no te vine e no te amaa i nia i te orometua
api, mai te parau ia’na e: aita te orometua i ati i te vine ra,
aita roa ïa ta to’na toroa e auraa. Tei te huru o to’na atiraa i
nia ia lesu, te ite-raa-hia te hotu e te hotu ore. Eua faaite atoa
te orometua, i na maitai e roaa mai i te orometua o te ati ia
noa’i te taime no te
(na lesu) e haapii mai ia’na i leë‘a ia haere, ena’na
i te mahana o te ati. E ua opani te
orometua i ta’na aôraa, na roto i te reo no lesu i ta’na mau
pipi ; Inaha tei pihai atoa iho vau ia outou e tae noa’tu i te hopea
lesu: na’na
e
faaitoito i te orometua,
0
teie nei ao.
Tunui or., te
pure tahinuraa. la oti te himene tahinuraa a te aua pipi, ua
aroha Teheiura i te A.R., i te Paroita e i te aua pipi... e ua
faaite oia i to’na oaoa, te Atua i faatae ia’na i nia i te vahi ta
Na te Peretiteni
to’na
aau i
o
te A.R. te mau uiraa : na
tiaturi noa e i faaineine maite.
Hou taua oro'a ra, e fariiraa i te pae tino ta te amuiraa i
faatupu i Tipaerui, no Teheiura ma, e no te mau orometua e
rave rahi. I reira to Teura, diatono, auvaha i te A.R., oreroraa,
VEA
POROTETANI
3
mai te rauti ia Teheiura ma, e ia Atonia ma, oia
hu
a
ta’na
Temauri,
tei t'aataa atoa hia
o
no
parapole : ia riro onia « ei ohiti mataara,
ei tuitui
hoi ia Tamae-
te'toroa orometua. Teie
exono
arai ava,
liiti ata, ei turamarama i te fare toa (aito). E te
fare toa e ! a ara ! ei paehau matahei toa reva ! la vai noa mai
te niu a Pôrou. » E ua tatara oia i te huriraa varua no teie
no
oia hoi te parau no teie animala iti, te ohiti, e no te i‘a
tuitui (te mori o te Evanelia), o tei turama ite
tare o te aito,... e te parau no te aito ra no Pôrou, i Tautira, e
parau,
ra, te ono, e no te
ta'na fata
maa
o
E rafa
te
ore e roaa
i te haru ia vetahi ê.
T@uira, oromefua-nuu, i fo Raro.
na
( Aita teie rata i ô i roto i te
Tere i te Tuhaa IV,
1944.
mai te 1
vea
no
no
noema
fepuare. )
tae noa’ta i te 15
no
titema
la ora’na te
mau
paroi ta no te Tuhaa IV, mal te Peretiteni e
orometua, te mau Ekalesia e te feia taurearea, tae noaatu i te mau utuafare tavana. Te aroha amui atu nei maua ia
outou i teie'matahiti 1945 ta te Atua i horoa mai i tatou. Te
te
mau
haamauruuru nei
e
maua ia outou atoa na, no to tatou farereiraa
ta outou mau farii raa hanahanarahi ia maua ; e no ta outou
mau
tauturu raa
hana
e
ia
maua
i to tatou faaeraa
na
roto i
na
ma-
44.
No teie mau pureraa hanahana rahi, e te taata rahi ta maua
i ite aenei i roto i teie tuhaa iV. No reira te vai noa maira teie
mau putuputuraa i mua i te mata. Te ani atu nei maua ia ou¬
tou e : ia tamau noa te reira huru itoito e te anaanatae o te aau
i te taviniraa i te Fatu, mai te rohirohi ore, ia au i te reo no
Paulo i roto i te
episetole i to Roma (XIl-11)
e
i to Galatia
(VI-9)
Parau hopea :
te aroha'tu nei maua i te mau mutoi Valmy i
ma tei farii ia maua.
Tirara. la maitai outou i te Fatu. Mataio V. 48- Teuira, or.
Uturoa, e te utuafare o Taaroa
Tuatapaparaa parau fahito.
To te Evanelia. taeraa mai i Tahiti
Te
tapaeraa no Tarapu i Tahiti ;
Te hoiraa
no
Tarapu.
te pùpùraa i te otue i Matavai. —
VEA
4
PUROTETANI
atura te pahi orometua ra, o Tarapu, i te ooa i Matavai, i te
Sapati, i te 5 no Mati 1797. — E 207 mahana i pau, oia hoi, e 7 ava‘e
e tiahapa no taua tere tuiroo rahi.
I te 6 no Mati, ua pou te tahi pae o te mau orometua i te otue i
Ua tapae
(.Mahina) e hiopoa i te hoê fare potee, tapoi niau, (108 avae i
i te aano, 18 i te teitei) ta te arii ta Pômare i faatia no Tapena
Bligh, raatira no te pahi ra o “ Bounty ”, o tei opua i te hoi mai e faaeà i
Tahiti. Ua mairi te feia maohi i taua fare ra i te fare a te Paratane. I
reira to te mau orometua iteraa e : e au roa ïa fare ei puhaparaa no ratou
paatoa. E ua faatia roa te arii.
Tei te 7 râ no Mati to te mau orometua faarueraa-roa-raa i te pahi oro¬
metua, e to ratou farii hanahana-raa-hia e te arii e tae noa’tu i te huiraatira.
I te reira tau, o Tu te arii, oia hoi, o Pômare II. O to’na metua,
o Tu-Pomare-Tahi,
te tavana rahi no Pare ta Tapena Tute i mâtau e i
tauturu. No taua tauturu ra i ctaeta’i te mana no Tu-Pomare I, i Pare, e
i Tahiti.
Ua tiai râ oia i te poheraa no Amo, arii rahi no te Teva, e i
te paruparuraa no te Hau-Teva, e no te Hau a Vehiatua (Taiarapu); i
reira to’na haruraa i te toroa arii. Ua faaariihia oia i te matahiti 1791, na
roto i te hoê mau oroa hanahana rahi. Mana’tura oia i nia ia Tahiti, e i
Matavai
te roa, 48
—
—
nia ia Eimeo
(1794).
I te taeraa mai o te mau
mare
orometua, ua huru paari atura te tinq no Pô¬
tino etaefa e te tupu nehenehe,
I. E ere ïa i te hohoa taata tahiti,
Tute i faahiahia noa: e taata ruau rii râ, o tei haapae i to’na
i taua toroa ra i nia i ta’na tamaiti, ia Tu-Poma¬
re II. No reira, i te tapaeraa o te mau orometua i Matavai, na Pomaremetua e na Pomare-tamaiti i farii ia ratou. Ua tia noa o Pomare-Tahi i
nia i to’na avae; ta’na râ tamaiti, o Pômare II, e mea amohia ïa i nia i te
tua no te hoê teuteu, oia’toa o Tetua, te vahiné a Pômare II.
ta Tapena
toroa arii, e mai te tuu
»
«
*
te arii e to’na huiraatira, i te 7 no Mati, i nia i te outu i Matavai, te tupuraa o te parauroo rahi no te
“ pùpùraa i te otue i Matavai ”. — Ua papai te hoê taata
papai-hohoa no te pahi i te hohoa no taua farereiraa taaè.
I nia i te mahora, i mua mai f te “fare o te Paratane”, teie o Pôma¬
re II raua o Tetua v., tei nia raua i te tua no na teuteu amo-taata, tei nanaohia to raua tino. I pihaiiho ia raua, te tia noa ra o Pomare-Tahi, e i
mûri rii mai ia’na, te hui-tavana, te huiraatira, e taata e rave rahi (500).
Tei reira’toa o Itia, te vahiné matamua a Pômare I, e o Teluanui v., te
piti o ta’na vahiné. — Te tino no Pômare II e no Tetua ana‘e tei tapoiroa-hia i te ahu tapa; are'a te tino no Pômare I e no to’na pae, o te
I taua farereiraa tuiroo no te mau orometua e no
VÈA
POROTETANl
5
humaha i raro anae tei vehihia i te ahu ;
nia,
t
e te opu.
mua
Te huru ïa
mai ia ratou...
o
ua vai tahaa noa te humaha i
to te taata faaturaraa i te arii i te reira tau.
teie te
mau
orometua
paratane: Noti, Henere,
Jefferson. .e te raatira no Tarapu, o Wilisoni; ua ahu ratou i te ahu
roa ereere, hope oeoe, no te reira tau.
I ropu i na pae e piti, teie o
Menemane, tahu'a no Eimeo (taata Raiatea maramarama rahi ) orero o
—
te
arii, ua pio noa i nia i to’na avae. Teieatoa o Petero, e papaa Suede,
tapuni pahi, tei mau i Tahiti mai mua rii mai, e o tei ite rii i te reo tahiti ;
na’na i auvaha i te mau orometua.
*
*
*
Na te raatira
hui-arii i
no Tarapu i omua i te
parau mai te faaite i te arii e i te
te" huru o to ratou tere i te fenua nei : e haapii ia ratou i te
parau, e te mau
mau
ratou i te arii
i
ohipa tei hau roa i te faufaa ; no reira, te ani nei
maa fenua, e au ei parahiraa marô-ore-hia e ei
te hoê
faaapuraa na ratou, o ta ratou e parahi, mai te hau
roto i te
tamai
mau
no
e
mai te tomo-ore i
te fenua. la farii te arii i te reira, e
parahi ratou ;
e
aita ra, e
a
te auvaha Suede ;
i
pùpù ai i te mau orometua i te “fare o te Paratane” e i te otue taatoa
haere ratou i te tahi fenua è.
Aita te arii i ite vave i te
auraa no teie aniraa, no te
pouri o te iritiraa
i te hopea râ, ua ite. No reira te auvaha o te arii
Matavai, mai te parau atu e: A hi‘o i mua, a hi‘o i mûri, a hi‘o i te
atâu, a hi‘o i te pae aui ; te fenua ta outou e ite nei e ta outou e hinaaro nei, te
pùpù-roa-hia nei ïa i to outou rima. A parahi i nia iho, a
faaapu, a patu i te fare. Haapii ia matou i te mau ite e te mau unauna
no
pae
to
no
outou
na
mau
fenua.
Parahi tumu atura ratou i te otue i
Matavai, i te pae i te raau tameTapena Tute i tanu (ua ite te hoe mau ruau i Tahiti i taua raau
tahito roa ).
reni ta
*
*
i
*
la
Tarapu râ, ua faarue ïa ia Tahiti, e ua haere i Tonga-Tapu e afai
na
orometua
IQ i faataahia
no
reira ;
mai reira, hoi mai nei i Matuita
(Tahuata) e vaiiho i reirai na orometua: Turuti raua o Harris; aita râ
o
Harris i faaea.
te mau orometua, e
Tapapa faahou mai nei Tarapu ia Tahiti e farerei i
huri i te tauhaa, e rave i te pape, e te maa, e te mau
pute-rata. I te reira
area
atiraa ia Tahiti
ai. E inaha !
ua
e
—
mahana to te tamaiti
taio i te rahiraa
tiaturi
i
pahi-aito no Tarapu.
te taata:
(neveu) a Wilisoni haa16.000 ta’na i taio, tira’tu
Tapena Tute e 200.000. — Faaineine ihora e hoi
Na Initia to’na hoiraa, e ua tapae i
Paratane (4 no Atete 1797).
Lonedotia i te 11 no Tiurai 1798.
roa
o
—
Te huru ïa
no
te tere
roa o
taua
VEA
6
POROTETANl
Tomoraa fare-pureraa i Haakufi
(Ua-pou)
amuiraa Siona, e faatia i
ratou i to ratou iho cire, i Haakuti, no
te atea e te fifi no te mau vahiné e te mau tamarii no te haere i
Hakahetau no te Sabati oro'a, no reira, ua faaineine taua
amuiraa iti ra i te hoe fenua Paroita ei tiaraa fare-pureraa, e
ua
faatiahia té fare-pureraa, e ua oti. Ua faatupuhia te oro'a
tomoraa i te 3 no Tiunu 1944, i te hora 10 i te avatea mahana
raaa. Ua titauhia te mau manihini : to Nuka-Hi'va etoUa-Huka;
aita râ to Ua-Huka i tae mai, no to ratou mau fifi ; to NukaHiva rà tei tae mai, oia hoi, te amuiraa no Siona i nia, e vai i
la
au
i te hinaaro-tumu no teie nei
te tahi fare-pureraa na
Akapa,
Ua haamatahia taua oro'a nei ,na roto i te himené haamaitai
i te Atua o tei na roto mai i te vaha no na amuiraa himene e
maha, oia hoi; Samara, e o Siona i raro (Haakuti), e o Siona
i nia (Akapa), e o Oliveta, o tei faaterehia e na diatono e maha,
oia hoi: Mohonui, o Heva, o Teikihaa e o Hilaire.
E ia oti te mau himene, taviri ihora o Huuti i te opani, e ua
tomo te oremetua è na amuiraa i roto i te fare-pureraa ; na Pakee or., te a'oraa (Mika V-2).
I te 4 no Tiunu, e Sabati, e ua faatiahia te Oro'a Euphari matamua i roto i taua tare ra tei parauhia : Betelehema. I te 5 no
Tiunu i tae mai ai na Peretiteni, e na ororaetua api no Ua Pou
i Hakahetau, e ua haere ana'e te mau amuiraa i Hakahetau no te
oro'a haamauraa i te Tavini api.
Tirara ; to outou hoa i te faaroo : Pakee.
Te hoê oro'ci
hanahana rahi i Tevaïfoa (Raiafea)
Tamaéhu a Temarii, oia hoi o Atonia.
Tehope, te orometua no Patio ( Tahaa) e o tei pohe i
te ma'i rahi i te matahiti 1918. Inaha ! ua monohia te metua i te tamaiti
i nia i taua toro'a ra. Ua haapiihia oia i Heremona, e toru matahiti, e ua
o te oro'a faatahinuraa 'ia no
E tamaiti teie na
A.R. e, e tonohia oia ei orometua no te Pa¬
haamau-api-hia i Vaiaaa (Raiatea). Ua faatiahia râ oia i nia i to’na
toro'a i Tevaitoa, i te pô, i te 22 no Fepuare.
E taata rahi roa tei tapapa i taua oro'a : to te Paroita no Tevaitoa iho,
to Vaiaau, to Poutoru, te amuiraa himene no Uturoa, tae noa’tu i na oro¬
metua 13.
E au i te hora S i te pô i tomo ai te tino orometua e o
Atonia mâ i roto i te fare-pureraa, i Siloama. Ua api roa i te taata. Ua
hanere e ua hanere tei ore i ô, e o tei tia-noa i rapae.
faaoti te T. Tamau no te
roita
—
VEA
Na
mua
na
no
POROTETANI
orometua :
na
Teio
te pureraa ;
na
te Peretiteni
raua o
7
Teuiarai i tiaapao i te tuhaa matano
te A.
R., na Verenie, te a'oraa
(Mataio IV-21). Ua faataa oia i reira i te mau vahi tei titauhia i ie ravaai
taata
i
e manuia ai
ta’na ohipa. Na
ui i te mau uiraa ia
Atonia, e na
nuraa.
Hou râ Atonia i orero ai i ta’na
e
pae
ratou.
M. Preiss, Peretiteni o te Tuhaa IV,
Namata, or. i Maupiti, te pure tahi-
parau fariiraa, ua îaatiahia i reira
toro‘a ; na Tunui, or, i faaitoito ia
diatono tei tae i taua oro'a ra ia ratou; e mea
mau
diatono api i nia i to ratou
Te haaati ra te mau
hanahana rôa. I reira to Atonia paiumaraa i nia i te
purupiti e to’na horoaraa i ta’na mauparau i feruri no taua oro'a mo‘a e te oaoa rahi. Ua
mauruuru
maitai te taata i ta’na
te farereiraa i ta’na
ro‘a
mau
parau ora
rahi. Ua oto to’na
i
aau
Paroita, e i to’na tau tuaana e maha tei mau i te to-
diatono.
E pureraa tura rahi e te hanahana
Te tahi tumu
mau.
o
te reira ;
o
te
himene tei himenehia i taua pô ra. E mâu reo arueraa taaè mau
ta te Paroita no Uturoa
( faaterehia e Punuaura Lemaire
mau
reo
himene tane tei faaterehia
), tae noa’tu i te
e
Paraita mâ.
I mûri a‘e i teie oro'a nehenehe
roa, ua
Vaiaau i to’na
farii
na
Paroita no Tevaitoa-
manihini, i te hoê inuraa-ti ravai rahi ; e faraoa monamona ana'e te faraoa.
E au i te tuiraa pô i purara haere atu ai te
mau
—
taata mai te haamaitai i te Atua.
E
parahi Atonia
raua-e
mà i
Uturoa, i pihaiiho ia Paraita, or., hou
haamauhia’i i Vaiaau.
P^RAU RII ÿ\PI
U.
E
Te Tama'i Rahi :
tumu rba o
fepuare, no te Tama'i rahi. Ua tupaihia Purutia i te
hoê tupairaa rahi ûana, e ua tae roa te mau
aroraa i roto roa i to’na fenua.
Ua manunu roa te enemi, aita râ i ino roa. Eita e
avae
maoro.
1. Te leni i te hitiaa
o
ie râ. — O te leni
roa
ïa
ta
te
mau
nuu
rutia
e
haapao nei. Mai to ratou haamataraa i ta ratou paturaa rahi î mua, i te
hopea no Tenuare e tae roa mai i teie nei, e fenua iti rahi tei roaa ia ra¬
tou, e e pan iti rahi roa ta Purutia i pau. Ua faatiamâ roa ratou ia Polone
taatoa e na oire rarahi i reira. Ua tomo ratou i uta
roa i Purutia, i te tuhaa
i nia (Prusse,
Pomeranie), i te tuhaa i ropu (Brandebourg) e i te tuhaa i
raro
(Silésie). Ua tauasani te mau oire purutia tei roaa mai, e te taoa pau
eita e tia ia
parau. Ua hanere te tausani o te Purutia i faatitihia; ua tausani te maù
pahi reva maitatai tei haru hia i nia i te mau tauraa, no te
mori ore o taua mau
pahi ra. Mau oire faufaa rahi tei mahere, e te mau
apoo arahu e rave rahi. E te titau nei te mau nuu rutia i te oire
pû, ia
atea). Ua parauhia, ua hanere e ua hanere
purutia ruau, vahiné, tamarii, e horo purara nei i
Berlin. (40 noa iho kilometera te
te tausani o te mau taata
VEA
mûri i nia i te
mau
POROIÈTAN]
e‘a rarahi no
Purutia, i te imiraa o te haapûraa; e
purutia ite
farani (ruau,
me-tiunu 1940, a
rahi râ, e te hiona. E riro e, i teienei to te mau
maitai raa, i roto i to ratou mau tino, i te ati faito-ore ta te mau
vahiné, tamarii) i ite i roto i to ratou mau tino, i te ava‘e
topa’i Farani, e a oaoa’i te enemi.
2. Te Uni i ie tooa o te râ.— E ava‘e aroraa tuutuu-ore atoa i taua pae ra.
Ua tiamâ roa faahou Belegika raua o Luxembourg i te enemi ; e ua tomo
anotau toetoe
faahou te mau nuu paratane e
te marite i uta, i Purutia.. Ua roa te hoê mau
i te leni beto a te Purutia, oia
rahi
Rhin. I te pae râ no
de Tassigny :
hoê vaehaa rahi no
E rê
rahi ïa na te farani.
mau-auri purutia tei
i te mau nuu
paratane-marite-fârani mai te 6 no tiunu 1944.
3. I Honegeria. — Erêrahi atoa ta te Rutia i reira.'Ua roaa’tura te oire
pû no Honegeria, o Budapest. E ono hepetoma aroraa. Ua ino roa taua oire
rahi. 160.000 Purutia i pau 1 reira (49,000 i pohe roa; 70.000 mau
i
pare etaeta, mai ia Clève, Prum,
ropu mau
hoi te leni Siegfried. Te fatata nei te pape
ra o
te tuhaa farani i Alsace, e rê rahi ta te nuu farani no Delattre
ua faatiamâ ratou, mai te tauturu hia e te Marite, i te
Alsace ; ua roaa mai te oire tuiroo o Colmar.
oaoa
Üa parau hia e : ua fatata e 900.000
roaa
unauna
auri. )
E 8 mahana to na upoo no na
Roosevelt) apooraa i te oire rutia, i
Yalta, î te pae o te miti ereere. Te vai ra ta ratou mau apee e rave rahi
( no te pae o te nuu, e no te pae tivila ). Ua feruri hohonu ratou i te
parau no Purutia, tei fatata i te pau, e ua tahoê maitai ratou i ta ratou
hopea e vi roa’i te enemi. E ua feruri atoa i te mau faauraa o
te faahepohia ia Purutia, i te mahana e pau ai, e te mau tuhaa no Purutia
ta te
no te hau amui e tiai mata ara. E tuhaa ta Farani i reira.
E
imi atoa teie apooraa i te mau ravea e parahi amui hoe noa’i ratou, i
mûri a‘e i te lama'i, e e tupu ai te hoê anotau haumaru maoro roa, e ati noa
4. Te apooraa rahi no na wpoo e Toru. —
fenua rarahi e toru ( Churchill, Staline,
mau ravea
0
mau
nuu
ua
a‘e teie nei ao.
rahi faahiahia ta te mau nuu ma¬
rahi i Luçon. E 800 pahi tei
nui e te mau nuu manua tae
te mau avion e te mau pahi
tapone tei topa i raro i te moana. E ua tae roa te Marite i te oire pû, i Ma¬
nille, e ua roa te afa o taua fenua rahi ra. E rê rahi te reira, ho te mea, ia
maitai te marite i reira, e ati rahi ta te Tapone i te mtiu fenua tapone
fatata
te atea tei reira ratou: Formose, Indo-Chine, Hong-Kong, Singapoor, e Taina roa. E tupu te parau api i te reira mau pae fenua.
5. I Philippines (Patitifa).— E ohipa
rite i reira: ua tapae api ratou i te tuhaa
faauta ïa ratou. Ua paruruhia taua tapaeraa
noa’tu i te mau nuu pahi reva. Rave rahi roa
mau
e
Moni tauturu i te Ve‘a
11/
Henriette
Papeete: Ariioura ma 20; Amaru v. 10; Raiarii Wohler 10;
Betham 50 ; Papua t. 20 ; Teipo v. 20 ; Ch. M. 80 ; Mahea
Paie 30 ; M“® Noël Taea 20 ; Adram G. 60 ; — Pirae : M“® B. 100 ; —
Arue: Paraita 80; — Papara : Teve Clark 10; — Teahupoo: Vehiarii v.
5; — Faaa: Tatua 10; — Atuona: M“® Triffe 20.
T. 5 ; Miriama
la amuihia: 550 farane.
MAURUURU-
Imprimerie Eue F, Jutbnxin — papeexe, xahiii.
Fait partie de Vea Porotetani 1945