EPM_Vea Porotetani_194501.pdf
- extracted text
-
Te 45
■
-..Jr-
O TKI
0
■
te Matahiti
—
TEKÜARE 1945
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA''T0A IA
.
,
îihi 1.
HAAMAD MAORI RA
HAAMAUHIA RA, OIA HOI TE MESIA RA O
lESÜ. — ï Korin«Stia 3, tl
HOO I TE MATAHITI
Ch.
HOÊ:
E PITI
TABA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
1945
1945
laorans i fe Matahiti Api.
Te faaite nei te Vea Porotetani i
to’na aroha i to’na mau hoataioVea, i teie matahiti api.
la maitai to ratou
^paH ntuafare ; ia ora ratou i te ora-tino e ia
ora’toa ratou i te ora no nia mai, i te aro o
te Ataa. la manuia ra¬
tou i te imkaa-i ta te tino
; ia oaoa râ ratou i te ora a te Atua.
Ei
utuafare paieti ana‘e, e te tiamâ,
haàpûraa no te hau, e no te aroha,
te paieti. Mai ta losuatei faataa i
to’na mana'o: are'a vau e
to‘u atoa ra utuafare, e haamori la
matou ia lehova ( los. 24'-15).
Te faaite nei te Ve‘a i to’na aroha i te
mau orometua, o tei tavini
i to ratou Fatu mai te mahanahana
o te aau. la rahi atu
â te itoito
e te anaânatae i te
raveraa i te ohipa a te Fatu i teie
matahiti, e ia
au maitai te ainu e roaa mai
ai te
e no
Varua-taata.
la ora te mau Paroita>e te mau
Ekalesia
e vai i reira>
la feruri
api te feia faaroo i te auraa o to ratou toroa
faaroo, e ia faahotu,
ratou i taua toroa ra i te mau huero o
te ao, oia hoi te
parau-tia, te
parau-m'au e te aroha.
la ora te mau Tavana e te feia mana no
te fenua Tahiti, tae noa’tu
i te feia toroa no te Hau Metua. la
ite maitai
ratou e :
anae
ratou no te Atua no te
tei parahi i to tatou fenua.
e
mau
rima
faatupuraa i te maitai amui no te taata
Eiaha ratou ia farii e ia faatia i te mau
ohipa hauti e te hairiiri e ino apiti ai te tino e te roô o te
taata ; ia
tauturu râ ratou i te mau ohipa e maraa’i te
fenua i nia, e e tere ai
i mua.
la ora to te nuu taatoa : te mau
nuu aito tei tae i Aferita e i
Parani e paruru e e faatiamâ ia Farani
; ua hoi mai te tahi pae, te tamau nei te tahi pae i Farani roa
; e tei Tahiti noa te tahi pjtt i te
i.
VKA
2
POROTETANI
te hoê mau tere api. Ei aito
piihia’i
tiairaa i te mahana e
no
no lesu Mesia. la vai noa te varua
i
no Bir Hacheim i roto ia
raton,
ravea a te enemi varua.
fetii metua e i te mau vahiné no te
Eiaha roa ia moe i te fenua ta raoia hoi to ratou toto, to ratou orala tauturu tamahanahana te Atua ia
parururaa e te patoiraa te mau
Te aroha nei te Vea i te mau
mau faehau tei pohe i te aroraa.
tou tusia i pupu mai te otohe-ore,
raa nehenehe e te pari-ore-hia.
ou tou atoa na:
no te
maitai
enemi tei
mai Hauraa
teie nei ao,
Te Vea Porotetani.
teie matahiti api; ia tiamâ roa oia i te
haaviivii i to’na fenua i te tau maoro ; ia tupu vave
te
O teie Tamai Rahi, ia au i te reo o te melahi : Ei hau to
la ora o Farani i
ia ite-au-hia mai te
taata’toa nei.
Parau rii faalfe
1. Te
haponohia nei, i teie mau mahana, te
Kalena 1948 i te
faatau-aroha ïa. — Te tiaturi nei
râ te Vea e: e»aufau haapee roa te mau hoa i ta ratou mau
utua, i teie mau area mahana, mai te taupupû ore.
2. Te anihia nei te mau orometua, ia faaafaro ratou i te tabula
te mau tumu-pure no te Hepetoma Pure, o tei tae a'enei i to
hoa no te Vea. — E taoa
mau
no
ratou
rima.
te mau taiomahana maa, i te 13 no
.Tenuare. Teie taua na taioraa ra : Salamo 72 :
Mataio 13 :
44-53,
3. Haamana‘0 te mau orometua e: ei te ava'e Tenuare nei
faaapîraa toroa diatono, e te mau maitiraa faanavairaa,
mai te mea te vai ra. la oti maitai no te pae matamua no te ava'e
Fepuare.
Ua tae mai te mau tabula taioraa bibilia i te matahiti 1948 ;
i taua tabula ra, te faaiteraa o
te pô hopea, oia hoi, i te
üa moê, i roto
raa-parau, i
te mau
4.
•
5 pene
i te hoo. Ani noa mai.
Irava no te Matahiti
Inaha ! te tia noa nei au i te
( Apok.
O vai
^pî.
uputa, te patoto atu nei...
III. 20 V. m. )
teie e patoto nei i te uputa ?
0 te hoê ïa ratere, e tia i
Tamaiti te Atua.
to’na pue ma-
amuri noa’tu: o lesu ïa, te
a
E «re oia i te hoê taata pohe noa, tei ta-otiahia
te oraraa e
VEA
POROTKTANI
3
hana i te oraraa ! A(ta e huru-è-raa i roto
ia’na ; hoè â to'na
huru i nanahi, i teie nei
mahana, e a mûri noa'tu. — Mai mua
roa mai to’na hahaereraa na nia i te
fenua, e patoto i te aau o te
taata’toa : ua patoto i te tau no
Aberahama, e no lakoba (Peniela) no Mose (pû aihere): ua patoto oia i te tau no to’na fanauraa haehaa i te
phatene, ei te tau no to’na pohe tusia i nia
i te Satauro.
E inaha, teie mai nei â oia, te
patoto nei i teie tau api.
Ua patoto oia i te pô matahiti, oia hoi i te mau
hora hopea
no te matahiti i mahemo aenei. Hou
taua matahiti i otarohia’i
i
nia i to’na vairaa, ua
patoto oia i roto i te mau tare pureraa,
na roto i te reo o te mau
tiarauti, o tei faahepo i to’na pupu
taata, na roto i te reo e: i teie nei mahana, ia
faaroo oe i to‘u
reo, eiaha efaaîla i to outou aau! Na taua ratere ra i
parau atoa
ia tatou i taua rui
hopea ra : e aihere te taata
nei, e to’na unamai te tiare o te fenua..., are'a te parau a to tatou
Atua,
e tia ïa i te vai maiteraa.
una,
Ua
faaroo anei tatou i te
reo a
taua ratere ra,
i taua rui ho¬
la’na, ia
pea ra ? e ua iriti anei tatou i te uputa o to tatou aau
tomo mai oia ei arii, ei tauâ, ei
faaa'o, ei faaora ?
*
*
*
Teie râ, te tia faahou nei oia i te
uputa o te matahiti api nei,
te patoto faahou nei mai te faahi'o ia
tatou'î t? mau huru
aroharaa i arohahia’i tatou e to'na metua i te ao. —
E ere anei?
ua tomo tatou i roto i te matahiti
apî mai te maitai ? Aita’nei te
tahi pae i mairi i mûri, e ua tiihia mai e te
e
pohe? Aita’nei te
tahi pae o ta tatou mau tamarii i pohe i nia i te tiaraa
tama'i
ei faatiamâraa ia tatou, to mûri. E inaha ! te ora
noa nei
te haere
tatou,
nei, te rave nei i te ohipa, te fanao nei i te mau huru
fanaoraa’toa.
—
Aita’nei te tahi
mau
fenua
e rave
rahi
e
vai
nei i roto i te
pohe, e te hamani ino, e te veve, e te ati maaore, e te ahu-ore, e te toetoe? E inaha ! tei roto tatou i te auhune
Aita’nei te tahi pae i hamani-ino-hia no to ratou
no to ratou huru fanauraa
(Ati luda)?
E inaha ! te tiamâ nei to tatou faaroo
; aita e haafifiraa ; te haamaa.
faaroo,
e
—
i taparahihia
mori nei tatou i to tatou Atua ia
E faaroo anei tatou i taua
au
i te hinaaro o to tatou aau !
patotoraa
mau
matahiti apî nei?
ra
i te uputa o te
*
«
*
Ahiri !
e homa! a haamauruuru na i
taua ratere aroha, e te
faatura rahi i to uputa aau. Eita oia • ô na roto i te
faahepo e
VEA
4
PUROTETAN
te'puai : tei ia tatou noa iho te iriti e te iriti-ore. Faaitoito i te
iriti i te raau tapea i roto mai i taua uputa ra ; te auri-tapea no
vetahi è; te tapea no te
mai i te utuafare ! ! ) ; te
tapea no te paieti rapae, e no te faatau; te'tapea no te taiva.
Te taiâ nei paha tatou o te purumu teie ratere i te piha o to
tatou aau mai te faaherehere-ore. No reira paha tatou i pii ai ia’na ;
Haere é atu ! Ei te tahi atu mahana e iritihia’i ; eiaha râ i teie
tapea no te aroha-ore ia
Viata'ui teie taata è (o te haapeapea
te teotco; te
nei mahana !
E homa ! ua poto te
taime ; e ere to tatou oraraa i te mea
imi ai i te basileia o te Atua e To’na parautia ? la fatata anei i te pohe ? E ara o te ere roa tatou i te aroha
e i te ora o te Atua. No reira, i teie omuaraa matahiti, a iriti i
te uputa 0 te aau i teie Ratere-Arii ! Na te rai mai oia ; te hopoi
mai nei ia tatou i te mau faufaa. etemau tao’a no nia mai. —
A iarii i taua mau tao'a ra. Haapao.i te hinaaro o te Atua, e
roii
Afea râ tatou e
!
e ora
oe
!
Tuatapaparaa parau tahiïo
( Pene III. )
To te Svanelia. taeraa mai i Tahiti.
■
I le matahiti i
patau oo
mairi aenei ( 1944), ua tuatapapa-poto te Vea nei i te
Ua hi‘o tatou i reira i te huru o te
to Tahiti vai eteneraa.
fenua
orometua
ohipa pouri ia te mau raatira pahi tuiroo no ô mai i te mau
papaa i ite i taua mau anotau ra ; e ua faaravaihia hoi e te mau
i to ratou taeraa mai i Tahiti. E vaiiho tatou i te reira i teienei ; e teie
mau
rahi
e tamata tatou i te luatapapa i teienei i te parau
taeraa mai i Tahiti, to’na tupuraa, to’na mau otoheraa
te opuaraa a te Vea :
no
to te Evanelia
i mûri no
te mau ati hururau
mûri a'e i te
ta’na i farerei haere, e to’na upootiaraa i
Tamai no te Fei Pï, e to Pômare II bapetizoraahia.
*
»
A.
—
«
To te Taiete faatupuraa-parau no Lonedona haamauraahia, e to’na tonoraa i te pahi-orometua,
i Tahiti znâ nei.
te tenetere, ua tupu rahi roa te faaroo evaudia e te paieti i Paratane. E ere mai te reira te huru i te pae matamua
*0 taua tenetere ra; e mea ino îa te faaroo e te paieti i te reira tan: te
■faieti-ore, te taiva, te aroha-ore...
ia Tarapu,
I te pae hopea no te 18 o
VEA
POROTETANI
Na te hoê râ tau orometua manao itoito
Atua e i Ta’na
Ekalesia
Parau,
Whitefield
o
tei riro
e
raua
o
5
roa
to raüa aâu i te
Wesley, i tiarauti i te mau
i te mau taata’toa ia
tatarahapa ratou
e
i ta ratôu mau ohipa iino,
ia fariu ratou i te Atua, mai te rave i te mau
ohipa e au i te tatarahapa. — E inaha, ua hopue maite àtura te puea
i to ratou
e
toaruaru,
e
taatoa i taua faahopue ora ; ua
tatarahapa te taata ;
huru oraraa ; ua itoito te Ekalesia, e ua rave i te
anaanatae rahi. O te huru atura ïa i te
pae
taui
ua
roa
to ratou
ohipa a te Fatu mai te
hopea no te 18 o te tenetere
(1792).
Eita’tura tatou e
i taua anotau
roo
manao no te hoê mau taata faa.Teie to ratou manao: eiaha te Evanelia ora ia
poro-
ra.
noa-hia i te vahi hoê;
parahi
i te hioraa i te
maere
e
poro
i roto i te maru no
noa
te
râ i rapae, i te mau fenua atea roa, tei
pohe mure-ore, oia hoi, i te mau etene.
Ua haarnau te tahi pae i te tahi taiete-tomoraa-orometua i
Inidia (1793),
e ua tono ratou ia W.
Carey, te hoê taata tapiri-punu i to’na toroa matamua. Ohipa rahi tuiroo ta taua taeae
ra, tei ûruhia i te Varua
Mo‘a, i
i te fenua Inidia.
rave
I te 2 râ
no Tetepa, i te matahiti
1795, to te Taiete faatupuma-parau
Lonedona haamauraahia.
no
■0
Ua feruri taua Taiete
ra
tono i ta’na
mau
nao
ia tonohia te
e:
e au
râ, aita to ratou
nua
ra :
fenua
o
taua
reo
orometua i Taina e
mau
orometua i
titifa.
—
tei
ina-
Tapone. Teie
opani
eiaha e haere i uta ; fenua ma‘i...
Tahiti e i te tahi atu â
o
ta ratou
1. E fenua ma‘i-ore
o
Tahiti. Aita
2. E fenua
maa
ohie. Te
I roto i te apoo-
mau
e
mau
fenua-motu, i te moana Pa-
faahioraa manao?
Teie ïa :
fiva rearea; mea ora te taata.
paia noa nei te taata tahiti
i te mau mahana
imiraa ohie roa to te maa.
3. E fenua titau ohie
o
Tahiti ; ua rahi to’na mau ava hapuraa
pahi.
4. E hau arii te hau i Tahiti ;
parahiraa hau to.te.hui-taata. E
pahi paratane e ia Tute.
5. E. mau
mai i
i
i upootia no te hio-raa-hia te huru o taua na fe¬
fifi roa ia haru ; fenua arii
faahepo rahi ; fenua
Eaha te huru
mau
aore
ai ia’na- ià
ra
Taiete, ua upootia te manao no te feia tei opua i te tono i te
mau
atoa ;
e au
manao
etaetahia i te papaa,
raa
i te fenua etene matamua roa
orometua matamua. l^ave rahi i taua Taiete
tahu'a marû te
ua
mau
pû marae. Eita paha ratou
e
mau
arii marû; aita e tama'i pinepine;
mâtau
o
Amo
e o
Pômare i te
mau
tahu'a tei faatere i te haamoriraa i te
opani i te hoê faaroo ê ia haere atoa
Tahiti.
„
6. E reo ohie te reo tahiti;
e ere i te reo haru-atâ!
VEA
6
POROTETANl
O te mau tumu hi'oraa manao teie i
maitihia’i Tahiti ei fenua matamua
faatupuraa Evanelia a taua Taiete ra.
E tia’toa ia parau e :
i te huru o te mau
ua maramarama te taata i
Paratane, i te reira tau,
fenua Tahiti. Na Tapena Uali raua o Tapena Tute, e
i faatia maite i te mau ohipa e te mau peu a
E ua oto rahi hoi to Para¬
tane i te faarooraa i te pohe aroha no Tute tei taparahihia e te mau etene
i Vaihi, i te matahiti 1779.
Putaveri ( Bougainville),
O
te taata tahiti.
No reira ratou i anaanatae ai.
*
*
*
Ua imi te Taiete i te mau orometua o
atoa-hia te hoê
pahi e to’na raatira.
—
te tonohia i Tahiti mâ; e ua imi-
Ua hoo hia-mai te pahi, e pahi
etaeta, e au no te mau tereraa roa e te maoro ; e ua mairihia
to’na i‘oa
Duff ( 0 Tarapu i te i‘oa tahiti ). Oia’toa te raatira, ua itea : o Tapena
e raatira aravihi mau o tei mâtau i te mau tere maoro
i te mau moana no Inidia e no Aferita. E e aito hoi no te faaroo o tei
faaoromai i te mau ati hururau i taua mau tere roa ra.
No te mau orometua-tono râ, ua ite-vave-atoa-hia ratou. Rave rahi tei
ia
Vilisoni (Wilson);
pûpû ia ratou ; 30 tei maitihia ; e ere râ i te mau orometua faatahinuhia
ana'e; e maha noa iho ! E 26 râ tei ore i faatahinuhia; e mau taeaè
paieti ana'e râ, e te toroa hururau: e tamuta o Pitinou (Bicknell); e hamani haneti o Broomhall ; e hamani ahu o Buchanan ; hamani tiaa o Tu-
(Cooper); tamuta fare o CoCk raua o Henere; tupai-auri o Hodge;
tamuta fare piriti o Henere Noti (Nott), etc...
E maha noa iho tei faaipoipohia. ■— Eaha te tumu i tono ai te .Taiete
pare
hamani ahu o Harper;
i te mau orometua
tei rahi to ratou mau toroa? Teie ïa: to’na tiaturiraa
i te faufaa rahi no te maramarama o te mau fe¬
ia haapii i te reira mau ohipa. — Hoê â faa¬
tupuraa o te mau unauna o te tino e te unauna o te Evanelia.
e, e ite vave to Tahiti
nua
papaà, e e oaoa ratou
faatura’tu i to metua fane.
tumu roa teie, e e parau mo'a. E mea tia roa ia haapao maitai te ù‘i api i teie ture.
E parau tei faaitehia mai no le hoê taata ruau i te fenua papaa. Te amohia ra e to’na tamaiti e hopoi i te fare raveraa ohipa
0 te feia veve. Tae atura raua i te hoê ofai rahi, tuu ihora te
tamaiti i te metua i nia iho, e parahi atoa’tura oia i pihai iho
e haamâha i to’na rohirohi. Tai noa’tura te metua, e na ô atura
te tamaiti: « A tai noa’tu, eita vau e hoi i mûri, ua fiu roa vau i
E parau
VEA
te raveraveraa ia
taata mai ia
oe
hopoi iiei au ia oe i te tare vairaa
huru, e vai iho ai ia oe».
te
Na ô atura te metua :
te mea te
7
e te
oe,
atoa
POROTETANl
hopoi nei
veve, te tai nei râ vau
E ta‘u
tamaiti, aita vau e tai nei no
raveraa
ohipa o te feia
i to oe tupuna tane! A
piti a'enei ahuru
«
oe ia‘u
i te tare
matahiti, i teie nei mahana, to'u amoraa i to‘u metua
teie vahi, e hopoi atoa i te tare raveraa
ohipa, e ua tuu
atoa vau ia'na i nia iho i teie ofai rahi e
haapee i to‘u rohirohi !
Ua taparu maite mai oia ia‘u, ma te oto, e faahoi ia’na ei raverave e ei faaarearea i to'u
pue tamarii ; hopoi roa’tura vau e
vaiiho atura i te tare raveraa
ohipa mai te aroha-ore ia’na. No
ma
pae
tane
na
to'u manaoraa i to'u metua tane aroha rahi i oto ai au».
Maere atura te tamaiti, e faahoi atura oia i te metua
tane,
mai te faatura maitai ia’na, e te
haapii atoa i te tamarii rii i te
na reira, no te mea ua na ô oia
e : e mea tano roa te
parau ta
te Atua e faaite mai e : e tahoohia mai te mau ino e te
mau maitai
atoa ta te taata e rave te tahi i te tahi.
Atua
e
horoa mai i te feia tei
faatura
—
E
hopea maitai ta te
maitai i to ratou
mau
metua.
« E faatura’tu i to
metua tane e i to metua vahiné; ia haamaorohia to oe pue mahana i te fenua ta to
Atua, ta lehova, e
horoa no oe ra » Exodo XX-12.
P^RAU RII API \
I.
—
Te poheraa o Tetuanui v.
Tetuamii
a
Ua pohe roa o Tetuanui v., te toa no
Ahupu, orometua i Papetoai. I Papetoai te poheraa, i te 13 no
—
Titema; ua hunahia i te mahana maha, i te 14. Tei reira Tahiarii raua o
Tapao, orometua,
te
e na raua i faatere i te oroa hunaraa.
Te faaite nei
Vea i to’na aroha i to tatou hoa orometua e i to’na utuafare.
—
11. Te Tama'i Rabi :
'-V
i
E ava‘e vero rahi, e te toetoe, e te
vari, e te âta pouri o Titema, i Europa.
No reira, aita i rahi roa te mau
parau; aita râ te mau aroraa i faaea.
1. Te leni i te tooa o te râ : Te
parau api i reira, o to te nuu purutia tamataraa i te hoê paturaa û‘ana rahi i te
pae ropu no te leni roa, tei reira te
Marite. Ua maû papu te nuu marite i na
poro e piti o te vahi i tupaihia
e te enemi ; ua
parari râ o ropu, e ua haere te enemi i mua, i roto i to ta¬
tou leni, mai te 80 km. te hohonu. Te tahi tumu i manuia’i teie
i)aturaa i
te matamua: o to’na û‘ana
rahi, e te vero rahi; e ua noa, e te âta meumeu
tei tau haehaa roa i nia i te fenua, i ore ai te
i nehenehe ai ia haapeapea i te enemi.
mau nuu-reva a te
Hau-Amui
VEA
8
POROIETANI
E vahi aivi atoa te area fenua ta te
enemi i maiti no to’na paturaa rahi ;
vari meumeu. — üa faaite o
e : teie paturaa a te enemi,
aita’tura ta’na mau pereoo-pâ i mau i roto i te
Eisenhower, te aito-faatere no te mau nuu-amui
te
O
paturaa ïa a te feia aita to
ratou e varua faahou, e o tei ite i to ratou
tiarauti oia i to’na mau nuu paatoa ia pa-
paruparu e fatata mai nei. E ua
liono ratou na roto i te hoê paturaa ralii
faahereliere-ore, o te horoa i te rê
ia tatou. E te na reirahia nei.
2. Te leni i te hiliaa o te râ :
E mea etaeta atoa te tamai i te pae i te
E leni
fenua Teheko, e i Honeteria, tae noa’tu i Yougoslavia.
roa ta te
tia i reira. üa aua-haaati-hia te oire rahi no Hongrie, o Budapest; te
Rp-
tutui
nei râ te Purutia i te mau fare i te auahi, ia ore te nuu rutia ia faufaahia i
te
reira.
atura oia e
farani (Juin),
3. Te hoÈ tere rahi hanahana no de Gaulle i Rutia: Ua tae
to’na mau faaterehau-mana, tae noa’tu i te hoê mau raatira nuu
te mau ohipa hohonu tei opuahia e na pae, i taua farereiraa. Ua farii
haapoupou-roa-hia to tatou pae e te Rutia e ua faahanahana-rahi-hia de Gaulle
e to’na mau taata.
Mau faaauraa paari tei ravehia e na pae e piti ia ore
Purutia ia tamai faahou ia Farani e ia Rutia i tera tau e î tera tau. — E
riro Farani i te ani atoa ia Paratane i te hoê faaauraa mai te reira te huru.
O te ravea ïa e parahi hau ai Europa i te mau tau i mua nei.
4.
Moana Patitifa: üa tapae faahou te nuu mari te i te hoê fenua api
no
—
Philipines, oia hoi i Mindoro. E te topita noa nei ta’na mau pamau oire hamaniraa raauhaa tamai i Tapone.
III.
Tomoraa fare-putivputivraa.- — Ua tomohia, i te -21 no Titema, te
hoê fare-putuputuraa api i Papara, i te pupu III-IV, oia hoi te pupu Galilea. E fare rahi ateatea ; tahua tima, tapoi punu, la au iho â i te hoho‘a tahito. E mahana nehenehe roa, e ua manuia roa teie oroa. — I te hora 10 i
te avatea te tomoraahia ; na te Peretiteni o te tuhaa I i taviri i te opaui, mai
te haaatihia e na orometua ra, e Tefaaora, Tearo, Teihotu, Tuarae, Teuira.
Na Verenie te a‘oraa: (Mareko I. 14) - Galilea te i‘oa. — Ua faatiahia teie
fare i nia i to’na tiaraa tahito o tei pùpùhia ei vauvau no te Evanelia e te
mau tupuna no
Legaïc. Ua tapiti faahou teie huaai paieti i teie pùpùraa,
na roto i te hoê oreroraa nehenehe roa, i mûri a‘e i te oroa.
lia haamauruuru te Peretiteni ia Teura, diatono no taua amuiraa ra, oia
hoi te tahi tumu i tere maite ai teie ohipa e tae noa’tu i to’na otiraa. — I
mûri a‘e i te pureraa, ua haapaohia te pae tino. Tei reira te mau oreroraa.
I taua mahana ra (21 no Titema) te tomo-atoaraahia te hoê fare paroita
api (ofai) i Afaahiti.
no
te pupu
hi-reva rarahi i te
—
Moni faufuru i te Ve‘a
Noël Taea 20; Si¬
Faaa : Tihoni v.
Dégagé 10; Adrien Dégagé 10. — Papara: Répéta v. 5. — RiPapeete: Théo. Teamo 30; T. B. 15;
Maraeura 10; Tetuanui v. Hautia 2.
mone
kitea: Tutea, or. 100.
la amuihia :
202 farane.
—
Mauruuru.
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1945