EPM_Vea Porotetani_194412.pdf
- extracted text
-
Te 44 0 te Matahiti
AITA’TU E NIU E TIA I TE
O TEi
HAAMAUHiA RA,
TITEMA 1944
-
TAATA’TOA IA H.iAMAU MAORI RA
oiA HOI TE
Mesia RA O Iesü. — I Korinetia
3, 11
HO O I TE MATAHITI
Ch,
Hihi 12.
-
HOÈ:
E PITI
TARA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
Hepetoma-Pureraa.
Eita te Vea e tiai i te ava‘e
Tenuare 1945 no te faaararaa i te mau
orometua e i te mau Paroi ta no te
Hepetoma-Pureraa o te tupu i te
matahiti apî, mai te 7 tae atu i te
13 no Tenuare 1945. Uaoti te mau
tumu-pure i te neneihia e i te operehia ei feruriraa
atea
orometua
na
e
na
te
te mau
diatono. la haapao-mau-hia taua
hepetoma
mai te itoito e te paieti e ia
faatia mai te Atua manahope i te mau
mau
pure O to’na pupu taata maitihia.
Teie te parau t^ te Tomite
Faatere no te Amuiraa Evanelia i
teienei ao e papa'i nei i te feia
faaroo :
Te titau faahou nei
matou, i teie nei a matahiti, i te feia teretitiano no te mau
fenua’toa, ia amui ratou i roto i te pure i te
'
hepeto¬
Eita’nei te pure itoito no te hoê nunaa
teretitiano, e riro ei mea faufaa rahi i rofo i teie nei
ma matamua no
Tenuare.
rahi roa, feia
tatou, i teie mahana ? E amui tatou mai te
ite-papu e : te faa¬
nei e te faatia nei te Atua i
te pure. E pûpù atu tatou i
mua
la’na i te mau ati, te mau
piauiui, te mau tautooraa, te mau aroraa e te mau hara no te
mau nunaa, e e imi
tatou i roto la’na i te
aroha o te au i to tatou mau ati
atoa.
Te faahepo rahi hia nei te
Ekalesia no te Mesia i teie
tau, ia anaan^ to’na maram.arama. Ua ara faahou mai
te mau faatereraa taero
no te mau
haapaoraa etene tahito e ta ratou mau
ohipa riaria roo
rahi. Te aro nei ratou i te
haapaoraa teretitiano. No reira, e au ia
tatou ia ite i te reira, e ia
paruru i to tatou faaroo, e ia
haaparare i
te ite o te Evanelia e ati noa
a‘e teie nei ao. Elaha tatou
ia vare:
e ohipa iti rahi ta te
haapaoraa teretitiano no te faatupu
faahouraa
ao no
roo
i te parau-tia e te maitai, te
ao tei tapoihia i te toto e o
parau-mau e te tiamâraa,
tei parari roa.
i roto i te hoê
VEA
2
POROTETANI
E tia mau hoi ia tatou ia oâoa i te mau
opuaraa tei ferurihia e te
maitai fàahou ai teie n«i ao ; ahia a'enei râ opua¬
raa nehenehe tei perehu noa i raro, no te hara o te taata, oià hoi te
mau Hau-Amui e
apî tei hinaarohia,
i te Mesia. Ô te
inaha ! o te
ora’i
taatoa.
la porohia te Evanelia i te mau fenua’toa e ia haapaohia ta’na parau
te feii, e te tahoo. Mai te mea e ao
ei taata apî atoa la e maitai ai ! Ei taata apî i roto
tiaturiraa hoê roa e maitai ai te mau tau a mûri nei ; e
Ekalesia na lesu te tiai no taua Parau Oaoa e
to te ao
nounou,
i te mau vahi atoa e tia’i.
O te mea rû ïa.
la amui maite tatou i roto i te pure, e faatupn ïa te
Atua i Ta’na
Maitai e e
Fafauraa Parau ; e ninii mai ïa oia i To’na Varua
roaa mai i ta’na Ekalesia te hoê puai apî e putapû ai te aau
mau
taata.
Te mau pure tei faaHahia e fei ore i faatiahia.
purehia ma te faaroo:
Te mau mea’toa ta outou e ani ia pure ra, a manao ai e noaa taua
mau mea ra, e noaa ïa ia outou (Mar. 11 ; 24; Mat. 21-22; Luka 23:
42-43 ; Heb. 10-22 ; 11-6 ; lak. 1-6 ). Eita râ e faatiahia te pure tei purehia
mai te faaroo-ore ( taiva ) : Eaha i ore ai i tia’i ia matou ia tiavaru i taua
demoni ra i rapae? No to outou faaroo-ore (Mat. 17: 19-20; Mat. 13:
58; 21-21 ; lak. 1: 6-7; 4: 2).
2. E faatiahia te mau pure tei purehia mai te tiaturi i te Atua, eiaha râ
mai te tiaturi i ta’na iho mau ohipa:
E tuu atu i to parau ia lehova; e tiaturi la’na, e Na’na e faatupu i te
reira (Sal. 37-5; Sal. 55-23; 86-7; Mas. 16-3; Luk. 11 : 5-13; Eph. 312; Phil. 4 6; Heb. 4-16; I I®a. 5-14...) Area o Kaina e ta’na ô,
aore ïa te Atua i ite mai ( Gen. 4-5 ).
3. E faatiahia te mau pure tei purehia mai te faaoromai, eiaha râ mai
te faaoromai-ore :
E pure ma te tuutuu-orc i te mau pure atoa ra, e te ani a te Varua
ra, e te ara-tamau maiteraa, e te aniraa hoi i te maitai no te feia mo'a
atoa (Eph. 6-18; Genese 32-26; Luk. 18: 1-8; 21-36; Ohipa 12-5;
Roma 12-12; Kol. 4-2...)
Te pure faaoromai-ore a Saula ( 1 Sam. 13 : 8-9, 13; H Arii 13: 14-19).
4. E faatiahia te pure no te feia aau haavare ore (Heb. 10-22; Sal.
17-1 ; 34-5; 119-145...) ; eiaha râ \o \& aau haavare (Mat. 15-8; lob.
27: 8-9; Is. 1: 11-15; 22: 12-14; Mat. 6: 5-7; 7-21; Luka 6-46).
5. Te pure haehaa (Luka 18: 9-14; Mas. 3-34; lob. 22-29). Eiaha
râ te pure teoteo ( lob. 35 : 12-'13 ; Mas. 1: 24-28 ; Luka 18: 11:14).
1. E faatiahia te mau pure tei
VEA
POROTETANI
3
6. Te pure o te taata
haapao i ta te Atua parau, loa. 15-7; Deut. 28 ;
1-2 ; Sal. 119 : 5-8
). Eiaha râ te pure a te taata aore e haapao (Mas.
28-9).
7. Te pure o te taata tei
fa'i i ta’na mau hara
( Luk. 15 : 21-22 ;
1:4-7; Sal. 32; 3-5; Hosea 14-1; lak. 4:
9-10). Eiaha,râ te
pure a te taata tei huna i ta’na
hara (los. 7: 12-13; 32:
3-4).
8. Te pure o te taata tei
faaore i ta vetahi ê r* hara ( .Mat. 6 :
12-14;
Eph. 4-32 ). Eiaha râ te
Neh.
pure a te taata tei
ore
hapa (Mat. 6-15; Mar. 11-26).
9. Te pure na roto i te
i'oa
rahi te
mau
no
parau rii faufaa-ore
10. Te pure i te vahi moê
ia hiohia e te taata
(Mat.
i faaore i ta vetahi ê
ra
lésa ( loa. 14-13 ). Eiaha râ te
pure tei
(Mat. 6-7 ).
(Mat. 6-6). Eiaha râ te pure a te Pharisea
6-5)
11. Te pure o te taata tei
pure na roto i te Varua Maitai
26-27). Eiaha râ na roto i te mau varua êê
(Roma 8 :
(idolo) (1er. 11 ; 13-14).
12. Te pure o te
feia parautia (lak. 5-16).
feia rave hara (loa. 9-31).
Eiaha râ te pure a te
E a‘oraa no te Fanauraa (Noela, 25 no
Mai haere
mea ra,
anae
tatou î
Titema)
Betelehema... e bio î taua
ta te Fatu i faaite mai ia tatou.
Luka II, 15 V. h.
A hia aenei to tatou
faarooraa i te Evanelia no
Noela, oia hoi teie mau
parau rii apî e te nehenehe ho te fanauraa
no lesu ? — Ua
mau aau noà
ia tatou — te feia
paari e te tamarii
teie mau aamu ora rahi tei
faatiahia
e Mataio raua o Luka,
üa ! i te
maramarama, i te oaoa.
Teie râ, a taa’i te huru oaoa no
taua oroa ra, te hinaaro
atoa nei Noela
e taitai ia tatou ia
lesu, te Faaora, oia hoi i te fatu no taua
oaoa ra. No
reira, teie te parau no Noela ta tatou e
feruri, maori
—
na‘o maramarama
roa
e
te taa
tatou i Betelehema... etc.
I. Te huru
râ, teie faaotiraa ma-
maitai
no
te
mau
tiai :
Mai haere ana'e
teie reo o te mau tiai
mamoe net, eaha ta huru
reol
1. O te reo ïa no te
paari mau.
Ua hio te mata e ua faaroo te.
taria no te mau tiai
mamoe i te hoe mau
mea maere: e maramarama
rahi i nia i te rai, e reo no
te tiria rahi o te
rai, e e mau melahi hoi.
Ua matau
o
—
ratou, e ua riaria. Teie râ, i to
ratou feruri maiteraa i te mau
parau ta ratou i faaroo, e i te mau
peu maere
ta ratou i ite, mai te mea o
te
Paari teie e
hahopc nei ia ratou: a haere
PuROTETAlNr
VEA
4
e
roa
Te ite nei
pô pouri... e te tapapa nei i Betelehema.
i taua aiu here.
Te
Atua.
haapii nei ia tatou
â ia tatou ia haere tataitahi tatou i Betelehema, e fare-
haapiiraa ralii ta te mau tiai mamoe e
i teie mahana no
1. E au mau
rei mata roa
Noela ?
i to tatou Faaora.
Ua riro te mau tiai mamoe
nei ei hioraa rahi no tatou. To ratou hohoa,
te feia paari ; to ratou reo, o te reo
1 te tohuraahia te hoe parau apî maere rahi, aita teie
O
inaha: te haere
Aue ïa utua e!
mai te oaoa, e mai te haaraaitai i te
E te hoi nei,
IL
aiu fanau api i faaitehia mai. No reira,
hio i taua
nei... noa'tu e
te hohoa ïa o
ïa no te paari. —
feia haehaa i tau-
haapapu.
pupu ; ua haere roa e
Oia’toa tatou. Te mau parau
tae noa
to tatou
no te Mesia, mai to’na fanauraa e
atu i to’na poheraa, e mau parau rarahi tumu ïa no. te ora o
varua; te Evanelia nei, o te hoe ïa màna faaora
roa, o
i te ora api ill Kor. 5-17).
Teie râ, ehia taata, i teie nei ao, tei tiaturi mau i te
e
te reira, mai te parau e: eita te reira e au faahou ia
Aita te mau tiai mamoe i na reira! Ua haere tino roa, i
ra, e
taaè
tei faatupu
reira tei patoi i
tatou!
reira
papu roa ! aita ratou
haa¬
i mârô faufaa ore i te parau a te melahi ; ua haere
râ, ratou iho, e hio.
No reira, te feia’toa
te maHaere i
(tei reira
Evanelia i te pororaahia). A haere i reira, mai te vaiiho i ta outou mau
nânâ, oia hoi to outou mau manao feapiti, to outou mau tapitapiraa,
outou
ohipa.
Eiaha e mârô ; eiaha e patoi. Haere i Betelehema,
hoi i te Evanelia mure ore, haere ia lesu iho ! A hio la’na iho : a
la’na iho, ma te aau haavare ore e te haehaa. E te hopea o taua tere
ra? E ite ïa outou i tei imi-mau-hia e to outou .aau; i te hoe Faaora fatata
ia outou, e te ora. E ite outou i te hoe tau‘a here o tei hinaaro i te
tauturu
ite amo i ta outou mau hopoia, e o te faaea i pihaiiho ia outou
tei ore â i farerei i te hau, e te oaoa, e
vai i roto i te Evanelia, e parau tatou ia ratou :
Betelehema e hio, oia hoi: haere i te pureraa e hio e e faaroo
ramarama ora e
te
mau
ta
—
oia
imi
roa
e
e
tae
noa’tu i te hopea.
To
tatou
Vea
faaarahia nei te
te
teie
E tarahu
te
ïa.
nei te matahiti api. No reira, te
mau hoa no te Vea tei ore â i aufau i ta raton utua no
matahili 1944, ia faaoti ratou i te reira parau, i
avae.
te reira. A aufau atoa i te matahiti 1945; o
mea au roa
Te fatata
VEA
POROTETANI
5
Te ani-atoa-hia nei te mau
orometua, e te mau hoa hoi — ia
faaite oioi mai ratou, hou te
matahiti api, te mau i'oa oie mau
hoa tei haere ê, e te fenna
api ta ratou i haere.
E mai te
mea ua
pohe roa te tahi, faaite atoa niai, —
Oîa'toa te hoe mau
hoa, tei hapono taipitihia ta ratou
vea, no te mea e
—
i‘oa Lo taua taata hoe
ra.
—
Faaafaro maitai
piti atoa ïa
—
hoa api ia haamata ratou i te
avae i Tenuare
mau
E
au
atoa te
1945.
Tahiti i te vai etenerêia.
Teie à te hoê tumu
ra,
maori râ
no
te
ati rahi
o
te taata
te m'an tamairaa tei
tupu
tera mataeinaa e tei'a mataeinaa,
tera
pu i
A tae
e :
o
tahiti i tahito
pinepine roa i roto-
fenua e tera fenua.
tei riro atu i te rima
o te enemi
;
aita roa e maa aroha i
faaitehia mai i nia iho ia ratou.
A
taa’tu
ai tei pohe i roto i te
aroraa, ua taparahihia te mau tîtî
; ua
hamani-ino-hia te mau tino taata
pohe; ua tahuhia i te auahi to
ratou mau oire ; ua
faaano-roa-hia to ratou fenua ; ua
tapa¬
rahihia ta ratou mau
vahiné, e ta ratou mau tamarii; e aore
ra,
ua horo ratou e
tapuni i nia i te mou'a.
I roto i te tahi
paeau o teie nei mau fenua, te nuu o
tei upootia ra, ua
faatupu ïa i te amuraamaa rahi roa no
rotp
i te tino
no te mau tîtî o tei
taparahihia i mûri a‘e i te aroraa. Ua
euhia taua mau tino taata
ra i roto i te
umu
rarahi,
e
ua
riro ra¬
tou et ina‘i na taua mau
aito taehae ra.
hoi
te
mau
nuu
o
Ei hoturaa riaria’toa te
reira
a‘e i te faatereraa
no
te arii
o
no
te
te pô.
ino e te pourî i raro
E taparahi taata oia mai te
aau
matamua mai à. la ino te
taata, e ia riro paatoa ratou ei demoni
i raro i hade ra, o
ta’na ïa
opuaraa. E ere râ i te feiaana'e tei
riro ei titi i roto i te tama'i
tei amuhia ra, e
ohipa tamau râ hoi
te amu taata i roto i te
vetahi mau fenua
nei,
mai ia Matuita
e te Tuamotu
(Anaa), Tubuai. I ta te mau parau tutuu
ra, .e
fenua amu taata o
Tapuae-Manu, oia hoi o Maiao nei. 1 te tau
i arii ai o
Tamatafetu, ia tapae atu te hoê taata
poria i reira,
aita i faaroo faahouhia te
parau no'na. Ua parauhia e, ua
pau i
te ma'o. Na te mau
tavini râ o te arii i
taparahi ia’na ; e ia pau
i te euhia, ua afaihia’tura
i uta, i te vahi taata
ore, amuhia
atura oia i rcira e te arii
e to'na mau
tavini.
ra
I te hoê mahana, ua
faaroo te arii vahiné ra o Feito
to’na tane i te
taparahi i to’na
e
te opua
tuaane, ia Tupuoroo. la ite u
VEA
POROTETANi
tei
huiraatira
Tupuoroo i taua parau ra, faaite atura oia i te
o
haere atu i reira, i te marae no Taaroa, e ui i te tahua e nahea i taua opuaraa a te arii ra. Ua parau mai ra te tahu'a e ;
ia pohe oia (te arii) e tia’i. Haponohia’tura na taata ra, o
houra raua o Raiteanui, ei rave i te reira ohipa. Aitairoroa, ua
haere atu o Tamatafetu e hopu i te pape, taparahî atura raua ia’na
ma le ofai, e ua pohe roa’tura oia.
Na Miti Papu (Barfï) i faatia mai i taua parau ra. E i roto i
te hoô putuputuraa i Maiao, ua faaroo oia i te hoê orero-parau
i te naô-raa e: « Inaha! teie nei fenua o tei parahihia na<e te
feia amu taata, ua riro ïa i raro a‘e i te Evanelia, ei fenua
taata tupu e te taea'e »,
Me-
?,i
André-Marc Teriitemaevarau VERNIER
(1921 - 1944)
Rahi
taata atoa
i te
hiRahi
mai na
tamaiti
Ua fanau taua tamaiti ra i Uturoa (fenua Raiatea) i te 18
Tiurai 192t. Mai te matahiti 1925 e tae noa’tu i te pae matamua no te matahiti 1933, tei Papeete oia i pihaiiho i te feia
métua ta’na e faaoaoa nei na roto i to’na aau marù e na roto i
to’na here ia raua, i te monoraa i na tuaana tootoru tei reva
a'enei i te fenua farani. Te haere ra oia i te haapiiraa Viénot
tupu atoa to’na anaanatae i te amui i te haapiiraa mahana
Novema i mairi a'enei, ua orero te Tavana
mua i te aro no te feia mana e no te mau
tei amui i roto i te aua-ma‘i ra i Paurani, ei haamana'oraa
mau tane e te mau vahiné no Farani tei pohe no to ratou
naaro i te tiamâ no te fenua ai‘a. I reira atoa to te Tavana
faaiteraa mai i te hoê parau apî aroha rahi tei niuniuhfa
Farani, oia hoi te poheraa no André-Marc Vernier, te
hopea na M. Charles Vernier ma.
I te 2 no
i te parau i
no
e
ua
Betela.
maha, i Paofai, ei te haapiiraa sabati, i
la tae i te ava'e no Fepuare 1933, te pee nei
oia i to’na tau
mai raua i Tahiti nei i
1934,
vaiihohia na tamarii e maha
aita
te utuafare taatoa i amui
metua i Farani. Teie râ, ia hoi faahou
te hopea no te matahiti
ua
i mûri ; e mai reira mai â,
to
faahou mai i te vahi hoê.
I to'na faaearaa i Farani, ua noaa
ia André te “Bachot”, oia
ei uputa ô ai te
Hau. Ua tae oia i roto
te
haava. Ore
i te
i faaea’i te
haa¬
hoi ua manuia oia i te tahi hiopoaraa tei riro
e
taata i roto i te mau haapiiraa teitei na te
i te haapiiraa e haapiihia’i te mau paruru e
mau
noa’i oia i ô ai i roto i te aua-pipi-orometua, ua opua mau
tavini i te Atua. Na roto i te mau ava'e
mau
piiraa, ua tauturu noa oia i te mau totaiete farani tei titau manilîini i te mau tamarii veve no te mau oire rarahi i te hoê mau
vahi maitatai no te haapii atu ia ratou i te haapa'oraa maitai e
ta faaroo evanelia.
/
V ÊA
POROTETAN 1
1
I te matahiti i raairi a'enei, ua
faahepohia te mau taata apî,
to’na u‘i, na roto i te
puai, ia haere ratou i te fenua purutia e rave i te ohipa i roto i te mau tare hamaniraa mauhaa tano
ma‘i; aore râ i tia ia’na ia tauturu i te mau enemi no te mau
Hau-Amui. Ua amui oia i te mau taata tei tapuni i roto i te mau
vahi mou'a, liai atu ai i te mahana e nehenehe ai ia raton ia
apiti i te mau nuu o te faatiamâ faahou i te fenua.
E tiaraa flfl roa to taua mau taata
tapuni ra. Ehia ati ta ratou
noa na roto i te mau mahana atoa? Aita ratou i
papai faahou i te rata i to ratou mau utuafare, ia ore ratou ia
itehia e ia
i faaoromai
or^& ratou mau fetii ia haapeapeahia. Ua opani
etaetahia te taata, eiaha roa e faaamu ia ratou. Aitâ tatou i faaroo i te rahiraa o te mau
ohipa ta te pupu taata no André i
rave na roto i na ava'e e
raverahi; te vahi iti râ ta tatou i ite,
teie ïa; ia tae i te ava'e noTiurai i mairi
a'enei, ua û ratou i te
faehau purutia i te tuhaa fenua ra tei
parauhia e o Vercors; ore
noa’i ta ratou mau mauhaa tama'i i faito ai i ta te
enemi, ua
aro
ratou na roto i te manao itoito mau
e
i reira to André pupu-
hiraahia. Na roto i to’na fanauraa, ua riro oia ei tamaiti tahlti ;
ua haamanao noa oia i teie nei fenua tei
reira te feia metua; e
tia mau hoi ia tatou ia faateniteni i to’na
pohe hanahana. Te
faaite atu nei tatou i to tatou aroha tumu ia M. Ch. Verenier e
i to’na hoa i teie taaeraa oto rahi. — Ua tiaturi noa raua i te
hoê farerei-faahou-raa i na tamarii e maha tei ore roa i farereihia
na roto i na matahiti
10, e inahal ua mairi hoi te hopea. Na te
Atua iho e tamahanahana i to raua aau.
J. Ch.
Te faaite faahou nei Verenie mâ i to raua mauruuru rahi i te
feia’toa tei aroha mai ia raua i roto i to raua ati.
PjllRAU RII API
E mea etaeta te tamal i te ava'e Novema; ua haere tatou i mua.
1. Europa tooa o te râ. — E mea itoito roa na nuu e
toru, i taua leni ra :
te nuu Paratane-Canada i
Holane; te nuu Marite i Purutia-Farani; e te nuu
Farani iho i te tuhaa i Franche-Comté e i Alsace.
Ua tiamâ roa te oire ava rahi
Belegika, o Anvers, i te mau aroraa veavea
rahi ta te Paratane i aro i Valkeren e i Beveland. E nehenehe atura i te mau
pahi no te Hau-amui ia haere aforo noa i Belegika, e huri i te faehau e te
mauhaa tamai, i nia i te mau leni tamai i Holane e i Purutia.
Ua pau roa te oire purutia o
Aix-la-Chapelle, e te mau area fenua i reira
î te nuu marite; te titau nei ratou i ta oire rahi
purutia ra ia Cologne e i te
pape ra ia Rhin.
Ua faatiamâ te tahi nuu marite i te hoe area fenua rahi farani, i
Lorraine,
e to’na oire
pû, ia Metz. — Ohipa faahiahia rahi ta te nuu farani no to
Generala Delattre de Tassigny i rave: na roto i na mahana e
ono, ua faa¬
tiamâ ratou i te hoe tuhaa rahi no Farani e no Alsace ; ua tae roa i te
pape
rahi, i Rhin o tei faataa ia Farani ia Purutia; ua tiamâ te oire pû no Alsace,
9 Strasbourg. — E
parau oaoa rahi.
VEA
s
PORQIETANI
Europa Ililiaa o'ia Ru. — Aita e parau ralii i te otia fenua puriitia,
tei Hongrie râ te rabiraa o te parau. Ua tae roa te nuu rutia i te mau
vahi papu e te ateatea no taua ferma faufaa rahi ; ua liaaati ratou, i te oiré'
pû, ia Budapest; ua tapu ratou i te nuu Furutia-Hongrie ira ropu, e ua haaparuparu. la topa Budapest, e titau ïa ratou i te oire pû no Autricke, ia
Vienne.
Teie râ, e tiai anei Purdtia e ia tae roa te Rutia i Vienne ? oia
toi i to’na pae uputa ?
3.
I Yougoslavie, i Heleni, i Italia, e niea iriaitai. roa. Te otohe noa- nei
te eneini, mai te tutui i te mau oire, e te topita i te mau ’aorai e te mau e‘a turu,
e te faauta’toa i Purutia i te taata tivila e rave rahi. Hamani ino rahi atoa
2.
i nia;
—
—■
—
ratou i te taata.
I Farani. — Ua hanahana roa o Farani 1 teie uei.,i te âro o te mau
no te Hau Amui, e no to te ao taatoa. Ua ’i-ehia te afaro e te
mana rahi no te faatereraa no de Gaulle; ua talioe oia i te aau no Farani.
E ua hïnaaro o Farani e aro faaoti roa i te enemi, e ia tae roa i Purutia. — Ua
4.
■—
Hau rarahi
o Churchill, te Faatere Hau aito no Parabane, e o Eden to’na hoa aito,
Paris; e 3 mahana i reira (10, 11, 12 ISToema) Rave rahi te mau oro‘a, te_
tae
i
mau
apooraa e te mau faaauraa parau hohonu tei haapaohia i reira. Ua farii
haapoupouhia raua e to raua pae e to Paris taatoa. E mea mahanahana roa.
Ua faaôhia Farani i roto i te Apooraa Rahi no Paratane-Marite-Rutia; e
faito to’na tiaraa i reira, i to ratou. — Na ratou e faaau i te mau faaauraa
rarahi ia vî Purutia.
Ua titau de Gaulle la Roosevelt e haere mal e farerai ia Farani e ia
Ua titau Staline (Rutia) ia de
-Parau maitatai anae ïa.
Paris.
Gaulle e haere mai e farerei ia Rutia. —■
rahi
5.
Moana Patitifa. —• I te hopea avae atopa, ua tapae te hoe nuu
marite i te hoe tuhaa fenua no Philippines, o Leyte. — E ua roaa te paeàu
rahi o taua fenua ra i te Marite na roto i te mau aroraa puai, C5.000 tapone
i pohe roa.
—•
E
e
te
mau aroraa. rahi iiana tei tupu atoa i rotopu i te nuu
moana marite
Tapone i te mau area miti i. Philippines. Pau rahi ta te Tapone, i ta
te Marite parau.
O ta te Marite rê i hau a‘e i te rahi e. tae roa mai i teicnei, mai te haamai o te tama‘i, i nia i te moana Patitifa; ua topa e 69 pahi tama‘i tapone ( te mea rarahi, e te mea nainai, e te mau pahi faauta avions ) ;
613 pahi-reva tapone tei ino atoa i taua mau aroraa ra. Ua parauhia e : e
ohie i teienei, i te mau pahi-reva marite, ia tapapa i te enemi i te mau vahi
ta’na i mana'o e : eita te Marite e tae vave mal i reira. El parau oaoa’toa
no tatou, no te mea, te fatata mai ra i teienei te fenua rahi farani o Initi-Taina (Indochine).
mataraa
Moni îaufuru î ïe
Papeete: M"'® Noël Taea 20: Simone Maraeura 10 ; Punaauia:
Orofara: Robert Ebb 20; Atuona: Tevao v.
10 ; Muiuaura : Haipo 20.
Gabriel Poroï 10;
la amuihia :
Mauruuru.
90 farané.
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau;
r'i
Fait partie de Vea Porotetani 1944