EPM_Vea Porotetani_194401.pdf
- extracted text
-
Te 44
0
le
Maiahiti
—
AITA'TÜ E NIU E TIA I TE
O TEt HAAMAUHiA RA.
TAJVTA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA
OIA HOi-TE Mesia RA O lESU. —
HOO I TB MATAHITI
Ch.
Hihi 1,
TENUARE 1944 —
I Korinetia 3, 11.
HOÊ : E PITI TARA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
1944 - la orana i te matahiti api - 1944
Te faaite nei te Vea Porotetani i to’na aroha tumu i to'na mau hoa
here, tei faariro ia’na ei manihini ora e ei tiaturiraa na raton i tera
avae e i tera avae. Oia’toa te raau Orometua, ete mau diatono, e te
mau paroita no na tùhaa e ono.
Te hinaaro nei te Vea e ia maitai roa outou i te mau mea atoa, i
teie tau apî. la tano ia outou atoa te aroharaa a loane ia Gaio, tei nà
ô e ; E tau here e, te hinaaro nei au ia maitai oe i te mau mea atoa
ra, e ia ora to tino, mai to varua e ora ra. III laone .2. - la tupu
ruperupe te faaroo evanelia i te mau vahi atoa ; ei roo ora ; ei hau'a
no'ano'a ; ia anaana i mua i ;te aro o te taata ; ia na mua râ i roto i
te aau, i te vahi moe !
Te aroha nei te Vea Porotetani i te Fenua nei, e to nia iho i to
tatou aia here. la hotu te fenua i te mau maitai tino e te varua, ia
parahi tatou mai te hepohepo ore, e te î, ma te haamaitai i te Atua
i ta’namau horoa. (Sal. 103 - 2 ; II Kor, 9 - 15). — la maitai to ta"
tou feia mana, mai te Tavana Rahi, te feia toroa o te hau, te mau
tavana e ta ratou mau apooraa. la itoito ratou i te tinai i te mau ino
tei faaino i te nunaa e te roo maitai no te fenua nei ; ia itoito ratou
i te faatupu i te ora e te hau.
Te aroha nei te Vea Porotetani i to tatou Metua here ia Farani.
la riro te matahiti 1944 nei ei hopea mau no to’na mau ati faaito ore ;
ia faatiamâ-roa-hia oia e to tatou mau nuu no te Hau amui ; ia hoi
mai to’na mau tamarii tîtî; ia maha te poia no te taata ; ia mahanahana to ratou tino ; ia rooa to ratou haapuraa ; ia tifai Farani i
ta’na mau vahi parari. la noho rate varua orâ no lesu i roto ia'na;
ia fanau faahou na roto i teie ati rahi ; ia mata‘u e ia faaroo i te Atua.
la riro mau 1944 nei ei matahiti no te Rê e no te Hauraa o teie
Tamai Rahi. — la farerei faahou tatou i ta tatou mau tamarii tei re¬
va’tu na i te aroraa ; ia hoi mai ratou mai te hopoi mai i ta ratou
raau ruru.
Te Vea Porotetani.
VE A
POROTE^TANI
Ho î@ hepefoma^pyre ( 2-8 Tenuare 1944 )
1. Eaitono lesuMesiao Hudson
Taylor! Na’na i haaparare i te Evanelia, (e ua faatupu rahi roa hia ta’na huero ora.) i te fenua tinito, i te
mana
o
te Varua
I te hoe tere
maitai.
taua taata i
no
ie i tere faahou :
ua
te fenua
topa roa te matai;
tinito, ^ita ron’tu to ratou pahi ta
miti. Ua ite
râ te raatira pahi e: e taata-pureo Hudson
Tayl"r nei ; no reira, ua ani
hua oia ia’na ia pure oia i te Atua, ia horoa hia nui te rn .tai maitai.
ua maina iao roa te
Ua farii te taata a te Atua ! Teie râ ta’na
i
oe
tefaanahonaho i te
Teie te auraa :
eiaha tatou
mau
tiai
i
te
©hipa ore noa ; a faaineine atoa tatou i
te
e
reo
i te raatira: iana mua roa
ie, e haru i te niatci, ia farara mai!’’
noa
te
Atua, mai te parahi
tupuraa mai o taua ora ra. E
ora
a
faa î te Atua i te aau i faaineinehia no te haru i te matai
farara mai.
2.
Te hoe
ruau
te
Varua, ia
tel mâiau i te
te tahi mai pae pape.
hoe
o
A pure mai te tiaturi roa i te Atua.
Inaha!
hoe i te taata, mai te tahi pae pape i
Hio maere aéra te tahi ratere i na hoê e piti a taua taata
papai hia te hoe reo latino : Ora, i nia i te tahi hoe,
papai atoa hia te reo ; Labora i nia i te tahi hoe. Ua faaite te taata
hoe i te auraa o teie ohipa. Te io‘a no to’na hoe, i te atau, o
pure\a-,it
e
ra.
ua
ua
io*a no to’na hoe i te aui, o rave i te ohipa ïa. Oia mau; ia hoe noa
hia te poti i te hoe hoê, e taninito noa ïa te poti, eita e afaro i mua
; ia
hoe apipitihia na lioe nei, te hoe o te pure e no te
ohipa, e afaro ïa te
hoeraa ! Na reira tatou, i to tatou oraraa i raro nei. A rave i na hoe e
piti.
3. Te hoe ruau vahiné i te fenua Lessouto
roa mai, aita te ûa i mairi i nia i te fenua :
[Aferita Apatoa). Mai mua
poai iti rahi ; ino rahi te
hepohepo te taata. Faaoti
atura te mau orometua e: etairururaa rahi o te
faatupuiiia i te hoe vahi
aléa; ia hope mai te mau paroita. E te ohipa e ravehia i reira, o te pure
mau
faapu
e
maa e te mau raau faahotu huero. Ua
ïa. E ani hia te ûa i te Atua.
Ua tausani e ua tausani te feia faaroo tei tae. Hoe noa iho tei afai i
to’na fttre amarara i taua tairururaa ra (ore noa’tu te raumai rahi i taua
maha^ija ra) maorira ; taua ruhia vahiné. E ia uihia oia i te tumu i afai
mai ai oia to’na fare amarara, te parau ra oia e ; Te maere nei au i ta
outou uiraa ! Eaha hoi ? E ere aenei to tatou tairururaa nei, e ani i te ûa !
No to‘u tiaturi roa raa e, eita tatou e purara, ua na mua mai te ûa rahi
j
topa, no reira vau i rave ai i to‘u fare amarara, ia ore au ia rari roa i
te hoiraa’tu i te fare. Te tiaturi roa nei au i te <parau a lesu : ta outou i
te
ani
ma
to‘u
i‘oa,
e
maitai te Metua ia horoa mai. Aita râ paha outou
tiaturi maitai nei i te Atua i ta outou pure.
e
1
VEA
POROTETANI
Tuatapaparaa paray no te Ekaiesia Tahiti.
Vea Porotetas.i i te tuatapspa, i tcie maapî, i te parau no to te Evanelia taeraa mai i Tahiti mâ nei, e no
Omuaraa : Te opua nei te
tahiti
to te Ekalesia tahiti
tupu maiteraa.
tuhaa rii no taua parau rahi
râ i te mea tuatiatl e te faatiamaite-hia; e mea motumotu noa e te ou'a haere. 1 teienei râ, e tuatapapa
maite tatou i te reira mau parau tahito, ei maitai no tatou i te tau hopea
nei. Na te reira mau tuatapaparaa e haapii ia tatou i te mau parau tahito
no to tatou nei fenua ;
e ite tatou i reira i te huru o te tupuraa o te
Evanelia, i Tahiti nei, to’na mau ati e to’na’toa mau rê. E e riro taua
mau parau ra i te faarahi i to tatou hereraa i ta tatou Ekalesia e i to ta¬
Ua faatiatia a'enet te Vea i te hoê mau
hanahana, i tera tau e i tera tau; e ere
ia’na.
tou taviniraa
-*
HOÊ :
TUHAA
Te huru
o
to te Evanelia
taeraa mai i
Tahiti.
Te
PENE I ;
raatira-pahi imi-feuua tei faaite i te
mau
huru
Tahiti i to Europa.
no
la ui tatou i to tatou
mana'o :
metua paratane matamua roa,
Eaha te tumu i tae mai ai te mau oro-
i Tahiti nei ? E pahono ïa tatou ; e piti tau
pahonoraa i reira:
rahi i te huru o te roo o te
tei faatia haerehia e te mau raatira-pahi papaa tei tae
1. No to te mau
mau
fenua Tahiti,
fenua papaa anaanatae
mai i ô tatou.
2. No to te mau taata
taata tahiti tei
e
ora’i to te
faaea
noa
te parau
i roto i Je marû no te pohe mure-ore, i te ora
ao.
E vaiiho rii tatou i te
i
faaroo, i Paratane, hinaaro i te horoa i te mau
piti
te pahonoraa i teie taime, e imi
râ tatou
matamua.
Na vai i faaite i to Europa
ratou mau peu ?
noa’tu
o
i te huru mau no teie mau pae fenua? fa
te huru o te taata, mai te teute.u e te manahune, tae
huru o te mau ture maohi, e te
i te hui-raatira e te hui-arii? te
ohipa et.ene ? te mau haamoriraa, mai te mau marae, te mau tusia,
tahu*a,»etc.? na vai? — Na te hoê mau raatira aito, no
te 18 o te tenétera, tei tono-haére-hia i nia i to ratou mau pahi ta-ie, e
imi haere i te fenua apî, ia amuihia i te basileia o to ratou mau aiii.
mau
e
te mau pupu
te leira mau raatira e:
ra
i roto i te area no Nuu-Hiva
roa
hoê mau fenua
haere-tia-roa i Niu-Tilani. Ait*
te vai mau ra te
Te mana'»
rarahi
râ ratou i ite i taua mau fenua no to ratou mau moemoea ;
roa
taiio haere ratou i nia ia
e
PUROTETAN
VEA
4
ia
Tahiti,
Fiti, ia Hamoa, etc.
.
e te
teie râ, ua
Tuamotu, e te mau fenua Rarotoa,
.
Tapena t/a// ( Wallis) i te
Tiunu, matahiti 1767. O “Dolphin” te i‘oa o to’na pahi.
Te huru ïa
ava'e
to te fenua Tahiti iteraahia e
no
Te vahi maere rahi no te taeraa mai o taua pahi matamua ra no “ Dol¬
phin ”'i Tahiti nei, maori râ; to’na tohu-raa-hia e te hoê mau tahu'a hi‘ohi‘o no te fenua nei.
1 Opoa, i te tairururaa hopea ( te pa‘i atua ) no
te oro'a rahi haamoriraa idolo tei parauhia o Hau pahu mil, e peu maere
tei tupu i taua oro'a ra, maori râ : te hoê mata'i-taviri tei tumotn roa i te
tumu rahi ati ( ta manu ) tei parauhia o; Paruru-mata‘i-i-Aana, tei tupu
i pihai iho i te marae tuiroo i Taputapu-atea. Ua hope te mata'u no te
mau nunaa taata tei hi'o i taua ohipa ra. I reira to te hoê tahu'a no Opoa,
o Vaita, parauraa e :
<' E homa ! eaha ta outou e feruri nei? Te feruri
nei i te tapao o teie raau i motu nei ? aita te raau nei i motu mai te pô
—
au'iu'i mai
».
Te ite nei au ; tei mua
rahi ! Te na mai te fanaua unauna
na le Tumu,
e haere mai e hi'o i teie uru-raau i Taputapu atea nei. E
tino ê to ratou, e tino ê to tatou, hoê ana'e râ huru, no te tumu mai, e
e riro teie nei fenua ia ratou. E mou teie haapaoraa tahito nei, e e tae mai
I reira to Vaita uru-raa hia, e to’na tohuraa e; «
ia'u nei te
hoi
te
auraa
mau
o
teie nei peu maere
manu mo'a o
te moana e te fenua
nei,
e
haere mai e ta'ihaa
(otohaa) i ta teie raau i motu e haapii nei ».
I te uiraahia Vaita
e
te mau tahu'a i te huru o teie mau
ratere maere
Te haere mai nei na nia i te hoê pahi ama
râ te arii
o Tamatoa i riri, aita’toa oia i riri i te tohu a te tahi atu tahu a no Raiatea, na Teitei, tei parauparau ia’na e : te vai ra te mahana e faaorehia’i
le mau opaniraa maa i opanihia'i te maü vahiné, e e amu atoa ratou i te
rahi, pahono mai
ore.
ra
oia ;
Ua riri te taata e te mau tahu'a i te reira huru parau ; aita
honu
e
te
huru
mau
maa
i rahuihia ra, na te mau atua e na te mau lane
ana‘ê.
1 Tahiti, le tohu atoa ra te
hoê tahu'a hi'ohi'o roo rahi, o Pau-ê e: Te
( hui-arü-vahine) unauna, na te hoê
te vehihia mai te upop e tae roa i te avae.
I te faarooraa o Pômare 1 i te reira parau, ua ui maere oia ia Pau-ê i
te ravea e ore e tahuri ai te hoê vaa ama-ore. I reira to Pau-ê raveraa i te
haere mai nei te tamarii a Tetua
vaa ama
ore, o
,hoê umete e to’na tuuraa i te reira — mai te hoê mau ofai i roto — i nia
i te pape. Aita hoi i tahuri. Ua maere e ua faahiahia te taata i te parau a
Pau-ê.
E toru
noa
iho mahana i mûri a'e i te reira, üa pohe o
Pau-ê, e aita
tae mai nei te pahi a Tapena Uali. Pii atura te taata: tera
mai te vaa ama-ore a Pau-ê, e tetià te tamarii/i Tetua unauna.
i maoro, inaha !
t
POROTETANl
5
hepetoma fo Tapena Uali faaearaa i Tahiti ; ua tutau
to’na
VËA
E 5 noa iho
i
reira tau,
pahi i Matavai, i tai noa i te otu‘e i Taharaa. Te tupu ra, te
hoê raau rahi hoe roi i nia iho ; i mairi ai Uali i taua ptu'e aivi ra: “te
aivi no te tumu raau hoê”.
I te reira tau, o Amo, no Papara, te arii ; te mana ra oia i nia i te
te
ta’na vahiné, tavana vahiné hanahana
Tupaia, no Raiatea, te tahu'a rahi, e taata maramarama roa. Ua peapea te pahi no Uali e te taata tahiti ; ua haruru te pupuhi ( a tahi ra ). I te hauraa râ, ua haere Uali i uta, e ua tuu mai Purea
te mau tapa'o note aroha e no te hereraa mau i teie manihini hanahana rahi.
(Te vai atura i mûri iho).
mataeinaa no
Haapape; o Purea
rahi ïa no Haapape. O
i
Haapiiraa Bibilia
Te Amuiraa feia taio
i te Parau a te Attia.
taata
pahono aenei te Vea i te ulraa iti e : e lia anei i te
taio i te Bibilia ? E ua faaite atoa te Vea i te hoe raau
ravea e riro ai taua taioraa ra ei mea faufaa mau na te taala-taio
Ua
noa
ia
I teio nei
mahana,
e
faatia tatou i te parau no to Amuiraa
fcia-laio i le Parau a te Alua. E amuiraa tahito roa; e ono ahuru
matahiti to’na raaoro. Te faatia nei te mau raelo no taua amui¬
raa
e:
e taio maite ratou, i to ratou iho utuafare, e mai
te
mairi ore i tera mahana e i tera mahana, i te tuhaa no te Bibi¬
lia tel faataahia î roto i te tabula i hapono hla i te mau melo.
Te faatia atoa
mau
nei ratou e: e pure ratou
te tahi i te tahi i te
Sa bâti atoa.
taua amuiraa i te matahiti 1882 ; i
hopea o taua matahiti ra, hoe ahuru ma hoe tausani
to taua amuiraa ra ; i te matahiti 1895, ua roaa mai e 300 tau¬
sani melo, e i te matahiti 1908, ua milioni ; mai reira mai à, ua
tupu noa i te rahiraa. E huero tinapi i te ueueraahia ; e
Tei Paratane te fanauraa
te
melo
i teie-
rahi marumaru, e te etaeta te mau amaa ; e nunaa
rahi tei faaea i to’na maru.
I te matahiti 1932. ua faahanahanahia te lubili 50
no taua amuiraa i Lonedona ; ua api te hoe fare rahi oreroraa
nei.
e raau
matahiti
tei tae mai na te mau fenua’toa o teie
i te hioraa e; te rahi maura te feia faaroo i teie nei ao tei taio uiaite i te Bibilia i te mau mahana’toa.
i to ratou utuafare, i te pureraa fetii e aôre ra i te tahi taime ê ;■
e e faufaa rahi roa tei roaa mai ia raton i taua taioraa.
parau i te mau auvaha,
nei ao ; e ua oaoa ratou
/
6
vea
I teie tau tamai,
ore ai e
porotetani
tira’tu ai taioràa parau e
maru
ai leaau,
e
hepohepb ai te manab ; tira’tu ai maramarama e anaana’i
té
pouri, e e pee ai te ata rumaruma.
O te tao'a teie o tei pupuhia i te Arii no Paratane i
to’na mahana tahinuraa ! O te buka teie ta te Peretiteni
no te Repupl*
rita tinito(e to'na hoa) o
Tchiang-Kai Siiek, e taiomaitai nei, ei
faaitoitoraa ia’na ia amo i ta’na mau
hopoi a i tei tan,
1 Tahiti nei, te vai mau nei te Arnuiraa feia
taio i te Parau a
te Atua. Hoe ahuru ma
piti matahiti te tanuiaahia teie huero
iti nainai roa i te aua orometua
te tupu
rii
noa
nei i te tahi
(te mau vahiné) e i Mamao; e
paroita ; eere ra i te tupuraa
No te aha râ hoi ? E riro
e, no te mea, aita tetaata
i ara maitai i te huru o teie
ohipa maitai mau. la hinaaro râ
te taio vea nei ia riro ei melo no taua
arnuiraa iti ra, e ani mai
oia i te tabula taioraa
parau no te matahiti 1944 (ua tae mai)
e e faatia
papu oia e, e haapao raau â oia i na ture e piti no
taua arnuiraa ra :
itoito
rnau
mau.
,
1. Te taio i te tubaa i
2 E pure i te
haapao hia no te mahana hoe ;
Sapafi no te mau melo o taua arnuiraa ra.
( Ani mai i le tabula IQii)
To tatou mau tamarii faehau i Aferita.
Te papai mai nei Teuira,
orometua-nuu, i te 1 no Tiunu e : ua tae mai te
Ve‘a Poroteiani no te ava‘e Tenuare
1943, e ua taiohia te mau parau rii apî
no te fenua na, e te mau
ohipa i tupu i roto i te mau paroita, te mau ohipa
te faaroo...
Maurnuru roa! E tapa'o faaite e : te vai noa nei te here na
te Atua i nia
ia tatou, mai te huru-ê-ore. Na’na e haihai atu nei
i to matou aroha na roto
i te rata ia outou na, e na’na’toa e haihai mai i
to outou aroha ia matou nei.
no
Te fariihia nei te reira i roto i te farii
repo,
eiaha i te taata nei.
ia riro râ te mana, i te Atua,
1 te 13
no teie ava'e
Me, te mahana ïa i hau ai te tama‘i i onei i Tunisia;
mahana ïa i horo‘a maitai te Atua i te rô na tatou i
teie pae i Aferita. I
te hora 9 i horo‘a mai ai te enemi ia’na ei
mau-auri i roto i te rima no te
Hau-Amui ; e ua faaroo outou i teie
parau rahi oaoa na roto i te radio. E pa¬
te
rau
mau
teie.
Teie râ,
Europa te toe i teienei. Te vai nei râ te mahana no te hauraa
Na te Fatu iho e horo'a mai i te mahana. 1 te 12 no teie ava'e
Me, i te pô, ua faarue mai â te hoê aito no tatou ia matou
; ua faaoti i
o
te reira pae.
to’na hororaa faehau.
Mea rahi te mau faehau tahiti tei
pepe haere, eere
râ i te mea ino. Ua hoi mai te tahi
pae na te fare-ma‘i. E piti râ, e fahoihia’tu ïa i te fenua na; o Teore no Paea e o Rataro
—
no
E riro tatou i te farerei ia tia i te
Fatu, i te
mea ua
oti ta matou
Papara.
hopea o teie matahiti, no te
permission. E haere atu matou i te fenua e toru ava'e.
VEA
POROTETANl
7
.^'Teie râ, te-tiai nei matou i te général de Gaulle; e haere mai oia e farerei
■^:?ia matou i teie mau mahana ; ei reira e papu ai te parau no te permission.
|I nanahi, ua tae mai te mau faehau no Nouméa, te piti o te pupu, i roto i te
I Bataillon nei. Ua farerei matou i teie nuu : te haere mai nei ratou e mono
,|ia matou. Na te Fatu e faaite ia tatou i teie mahana no te farereiraa. Mea
maitai matou pauroa.
I
1
P^RAÜ RH 3^PI
I I. — Tomoraa-fare.
Te papai mai nei Pakeekee, orometua i Üa-Pou:
|ua oti te fare putuputuraa i Hakahetau nei i te tomohia, i te Î1 no Tetepa
■|l943. 'Aita i rahi te mau parau no teie tomoraa;
e 2 hepetoma i mûri a‘e i
i;To‘u hoiraa mai, mai Ua-Huka, i tomohia’i. — Mai teie te huru: ua putuputu
.ijna amuiraa e-3 ( Tamara-Siona-Oliveta) i nia i te mahora, i mua mai i te
,;'fare ; ua himenohia te mau himene haamaitairaa i te Atua, e te mairiraa i‘oa
io taua fare
ra
ia Tamara
na
roto i te
reo
himene. Tomo atura te taata ; na
;,'Tiautu a Tekohu i iriti i te opani ; na te orometua na Pakeekee te a'oraa :
ySal. 92-12. E i te pô o taua mahana ra, e tuaroi tei ravehia na Hilaire, e
-tae noa'tu i te hora 10.
Poipoi a‘e, Sabati-oro‘a. I te pô, ua rave faahou
—
fhia te tuaroi, e uiuiraa i te
II.
Te Tama‘î Rahi.
—
mau
himene,
...
e ao
noa
a‘e i faaotihia’i.
—
üa taparahi te Purutia i te faatere no te aua orometua porotetani no StrasI bourg, te orometua ra o Appel!, i te oire i Clermont-FerranU. Ua na reira
atoa hia te tahi pae orometua haapii, e ua mau te tahi
pae i te auri..
'■
1.
—
Na Apooraa Rahi tumu no te
Hau Amui.
—
Ua tupu te apooraa
matamua i te oire
Aiphiti ra, le Caire. Tei reira na upoo tuiroo e te maramarama e te itoito no to tatou
pae, oia hoi té Pereliteni no Marite (o Roo■sevelt), te Faaterehau rahi no Paratane (o Churchill), e te Peretiteni no te
fenua tinito (o Chiang-Kai-Tckek ). — Ua feruri ratou i te parau no te
; tamai i te
Tapone ; ia faa-oioi-hia te raveraa', te mau paturaa; ia tauturu
atoa Ilia te leiiua tinito i te mau huru tauturu atoa.
( Ua taa noa ia tatou e;
;e mau aito faaroo porotetani taua na aito too 3 nei; e parau hioraa rahi
i mau ).
Te 2
te io‘a
ratou
o
o te
Apooraa, ua tupu ïa i Téhéran, te oire pû no Peretia, (o Iran
api). I taua apooraa'ra, aita ïa o Chiang Kai Tchek, o Staline râ,
Churchill e
o
Roosevelt. Ua feruri ratou i te
mau
ravea no
te haa-
potoraa i teip tamai rahi i te Purutia, e te parau no te mau otia fenua i Eu) ropa, e no Purutia hoi ia oti teie tamai. Ua tahoe maitai ratou i te mau
) faatereraa, te mau opuaraa e te mau raveraa. Na te mahana e. faaite ia ta’i tou i te tupuraa o te mau parau i feruri hia i reira. I te hoiraa mai o Churi Chili, roohia’tura oia i te ma‘i i Aiphiti, e tei reira â oia ( 23 no Titema)
? ua topa rii ra hoi te hau.
>'
V
'2. — / Rutia.
—
fenua i te toetoe
e
etaeta
i te pae
i nia,
rutia i faatiamâhia :
I
î
Ua ore te vari paruparu
te
e
i teienei ; ua paari roa te repo
hiona. No reira, ua haamata Rutia i te hoe paturaa
i Nev.el, e ua parari te leni purutia; e iti to 750 oire
tao'a pau iti
rahi tei mahere i te Rutia"
VEA
8
POROIETANI
Kiel, ua otohe rii te Rutia e iia mahere faahou
( Jitomirj i te Purutia. Eere râ i te parau fifi.
1 te oire i Karkov ua tarihia e 3 raatira purutia e lioe rutia o tei hamani
ino i te taata rutia i taua oire ra. Eita ïa mau huru taata aau ofai e faahereI
raro
rii râ, i te pae i
mau oire
tahi
te
herehia.
tupitahia te oire pû, o Berlin, e te mau nuu reva
topitaraaliia i te avae Tiiema ; ua
ino koe toata. o taua oira ralii ra. Ua faarue te taata, mai te rahi, i taua
3.
na
—
1 Purutia. —• Ua
Paratane e
na
Marite. E rave rahi te
oire, no te riaria e te haapuraa cre.
4.
I Italia. — Te haere maite iioa nei te mau nuu ainui i mua ; e ere
—
râ i te mea oioi roa, e tama‘i mou‘a
i
teie,
e te anotau vero
( toetoe, hiona ).
farani tei amui i te Marite e te Paratane i teie nei,
général Juin. E roo faahiahia mau to taua
Te parau apî râ : e Nitu
i raro a‘e i te faatereraa no le
nuu ra.
Aferita Apatoerau ). — üa faaoti te Apooraa rahi a de
tapeahia e e haavahia te feia toroa a te Plau Vichy, te mau raa¬
tira nuu, e te mau taata tei piri ino roa i te Hau Vichy, mai te amui i te
Purutia, i to raton hamani ino raa i te taata farani. E rave rahi te feia to¬
roa teitei no Farani tei huri hia aenei i te auri, te liai ra i te haavaraa.
6.
I Farani iho.
Itoito vî-ore to te mau Patriotes, oia hoi, to teie
mau Farani tei horo i te mou‘a e i roto i te mau uru-raau, ei patoiraâ i te
faaueraa a Purutia e : e haere e rave i te ohipa i Purutia. Te aro atoa nei
teie feia aau vî-ore i te Purutia i Farani, e e ohipa rahi ta tp enemi ia ratou.
No ratou te moni tei aufauhiaiho nei e to Tahiti (3 milioni faranee
tiahapa ) ia roaa ta ratou ,maa, e te ahu, e te mauhaa tama‘i.
7.
I te moana Patitifa. — E ohipa apî tei tupu i reira: 1. ua haru
te nuu-marite i te taatoa o te fenua Harorai ; 2. üa tapae te Marite-Paratane
i te fenua rahi Niu-Paratane, e ua»mau etaeta i reira; 3. te haere noa ra te
nuu-oteteralia i mua, i Papua ; 4. te haapeapea ra te Marite i te tuhaa motu
5.
—
Gaulle
1 Alger
e :
e
—
—
—
—
ra
Marshall.
•
Taina-Initia-Birmania. — Aita i rahi te mau parau apî i reira ; te
mana‘ohia nei râ e : te fàaiueiue ra te mau nuu-paratane-inarite-liuiio i te
8.
hoê
—
paturaa rahi,
tinito i taua
mau
ei faatiamâraa i te , “ e‘a Biremania”, e taehia’i te fenua
e i te mauhaa tama‘i atoa.
nuu ra,
li fâuturu i te Ve‘a
Papeete: Terai v. 2; Papara : Taimarae v. 10; Titi 10; PapeTuraa V. 2; T. 2; Teriifaatou 2; Faaa: Tiamata 2; Enota
2; Haapiti: H.T. lO’; MahaTiatoa : Tuterai v. 2'.
71,oo:
la amuihia :
48 fàrane.
MAÜRUURU.
Ua aufau aneî OE i fa oe Vea 1943?
faaafarol
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1944