EPM_Vea Porotetani_194312.pdf
- Texte
-
Te 43
0 le
Matahiti
—
TITEMA 1943
Hihi 12.
—
AITA'TU E NIU E TIA I TE TAATA'TOA lA HAAMAU
MAORI RA
OTEI HAAMAUHIA RA, OIA HOI TE
MESIA
RA O
HO O I TE MATAHITI Hf È
Ch.
Te hoê pureraa
O te 3 teie
i
o
:
—
I Korinetia 3, U,
FITI TARA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
rahi i Paofai, i te 11
te pureraa faahanahanaraa
Paofaî, i te 11
E
IeSB.
no noema
iaFarani.
o
1943,
tei faaterehia
naroto i teie tamai rahi. Na te feia mana
o tefenua i ani mai, ei haamanaoraa i te mau aito no
Farani tei pupu
aenei i toratou tino no to ratou aia, ei te mau aito tei tamau huna
noa i te aroraa i Farani iho, i teie tau, mai te tiai i te
mahana e tapae mai ai te mau nuu no te Hau Amui e faatiamà ia Farani.
I te poipoî no taua mahana ra, i te hora 7, ua mataitai to te oire
i te poroteraa faahiahia mau no te mau huru nuu atoa.e
faaineinehia nei i Tahiti nei ; ohipa api roa tei itehia i reira : te mau
pereoopâ, te mau faehau-môtô. te mau camion-faehau, te mau pupuhi fenua : ua faahoro pauroa hia ei hioraa na to té fenua.
Ua tae atoa te taata i te tii rahi ; tei reira te i‘oa no tem .u faehau
i
no noema,
pohe i te Tamai Rahi 1914-1918.
I te hora 8, ua faatere te faaroo tatolita i ta’na pureraa faahana¬
e ua faataahia ta te porotetani i te hora iva e te afa.
Hou te hora haamataraa, ua î roa te fare pureraa i te
taata, no te
mau huru faaroo atoa, e ua faatura roa ratou i taua
pureraa ra. Na
hanaraa,
Verenie, Peretiteni, te
pae matamua ; na M. Rey-Lescure te aoraa
farani. Ta’nâ irava i feruri : O tei tapea i to’na
ora, e ere
ïa oia i te ora ; area tei tuu noa i to’na ora... e ora la to’na. Na
M.
Charpier te aoraa reo tahiti : loane XV-33 : E. pohe to outou i teie nei
ao. E faaUoîto râ, ua riro te rê o teie nei ao iau. Fi
faaitoitoraa ïa
i te mau metua e te mau fetii no te mau tamarii tahiti tei
pohe i te
lehi, no te aia here, no Farani. E 2 himene reo farani. e 2 himene
reo tahiti. Ua faaoto atoa hia te man pû no te
nuu, ei faahanahana¬
raa i te mau aito tei pupu aenei i to ratou ora. —
I te faaotiraa, te manao noa ra te taata e: hoe purefaa rahi toe
;
te pureraa haamaitairaa i te Atua no te rê ta’na e horoa mai ia
tatou
i te matahiti 1944, e no te hauraa o teie Tamai Rahi.
i te
reo
POROTETANI
VEA
2
OrG‘^ faaîâhinuraa îa S^muela.
E oro'a rahi
i te
manihini
e
te hanahana tei
e
pô, i te 3
no
tupu i Tiva (Tahaa) i te mahana Toru
Noema. Ua nominohia te paroita no Tiva e te mau
rahi
rave
i te vahi hoe ei
i matauhia i te hio
roa
taata tei
tairuru
mai
no
i ô i roto i te fare
pae
I te taime i tomo ai
apee
atu i te tavini api,
mene
hanahana
e
te paeau
e
ite
mau
rahi
no
teie oro‘a taa ê tei
ore
ia
te rahi o te
Samuela, aita te tahi
mau
diatono manihini, tei
no ratou
te hio i te Tahinuraa
ra; e no
pureraa.
na
ua
14,
orometua
te
e
tia te taato'a i nia e ua himene i te tahi hifariiraa i to matou tomoraa i roto.
te navenave, no te
Na to Poutou i faaaraara i taua himene
ra.
Hou a'e i haamata’i te pureraa, ua
papaihia
aroha
e
e
te
taio Terupe, orometua, i te epitetoie
te Faatere aua pipi, ei faaite i to Verenie mâ, e to te mau pipi
here e te mauruuru ia Paparû mâ.
Ua faaterehia te pureraa ma te hanahana e te tura, e na Teuiarai no
e na Namata no Maupiti, i haapa'o i te tuhaa omuaraa. Na
Bora-Bora
M. Preiss te a'oraa i nia iho i te hoe vahi
reko ni
13-15);
e pae tau
no
te Evanelia
a
Mareko
(Ma-
tumu parau rarahi tei vauvauhia ei tuaroi no
taua oro'a nei.
1
irava 13
Haere atura lesu i nia i te hoe mou'a
;
i ta’na i hinaaro
-
e ua
parau
atura
ra.
Ua hinaaro ato'a hia te orometua
api
-
ia haere oia, amui atu i te nae tei maitihia e lesu, ei mau
hoa rahi ite ; oia hoî i te feia tei titauhia
taata aupuru e
faatia
tetolo mai â
tae
e
2) irava 14
oia ia ratou
:
i
roa
te tiarama mo'a no te Evanelia
-•
mai te mau Apo-
mai i teie nei anotau.
Ua faataa’tura oia i e tino ahuru e ma piti e ia tono hoi
haere i te Basileia.
api - ia ô atoa oia i roto i te pupu
arii, no te poro haere i te parau mo'a e te hirohiro uri-ore
e tana arii hanahana hope-ore.
e
poro
Ua faataa’toa hia teienei orometua
tiatia
na
vea a
te
te Basileia
3) irava 15: Ua haamana’luraia ratou ia faaora i te mau ma'i...
haamana’tu i ta’na i hinaaro, no te imi e te
rave i te mau ravea maitatai, e ora’i te taata i te ma'i riaria’ (ma'i varua,
ma'i tino) e no te afai i te parau mana e te mahanahana no lesu i roto i
te mau pô no te mihi e te mauiui - ia tupu te tiaturi raa papu i te ora
mau, e ia pee ê atu te mau tiaturiraa pour! e te pohe.
4) irava 15 : E ia tiavaru i te mau demoni.
Ua i teienei ao i te mau demoni ; ehia aau tei mahere' aenei ia ratou ?
e inaha, na lesu iho, o tei haavî i te Raatira rahi no te ao demoni, e
Na lesu iho, te Taote Nui e
POROTETANI
VEA
3
i te mau ofaaraa demoni, a tiavaru
i te io‘a mana e te hanahana no lesu.
i te mau demoni e i ta ratou mau tavini, e vî
haàmana’tu i Ta’na i maiti, ia haere oia
ai i te
demoni i rapae
mau
I noa’tu
teie nei
a
ihoâ ratou i te
5) irava 13
ao
maramarama
te Evanelia.
no
Ua parau atura oia i Ta’na i hinaaro ra: e ua haere mai
;
ratou la’na ra,...
ra
Irava 14
Ua faataa’tura oia î e tino ahuru ma piti,
:
aita te taata, tei
raa
la haere
pinepine roa te
faaarahia oia, ia haapii noa
haere raa, e te
ipihai ratou Ia’na..„
hia, e te titau raa hia ei mea faufaa ore, mai te mea
hinaaro hia, i haere î pihai iho i Tei hinaaro ia’na.
E riro te maiti
tiatia vea i pihai ihô i To’na Arii e tia’i, ia
hia oia ; no reira e afaro maitai ai te poro-
itoito hoi f
mouâ ra o ^ieremona
e rava'i ; e e riro mau te mau mea maitatai roa ta oulou i hapii aenei ei
mea faufaa ore, mai te mea, eita outou e haere pinepine i ni‘a i te mou'a,
E te
oromelua e, cita te haereraa i nia i te
mau
pihai-iho ia lesu, i tera mahana e i tera mahana.
A haere pinepine na i nia i te mou‘a i faahemahia’i lesu e te Diabolo,
ia ite hia te huru paari no te Diapolo, e ia haapii hia tatou i te huru
i
lesu i mua i ta’na faahema
no
raa.
la
mau
avauhia i te aro no Satani : “ e haere ê atu
i to tatou
aau
te reo
mana
oe”.,
pinepine na i nia i te mou‘a ra o Golagota, ia pio to tatpu
i te oto tatarahapa i mua i te aroha faito ore
no lesu Mesia faatatauro hia, e ia hoi tatou na taua mou'a mai, a porohaere ai i te parau no te tatarahapa e te aroha rahi.
A haere
turi i raro, e ia oto te aau
V
A haere
A
pinepine na i nia i te mou‘a no to lesu faahuru ê raa hia.
haapa'o mai ia Petero, ia lakobo e ia loane i haapa'o. Ua tahopu ra¬
nânâ a’era ratou i to ratou mata i nia, aore e taata i itea,
tou ia’na e ia
maori râ
o
lesu ana‘e
ra.
la ite to tatou
mo‘a,
e
ia
matp varua ia lesu ana‘e, e i to’na hanahana e i to’na
tahopu tatou ia’na ana‘e, a riro ai te mana e te hanahana
taata ei mea faufaa ore.
E ia haere
varaa
pinepine te tavini
i nia i te ra'i
e
noa-hia oia i tana parau
“O te mana’toa
“ana'e
“
o
tiai
-
a
te Atua i nia i te mou‘a no to lesu re-
ia üe
roa
oia i To’na
hopea vaiiho hia ei
te rai
e
te
ao
parau
atoa
nei,
mana
•
e
ia haamana'o-
tuutuu i ta’na i hinaaro ra ;
pùpûhia njai, tei ia'u
ua
ra.
faariro i te mau fenua atoa ei pipi... A
haapii atu ia. ratou î te haapa'o i te mau mea
“ato'a ta'ui parau atoa ia outou na, e inaha, tei pihai iho ïa vau ia outou
e tae noa’tu i te hopea no teie nei ao,
•
'
E teie nei, e haere outou e
“bapetito atu ai...
ma te
,
4
■
VEA
PuROTËTAN
la oti te a‘oraa, na Puhiava raua
oti te pure
teraa i
mua
-
M. Preiss i haapa'o i te tahinuraa - e ia
ua aratai hia Samiiela i nia i te puruipiti, e i reira tona faai-
i te nahoa rahi ite i
i nia iho i te Evanelia
la oti te
rahi,
oroa
faatahinuraa
i te aahiata,
e
ruuru roa
Luka
a
ua
ia ratou. Ua
Uturoa nei, hoe ava‘e te
Te tiai
nei to Tiva
tona
ma
mana'o na roto i te
haapa'ohia te hoe tuaroi
ua
hoe a'oraa
mau
manihini i to Tiva
ma
o
tei
te anaanatae
ïarii
mau-
atoa te orometua
maoro
te
mau
(Luka 1X62^....
faarue te
reva
o
-
oaoa
api, ia parahi i te oire pu i
i piliai iho i te faatere no te Tuhaa IV
i te mahaha
e
haamauhia’i
Samuela
ei
orometua faatere ia ratou.
E. Preiss.
Tomoraa fare putupufuraa
1. / T
aipaeè ( Ua Uka) Matuita.
E rata
Areni Broiun, tauturic orometua.- Uatupu taua oro'a
Atete 1943, i te hora 6 i te ahiahi. Ua haamatahia taua
oro‘a nei, mai te anai maitai hia te am.uiraa Galilea note himene tomoraa i rapae mai i te opani no te fare
putuputuraa. Ua himene
hia te himene tomoraa ma te faahiti atoa hia te io‘a o taua fare ra,
ra
i te 7
na
no
oia hoi o Kanaana.
E ia oti te himene i haamata’tu ai te taata i te tomo i roto i teie
maa
fare pahiko (potee) ; a haamatu’tu ai te
: Genese XVII-8. la oti te
aoraa, ua
metua
aoraa na
rave
Pakeekee
atoa hia te
oro¬
oroa
faaipoiporaa ; e i mûri ae, ua faaterehia te ohipa aufauraa
faatupuraa parau. E ua tae atoa mai te hoe amuiraa himene, oia hoi
te mau taata faaroo katolika, o tei farii hia mai ei manihini i roto i
taua oroa nei. E i te hora 10 i te pô i faaoti ai, e i haapadhia’i te hoe
no
te
taamaaraa
utuafare.
e
te inuraa taofe. E
purara’tuai te taata i to ratou
mau
2. i Papeete,
Tahiti^ i o te Rurutu.
Ua tupu ïa oro‘a i te mahana toru, i te 3 no noema. E ere teie fare
i te fare putuputuraa mau, e fare ra e au i te mau ohipa o te
faaroo,
oia hoi no Ebene-Ezera.
Mai
mai to te arii
Rurutu, no Epatiana a Teuruarii, opuapohe ihora : na te Apooraa tuhaa rà no Rurutu
e te tamaiti no Epatiana i amo i taua
opuaraa, i oti ai. Ua na mua
ra to te mau taata Rurutu no Papeete
haaputuraa i te one e té pü‘a
e te timâ i roto i te aua no Ebene-Esera ; na Rurutu mai tê
mau
tamuta, mai te arataihia e Arahiti, oronietua.
raa
mua
i taua fare
ra
;
no
VEA
POROTETANI
5
Inaha ! ua oti roa teie fare rahi paari i na mahana hoe ahuru ma
maha ; e ua tomohia i te 3 no noema na roto i te hoe
pureraa i Ebene-Ezera, o tei faatere hia e te orometua faatere no Papeete, mai te
tauturuhia e te mau orometua tei tae atu i taua oroa ra. O Betelehema te ïo‘a. la oti'te pureraa, ua haapaohia te pae tino.
Haapiiraa Bibilia
E tia anei i te taata
(
Ua
raaa
e
ua
noema).
e : e tia mau ïa, no te mea e faauereira aenei te feia faaroo i te mau anotau, mai
na
ô mai â i te tau
mai
te F. Tahito,
no
ora
no
e tae roa mai i teienei, e e
lesu i to tatou feruriraa, e ia noaa
te maramarama mau.
Ua faaitoito te
raa
ia taio i te Bibilia ?
vea no
pahono aenei tatou
ïa,
tauturu rahi te Varua
roa
noa
hio i te
a
Bibilia, mai
Haapaoraa Porotetani i te
mua
te bibilia i te
roa
mai,
no
te
mau
Totaiete nenei-
teie to’na hinaaro
mea
ia
:
utuafare atoa, e ia taio raaitehia e to te
utuafare atoa. .4hiri te mau fenua i farii e i
haapao i taua huero
roaa
ora
rahi,
te
o
te basileia
mau
o
hopea ïa no te mau
te Atua i te a© nei.
tamai
;
o
te tupuraa ïa no
Teie râ, e parau atoa tatou e: aita e faufaa te bibilia tei tuuhia i roto i to tatou mau utuafare, mai te mea aore i taio maite
hia, ci feruriraa, ei
aoraa,
afare tei nia i te paepae te
e te tahi mau taoa api e te
Eiaha
mai
e na
te taata
ei faaitoitoraa. Te rahi
o
reira ! A taio i te Parau
tei itea ia’na te taoa rahi
na
ra.
te
1. A taio i te
mau
utu¬
Atua,
a oaoa
ia’na,
Sal. U19; 162.
E tainata tatou i teienei i te feruri i te hoê mau
faufaahia’i tatou i te taio.raa i te Parau a te Atua ;
ê.— Parau
te
vai noaraa te bibilia; ua monohia
faufaa ore no te varua.
ravea
rii
e
bibilia,
tumu ïa.
no oe iho, eiaha mai te amui ia vetahi
Te, hinaaro nei te Atua i te paraparau ia
iho
; ia faaroo oe la’na e tia’i ! Eaha te ravea e ô ai ta’na a‘oia oe, ia rahi te taata i pihaiiho ia oe? E parau maitai hoi
te taio amui i te bibilia ; e mea ê râ te taio ia’na, no oe iho.
oe
raa
2. A imi
7^
i
oe
i te Atua Ora i roto i te Mau Parau i
Papaihia
faaroo la’na. Tei reira To’na parau-tia-raa ia oe,
3. Tamata i te irai e .te ite ,i, lo_ te Atuà huru, i reira !
mea, i reira oe e ite ai e : o vai Oia, e ta’na mau
ohipa.
; e
a
no
te
P0,R0TETAN1
VEA
6
Faufaa Api; a taio na te haamahopea. Eiaha e ouâ ; eiaha e maiti
haere, ia au i to oe manao. E ia hope te F. A. i te taiohia., tapiti i te taioraa.-- Rave ai i te F. Tahito.
O. Taio maite i te mau mahana 'aioa, mai te haamairi ore i te
4.
E
mua
na
taraa.,..
hoe
6
7.
e
i
i te taio i te
tae moa'tu i te
a'e mahana.
noa
toÿe oràraa laotoa. Mau aau noa’i ta oe
i te hoe tuhaa i te mau mahana atoa.
Eiaha oe e rave vave i te mau buka lalarara. la faaroo noa
te mau tataraa taata, e riro oe i -te mâtau i te reira ana'e,
A taio
bibilia,
oe
e
oe
e
roto i
na
feruri à
oe
i te faarue i te reo a to Atua i te parauraa
E tapao faatau atoa te imi vave i te mau
oe na reira raa, te, faaere nei oe ia oe iho I
te Fatu
i hinaaro i te horo'a ia
pure.
8. Eiaha
oe,
na
ia
oe.
buka tatararaa. I to
te marama ora ta
roto i te feruriraa e te
oioi r^a oe i te Parau
taui tivue-noa-hia oe, ee faaapi oioi roa hla. E mea oioi roa te lupuraa o te aeho ; e mea taere
râ to te huero sitona. Aita o Paulo i taui ta'ue hia ; e faaineineraa maoro tei tupu i roto i to'na aau. Mai to’na apiraa, te
vairaa i roto i to’na aau te tar^ no te Parau a te Atua. Te patoi
ra oia i te Mesia,
no to’na pouri.
Ua liiti râ te maramarama
ora i roto ia’na, i te mahanîi i faaroo ai oia ia lesu i te parauraa
mai ia’na : o vau o lesu ta oe e liamani ino nei ! Oia’toa oe ! Faaitoito i te taio, i te imi, i te feruri, no oe iho, i te Parau a te Atua,
e e hiti mai te maramarama i roto ia oe.
a
oe
e
tiaturi
e :
e maramarama
te Atua. Eiaha oe e manao e:
e
i te mau parau fifi e te feruri ata ta oe e
Bibilia. Avai iho ia ratou i roto i te
papa 0 to oe aau ! Haere i mua ; â taio e a feruri i te mau pa¬
rau maramarama.
E inaha ! ia tae i te tahi mahana è atu, ia
maoro to oe taioraa, na te Bibilia iho e na te Varua-Maitai e
tatara maramarama i taua mau parau fifira. E riro atoa te mau
tavini no Le ^tiia i te Lauturu la oe i taua vahi ra.
10. Area hoi, teie te ravea e haere oioi ai oe i mua i to oe taioraa
te Bibilia : o to oe hinaaro puai i te h,mpao i to te Atua hinaaro
ia au i tei faaite hia i roto i ta’na parau. Te na ô nei lesu : O
tei hinaaro maite i te huapao i To’na ra hinaaro, e ite ïa i ta‘u
e haapii nei, e na te Atua, e Na'u iho. loa 7 :
17.
11. A faariro i ta oe e taio nei, mai te hoe pure : a ani la’na i
to’na varua. A ,ani, a imi, a patolo... E roaa ta oe ; e ite oe ;
e
iritilîia te opani. Evahi liia te mau tapao taati o te buka (Apo.
4-9.) Faaitoito.
9.
Eiaha
oe e
peapea
farerei, i to oe taioraa I te
—
4
4
VEA
POROTETANl
To Utou Vea
O Titema teie, te ava ‘e hopea ; ua f ata ta tatou i te tomo i te matahiti api. Te poroi nei te Vea i ta’na mau hoa e :
1. A aufau i ta outou utua i teie avae (to te matahiti 1943 e to te
matahiti 1944). Eiaha e taupupu ; eiaha tatou e tarahu ; faaafaro i
te reira.
2. No te mau hoa api, e au
1944.
maitai ia haamata ratou i te
avae
Te-
nuare
3. E haponohia te
Vea, i teie
nO te
Kaiena taioraa mahanaal944Bi te
mau
hoa atoa
avae.
4. la taui noa’tu te hoe hoa no te Vea i to’na mataeinaa nohoraa,
faaite ïa i te faatere no te Vea (aorê ra i te orometua) ; eiaha te
Vea ia hapono faufaa orehia i te nohoraa tahito.
5. Te faaite faahou nei te Vea i to’na mauruuru i te mau hoa’toa
rahi tei tauturu noa ia’na, i te matahiti 1943.
e rave
P^RAU
I.
—
E tano te mahana Fanauraa i
RM
maha
te
maa,
25
no
Titema. E
ta-
Faaitoito tatou i te faahanahana maitai i te mau pureraa no
te mau oroa e fatata mai nei : te fanaui'aa, te pô matahiti, te matahiti apî
e te sapati matamua no te matahiti apî.
II.
üa oti te mau tumupure no te Hepetoma Pure 1944 i te neneihia
e i te haponohia.— E haapaohia taua hepetoma
tuaè mai te sapati i te 2
pati te 26.
—
—
tenuare tae noa’tu i te mahana maa,
no
i te 8.
III.
Faaineine atoa i te mau maitiraa
raa hoi ; ei te avae tenuare e rave ai. —
—
IV.
—
Te Tamai Bahi.
üa haamata te anotau
ore
noa
ai i puai roa’i i te
nei te Hau amui i
1.
—
faaapiraa diatono,
e te
—
vero, e
retahi
te hioua, e te toetoe.
mau
tiaraa ;
area
hoi, aita
e
No reira te tamai i
faaearaa, e te haere
mua.
Butia.— E ohip^ maere ta tenuuRutia; aita to’na aho
tiurai mai â, a haamata’i ta’na paturaa rahi i mua. — Ua
—■
avae
faanavai-
i pau mai te
rîro roa’tura
sahi o Dniepr ia ratou e te mau oire rarahi i reira (Kief, Tcherkassi, Krementohoug) ua Ue ratou i te mûri avai, i te hiti' no te Miti Ereere.— I te pae i Kief, ua parari faahou te leni purutia, e ua tomo te hoe
nuu rutia i mûri roa mai i te purutia.— E 90 kilomètres toe, e taeahia’i te
te anapape
otia tahito
raa
e
ei
no
Poloneia Rutia.— üa riro'tauà fenua
te Hau amui, e no to te ao.
ra e
to’ua
nuu
ei
maere
oaoa no
Italia.— Te hoe parau maere tei tupu i Italia i te avae atopa, maori
Italia faaite raa ia Purutia e : ua enemi raua i teie nei ; e no reira,
te tamai nei Italia (te paeau o te Arii) ia Purutia. Aita rà Italia i fariihia
ei melo no te Hau amui ; te tauturu nei rà ia ratou.
Te haere noa nei te mau Marite-Paratane i mua, i Italia-ropu. Ua mairi
2.
ra :
;y
•'i'rf'j
4
4
—
to
Volturno e o Sangro i mûri ; oia’toa na oire tumu o
Isernia. Teie rà, te taupupu rii nei te ohipa i reira, no te mev,
aena na
an,apape ra ,o
Termoli,
e o
4.—
VÈA
8
POROTËTANl
tamai moua teie, e anotau vero. Ua
enemi i te mau ea-turu, e te mau
cire rahi tuiroo o JRoma.
e
te
3.
—
vai pue te inau anapape ; ua
purumu.—
pahi reva o te Hau Aniui. — Itoito rahi to ratou i te
mau oire hamaniraa mauhaa tamai a te
auo
oire rarahi i Eremani, i Italia, i Otetiria, e i Farani hoi. — E 2000
Te
mau nuu
nei
eiiemi. Te
topitaraa i te
to mau
faaino
ïe fatata mai nei rà te
topita tei hue hia i te pô hoe i nia ia- Berlin, te oire pû i Purutia. Ura
j.ahi to te mau oire i te auahi. Eita te ura e faaea.
1 te Moana Patitifa.— E ohipa rahi tei rave hia i te-fenua rahi
Papua e î te mau tuhaa motu Salomon, mai ia atopa mai ; ua haru na nuu
marite-oteteralia-Niuterani i te hoe mau tiaraa etaeta rahi a te Tapone, mai
ia Pilshafen, Choiseul, Bougainville. — Pau rahi to te mau pahi tapone i te
reira mau area.— I te pae ropu no noema, ua.haru faahou te marite i tehoè
mau motu no te mau fenua Harorai (Gilbert) TE riro îa ei tauraa no ta ra¬
tou mau pahi reva, e ei haapuraa no ta ratou mau pahi tamai, i to ratou
tane
haafatata maiteraa ia
Tapone.
rarahi i
tamai
maite
Te Apooraa rahi i Moscou. — Ua putuputu na faaterehau
no Rutia-Marite-Paratane i Moscou (Rutia) e feruri i te parau no teie
rahi e no te mau ohipa e au ia rave i oti teie tamai,— Ua tahoe
ratou i to ratou mau inana'o e ua faaoti ratou e: ia haapotohia teie
6.
—
tamai
i te mau ravea e au ; e ua faaau atoa ratou i te mau faaauraa tumu
note huru no Europa e no Purutia, ia oti te tamai.— Parau maitai
ua tino hoe te Hau Amui ; eiaha e amahaniaha. — Ua faaite atoa ratou i te
mau enemi : e haavahia e e faautuahia te mau taata (pae tivila-pae nuu) tei
hamani iuo noa, mai te tia ore, i te taata e rave rahi.
na
roto
teie:
6.
Farani aro i Alger.— E rave rahi te mau auvaha mana tei tae mai
Alger (Afirita Apatoerau) mai Farani mai, ei auvaharaa i te mau pupu
politita e vai i Farani i teie tau, i roto i te Apooraa Rahi mana tei faatu—
i
puhia e te Tomite faatere no Farani Aro. Ua haamatahia te mau ohipa no
taua Apooraa Rahi.— Ua tahoe te mau auvaha no Farani e no te mau aihuaraau farani i to ratou mau mana‘o no te huru o te faatereraa ia Farani,
i te màhana e faatiamahia’i oia i te enemi.— Ua faaoti ratou e ; o de Gaulle
te Peretiteni hoe roa no te Tomite Faatere ia Farani Aro; e ua riro o Gi¬
raud ei Generala rahi faatere i te pae o te nuu no Farani, i Afirita. —
500.000 faehau to taua nuu ra ; ua ineine noa no te tomoraa i Farani, ia
tae i te mahana e faauehia’i.
E
Moni ïauturu i te Ve‘a
Titi :(0; Pirae:
10; Maiao:
Papeete: Atoni a More 2; Papara : Manatua5; Vaitape\ 5;
Raihei 2; Tuterai 2; Arue:
Raurea 2: Taiia : Tetua v.
Utihi 5 ; Rikitea : te Paroita 50.
la amuihia:
93,
-
farane.
*
MAURUURU.
Haponoraa i le Vea i le mau Faehau :
Papeete^ : Cl Teihotu 14 ; Pirae : M. Barrier : 10 ; Papara : Poura v. 20 ;
Makaiea : (de la part de Lorraine-France) 250; Faiu-Iva : Mme Piehi 20;
Moni tauturu no te
Rikitea: te Paroita 50.
la amuihia:
Imprimerie
MAURUURU.
364 farane.
eue f.
juventin
—
rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1943