EPM_Vea Porotetani_194311.pdf
- extracted text
-
Te 43 0 te Matahitî
—
NOVEMA 1943 —
Hiüi il.
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA
O TEI HAAMAÜHIA RA, OIA HOI TE MeSIA RA O
HO O I TE MATAHITI
Ch.
lESü. — I Korinetia 3, 11.
HCÊ: E PITI TARA.
VERNIER, Directeur-Gérant.
la tapea mai lehova ia‘u,
eiha vau e horo‘a i te aia tupuna na' oe,..
I Arii
XXI-3.
("ATo te 11 no Noema)
Te riro nei te 11 no Noema, i teie mau matahiti tamai, ei mahana
rahi'hanahana. — I te 11 no Noema 1918 to Farâni e to te Hau amui
upootiaraa i nia i te enemi, i te Tamai Rahi matamua (1914-1918) —
E inaha ! ua faahanahana noa o Farani-Aro i te 11 no Noema, na
roto i teie tamai rahi piti, ei faaite i to’na tiaturi papuraa i te rê,
noa’tu o Farani i tiama i te enemi i teie tau. I teie 11 no Noema
mau aihuaraau farani i teie nei ao, ei faahanahanaraa i teie mau aito — to te leni tamai — e to Farani iho, o tei tamau
ore
1943 e amni te
i te aroraa, no to ratou hinaaro ore i te horoa i to ratou aia tupuna
na
te enemi.
I.
—
Eaha te aia tupuna tèi ore roa i tia ia Nabota, ta horo ‘a ia
Ahaha, ia au i ta tatou ira va upoo nei ?
"1.
O te fenua ia o to’na mau tupuna! Ua taparu râ hoi te arii
mana o Ahaba i taua fenua iti ra, no ta’na opuaraa i te faarahi i to’na
—
aua
vine. Ua manao te arii e : e maru noa teie huiraatira iti i te anito’na fatu ; e ua tia roa i te arii ia hoo roa mai i te hoo moni,
raa a
e aore ra
ia taui i te tahi fenua ê... E inaha ! ua patoi etaeta roa teie
taata iti no te aru i te aniraa a taua arii
teitei, mai te parau atu
ia’na e : Eiaha vau e horo'a i te aia tupuna na oe! No te aha hoi ?
No te mea, e faufaa tupuna teie ! e ere i to’na noa iho ! Te mau
maitai o taua fenua rà, na to’na mau tupuna i ohipa maite ; te mau
raau faahotu
huero, ua tanu anaehia e ratou ra ; na ratou i patu i te
aua ; i ô i te apoo pape. Ua rari taua repo râ i to ratou hou ; e ua ta-
vi<:a
2
pûrotetani
nuhia to ratou
raau tino i reira, e ua anoi i taua repo ra. Eaha
ihora e tia’i iaNabota ia hoo, mai te tahi tamaiti iti nenevatehuru
i teie aua tei riro ei i‘o no to’nai'o, ei toto no to’na toto..., ei metua
faaamu no’na ra.
I
,
A tahi ïa hior^a no oe, te taata tahiti.^tei hoo haere noa i te faufaa tupuna, mai te taiâ ore i' te reira ohipa.
IL
—
Eaha te aia tupuna o te ore roa e Ua i te feia faaroo
atu ia Ahaba,
1.
—
i te tau hopea nei?
O to ratou ia faaroo.
-
\
Aue te hajie no te tahi pae feia tei
maha‘o e : e tia noa ia faarue i to’na faaroO,
roo
ia hoo
-
a rave ai i te tahi faa¬
ê ; e O tei riro i te mau taparuraa a te mau luko haru o tei tomo
i roto i te aua mamoe na te tahi mau êa moe.
to ratou pouri rahi i to ratou iho faaroo ; ahiri
E tapao te reira no
ratou i maramarama
—
i te Parau a te Atua, e i te Evanelia faaora no lesu-Mesia, ahiri ra¬
tou i farerei i to ratou Fatu, ta loane i parau e : tei roto ia’na teora
e taua ora ra o
to te taata ïa maramarama (loane I.
4 ), eita ïa e hoo
màmâ noa i to ratou aia faaroo - Aita to ratou mau tupuna i tahito
ê, i na reira : ua manii to ratou toto, e uahope to ratou faaoromairaa
i te mau ati, no to ratou tapea etaetaraa i to ratou aia : oia hoi te Faa¬
roo
ia lesu, to ratou Fatu ora.
III. — Eaha te- aia tupuna tei ore roa i tia i te mau aito i Farani
e
i to tatou mau nuu, e ia tatou atoa hoi, ia hoo, i teie tau ?
O to tatou ïa Tiamaraa.
Ore noa’tu te
pae, ua riro
mau
—
(liberté)
faainoraa i faainohia’i te Tiamaraa e te tahi
te Tiarnaraa, i te taata farani, mai te hoe fetii, mai te
hoe metua vahiné hererahihia, i te mau tau atoa ra. E no to ratou nou- '
nouraa
i taua faufaa tupuna, i pûpû noa’i te mau tamarii Farani i
to ratou tinç i te
pohe, e i manii rahi ai to ratou toto, i tera tau e i
tera tau.
Te hinaaro hua nei te enemi i te taahi i taua tiamaraa hanahana
taata, e e faariro i te mau nunaa mai te hoe nana rahi tîtî ; tîtîte pae tino ; tîtîraa i te pae o te mau faufaa tino ; tîtîraa i te
pae 0 te varua. Aita râ taua tîtîraa ra i fariihia ete pae au rahi roa
0 te mau taata farani.
E i teie tau i Farani, te tiatia nei te feia
api e te feia paari, e te patoi etaeta nei i te mau faariariaraa a te
enemi i taua mau vahi ra. Lteieoroa no te 11 no Noema 1943, e haamanao tatou, i ta tatou mau pure, i te mau aito, i Farani, o tei pa0 te
raa i
-
rauhia “Patriotes”, o tei faarue i to ratou mau utuafare, e o teiimi
i te hoe pupuniraa i nia i te maumoua, i roto i te aihere, mai te faaoromai i te toetoe e te poia, e te mau huru ati atoa, no te mea : eita
e tia ia ratou ia hoo i to ratou aia tupuna, oia hoi to ratou Tiamaraa.
VEA
3
POROTETANI
taua faufaa rahi ra.
Teie râ, o to tatou iho tiamaraa ta ratou e paruru atoa nei, i to
ratou patoiraa i te mau faatîtîraa a te enetni, mai ta ratou e rave nei.
Haamana‘0 tatou i te reira i teie tau, e a tauturu ia ratou, ia au
E
mea
maitai a‘e na ratou te pohe i te tuu i
i te vahi e maraa ia tatou.
To tatou mau tamarii tahitî, i nia i te leni.
I. / Para^cLne.— Te papai mai nei te raatira orometua nnu o
Frank Christol ( tuaane no Vereiiie V.) e tia i Lonedona ( Paratane ) e! ua faaroo iho nei nu i te ohipa rahi faahiahia a te Ser¬
gent ra, a Mara Natapu, radio mitraiiteur,—üa topa to’na bom¬
bardier ( pahi reva rahi topita fenua ) i nia i te iri o te moana,
e ua tahiiri roa. Aita râ i raoe te hiroa a teie lamaiti ite roa i te
hopu i raro i te miti, ia au i ta ratou i mâtau i te Jenua Tahiti.
Ua hopu oia, e ua ora ia'na to’na pailati ; e ua faahoi atoa mai
oia i te tino no te taata hiopoa, e ua taa ratou i nia i te “ dingy”,
oia hûi te poti uaua e vai i nia i te mau bombardier. I teie taime,
tei te tare maU to tatou boa i te tahi vahi i Paratane. Aita vau i
farerei tino ia'na, e aita toa vau i ite e: ua rahi anei e aore ra
ua iti anei to’na peperaa. Ane teie mau tamarii tahiti i te itoito
e... Na Machecourt teie mau parau api i faaitemai. Ua anaana tae
roa’toa to’na aau. (R rata no te 24 no Tiurai 1943).
faahou nei te tahi rata api, no te 4 no Atete 43 e : o
o tei pepe aenei, ua matai roa i teie nei. E haere
tino mai oia ananahi, e farerei ia’u. Mea matai atoa o William
Faremiro, raatira tùtû i nia i te hoe pahi iti tamai, i te tahi vahi
i Aferita. Ua mauruuru roa oia i te Vea Porotetani o tei tae
Te na 6
Mara
Natapu
maite ia’na.
ua farerei roa vau, i to ratou tapaeraa, i na taeae
hoe, ia Toropani ma, e te mau tamarii tahiti o tei faaineinehia i teie tau i te haapiiraa parachutiste (faehau amarara ).
Aita vau i manuia no te fariiraa ia ratou i tou utuafare, no te
mea e mea oioi roa to ratou revarna i Le haapiiraa.
Teie te tahi:
opu
II, I Tunisie.
—
E rata na Tihoni Martin,
Sergent, i to’na papa
ruau.
Ua
mauruuru
roa
vau
i te taeraa mai o ta oe rata; e ua taio
i te irava parau ta oe i horoa mai ei aratairaa ia’u i roto i teie
nei oraraa purutia ta matou o orn nei. Ua taio atoa vau i te tahi
irava tahito ta o(‘ i fanite mai, no roto ia Zekaria tei parau e;
eiaha etinturi i te puai taata. Rave rahi te taime to matou iterna
e:
tei nia ilio To iia mata i te feia i tiaturi Ia’na. Te rave noa
VEA
4
nei to matou orometua o Teuira i te pure
roa oia e
faaea, noa’tu te 'puai o te
te faaearaa.
i
haapararihia e te enemi. Ua pau ia matou i te horohia te fenua
Ua tae roa mai matou i te fenua farani
riro
•<
t
i te mau tapati atoa.
enemi e te papu ore
O
Te
*
POROTETAN
Aore
Italia tei
Ii.v
no
Aferita, i te leni
taatoa i te Paratane, e ua- mairi ïa i teie nei.
nei i roto i te pupu faehau ta‘u e faatere, hoetamaiti
Raiatea'faaroo i te Parau a te Atua, te pure nei i to matou puraa ahiahi i te mau mahana atoa; e mauruuru rahi te reira no’u.
vai
Te mana’o nei
poto roa te taime e farerei faahou ai
puai maU te Hau Amui, e mea tiaturi hoi
i te Atua’, e e tamai hoi teie ho te maitai e te ino. Ua tae i te taime,
e tupai ai te Atua i te
ohipa ino e ravehia nei e te enemi i nia
i te mau hau tiama. Eiaha roa ia ore i te pure no matou. E faaroo te Atua i ta tatou pure amul, e ia tae i te taime i fàataahia
au e
ua
tatou,
no
te mea,
e
e
faafarerei oia ia tatou
ana,
mea
na
roto i te hau.
Te hoe haapaoraa-faaroo hamani-ino-rahi-hîe
la
i ta te Vea nei i faaite
pinepine, ua riro (e avae Noema ei avae
Ekalesia protetani i Farani i te mau aitotei tamata
faàtitiaifaro i te Ekalesia Pope Roma, i te 16 o te Tenetere, mai te
au
haamanaoraa na te
i te
mau
faahoi i te faaroo i nia i to’na aveia mau, oia hoi i te Evanelia no lesu-Mesia.
E amui tatou i te hui faaroo
porotetani e vai i Farani, mai te tamata
rii, i teie hîhî, i te huru o te tupuraa o te faaroo Porotetani
i Farani, i te reira tau, e te hamani ino i hamani inohia’i oia i reira. E
ere teie
parau i te faatupu mârôraa; e parau tuatapaparaa noa ei haa¬
i te feruri
manaoraa,
I.
—
Ua tupu rahi anei te faaroo Porotetani i Farani i te tau no Tara-
vino ?
Na roto i te tau
to’na oraraa, ua tupu roa i te rahi te feia “ Poro“Réformés”. I te matahiti 1S47, i te poheraa o te
Arii no Farani, no François 1 o te ono ratou no te tuhaa, i Farani. I
te mat. 1561, te papai ra te hoe karadinale i Roma e : Te afa, e hau
atu, no te basileia, i Farani, ua hugeno ïa ! I taua matahiti ra, ua pûpû
o de Coligny (te hoe atimarara porotetani tuiroo rahi) i te hoe tabula tei
faaite i te rahiraa no te mau paroita porotetani i Farani : ua noaa e 2150
paroîta i reira.
E te papai ra o Farel (te hoe orometua porotetani tuiroo i te reire tau)
e: e roaa te hoe tuhaa
ohipa i na orometua e maha e aore ra e ono tausini
i Farani. I te vetahi mau putuputuraa faaroo, e roaa mai e 25.000 taata.
tètani”,
o
oia hoi te
'
■
^
#
^
POROTETANI
VEA
i te faatereraa
5
Talavino, ua faaau taua tnàu paroita i te
hoe atoa ture faatereraa o tei au to’na huru i te Hau
Repupilita: na te hui faaroo e maiti i ta ratou mau orometua, diatono.
E ohipa api roa ïa te reira.
I te mat. 1559, ua putuputu te mau auvaha no te mau paroita porotetani, i te hoe Apooraa Rahi, e ua poro ratou i reira i ta ratou Ture Haapaoraa. Oi riro Farani taatoa ei fenua porotetani i te reira *au. Aita râ!
No te hamani ino tei faatupuhia e te Arii, tae noa’tu i te mau Apooraa
Rarahi, e te mau orometua no te mau haapiiraa rarahi a te Hau, e te mau
perebitero katolita hoi.,. i ore ai ! Mai te 20 no Titema, mat. 1520 ( i reira
to te taata porotetani matamua tutuiraahia i te auahi i te oîre i Toulouse)
e tae roa mai i te matahiti 1762, oia hoi i te matahiti i pohe ai, i te ha¬
mani îno, i Toulouse faahou, na porotetani farani hopea e toru ( hoe oro¬
metua e e piti taeae) aita te hamani ino itefeia porotetani i faaea, maori
I
raro
ae
no
hoe ture tumu, e te
râ
na
roto i te hau
te Arii ra no Henere IV. ( e porotetani oia i mua )
no
Nantes?(Eà\i de Nantes, mat. 1598).
faatiamaraa tei papaihia e te Arii ra e Henere IV
ei faatiama i te mau porotetani i Farani. la au i taua parau ra, e tia ia
II. —- Eaha te parau mana no
O te hoe ïa parau
ratou ia haamori i to ratou Atua ia au i to ratou iho
hinaaro.
râ, ua haamata to’na mono, o Louis XII i te haapao ore i taua
parau mana ra, i te matahiti 1620. E ia tae i te mat. 1685, ua faaore roa
te Arîi ra o Louis XIV i taua parau ra, e ua faatia oia i to’na nuu (te
Teie
Dragons) ia auau taparahi i te feia porotetani tei horo e taponi i te mau
tei rave atoa (te tahi pae ) i te mauhaa tamai. Te feia tei
vahi ano, e o
faaitoito i te Arii i taua opuaraa ino ra, o Bossuet, Epikopo, o Père Lachaise etc... e te hoe vahiné mana, o M®® de Maintenon. I nia i to’na
poheraa, ua parau te Arii o Louis XIV i na karedinale o tei tauturu
« o ta outou anae mau haapiiraa tau i pee; ua haapao noa
vau i to outou hirtaaro; teie râ, mai te mea, e
ohipa' ino taû i rave, e
mai te mea ua haavare outou ia’û, e hara rahi ia ta outou, no te mea, o
roi
mai ia’na e:
te maitai anae taû i imi. »
II!. —
Ua riro
anei te faaoreraahia o te Parau mana
Louis XIV, ei parau peapea
no
Nantes e
rahi?
no te mau porotetani e no te fenua Farani
Farani, i te reira hape rahi i teie nei â. O ta te
Ua riro ia ei ati rahi faito ore
taatoa. E te ati noa nei
feia
mana
Katolita
e
o
parau
atoa nei.
porotetani i nia i te fenua farani taatoa
faarue te feia porotetani e rave rahi roa i to ratou aia, e ua tapapa
No te opaniraahia te Haapaoraa
ua
ratou i te mau fenua èè. Ua iti te
800.000 tei
reva.
Te rahiraa o te hui
taata i Farani i te reira tau i 19 milioni ïa.
i
Te feia porotetani tei toe mai i te fenua, e mau ati rahi riaiia ta ratou
faaoromai i nia i to ratou mau tino. Na roto i na matahiti 100, uahp-
VEA
6
POROTETANl
haumi e te pouri e te toetoe, e i roto
ofai, e aore ra, i nia i te mau pahi hoè a te Arii, o
ta ratou e hoè haere ra i tera vahi e i tera valu.
Ua hanere te tautini tei pohe pupuhihia, tei tarihia, tei tahuhia i te auahi, tei neneihia i raro aè i te mau tumu raau.
Eaha raiou i faaoromai ai i teie mau pohe? No to ratou hinaaro ore
i te huna i to ratou faaroo, e i te hoi i raro aè i te zugo-tavini. Ua faaau ratou i to ratou faaroo i te auri rahi tupairaa auri; e mai te mea ra
rihia ratou i te mau fare tapearaa
i te hoe
mau
pare
auri rahi ra i te feia tupai \ nia iho e :
Rahi noa’tu à to outou tapai arearearaa ia’u
Te rahi atoaraa ia o ta outou mau hamara e pau!
No to te mau porotetani farani mau papuraa, i ô mai ai te maru i roto
i te ture farani i te hopea e i faatiamâhia’i te mau faaroo i Farani i te
e
te parau ra taua
matahiti 1789.
Ua
na
ô atura te hoe ture farani e : eita roa e tia ia haapeapeahia te
hoe
E inaha ! o te hoe atoa
teie opuaraa na te Hau Amui, i roto i te Tamai Rahi e haere noa nei :
ia haamori te taata i to’na Atua ia au i to’na hinaaro. O ta te mau Po¬
rotetani farani i faaite atea e 400 matahiti i mairi aenei.
taata no to’na mau
mana‘o i te pae o te faaroo.
J^aapiiraa Bibilia
E tia noa i te
Te parau
taata ia taio
i te Bibilia.
nei te tahi pae e: eita e tia i te taata noa ia
taio i
No te mea eita ola e mararnararna i te reira; e hape
roa oia araua'e i te auraa mau o te mau Parau i Papaihia. No
reira: eiaha e tuu i te rima o te taata noa, maori râ o te mau
te Bibilia.
tei tatara maitaihia e te Ekalesia.
Eita mau tatou e parau e; aita roa e mau vahi fifi e te rave
ata i roto i te Bibilia. E e ohipa rahi mau à ta te taata tei haamata i te imi i te mau Parau i Papaihia. E mea hinaarohia râ
e te Atua iho; e e au te reira ia tatou. Aita te Atua i hinaaro
i te horoa ia tatou — i te mau mana'o oti noa, o te au ia ta¬
ri! matapo noa. Ua ite râ oia e: na to tatou imi maiteraa, mai
te faaoromai, e ma te tauturu o to’na Yarua Maitai, e tuu ia
tuhaa tei maitihia e o
tatou i nia i te e’a o
te auraa mau.
Paari
ra, te mau tao'a no te
e
le rco a lesu : a imi, e e noaa
la
au
Tei roto i tapa au‘a mo'a
no te Parau mau. I onei e au ai
ta outou !. —
eita roa e tia i te hoe taata e aore ra i
taata ia opani i te taata eiaha e taio i te Bibilia.
a
i te reira parau,
te hoe apooraa
-
VEA
1
POROTETANl
tei tuu i te lamepa nei i rare a‘e i te aiparahi noa ïa oia i roto i te pour! e ^te pohe. — O
tei tau n i te lamepa i nia i te Vairaa, e maramarama ïa oia,
E ati rahi to’na, to
raamaa; e
e
to te tare atoa.
feia faaroo mai tahitomai â: Ua faauehia e te
tamarii i te anotau no Asapha;
Salamo 78:4-5; 6-7, ; ua na reiraliia i roto ia Iseraela, ia au i na
irava tumu i mûri nei: Nehemia 8:1. 2, 18; Salamo 119. 11;
Ua
reira te
na
Atua i te feia metua e i te mau
Luka XVI,
29, 31. —
E, mea tia ia taio i te Blbilia, no te mea ua na reirahia i te anotau no lesu e no te mau aposetolo — Ioane5:39; ohipa 17:11.
taata faaroo e rave rahi, hou
riro râ ei ohipa tumu na te
mau porotetani. O te Bibiiia te taoa e te mauhaa here rahi ta
ratou e faauta haere ra i to ratou mau tere ati ; ua huna maite
ratou i taua poê maitai rahi i te hoe mau vahi moe, mana'oore-hia. Ua tamau aau i ta’na mau pene parau tumu... No to
ratou taio maiteraa, e no to ratou feruri-noa-raa i te reira, mai
te tauturu o te Varua o te Atua e ma te Varna pure, i mara¬
marama roa’i ratou i te Parau a te Atua, e i mau papu ai ratou
e tae noa'tu i te hopea. — I to ratou tau ataata rahi e te haamani ino rahi, ua riro te Bibiiia ei lamepa mau i to ratou avae,
Ua
na
reira’toa te hoe mau pupu
te tau no Lutero e no Kaiavino; ua
e
e
tiarama i to ratou e‘a.
—
No reira’toa tatou e parau ai : e mea tia i te taata’toa ia taio
i te Bibiiia f te mau tau hopea nei, E faaueraa ia na te Atua.
1-8; Kolosa 3-16; 4-16; I. Tesal. 5-27 Apokal. 22-7.
losua
A taio mai â i teie vea
P^RAU
1.
—
E niuniu
na
Teuira
RM
i mua.
9^PI
Marnhi, orometua-nuu i Aferita.
Atopa te taeraa mai. Te na ô nei; Reçu lettre; très heureux;
santé, moral excellent; meilleures pensées. ! oia hoi ; Ua tae mai te
rata; mauruuru roa ; maitai roa matou pauroa, pae tino [pae varua. — Te
I te 2
no
tous
aroha’tu nei.
mai nei Tunui orometua, e: ua oti te ta¬
J i Vaitape i te atohia, i te 23 no Tetepa; e rauoro.
E ohipa rahi roa e te tei^ha i to‘u hioraa. E 64 taata tane
no^Anau tei
hopoi mai i te rauoro e te anave e tei haere mai e ato; 51 to te pupu 11;
17 to te pupu III; 61 to te pupu IV. — Na te pupu I, te pae tino. Puaa
rahi roa tei pupuhia no te faaamuraa i teie rahiraa taata. Ua haamatahia e
ua faaotihia te ohipa na roto i te pure.
2.
re
—
no
3.
I Bora-Bora.
—
Te papai
te Pupu
—
Te ture maohi, iram 5
(Baiatea),
VEA
8
E rata
na
Tunui or. tel
na
POROTETANl
ô e: “^Ua Eitimaue to te fenua i te hioraa i te
Vea, no te ori e te otea. — Te ani nei au : ua haamanao anei outou i te ta¬
re maohi, irava 5 no te Tuhaa IV e te V i mua i te feia mana? O matou
Tahiti, Moorea, Tuamotu, tei raro a‘e i te Ture
farani; tiama ïa ratou. la matou râ, ua riro te turé 5 ei raau e papai i nia
tei û i nia i teie ofaî; area o
i te maohi.”
Te faaite mai nei râ te Peretiteni no te Tuhaa IV e; Ua pàpai te Tavana Hau
i te tahi rata haaati na te mau Tavana no te mau fenua
eiaha ratou ia faariro i te Irava 5 nei el ravea
i Raro, e a‘o ia ratou
faahepo-ino-raa i te liuiraa-
i
Pere-
ïa i te parau maitai rahi ta te Tavana Rahi i faaite
na
titeni. Ua mauruuru roa te Peretiteni no te Tuhaa IV, no te mea e riro te hoe
tira. Ua
au
ohipa tia ore i te ore roa i Raiatea mâ, i teie
nei.
4.
Te tamai Rahi.
(22 no Atopa)
1.
I Rutia.
E ava‘e faaûraa puai roa o Atopa, i Rusia. Ua otohe
roa’tura te Purutia i te pape rahi ra i Dnieper. Ua taeahia taua anapape i
te mau nuu Rutia, e, i te tahi mau vahi ua na roto i taua pape ra i te ta¬
hi mai pae, mai te tomo rahi i uta roa. E 3 vahi parari roa no te leni pu¬
rutia e te pohe rahi to te enemi. E mau aroraa riaria rahi teie e tupu noa
nei i pihai iho i na oire i Gomel, i Kief, Dniepropetrosk e i roto i te oire
tumu roa i Melitopol. — Ua haamata râ te ûa e te vari meumeu. Teie te
tahi : e apooraa rahi tumu tei tupu i Moscou i te pae hopea no te ava‘e atopa,
i rotopu i na faaterehau tuiroo, o Eden (Paratane) Hull (Marite) e no Molotov (Rutia). Ua parauhia e: te feruri nei ratou 1: i te ravea e faaoti oioi
hia’i te Tamai Rahi nei (Tapearaa nuu, i Farani anei?) 2: te faataataaraa
i te mau otia no te mau fenua i Europa, ia oti te Tamai — Aita râ e faaiteraa parau ta taua apooraa ra, tae roa mai i teie nei.
2.
1 Corse.
Ua riro roa’tura taua feuua rahi motu farani i te mau
nuu no Farani aro, mai te tauturuhia e te Marite.
Ua riro ïa ei oaoa rahi
no to te fenua iho e no Farani hoi e tae noa’tu i te mau aihuaraau farani_
Ua huri roahia te enemi i rapae; e ua amui to te fenua i te Hau no Farani-Aro mai te anaanatae rahi
Ua hurihia te Hau-Vichy i raro. Ua faatia faahouhia te mau ture matarohia no te Repupilita; ua tahoe te mau aau
atoa.
Aita roa’tu hoe maniiraa toto i rotopu i te mau farani.
E ua parauhia e: te huru atoa ïa no Farani taatoa ia tac i te mahana e
roaa faahou mai ai tera tuhaa e tera tuhaa i to tatou mau Nuu faatiamaraa
mau
mârôraa
nei. Ua
au
e
te hoe mau
ïa i te hiroa no te Tiamaraa mau ta Farani e pee
—
—
—
—
—
—
—
—
i te fenua.
3. — Italia. — Te hoe parau maere rahi tei tupu i reira; ua faaite roa o
Italia ia Purutia e: ua enemi raua i teie nei; e no reira te tamai nei Italie
(pae au o^te arii) i te Purutia. Aita râ Italia i faarirohia ei melo no te Hau
Amui; ua farii râ o Paratane, o Marite e o Rutia i te reira faaotiraa taa ê
roa. Te haere noa nei te mau nuu Marite-Paratane i mua i Italia. Ua mairi
te
pape ra o
Volturno i mûri, oia’toa te oire-ava ra o Termoli.
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1943