EPM_Vea Porotetani_194309.pdf
- extracted text
-
te 43 0 te Matahlti
—
TETEPA 1943 —
Hiht 9.',
AITA'TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAC
HIA'RA. OlA HOI TE
HOO
I
TE
Mesia RA O Iesu. — I Korinetîa 3, 11.
MATAHITI
Ch. VERNIER,
Te
HOÊ:
E PITI TARA
Directeur-Géramt.
Apooraa Rahi Amui
Ua tupu iho nei te Apooraa Rahi Amui, i te mau mahana tei faa-
mai te faatiahia e te TavanaRahi, oia
hoi, i te 18, 19, 20 no Atete i mairi aenei. Ua omuahia na roto i te
hoe pureraa i Paofai, i te 17 i te pô ( naTuturi, orometua i Tahaa)
e ua opanihia iia roto i te piti o te pureraa i te 20 i te pô, e mai te
faatiahia i reira na oro'a o te Fatu : te oro‘a Bapetitoraa e te oro’a
taahia e te Tomite Tamau, e
Euphari.
Ua tupu te mauruuru no te mau avaha i teie apooraa, no te raea
e
apooraa hau, e te oaoa, no te mau parau tei farereihia,
tei feruri-
hia, e o tei faaotihia.
I te 18 ( mahana TORU ) ua faaroo te mau auvaha i te mau feruriraa mana'o a te mau peretiteni, no te tereraa o te faaroo evanelia i
roto i na tuhaa e ono. I te putuputuraa ahiahi, uahiopoahia na pipi
orometua hoe ahuru e vai i Heremona, e ua mauruuru to te A.R. ia
ratou paatoa.
haaraauaraa moni
râ i te ahiahi. ua haamata te A.R. i
te feruri maite i te mau mana‘o, e te mau aniraa tei faahorohia e te
mau tuhaa i te aro o te A.R. ( To te tuhaa V tei ore i tae mai ). E
ua na reirahia i te putuputuraa hopea, i te poipoi faraide 20 no Atete.
Te tahi mau parau tei feruri maitaihia, oia hoi te hoe mau tuuraa
manao tei haamauhia e to tatou hoa peretiteni, e Peraita.
1. Te mau pipi orometua tei oti to ratou tau i te aua. la oti to ra¬
tou faatahinuraahia, eiaha ratou ia tuutauê-noa-hia i roto ito ratou
paroita ; ia na mua rii rà ratou i pihaiiho i te hoe orometua papaa
(e aore ra Tahiti) ei haapii e ei haamatau i teraveraa ite mau ohip^
tuïnu no te teroa (bapetitoraa, oro‘a Euphari, etc )
1 te 19 ( mahana MAHA ) uaferurihia te mau
i te putuputuraa poipoi ; ia tae
2
V E A
P 0 R O TIE T A NI
II. Te mmu orometua tei maoro i nia i te toro'a e o tei taae maoro
i to ratou mau fenua rapae, mai te hoi ore mai i te
pû, i Papeete, e
titau tataitahihia ratou ia hoi mai i Papeete e aore ra i
Uturoa, te
tahi taime, i pihaiiho i te hoe orometua papaa, ia
faaaraara faahouhia tei roto ia ratou, i horoa-noa-hia mai e te Atua i te tuuraahia
te mau rima i nia ia ratou ra. I Tim.1.6.
III. Te mau pipi-oremetua tei oti to ratou tau i te aua e o tei pûpû
ia ratou iho ei orometua, e ere i te mea tano ia faahoihia ratou i to
ratou paroita aïa ; o tejore e manuia maitai to ratou toroa i reira, no te
rahi o te fetii, e no te mâtau noa te taata ia ratou. Parau mau hoi :
i te raatamua ia tono mai te hoe
mau
Paroita otare i te hoe mau
pipi i te aua, e ua ani haehaa i te A.R, fa faahoihia mai, i taua mau
paroita ra, ua hio maite te mau A.R. i te reira, e ua haamauruuru
ra, 0 te reira ïa. I teie nei râ, te hinaaro nei teie mana'o api ia tuuhia te mau orometua api i te fenua api, eiaha i to ratou ; e hau to
ratou mana i reira.
IV. Te mau oriraa ( otea, etc ). Ua fifi te hoe mau taurearea ( e te
hoe atoa mau ekalesia ) i te hoe mau fenua, i te mea e, te faahepohia nei ratou e te tahi pae feia mana ia ori ratou, no te hoe mau oro‘a
fariiraa. — Ua ite noa tatou e : e ere te oriraa i te peu maitai ; te
arato nei i te taata e rave rahi i te apoo o te pôhe. I ani ai te hoe
apooraa tuhaa i te A.R. ia paruruhia ratou. Ua feruri te A.R. ite
reira hororaa, e ua tapapa roa i te mana'o o te Tavana Rahi, tei
pahono maramarama e : Aita e ture farani i teie mau fenua, tei
faahepo i te taata ia ori mai te mea te patoi nei to’na ture-aau {cons¬
cience ) % te reira. Ua tiama te taata. ! Tei ia’na te farii, e tei ia’na
atoa te patoi i te oriraa, e te mau peu hairiiri ta to’na ture-aau e
paruru nei.
E te vai atura te mau parau no teie A.R. ta te ratahaaati e haapapu
maitai i to’na atu mahana.
E mau rata na te leni tamai mai
E
rave
mai ia
rahi te
Aferita
mau
rata tei tae mai i te 19 no
Atete, mai ô
na to tatou mau tamarii faehau. Te
nenei nei te V.P. i te tahi tau rata na Teuiraa Maruhi, Adjudant-
Apatoerau,
chef, orometua-nuu.
l.
—
E rata
no
te 58 no Tenuare i943
I roto i te oire llalia i teie pae Lubia, i pihai
iho i te oire rahi
( Tiripoli )
te
Te faaite atu nei au: e oaoa rahi to matou ite Sapati ra, no
mea ua tae mai matou i teie oire
hopea no Italia i te aahi-
ata
sapati. — Ua faarue te Purutia-Italia,
e ua
horo te faaehau
t
3
POROTETANI
VEA
parahi nei i onei. E
poipoi ra, ua haamauhia te mau nuu amui i teie
oire iti, e i te oire rahi. E ia oti, hora 9,30, e pureraa ta ma¬
e
te tahi
tivila ; area te tahi pae te
mau
inaha ! I taua
tou. Teie te irava : Numera 23: 23 v. h. Te faahio nei au,
i tau
lehova ia
matou, i roto i
mûri
mai, e inaha! te ravea a te Atua
roa
teie vahi ta matou i tamai mai, na
i to‘na aroha, aita e
No reira te oaoa nei matou i te Fatu ( Phil. 4-4).
liuruèraa —
E
taua
oaoa
Atua ia tatou
niuniu
e
te
e
rata
no
i roto
ia matou i teie irava, i te mau ravea faaoraraa na
aoraa
no
te 23
matou i taua mabana ra, ua haa farerei te
no
na
roto i te rata ta outou i
Tahiti mai. I teie mahana
papai mai na matou
ua
tae mai ta oe rata,
noatopa42, e hoe niuniu na te paroita no Arue,
hoe atoa na Baccuet, orometua no Aferita apatoa
mai; hoe â taeraa mai. Te oaoa i te iteraa i teie tau oire hopea
na
Tearo
no
Purutia-Italia
or ;
e
te oaoa no te rata! No reira ua taiohia mai
rahi, e te haamaitai i te Atua, te tumu no te ora
te manuia rahi o to tatou pae i teie faauraa.
te anaanatae
e
no
pahono atu nei au i ta oe rata e te hapono amui
i to matou aroha ia outou paatoa i to te fenua na,
No reira, te
atu nei
au
mai te
mau
Ekalesia
te
e
mau
paroita,
e te
feia mana, i teie
matahiti api. — Eiaha e peapea, e mea maitai matou pauroa ’■ te
ora
ta
nei, te itoito nei. E faaitoito rà outou e to te leni hopea i,
tuhaa; o te pure tuutuu ore, e ia tia i te Falu e riro
outou
paha tatou i te farerei i teie matahiti t943. Tirara. Na Teuira
Maruhi.
II
—
E rata
no
te i5 no Mati 1943.
oe ua tae mai ta oe rata iau nei, te
teie te mahana i tae mae ai, i te 13 no
teie avae Mati e te VeaP. atoa, avae Atete, Tetepa, Atopa, Noeraa,
Te faaite
rata
no
atu nei
au
ia
te avae Tiurai 42;
Titema. —Maururu roa note mea, e mea vararara roa te rata i
teie
mau
avae.
Teie atoa
te tumu :
no
te atea matou i taie nei,
tei Aferita
Apatoerau.
Te ui mai nei oe i roto i ta
taa ia outou i teie mau
oe
rata
e,
teihea oe? aita
roa
i
mahana, a haaati ai te enemi ia matou i
Bir-Hacheim. Te parau
mai ra oe e : ua faaora anei te Atua ia oe?
ua pure anei oe i to tatou
mau lamarii? No reira, te pahono
atu nei au ia oe; e parau mau. Ua aua te enemi ia matou, e ua
imi i te mau ravea ia pohe. Aita râ te Atua i tuu i te pohe i nia
ia matou. Ta matou i ite, o to’na rima faaora, ta'na mau ravsa
4
POROTETAN
VEA
0
taaé i nia ia tatou. Te parau atu nei au
ia oe : ua faaora te Atua
Manahope ia matou i te vaha o te liona.
Ua ite mata roa vau i te poheraa no to matou Tapao-5, oia hoi
O Colonel Broche, tau ilio i rave e te tahi
mau tamarii tahiti
e to matou Capitaine de Bricourt,' lei polie atoa, hoe â poheraa,
hoe â ofai. No reira te haamaitai nei to‘u
varua e
to‘u tino i te
Alua tei faaora iho nei ia matou i teie -enemi puruiia, e
arue nei ia matou i teie nei.
B ere to te hau amui anae tei
rave
tau
i teie ohipa rahi ta
matou i
Bir-Hacheim; o te Purutia’toà-. râ o te Italia. No reira, teie
pahonoraa iti i teie mau uira ni na oe ia‘u : « Te-ravea a te
arue
i
Atua ?
ua
iteahia i te
Ua faaroo outou
e,
tau â e
taime atoa. »
mau
e
teihea matou i teie nei. Te faaite atu nei au
tei nia i te fenua farani oia hoi
o
Tunisie ; tei nia i teie leni la
te farani i harnani hou te
a
tamai, o tei parauhia; te leni Marelh
piti hepetoma te maoro, te tiai nei matou i te taime no te
tuparariraa i teie leni ; ua fatata roa te taime. Eiaha oe e peapea
maltai matou. E farerei â tatou, elta e ore ; e tia te mau
mea
mea’toa i te Atua. Faaitoito to te fenua, oia hoi te mau toa no
te fenua. Té aroha amui atu nei matou ia outou atoa
III. — E rata
te 2
na.
eperera igiS na Tunisie.
Ua faaroo outou i te parau no matou, lataillon no Patitifa, e
teihea matou i teie nei. la au i tefaaiterna a te radio no Londres
tei nia matou
no
no
i fe fenua farani, oia hoi i Tunisie nei. 1 mûri a‘e
i te tamai i El-Alamein ta matou i faaû mai, i taua aroraa veavea rahi ra, e
inaha 1 ua iritihia mai matou, i te Bataillon B I.M.P ;
aita matou i tuu faahouhia i roto i te division farani, ua tuuhia matou i
8™e armée ;
teie
nei i roto
i te division Paratane,
i roto i te
mai reira e tae roa mai i teie nei, a pae avae matou
i roto i te Paratane. Ua
te vau 0 te nuu,
o
tiaturi te General faatere-nuu i
M... i te Bataillon Patitifa,
i te B'" anoi. No reira oia i ani ai ia de Gaulle
tou i te Paratane.
Ua
na
no
te
e la
mua
i
mea e ere
tuuhia
ma¬
reirahia i teie nei.
Ua faaû aenei matou i teie leni paart o
leni Mareth. U.i
te farani, oia hoi te
parari i teie nei taua leni ra. E pau rahi to te
Purutia-ltalia ; hoe ahuru tausani mau-auri tei roaa mai i roto i
teie ftaûraa. E pau rahi atoa to te Paratane i teie haruraa i teie
leni. To matou pau, e -4 noa iho i teie haruraa i teie leni; hoe
tapao-3 to matou tei riro atu ei mau-auri, e3 faehau.— E ere
ra
i te Tamarii Tahiti.
VEA
5
POROTETANI
ai au i teie rata iti, tei te hiti miti
(repos) i pihaiiho i teie motu i B. A. (?)
I teie mahana, a papai atu
matou
to
faaoaraa
Te tiai nei matou i te hoe tauraa rnanureva i pihaiiho i teie motu.
Te faaroo nei matou i teie nei e: e faafaaeahia matou
te
no
mea
hoe avae toe e tia’i to matou hoe matahiti
repos)
front.
E mea aroha teie mau oire farani tei harnani-ino-hia e te Purutia.
Aita
1
e
maa
ia matou i tae mai i onei : ua haruhia e te Purutia.
teie nei râ,
ua
tae mai te maa, na te Paratane e opéré nei
civil. E rave rahi noa’tu te mau ohipa iino
i nia iho i te farani, etc. Teie râ, ua taea te
olia i teie nei; o te pohe te hopea.
Mea matai te tnmai; e puai rahi to te hau amui. I onei, eita
e maoro roa, ua oti. Ua papu maitai te hohoa no te rê i teie nei
na tatou! Eita teie parau e hape
faahou. E hoi atu â matou i
te fenua na. Eiaha e flu i te tiairaa. — Mea maitai te mau tamarii tahiti. Aita e parau peapea; te itoito noa nei i te itoito
no nia mai. Te aroha’tu
nei au i te mau orometua, e te mau
Paroita, e i to te fenua na.
( Te vai alura )
te maa, na te mau
a
te Purutia
i
rave
J^aapiiraa Bibilia
Te peropheta ite-ore-hia no te tîtîraa (Isaia Piti).
Ua pau te mau buka no te Bibilia i te feruririihia e tatou, mai te Faufaa
api e tae noa’tu i te Faufaa Tahito. Hou tatou e vaiiho ai i te reira Haapiiraa Bibilia, e feruri â tatou i te hoe parau tei faarooroo-noa-hia e te
feia faaroo, i roto i ta tatou mau Ekalesia, e o teî ore i
oia hoi te parau no Isaia Piti,
taa maitai ia ratou,
Piti i faatupu.
I te anotau tahito, aita roa’tu e maroraa i te reira vahi. Hou te anotau
no lesu, e i te anotau no lesu hoi, e i mûri roa mai, aita roa’tu te hoe taata
i manao i te tapu i te Buka a Isaia na ropu, mai te faataa i te Tuhaa I
(Pene 1 tae noa’tu i te 39) i te Tuhaa Piti (Pene 40 - 66). Ua tiatnrihia e ; Hoe noa iho tino buka, e hoe noa iho fatu, o Isaia iho â, tamaiti
1. J/a vai te parau no Isaia
na
Amosa.
E riro
e
paha 150 matahiti i teie nei to te hoe mau taata maramarama
hohonu manaoraa e: e anotau è i papaihia’i te Tuhaa I
te imi parau
(na Isaia mau), e e anotau è, i papaihia’i te 2 o te tuhaa: i te anotau i
parahi tîtî ai Iseraela i Babulonia ; oia hoi e 200 matahiti i mûri a‘e ia
VEA
P^RAÜ
I.
POROTETANl
^Pl
RII
7
(i te 25 no Atete).
Ua
pohe roa fco tatou lioa, o Tetuanuimarereva a Tehaamatai, tei
noaliia o Nui a Manarii. E ma‘i tahito, e ua apiti te ma‘'i api o teie
tau.
43 mataliiti. I te 2 no Atete te polieraa e ua tanuliia i te 3, i Papara. E tauturu dialono. —■ Na Hauarii raua o ïeihotu orometua i faatere i te
—
pavau
—
oro‘a huuaraa. ïe faaite nei te Vea i to’na arolia ia Nui vaMae, e
fare tamarii tae noa’tu i te
Paroita
II.
i te utuafetii, no teie taeae tei nounou rahihia e te
mau
Papara.
Ua tae mai te parau api e : ua pohe roa o ïaro Spitz, te tamaiti here no
to tatou hoa o Lulu Spitz. I Damaseko (Suria) i te 21 no Tiunu i polie ai.
—
Ua jiiitaputa oia i te ofai pupuhi
i Bir Ilasheim i te pae matamua no Tiu¬
1942, e ua mau auri. Afaihia’tura i Ronia (Italia) e ua rapaauhia. Faahoihia’tura e te Italia i roto i te rima o te farani, ia au i. te hoe parau tauiraa faehau mau auri
Ua manao noahia e: e ora oia; e inalia! ua poh« — E
nu
parau toetoe' Teie râ, ua maru rii te mauiui aau no na metua e no te mau
fetii i te mea e: e poheraa hanahana to’na; ua pohe oia no Farani e no te tiamaraa.
na
No’na te rata tei neneihia i roto f te Vea Porotetani i Tiunu 1942. Te
ô ra oia i reira : « Aita te mau tamarii taliiii i taora i te tnuera. Hoe mana‘o,
reo : te Atua, fe Ferma! En avant, toujours en avant». Te faaite nei (se
Vea Porotetani i to’na faahiahia i teie tamaiti aito, i na metua i te fenua nei
hoe
e
i te utuafare
III.
—
no
Taro Spitz.
—
E maniliini hanahana rahi.
Te papai mai nei Tunui, orometua i Bora-Bora e: ua tae mai i Bora-Bora nei
te vahiné a te Peretiteni rahi o te Hau Marite, o Roosevelt vahiné. Ua oaoa oia
i te faariiraa
a
to te fenua.
—
Ua tae tino
roa
vau
e
farerei ia’na e to’na
rima atau ; e ua pfipû vau i to tatou mau aroha, to te Apooraa Rahi,
e to te mau orometua papaa e te maohi, to te Ekalesia e te mau paroita no
mau
haapaoraa Porotetani i teie mau pae fenua. —
Ua farii mauruuru oia, e ua parau mai : a faatae oe i to‘u aroha ia ratou
ra. — E vahiné paieti mau.
te
Te Tamai Bahi. — E ava'e maitai roa no to-tatou pae, o Atete. I te mau
vahi atoa, ua otohe te enemi, e e mau rê tumu ta tatou i roaa.
I.
1 Sicile (Italia). — I te pae ropu no Atete te faaiteraa mai te mau
—
e : ua pau roa mai te tuhaa fenua rahi Italia, o Sicile, ia tatou. E
hepetoma i roaa mai ai i te nuu Paratane (te 8 o te nuu, na Aiphiti
Tunisie mai) e i te nuu Marite ( te 7 o te nuu, o tei na Tunisie mai) mai
niuniu
ono
te
tauturu
atoahia e te hoe nuu farani, no Maroc mai. — E mea etaeta roa
i te pae mou‘a ra o Etna, e i te pae oire ra,
e
te veavea rahi te mau aroraa
i
Gatane; teie râ, ua parari atura te mau leni a te enemi i reira, e hoe â
ma'hana i tuati ai
na nuu
a te
Pai'atane-Marite i te oire rahi pû, i Messine,
tei vai i mua noa i te fenua tumu, i Italia. E 3 kilometera te atea o te oo‘a
tei faaarea ia Sicile ia Italia-fenua. Ua parauhia e: 150.000 purutia Italia tei
pohe roa, e a®re ra tei pêpê e aore ra tei mau auri, i te tamai i Sicile. — E
25.000 to tatou tei pau.
I teie nei, te faaineine
mu,
nei to tatou mau nuu e tapae roa i te fenua tu¬
i Italia. Tei reira’toa, te mau nuu Purutia, ei tauturu ia Italia. Aita i
6
VEA
P0ROTETAN1
Isaia mau. E taua peropheta ra, aita roa’tu i itea to’na i‘oa. Ua parau te tahi
pae e, tei lerusalema to’na
faaearaa, e e pîpî na leremia. Parau taaore,
II. Eaha te hoe mau tapao hioraa
manao, i roto i
te Tuhaa piti no te buka a Isaia (XL - LXVI) i ma
naohia’i e: e peropheta ê tel papai i te reira tuhaa,
i te anotau tUîraa ?
E
rave
rahi te
mau
tapao hioraa :
1. I roto i te tuhaa I
(I -XXXÎX) te tohu nei Isaia e: ua fatata te tau
tupu ai te tîlîraa no Iseraela i Babulonia fXXXIX; 6-7). 1 roto i te
Tuhaa II ( XL - LXVI ) ua tupu e’na te tîtîraa, e tei roto â Iseraela i te
tîtîraa; e ua fatata te tau faatiamâraa.
e
2. I roto
i te tuhaa
H ;
i te tuhaa
II, ua
1, te maitai
lerusalema
noa
ra
lerusalema
e
te Hiero. I roto
te hiero i te auahi (64: 1044: 28 ). Tei roto Iseraela i te faaheporaa a te enemi, e ua ere oia
i to’na ai‘a
ano
e
ua
pau
(63 t 18-19).
3. 1 roto i te tuhaa 1, o Asura
(Ninevei te enemi rahi e riariahia nei e
Iseraela; i roto râ i te Tuhaa II, o Babulonia te enemi. Ua ore atura o
Asura (43: 14 ; 7: 47; 48 : 26).
4. I roto i te Tuhaa II, te
Teie te toro'a
no
parauhia nei e te faaitoitohia nei te mau tîtî.
peropheta i reira ; o te tamahanahana ia ratou mai te
te
faaite ia ratou e: te fatata maira te ora
i te
taupupuraa no taua ora i fafauhia
tupu mau â taua ora i fafauhta ra.
(40 : 1-2). Te oto nei te peropheta
ra, e
te pure nei oia ia lehova ia
5. Te tohu nei te
peropheta i roto i te Tuhaa II nei e: ua fatata roa
pii ai oia ia Iseraela e; a paiuma i nia
te moua teitei ! a faateitei na ; a parau i te mau oire o luda ; a hio na
taua ora ; no to’na fatata-roa-raa i
i
i to outou Atua.
6. Ua itea te faaora no Iseraela, o te faahoi mai ia’na i to’na aia!
itehia ta’na mau ôhipa tuiroo i rave; ua itehia to’na i‘oa (o
Kuro) 41;
ua
2-
3, 25; 44: 28),
7. Te faaauraa o te Mesia. I roto i te Tuhaa I, e huaai no Davida.
te Mesia (1 - XII); e upootia oia i nia i te mau Etene e e faatia faahou oia
i te terono no Davida. 1 roto râ i te Tuhaa 11, aita te
peropheta e tiai
faahou nei i te hoe Arii-Atua
o
te hiohia e te mata. Te tiai
nei râ oia i
te taeraa mai no lehova
(40 : 5, 9-10). E ei faatupuraa i ta’na mau opuaraa, e tono oia ia Kuro, tei faatahinuhia e ana (45 ! 1) e i te Tavini no
lehova (LXIIl).
No te reira
mau
Tuhaa matamua (o
tumu i parau
roa’i te tahi pae e: Peropheta ê to te
Isaia ïa) ee peropheta ê to te Tuhaa piti. O te pero¬
pheta ite-ore-hia uo te pae hopea o te tîtîraa...
VËA
8
taa te vahi
kiu ore
aoa
POROTÈTANI
tapae ai to tatou pae: e parau moê ïa. Teie râ, te topita tuunei te mau pahi reva Paratane-Marite i te mau oire e te mau tau-
e
pahi reva i Italia. E pau rahi mau —
1 Italia.
Te parau api roa no Italia i te ava‘e Atete, o to te Hau
Arii i Italia, haruraa ia ilussolini (e to’na pae) e to te faatereraa a Musso{fascisme) faaoreraahia e te Hau arii.
E parau rahi roa ïa, no te me»
ua roaa e 20 matahiti. i teie nei, to Mussolini faatereraa ia lialia — Na’na
i puto ia Italia i roto i teie Tamai Eahi, e inaha! eita o Italia e maitai !
E ua ino roa ta’na mau oire tuiroo, a ta'na mau faufaa. üa titau te Arii
ia Badoglio, ( te hoe tenerala rahi Italia ) e na’na e faatere i te Hau, e te
ohipa tamai, mai te faarue-ore ia Purutia. — Teie râ, aita te mau taata rii, e te
feia rave ohipa i Italia i mauruuru. Te hinaaro nei ratou ia faahauhia teie
tomai, no te mea ua varavara roa te maa, e ua fiu ratou i te tavini ia Pu¬
raa
II.
—
—
rutia.
III.
—
I Rusia.
—
Na roto ia Atete taatoa, aita o Rutia i tuutuu i te panoa nei o Purutia, i teie nei a —-ES nuu
tu ia Purutia i mûri. E te otohe
rarahia Rusia
e
patu nei : te tapapa nei te hoe muu i te oire rahi ra ia Smo-
lensk ; e te piti ia Briansk, e te toru, ia Karkov — E te opua nei ratou ia
hio noa, i te haere â i mua, i te pae no te pape rahi, Dnieper. —
te.
E pau rahi ta te Purutia, i ta Rutia parau; e te tao‘a pau hoi, aita e fai¬
E pau atoa ta Rusia, eita e ore; aita râ oia e hio nei i te faito. E
—
anaanatae roa te nuu, no
ua
te
mea ua
pau
atura o Karkov.
Patitifa. — Aita’toa te Marite, e to Oteteralia e fa»ea
nei. üa noaa ia ratou te hoe tauraa pahi reva faufaa rahi a te Tapone i Man¬
IV.
■—
1 te
moana
Salomon) e te parauhia nei, te faarue nei te tapone i te oire etaSalamaua, i Papua. — E ohipa rahi vitiviti atoa ta te nuu Ma¬
rite i rave i na pô ava'e e 2: Ua topita ratou i te hoe tauraa pahi reva ta¬
pone i Wewack tei reira te hoe mau pahi reva tapone e rave rahi te haaputuraahia. E 220 tei pau i te pô matamua, e ua pepe e 50 ; i te 2 o te pô
e 37 tei
pau faahou. E 307 ia amuihla, i te hepetoraa hoe. —
V.
Te apooraa rahi moe i Quebec ( Canada). —
E apooraa* rahi tumu roa teie e haapaohia nei i Quebec ( te hoe oire rarahi i Canada). Tei reira o Churchill (te faatere hau rahi tuiroo no Paratane, e to’na pae) e o Roosevelt (te peretiteni no te repupilita Amerita e to’na
pae), e te tahi atu a mau auvaha no te Hau Amui. Te feruri nei ratou i te
mau parau hohonu huru rau, no te pae nuu, e no te pae politita. E mau pa¬
rau moe rahi; na te mahana fatata râ e faaite i te auraa mau. —
da (Fenua
eta
rahi ia
—
Moni taufuru i te Ve'a
Papeete: E. A. 25; E. T. 1; Tupi Séno 2; Hikueru: Faatiarau a Roura 55;
16; Raima: Tiimai 2; ramatoa2.
107, - farane.
MAÜRUÜRU.
Tiva: 4; Poutoru:
la amuihia:
Mom tauturu no te
Vairao: Ch. Hamblin, 10.
Haponoraa i te Vea i te mau Faehau :
Mauruuru
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1943