EPM_Vea Porotetani_194306.pdf
- Texte
-
te 4â
0
te Matahit)
-
TIUNü 1943
-
Itihl 7.
VEA POROTETANI
AITA'TU
E nid E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TE
HOO
I
TB
Ch.
0
oe
IA HAAMAD MAORI RA O TEI HAAHAO
Mesia RA O lESD.
MATAHITI
VERNIER,
HOÉ;
—
I Korinetia 3, 11.
E PITI TABA
Directeur-Gérant.
anei te tae mai ? E e tiai afu anei tatou 1k vetahi ê?
Evanelia
a
Luka Vil. 19.
Âhiri lésa e taata noa o tel hau rii noa to’na paari e to’na maitai
i to te tàhi ê atu, eaha râ ia i ore ai i itehia’i i teie nei ao — mai to
lesu fanauraa mai â e taeroamai i teie nei — te hoe taata tei faite
noa ia’na e aore ra, tei haü a‘e ia'na ? Na rote i na matahiti e 2000,
ua fanau mai tera ui e tera ui ; te mau haapiiraa no tera tau e no tera tau, ua hope raa la i te haapiihià e te taata, i teie nei ao ; e inaha ?
aita â hoe taata i faite ia lesu. — O te hoe la parau hohonu roa e au
i te taata ia feruri maite.
Ua taa noa râ to tatou feruriraa : O lem té Semeio rahî e aîta’tu
i teie nei ao, i te mau anotau atoa. O te Tamaiti ïa na te 4tua ; e
o te Tamaiti hoi na te taata ; o te Taata mo'a e te Parau-Tia (Ohipa
3:14), i tiahia i rotopu i te taata i te mau ohipa mana e te semeio
e te mau tapao ta te Atua i rave ia'na, ( ohipa 2: 22 ). O te Taata
maitai roa mau e aita’tu... o tei aroha i to te ao, i te aroha-rave. Ua
tae roa mai oia i te ao nei e faaora i to te ao i te hara, i te ati, e i te
pohe.
No reira, eau roa i to te ao ia tiaturi la’na, e la’na ana'e, i teie
nei ft.
Eita te
mau parau rarahi e te hohonu o tei riro ei imiraa manaôrahi na to te ao e oti, mai te mea te faaateahia nei lesu e to’na
Varua, i te reira mau imiraa. — Eita e oti i te paari-taata e i te iiiau
huru ite maramarama atoa ; eita e oti i te mau orurehau e i te mau
nao
huru taiâai atoa. — E oti râ taua mau parau imi £|,tâ mai te mea te
faaôhia nei te Varua Parau-tia e te Vurua-arohâ no lesu Mesia, i ro«.
to. Te ravea noa iho !a e ora’i teie nei ao. Oia ana'e iho tel faatiamà '
i te aau taata. Eiaha e tiai ia vetahi ê ! —
VKÀ
POROTjETANI
No reira te feia mana no te mau faaroo cheresitiano i teîe nei ao
i araui ai i to ratou mau manao, mai te parau e : Teie te turau no te
mau ino no teie nei ao, i teie anotau, maori ra : aita te mau Hau e
te mau Nunaa i faatere e i faaupootia i te mau Ture no te Atua. —
Eita te hau vai-tamau e roaa mai i Europa, e i te mau fenua’toa
ia ore te mau ture no te haapaoraa cheresitiano ia faarirohia ei niu
te mau ture polititano tera fenua e no tera fenua. Teie te auraa
te reira parau : ia riro te mau nunaa ei melo no te utuafare fetii
no
0
hoe,
E
te Atua te metua
0
o
taua utuafare
ra e
maitai ai.
—
reira, mai te *iea ua papu maitai to tatou mana'o i te reira
parau, faaitoito tatou i te faaupootia i te mau ture o te Evanelia e
ati noa a‘e ia tatou, i te utuafare, i ta oire, J te mataeinaa, i te fe¬
nua taatoa. Faa ô i te Varua o te Evanelia no lesu Mesia i roto i te
no
mau
ture
fenua.
no
^
— O te miti ïa o te fenua, e oraM te ao api ta
teTamai Rahi nei e faafanau nei, — Te hiaai nei te mau mmnaa i teie tau ati rahi, i te basileia no te Parautia e no te aroha, no
te parau mau e no te Tiamaraa mau ! E maha to ratou hinaaro ia
haapaohia te Tare a^te Atua. E ao to te fenua, o lehova to’na Atua !
te ati
0
Oroa tomorcia ï
pafu api
no te tare pyreraa î papetoai.
Mai
mua
ofai, ei
rave
i
mai to te Paroila
no
Papetoai
opuaraa
i te hoe patù
i te hiero ofai orapa ono, no taua oire ra. Ua
ratou i taua ohipa rahi, mai te anaanatae e te manao hoe,
raro
turu,
auaraa
ae
no
i te faatereraa
no
Tetuaea
a
Turerearii.
e
to’na tau-
Marcelin Amaru. Hoe metera i le teitei. 150 metera ia
faaati. E toru opani. Ua hamanf api roa hia na menema ofai
Timitoni tane, te orometua tahito no Faatdai, tei pohe i te
Hiatahiti 1866, e no Timitoni vahiné, tei pohe i te 30 no Atopa
1877. E mea nehenehe roa.
no
Ua liai te paroita no Faatoai i te lere taamu
*0
te Tuhaa
i taua
III,
teapooraa tuhaa taatoa, e
patu api ra. Ua na reirahia. I te poipoi
e no
no
te Perétiteni
na
ratou e tomo
no te tapati Tiapoipoi, ua putupntu te paroita taatoa
au i te patu. Na Ariiore a Rda, auvaha paroita i faalte
te parau no teie patu, te huru o te raveraa, e te-oaoa G
laahouraa hou te pureraa
i rapae
maitai i
te taata.
la oti té himene, na
( Neh. 2-17 )
te Peretiteni i parauparau atoa
raua o Tapao, peretiteni mono no te T. 3. I reira
paroita tomoraa na roto. i te uputa o te patu, e ua haere
paatea i te fare pure no te pureraa poipoi.
to te
YEA
E
POROTETANi
3
rahi roa mau, e te oaoa no te mea e Sapati tiafaahouraa
piipùraa tusia hoi no te faatupuraa parau. I te pô, ua putuputu te Paroita e te mau manihini i roto i te boe tare rahi tei
faataahia i tahatai, i pihai iho i te pat.u api, e ua faatere te mau
8
oroa
e
orometua i te boe mau tuaroi
Nâ vai
©
fe
a
e
ao noa
nraao
rui.
a'e te
©ftrie i te rlaria I te
mau
varua?
E rata teie
Paris,
tei
hoe
te
na
mitionare
no
te Jotaiete
faatupuraa
parau
a'e nei i te ohipa i Aferita-Ropu, oiaÊhm i te fenua
aihiiaraau farani, i Gabon. Te faaite nei ïa i te hitru amha rahi o te
maa etehe tei parahi noa i roto i te mata'a i te maria no te mau vanta.
O
rave
Teie ta’na parau:
Ua faarue
«
feraoraoraa
ra.
i to‘u vahi
vau
Hoe ahurw
ma
ohipa, i Samkita, i ieie poipoi, i te
piti matou i roto te vaa, oia hoi te feia hoe
raveraa
vaa ; e mau imi-mana‘o ana‘e e aore ra e ekalesia. Ua rave atoa matou
i te tahi mau puohu rii ( tauhaa, maa ) — Ua hôe matou na nia i te ana-
ia Mrôhe, tei apiapi
pape ra
tumu
e
raau.
piti
—
to’na tahora i te ofai rarahi e i te mau
rahi to te uni raau i nà pae
te anavai ; puai rahi roa te veavea no te
O
tahâ. Te himene
eraa.
roa
E màhana maitai râ; ruperupe
noa
E toru
—
ra
to‘u
e aore ra
e
mau
taata mai te
mea
aità te mahana i
faahope i te puai i ta hô-
maha tau oire rii ta matou i îarerei ; ua faatia
ana'ehia i te pae pape. Ua ite ra matou e; eita e maoro e tipae matou iô
Nutini Kflfouma, e e farii maitaihia matou i reira. E t^ata etene o Nutini Kafouma nei; e taata vahiné rau, e e amu taata i te iahi taime. O to‘u
ïa hoa. 1 te tahi mahana, ua tauturu vau ia’na, e ua ora oia i te hoe
peapea
ino;
mauruuru
e mai
ia'u.
reira mai â te vairaa i roto i to’na
(Te vai atura, i te Yea
Te
l.
—
mau
ino
no
te
no
ava
aau
teie
te mana'o haa-
avac
i mua)
taero
E maa taero te ava.
Rave rahi te huru
te
maa e taero-pohe roa’i te tino o te taata. 1 te
eteneraa, e maramarama rahi to te mau tahuatuu-pifao i te hamaniraa i te mau maa faataero, o tei haapohe i te taata
anotau
na
o
to Tahiti
o
vai
roto i te niamae faito ore.
I teie anotau maramarama, te
i.te tino taata:
o
te aya
ïa
tahe
e te mau
noa
huru
nei te hoe maa o tei taparahi
maa taero. Ua parau hia c:
VEA
e
faito te rahiraa
Te
e
haaparuparu i te tino, te ava'
nei to’na puai i te rahi : e aita
vî ai taua puai api no’na ra.
E maa
—
vare
mea
te hoe litera avà, i te ava i roto i na (itéra
e:tetaero nei te taata i te ava noa‘tu raton aita e
ava no
uaina.e pae. Ei faaite
inu tia nei i te ava.
2.
POROTETANl
e
nei te taata inu ava e, te roaa
te inu i te mau maa taero, eita
a'e to’na rohirohi i to tei amu
i te maa, mai te haapae i te mau mea taero.
Te iiaapae nei te feia moto i te ava no to ratou ite i te reira. Te feia
tei inu faaral^ te ava e te mau maa taero, e iti to ratou itoito ia tupuTeie rà te parau mau ; te taata matau i
e au maitai i te ohipa, e e mea oioi
oia
hia ratou i
tljmai:
e mea
oioi to ratou paruparuraa. Ua parâutiia: e piti
tei pohe i te mai mâhâhâ ( ouma pê )
taata inu ava no roto i te toru taata
tamai, e te mau maa taero.
tapûpû, tei rapaau i te mau faehau tei pepe
haere, i te oioi o te ora o te mau pepe no te mau faehau tei ore i mâtau
i te inu i te ava e te mau maa taero. I roto i te mau nuu pahi reva, ua
opanihia te inu ava i te mau pailati, tei faatere i te mau pahi reva ; e
feia api hoi te mau pailaiti. Eaha e matai ai te mau tere âtaâta rahi no taua
mau aito ra, i te pô e i te ao, ia ino to ratou npoo e ia mohimohi (o
ratou mata, i te ava ? Ehia rahiraa pahi reva maitai roa tei perehû i raro
i te fenua e te mau taata i roto, no te mea ua taero te pailati !
3.
Te
A.
Te
^
maere
nei te mau taote
E tahoo te ava i nia
—
i te huaai.
paha te hoe mau taata inu ava i te parau mai e: ahio na ia
mai mua mai to matou inuhua raa i te ava e te mau maa taero, e
inaha, ua paari roa te tino e te itoito noa nei ! e mea varavara te reira
huru. Teie râ, a hio na i to ratou huaai, ei reira te ava ta ratou i inu vare
noa, e tahoo ai!
Ehia tamarii ma'au, aoaoa, ehia mai hopii e te haaparuparu, o te inu
ava no te feia metua te tumu. No reira te tairi nei te ava i te ora no te
taata inu ava e no ta’na mau tamarii. Te faaiti nei oia i te puai o to tatou
mau nuu, no to’na faaitiraa i te rahiraa e i te faufaa no to tatou mau faehau.
E riro
matou ;
5.
—
Mau^a rahi te moni o te taata inu ava.
taero i te mau mahana toa, i
toru toata tei pau i te mahana
No to’na mâtau i te inu i te maa
rahi ai ta’na moni. Mai te meà e
te
rëira
maa, e roaa
mau'a
hoe i
( 219 tara ). E mai te
20 tae noa’tu i te 50 o te matahiti e roaa
tara. E ahiri te reira moni i tuuhia i te
rahi roa ïa taua moni ra, e ua riro ei tau-
ïa 10Q5 farane i te matahiti
mea, o te reira te faito, mai te
la 32.850 farane, oia hoi 6.570
afata moni a te hau, ua nanea
turaa i to’na
fatu.i to’na vai paari raa.
I te mau fênua tei
faaore i te ava, aita e taata veve e te
tipee moni faahou.
POROTETANl
VEA
6.
—
5
Parau faaotipaa.
tei hinaaro ia tnaoro to’na pue mahana, e ia iloito
tei hinaaro ia rahi ta’na mau tamarii, e ei tamarii tino
efaeta e te upoo maramarama, te taata tei hinaaro i te puai e i te îaufaa
no to’na aia oia hoi no Tahiti e no Farani,...
eita ïa taua taata ra e inu i te ava e te maa mina momona. E ia inu
noa'tu oia i te uaina e te pia, ia inu riirii roa ïa, e mai te varavara roa
i te reira e tia’i. E parau tahito teie : pa roto i maa i horomiihia i iteahia’i
te huru O te taata nei; mai te mea o fe â te maa, e tamarii ïa tei amu
i taua maa ra. Mai te mea e, e inai, e puatoro, e taata paari ïa. Mai te
\
No reira, te taata
to’na tino, te taata
mea
e, e
mina,
t e ava, e e
,
apitati, e taata maamaa ïa.
Haapiiraa Bibiüa
Te
I.
Ë
—
mea
peropheta
ra
o
Hagai.
Te taata ra o Hagai.
ravai
orn roa
te
mau parau no
te ntuafare o teie pe¬
ropheta tei faaitehia mai ia tatou i roto i ta’na buka.
Aita’tu at Hagai, i roto i te F. T. maori ra, o te peropheta
nei. « Ta‘u mau oro'a » te auraa o to'na io‘a. E tin noa râ
ia mana'o e: e mea paari roa oia, a hoi mai ai oia — e o
Zerubabela’toa — na Babulonia mai, i te hotraa matamua o te mau
tîtî ;e mea paari roa’tu oia, aa'o ai oia ito te Atuapupu taata ilerusalema. Teie te tapa'o; ia au i te pene II. irava 3, mai te mea
ra e, ola te hoe tei toe, iô ratôu ra, o tei ite mata i te hiero
matamua e to’na unauna i mutaa iho; rahi ai to’na mana i te
faaitoitoraa i to lerusalema ia faatia faahou i teie hiero api, ia
laito to’na hanahana i to te hiero tahito ta’na i ite.
ai te Atua i taua
peropheta ra?
Ei faaitoito i te mau taata, ia rave faahou ratou i te ohipa
paturaa o te Hiero. —
*
Mai ta tatou i ite: i te matahiti 537, ua tupu te hoiraa ma¬
tamua no te mau tîtî i to ratou ai‘a, i lerusalema. üa faàue,
Kuro e ia patu faahouhia te Hiero no lehova e ia faatia faahouhia te haamoriraa i te « Atua no te rai ». — Ua arataihia te mau
titi e na taata maria: 0 Zerubabela te tahi (e huaai noDavida),
e 0 Josua te’tahi, {'e huaai no Aarona ).
IL
'
-
—
Eaha te tumu i iaàtupu
VEA
POROTETANI
Te
ohipa matamua ta te mau tîtî i rave i to ratou taeraa i
lerusalema, o te faatiaraa ïa o te fata no le mau tusia, ei hopoiraa i te mau tusia ta auahi i nia iho, tei papaihia i roto i te
ture (Ezera 3:2); ua faatia-atoa-hia te oro'a
patiaraa tiahapa,
ma
te oaoa rahi.
I reira to te
taata haamataraa i te
mau
haapao i te faaueraa
api, na roto i te oaoa
faito ore (Ezera 3:7-9). —Te oaoa ra te u‘i api,... te oto ra te
feia tahito tei haaraanao i te unauna no te hiero matamua. (Ezera 3: tO-lS ).
Kuro:
a
ua
aiuhia
Tupu ihMa te
peapea: ua
idol^H
te
^o’na
mori
no
te hiero
hinaaro to Samaria ( feia êê
e
hoa,
pue
Ze-
e
no to ratou-hinaaro ore i te faaô faa-
peu haamori idolo i roto i te Iseraela api
mau
te haa-
tauturu i teie ohipa; patoi etaetahia râ
rubabela
hou i te
ofai
te
tei
na
te tttiraa mai ! O te haamorr idolo te hara faufau rahi i
pau aj
Samaria e o lerusalema. Tahoo atura to Samaria i te ohipa nei :
faariaria i to lerusalema; ua horohia ratou ia Kuro:
ua
te
hopea:
e
teie
tapeahia te ohipa paturaa.
Ua mau te ohipa i na matahiti 15 (Ez. 4: 4-5; 24). Eaha’tura te ravea i haaraata laahou ai te
ohipa, e i tuu ai te taata i
te rima i nja i taua ohipa ra? Teie: o na
peropheta e S, ta te
Atua i faatupu i reira, o Hagai raua o Zekaria.
III.
—
ua
Te huru
o
to
Hagai faaitoitoraa i te taata ?
1. Te titau ntei oia i te feia
nao
raaite ratou i to ratou
ia ratou ia
parahi
noa,
mana e
mau
mai te
i te
mau
taata ia haama-
haerea (I. 7 ) : e mea
rave ore
au
i te ohipa, e mai te
anei
aau
paruparu?
la faaea
ohipa
re? Eita'toa te
Atua
e
ore noa
fifi e
mau
tauturu ia ratou.
ia ratou i te
na
ô
raa
ratou, eaha ïa te tau e oti ai teie ta¬
ore noa, ia parahi noa ratou! Eita te
No reira te reo no Hagai i faaitoito ai
e:
E haere i nia i te mou'a; e
hopoi mai i te
patu ai i le
i te reira^ e ia haamaitaihia vau, te parau maira lehova (I. 8) —
Ua.faaroo atura Zerubabela e o losua, e te toea atoa o te ta¬
fare, ia
ata!
raau, a
mauruuru vau
Ua haere ratou
e
ua rave
i te fare
o
te Atua, mai te itoito
rahi.
2. Teie râ, te tahitohito rii ra te tahi pae i teie fare, tei rana roto i te mau ravea haehaa
; e mai ta faahiti i te ha-
vehia
EOROTETANl
VEA
nahana
7
te tare matamua. 1 reira to te Atua faaueraa ia Ha-
no
gai ia faaitoito à oia ia Zerubabela
roto i te hoe tohu taaè
Te hanahana
o
teie
roa
ma e
i mûri nei
[are hopca,
e
te feia
rave
ohipa,
na
:
rahi ïa i to tei mutaaiho !
(^:9)
3. 1 te toru o te ava'e o te ohipa, ua tohu faahou
Hagai e ua
faaitoito i te mau rave ohipa, mai te parau ia ratou e na lehova iho e faatere i te
ohipa; na'na e hopoi i te maitai na ratou
(2:19);
e rave lehova ia Zerubabela, ee faariro ia’na mai te
hetimi ( te ofai tapao taoa rahi a te Arii ). E riro ïa oia mai te
farii hanahana i maitihia e te Atua. (2-23).
IV.
I.
—
Te
—
Tatuhaaraa. ( E 4 tuhaa ia
au
i
na
aoraa^ inaha ).
faahou nei te taata i te ohipa o te
ei
i te mau a'oraa e i te mau fafauraa pàrflra te Pe-
i^Ppure
rave
pahonoraa
ropheta. 1. 1-15.
II.
E mau faaitoitoraa api e e mau fafauraa
parau api.
III. — Ei pahonoraa i te uiraa i uihia i te mau tahua, te vauvau nei
Hagai i te hoe parau fafau api. ( 11: 10-19).
—
IV.
Te parau nehenehe i faaitehia ia Zerubabela (11:
20-23)
Aita te Mesia i faahitihia i roto i teie buka ; teie râ o te Mesia
ta Hagai e hio orama noa nei, ei
hopea hanahana no te Iseraela api ta teie Pliero piti e faatupu.
—
P^RAU
1. E hiuniu
te 20
na Teuira a Maruhi,
Me taua niuniu ra, o tei
RII
^Pl
Adjudant-chef, orometua-nuu i Tunisia;
na ô e ; Reçu lettres, très heureux, trans¬
bonne santé, moral très élevé. Bataillon brillant
ua tae mai te mau rata; mauruuru roa; a faaite atu i te
aroha i te mau paroita; raea maitai to matou mau tiuo, mea anaanatae roa te
varua, e ohipa rahi hanahana ta te Bataillon i rave iho nei.
BO
no
mettre salut
paroisses,
fait d’armes: oia hoi:
2.
sommes
Te Tamai Rahi.
Te parau
rahi oaoa no te avaè Me, o te ife rahi
i te mau nuu no te Hau Amui, oia hoi te nuu
farani, te nuu paratane e te nuu marite. — I te pae matamua no taua avaè
ta to te mau nuu amui haamataraa i to ratou mau
paturaa rahi hopea, mai
—
hanahana
no
Tunisia, tei
te haavare i te mau
(oia hoi te
nuu
—
roaa
enemi.
—
Te tiaturi
ra
te
purutia
e, na
te Nuu-Vau
paratane na Aiphiti mai) te paturaa rahi, i te pae i raro; e
inaha, na te Nuu-Hoe paratane, e te Nuu-Amui no farani-marite, oia hoi te
mau nuu i nia i
patu tia
mai te tapapa i na oire rahi etaeta : ia Bixerte
(oire pâ etaeta) e ia 'Tunis. — E pae mahana i mûri iho, ua parari roa te mau
leni enemi, e ua horo pupara noa ratou i te vahi ê, mai te nane rahi roa.
Tomo atura to tatou mau nuu i Bizerte e i Tunis, na roto i te oaoa rahi o te
J*ia farani o to maoki toi faaoromai nta i te ati, i raro ao i to
faaheporaa a
nuu
VËA
8
POROÎETANl
—
A.Ua rà te Nuu-Hoe a te parataue i faaamarirau; ua haaati faai te hoe nuu rahi purutia-italia, tei mau atura i roto i te upea rabi no na
te enemi.
oioi
roa
e toru.
Pûpû atura te enemi ia’na i te rima o to tatou mau nuu. —
hopea ibora. — Ua mabere mai e 200 tausani mau aurî ; e 27 tenerara (;16
purutia; 11 italia); tei roto ia ratou o Von Jrnim te Tenerara rabi faatere i
te paeau o te enemi. — E taoa pau iti rabi roa tei roaa mai, mai te maitai,
(pereoo pâ, auto, camio, pabi-reva, mori). — Aita’tura e enemi faabou i Aferita, mai te miti uteute e tae noa’tu i te miti Atelanetita. — Ua tiamâ faabou
nuu
—
O te
te miti Mediterane i te mau pabi o te bau amui; e parau rabi te reira.
E e na te otue Tunisia to te mau nuu amui ou'araa i Italia, arauaè ibo! Ua
faaite te Faatere-Hau rabi no Paratane, o Cburcbill e: E piti matabiti e te
afa te maoro no te tamai no Aferita; ua oti roa i teie nei. E inaba, tèie te buru
0 te
enemi i taua area ra.: e iva banere e pae aburu tauasani taata
2 milioni tane pabi ; e 8,000 pari-reya. Aita ta Italia e aibuaraau
pau 0 te
(950.000)
e
faabou i Aferita.
2eie ie
É tubaa banabana rabi ta te mau nuu farani i taua rê ra; o
riro
taboe-etaeta-raa i te mau farani ratou-ratou ibo, no te aro i te
enemi i te^Ru mabana i mua nei. Te mânaobia nei e e roaa e 400.000 e
ïa^n
ua
aore
ra e
500,000 faebau farani arauaè,
mabana faatiamâraa ia Farani metuaT
bana oaoa rabi ra, eita e tia ia parau.
É
e na
ratou te tabi tubaa rabi i te
te faaineine ra o Farani no taua ma¬
2. E mea maitai roa te tamai 1 Ru^ja, e i te moana Patitifa ; ua roaa i te
marite te boe fenua i te pae i nia roa, i te moana, Patitifa ; oia boi o Aiu.
Faaitoito ! te biti maite nei te mabana parau tia !
nuu
3, Te boe obipa taaè roa tei ravebia e te inau .pabi-reva paratane (R.A.F.)
i Purutia : ua topita ratou i te hoe patu o tei aua i te boe roto pape iti rahi,
tei bamanihia e te purutia no te opereraa i te uira i te mau oire e raverahi,
téi reira te bamaniraabia te mau maubaa tamai e te mau pabi-reva, E inaba !
no
te
parariraa taua patu
ra,
hee maira te
pape no taua
roto ra, mai te ‘u‘ana
rahi,
e ua pau e 52 oire i te ninabia e te pape, ua paremo e 4.000 taata
ino roa te mau fare hamaniraa maubaa tamai, e ua parare taua pape
i nia i te fenua, e 70 kilometera té maoro; ua parauhia: 130.000 taata,
to'Tatou e fare faaearaa.
—
Aitâ-ïa buru
; ua
rabi ra,
aita
obipa i ravebia, i teie tama‘i. —
faufsiru i îe
(2 avaè)
Papeete'. Germain Lévy 20. Taehau v. 15.
J. G. 10. Maeta v. 10. Tihoni 5. Maburu Arii 2. Théo. Teamo 30. Pime: Tupuraa v. 2. Tiarei: Pacte
Durietz 8. Teraiareva 5. Haapiti: Tevaruarai 2. Tavaea, tavana 10. Afareaitu:
A-Kiau Asam 5. Vehiarii v. 10. Teibotu v. 20. Tiaia: Tetua v. 10. Makaha: Tetua d* 12. Tevaitoai B. 15. Opoa: Eru d“ 5. Ua Pou: Mahîna 5la amuihia; 201 farane.
MAÜRÜURU.
*
,
*
a
Haponoraa i te Vea i te mau Faehau :
Papeete: Germain Lévy 30. Taebau v. 15, Taataparea Colombel 20. Puna'
Mom tauturu
no
te
auia: Pauline Teuira 20. Tumataaroa v. 20. Faaa: M“® Leverd 50. Arue'
Paraita Tebanei 44. Afareaitu: Akiau Asam 5. Vehiarii v. 10. Teihotn v. 20-
Haapiti: Tevaea, tavana 20. Opoa: Eru d° 5.
la amuihia:
Imprimerie
259 farane.
eue p. juventin — rue du
MAURUURU.
commandant destremau,
Fait partie de Vea Porotetani 1943