EPM_Vea Porotetani_194303.pdf
- extracted text
-
AITA’TU E NIIT E TIAl TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA OTEI HAAMAb
HIA RA. OU HOI TE MEHIA RA O
HOO
I
PE
MATAHITl
Ch. VERNIER,
ISStJ. — î Korinf*tia 3. 11.
HOBs E FITI TARA
Directeur-Gérant.
0 tau tamaiti nei hoi^ i pohe na, e ua ara mai nei.
Luka 15:24.
I te Tamai Rahi 1914-1918, te haere noa ra tetarnaî, e inahal
tae mai te parau faaite i te feia meliia e: ua polie roa la
raua tamaiti faelnu. — Mai
le mea e. ua jle roa te hoe hoa
ua
faehau i lo’na hohoa i rotopu 1
noa i nia i te tiaraa aroraa.
te niau faehau pohe toi larava
paltahia i nia iho i to'm» menema iti, te hoe
to’na i'ua i nia iho. —
I nia i te buka no te Compagnie ( pupu-lOO; na papai’aloa*
hia e; ua pohe roa. e ua hapono te raatira i te hoe rata i t«
uiüafare mer.ua ei faaite e: ua pohe roa te tamaiti faehau net.
Tanuhia’tura ; e ua
tatauro raau, niai te papaitiia
Ahu
aéra
na
metua i te ahu hevaraa i
ta raua tama.
rahi aéra te m-iu ava‘e i mûri a‘e, lae lino roa
mai nei taua tamaiti taehau-pohe i te utuafare metua. Eaha teie?
Ua vare noa le faehau htopoa i te inau faehau pohe; ua hape
to’na hioraa.
E inaha !
rave
puta mau iho A oia i te aroraa e ua tamatapouri noa oia i nia i le repo fenua ; ua itehia râ oia
i te mau faehau utuutu mai no le nuu enemi, e ua ora oia, i
te taoie tapupu, i te fare mai, i mûri. — E inaoro aéra, ua
Taua tamaiti râ, ua
rava
faahoihia oia i Farani. i te uiuafare inetûa
mea
e,
e
lei ora
u
na
o
tei oaoa rahi. i te
farerei faahou raua i te tamaiti nei, tei pohe roa hoi,
faahou mai.
Ehia faehau mai te reira le hum. i teie Tamai Rahi e haere
noa nei ! Auê te oaoa e, mai te mea e tupu ïa parau i ô tatou
nei.
Teie râ, ehia varua-tfiata tei tiaturihia e, ua pohe roa, e ina-»
ha ! ua taoto noa. Tei ta Atua anae te ravaa i ta faaarafàabouraa
VKA
ia raton, 0 tatou râ,
POROTETAN'Î <
te feia faaroo
—
ta’na
tnau
infirmiers
( aluutu mai ), fei ia tatou te liorb e tapapn e e taiituru i le
raaii va nia te i fatata i te
polie. — A litiluri tatou 1 to ratou
ora ; e
tia i le Alua ia f.iaorii faahou ia
ratou.
—
Tu«f9paparaa parau tahito no te fenua nei.
Te tuillcii no te fei pi. (a hio i le vea no Tit.eina e no
Tenuare).
( Mai te au i ta tatou i bio aenei, ua tupii ïa Lainai i te hoe Sapati avatea,
i N»rii, i mûri a'e i te
purcraa a te mnu
Mai te nu i te
mnu
Pornare iie auau
atii
ei tîtî. ü»
na
tou
roa
ei.iha
peu Inbito ra, ua hinnaro te mau eito no
i te rimi haamori idoh». ei faariro ia ratou
ô maira
e
Pure-Atua; e ua nuaa te ré ia ratou)
Poriiaro
o
taparalii i te
e.
mau
atirn! p]
ua
vahine
te mau larnarii
te mau enemi ; e einhn hoi e hnamant
fare e fa ratou mau tao a atoa rn.
itio
e
i to
opnni oia ia ra¬
raton
mau
iia
utu-
Ore noa’tu râ i te lia i te Arii ia aunuliiri’tu te feia
hnaraoriua maiti oia i le hoe
pupu taata luaitatai, e ua tono alura oia ia ratou i Tautira i roio i le
hiero tei reira te idnlo rahi
ra O Oro i le vairaa
e tera ta’iia
paroi ia ratou ra : e vavahi
ro« i laua marae rahi ra. e te mau
fata. e le mau idulo, e te
mau peu atoa no te haamori idolo ta ratou
e fareiei hnere.
Ua parau atoa’tii oia ia raton: eiaha e
fapae atii i le motu iti
O tei riro ei
haapu oraraa a le mau vahme e te mnu
idolo.
e
Taiho maite i te
tamarii; e
mau
faiifra atoa
hia’tu.
a
te
eiene, mai te hauli-ore-
Ua
haapao maitaihia taua mau faauerna’toa ra. Te mn» tino
te feia ,tei pohe i roto i le tamni
ra, aila ïa i iiaamntii-ino hia ;
aita’loa i vai ihQ-uoa-hia ia pau iioa nn i le mau
puaa oviri e i
te mnu uri taehae, mai tei mâiHiihia e te mau etene
ra. Ua ImaO
paohia râ te hoe hiinarna maitai ia minit. e te tino hoi no Opuhara ua hopoihia’Lura ïa i Papara, ia hunahia i rolopu i te
vairaa no lo’tia
ra
rnau
E taata maramararna
titai i
tupiina.
o
Opuhara ; e na rahi te mnu mea mai-
ia’nn, e ua mhi te otn o to’na taene ra o Tâti i to’na
jioheraa. Ua maramamma o Opuhara i te mnitai no te f.inroo
Hvanelia, e. I te hoe taime. un huni ineine to'na manno i te faarue ,1 te mau idolO: E piti .mnhaiia hou to’na
poheraa, na parau
roto
mai oia i ta hoa taata tei
parahi i pillai iho ia’iia
e:
ua
hape
VEA
POROTETANÏ
pHh-i Pitrtu ; a (onfvfu tatou i
atii atii i le liaii.
te hiirii
O
te tioc Vf'a
t) ani atoa tatou
le faaroo
i te
i
3
te »trii
itiau
raïïâ
o
Tâti, •
buka ia ile Ulou i
api.
A'.ta’iura taua pirau ra i fariiliia mai e le mau
tahua
na ô e: K riro o Oio i te tmi mai
i te feia Pme-Atua i
tatou rima,
tei
riro atiira ia tatou le hau
e e
I le ahiahi
0
o
tel
ruto i lo
o
le
inahatia i
e
te maria.
liipu ai te Tninniraa Hnhi i Nntii ra,
pi. ua titan Pornare e te
mairi aioahia i te Tumoi i le
li“i
taviioa i te feia clieri sitiano ia
m ui
vahi hôe
riro e tei
e
tiaaputupuiu mai i roto i te
ïa i
lare rahi i putuputu al ra¬
ra — ei hiiamaitai i le Atua no lo’na tauturu
e
to’na haraani maitai ia ratoip i laua maii
maliana
—
ton i
te
poipoi
i
to
raton
ore
aau
<toa,
hoe taime
te
le
rahi ra. Aita'
poupon i te manii mai na roto i to raton mau
i te iteraa i le ora ralii roa ta’na i horoa mai ia
ratou
I reiia.
1
roiw
tei roto raton
ua
ite raton i te
i te rima
no
to
pnhe i
ratou
mua
mau
i to ratou
enemi;
e,
pau
ratou i reira. Aita râ i mahia, ua iiee
te mau enemi 1 rnuri
ua riro te rê faahialiia ia raton ra.
Ua vî le mau idolo i le
Sa-
roa
e
aro ;
oi
tauro
le
0
Misin Ua
tauturu puai mai le Atua
ton i pure ra,
i to ratou rima;
i to’na
mo a.
ra
i oa
Sabaola ta ra¬
haamaitai ai
e no reira ratou i
I roto i taua pureraa i te ahiahi
ra, e taata rahi roa tei
amui
aloa mai, na roto i te Etene, e o tei
hinaaro i te fariu atca mai
i le Atua mau.
Te
Te
la
e
rat alura
i mûri iho.
ohipa semeio a te pure
hope ieie Tamai Rahi, e ia hoi mai te mau tamarü
te mau
matalo i to ratou
faehau
mau
ulm-fare, e îaatia paha te tahi
te pure ta ratou iho i
its. Ehis rahiràa,
pae i te mau serneio a
îaeh.au paieti tei haamita aenei i te
faat.ia e: t ora na ratou
i t$
pure (i ta ratou iho pure, e acre ra i te
pure a ta ratou mau
fetii faaroo). | te taime ahnaho na
tiaoro raton ia îesn ; na
roo lesn i
na
ta raton
faa¬
pure, e ua faaroo ia raton ! (Sa!, 50
i teie parau :
J te pae hopea no te
i)). A hio
raatahiti
ua
topitaiiia Je hoe pahi
paratane faauia tauliaa,.i ropu mau i te moaua rahi,
VISA
4
POII0TR¥AWÏ
(013 hoi, i ropu îa P’jratane e ia Marite). Tua liaapeeppehià’t&ra
te raau poti I raro i te raiti e ua üuâ te tnau m italo i rolo. Te
pahi rà. ua urà ïa i te auahi, e, aita i inaoro, tomo roa’tura i
raro
i te
moana.
la
ore
te raau
noa
matalo (e 33 raton) ia purarà ê i nia i taua
haaputnputuhia raton i roto i na poti e piti
iho, e, hoe â boeraa ; tioe â faaleretereraa. Mai te reira te
moana
rahi ra, ua
i na mahana hoe ahuru ma pae ; na paapna roa
na opupii haeie to raton iri ; na hope tu
raton rohiruhi e to raton rainini; na fivahia te rahiraa e te
haere ra to raton tmo i te paruparu roa. no te iti atoa o le maa,
e te tahuiraa o
te papé, tei fatata roa i te pan ; boe mahana
hiirii
na
roto
raton i te mahana ;
toe e pan
ai ?
poti ia tapiri roa mai i
i reira lo’na titauraa i te mau matelo ia faaea rnaite
raton, no te pure. El na ani taue raatira ra i te ùa, na roto i
ta’na pure. E inaba ! I taua mahana mau ra topa mai nei te hoe
ûa puai o tei haamaha i to ratou hiaai rahi, e o tei faaitoito i
to ratou mau tino, i maitai (aahou ai raton.
i to mûri ihoahiahi. ua (aatupu faabou te raatira ite hoe pure
amui, oia e ta’na mau matalo, e ani i te \iiia ia tautnruhia e fa rave
roahia ratou e te hoe pahi. — Ë inaba ! i taua riii mau ra, i te
hora piti, ua tano miitai te tahi pahi faaiita taiihaa marite ia
ratou, e ua rave pauroa hia raton i nia i taua pahi ra. O te hopea ïa o to ratou ati. — Ua ora paatoa te 22 matalo.
Etau boa Tain Vea el Te pure nei anei Oi.‘? ua mâtau anei
oh i laoa ni inhaa puai rahi ? iialuri roa i te pure ta oe e pure
nei i fe Aiua ; eiah-' e leaapiti !
Na roto i feie tau tamai ohia ra lioni pure e purehia n*'i i îe
Atua. i »e ntaii taime atoa. e te feia fciaroo. e ali noa ao teie nei ao.
Te pure nei te mau meioa vah nv faaroo no ta raton mau
tamarii tei levaTu na i te mau v=i1iî âtaâta. te na reira nei te
mau valime faaroo i la raton uian lane ; lei roto le tahi pae i
te rima o te en< mi, ei m.aii auri, na moe ê te tahi pae. e te liai
1 reira to le raatira aniraa i te tahi
to'na,
e,
maite
noa
ra
te felii i te p;niu
api.
Te pure n^i te man paroita i te mau tapati no ta ratou mau
tamarii i le aléa ê e no te upooliaraa o te rê o te Haij Amni,
e note tiamaraa o Farani bere, e no te Hauraa o teie ati rahi
riaria.
ia faariro te Atua i teie vero rahi q te Ta»
/jtüiu std te ko# kjiuuraâ
o tete M
Te pure nei Utoi|
fK «U
&
rOROLTETASl
I.—
ia hof mai te raau taala i te Atiia : ia faarue te
inu e te !.aîita parau tia ore i lo’na mariai).
Te
paieti ore i to'na
pure,nei tatou i te \t,ua ia riro leieali rahi
faahoii t -mau uiU'>fare, te mau paroi!,a. e te feniia
Parau a te Àtiia : iâ taaroo té ni au Ek'lesia i la
ravea ia ara
taali a i le
te Varua e
pàrau ra ià ratbu.
Oia
naau
mau ! Na te pure, e na te pure anae, e faatupn i te reiéa
sertieio. — Eiaha râ le pure haraini, e te pure taoetepeie ;
ei pure faaroo rnau rà ; ei pure na rotn i te i‘oa no lesu-Mesia;
fii pure fuaniiraa varua i te pae avae o 'esu ; ei pure rnârô e te
fiu ore ; ei pure tuiiluu ore ! — Faaitoito i te reira ! —
Ira VA PAAOTiRAA : Mat, 2,1 : iA. E te mau.mea’loa la outou e
mi ma îe faaruo ia pure, e nom ta
Uf, oulou.
I^aapiiraa Bibilia
Te peropheta ra, o Nahumà.
Te anotan i tohu ai Nahuma.
E mea ravai ore roa te mau parau papu no Nahuma (mahanahana,
te
faaite hia i rofo i ta’na bnk-t. — Te na n nei te pene hoe,
irava hoe : Te B ika no te orama a Niiiuma i Elekosi ra. E oire in o
Elekosi no Qalilea
te auraa) tei
Eaha râ te anotan no teir peropheta ? Te manaohia nei e :
i lerusalema
to’na tohnraa i te anotan i hot mai ai te arii ra o Msn se mai to’na lî îraa
pofb i B bulonia. O te anotan ïa i aueue ai o Asia laaioü i te aro no te
Arii hopea no Nmeve lAsura), bta hO' no AsHra-Bv n’pata. Ua î taua Arii
ra i te teoieo i te hanaîiatm hauê no Nmeve; u.i leitei to’na »au i to’na
m-îna raht. e i te p'tai o to'na basilea, tei tnoti mai te fouia Mvdai e tae
noa’ui ia Asphiti, E arii faehae e te h,jmsni ino; na’iis i eaatrnm i te oiie
ralii Aiph'v!. ia No-Atnona(3 8i e ua ht'poi titt hia r hou i NuteVe Mat. 660.
O te anotau fa i faatupu ai te A".ita i teie
i^ uihu oia i te
tahoo a lehova i nia i taua ôire lejteo, ia .Nuteve, o U:t faiKia i te p .u.
%
II. — Te haru o te
tobu a t^ie peropheta ?
E paru! faararaa
la ia Nineve, e e parau tamahanatianaraa e le faaitoitoraa i te buSilea no
O te pauraa no Nineve ta’na parau tohu tnrr.u (I. I ).
luda ia ore oia ia aneue noa.
Mai te mea e, te rave faahou ra Nahuma i te mau faariariaraa ta Ibna
@
fàrUriii Ria ü NineveT Alta râ té tnau ^ariariaraaa loiuri
6
VEA
POROTETANI
tiipu i to’n3 anofau, no te mea ua tatarahapa o N neve i reira. l teie nei
rà,»eîohu nei Nahuma e: ua hope »e tau: e liaruru te oire teoieo e
te
viivii
i raro
; eica e tupu faahou. Alla e
uputa faaoraraa faahou.
E pohè to te oire i viivii i te tolo ; e haavare anae ïa
; ua î i te taôa
haru, aore > taaê te taôa pau.. No te taiataraa e rave rahi ta te faaturi
6
2.—
ra,
ta tei
poria
fenua
no
m utai ra. e
ta’na niohio
e
faiu vahiné no
to’na
tHiata.(3
lU. — Tatubaaraa i te buka
I.
Fo
Atua riri
te
tahoo
N iieve
ta
hioiiio, o tei tarahuhia e te mau
1,4).
e
a Nabuma.
i
te
amaraa
E toru tuhaa :
mai, mai te auahi :
Pene I.
II. Te pauraa no Ninevei tohiihia. Pene 11.
III. Te huru
Aita roa’tu
te
no
pauVaa o Nineve ; ta’na mau liara riaria, Pene III.
Nahuma
ta
biiki in poto te hoe mau
1. E
te ino
ere te
f^aoromatraa
tohuraa i te Mtsia. Teie rà tei
e
ro’o
i taua
haapiiraa faufaa rahi :
roa
no
lehova i te tapao e: te moe ra iana
('Kohel. 8 11 13; 2 Pet. 3 8-9).
2. Aore roa e mea
o te
ore
e
tia i te Atua ia rave, ei
parururaà i tona
iho (I. 3 8)
3. E ’ia ia vai ia tuârô mai iana ? (loba 9, 4).
4. Aita ta te puai, e ta te tau‘a, e ta te hanahana taata... aore roa
ia faaore i te hoe ati rahi tei
faatupiihia e te A’ua.
5. O te ea ra o
ta ratou e lurori
te
ra,
P'ieti
ore
ra, e au
e ravea
ïa i te pouri ; aore ratou i ite i
(M s. 4. 19).
6. E roaa’toa te hiinahana o le Atu.3 i te mârôraa e i le orure
hau a
ta’na mau enemi. (Neh. 9. 10. Roma 9 17).
P^RAU
1. I te 14
mm
no
te
j\Pl
fepuflre te poheraa (paremo) te hoé matalo paratane, no tç
müana paottane, e
iiahia oia mai
RII
tia i nia i te inanuâ fiirani, ia “ Chevreuil
hanahatiH rahi i
te aim
i Paiirani. Na M.
Ua hu-
Rey-Lescure le
pureraa reo farani i Paofai,
e na M. Vernier te piireraa leo pnratane i te
pae apoo. la tamahanahana te Atua i te feia n^jtiia, tae noa’ru i te vahiné
e te aiu no teie matalo, i Belfast
( Irlande
).
Te papal mai nei Tamaierai a Teharnai, tavana no
Iripau (Tahaa),
chipa hiopoaraa fare ta’na i faatupu i Iripau i té 24
no Titema^ i roio i te
paroite. E tomiie vahiné te hiopoa: Tehapnni a Te.
hMéibia. Piitau a Bameha, Patea a Rppati, Pepe a Tanihaa. Mai te hora
â s ta» nea^r i. to bora boô i te abiatii taua biopoaraa n>>
^
tei laa»
1
to’na oaoa no te ho^
%
VÊA
toahia
no te
nihaa
a
POROTfiTANl
1
mau
farepunu tei han î te ne’ii nche : Teihotu a Tctiiauri, TaAma, Ovim a Maaii ; e 3 atoa rê no te mau
fure niau: Maruarai a
Taoata. 'l'erihau
Cominings, Atamii a Auti.
Ua oaoa te tavana e to te
paroita i teie ohipa ; a pili atura raveraahia.—
E ohipa tuinu teie i Kurutu mai
mua mai ; na haamauhia e te mau
orometua ; e inaha! te
topa atoa nei i le mau feuua i Raro, ia au i te faaitoitoraa a te Peretiteni no
taua ruhaa IV ra.
3. —
Te tamai rabi
E avae
/ avac
Feptiare ).
parau mailatai ri'a atoa teie no to
I. Ratia
E
ohipa rahi faahiahia e te
rave i te avae
Fepuare:
a)
ua
—
roaa
roa
ia
raton te
tat. u
taaê
pae.
ta
l’oa
te mau
nuu
Rutia i
oire iniroo
ra o
Stalingrad. Ua tohu Hitler e:
puai, e uiaha, te tahi afa noa no taua oiie ra
tei roaa ia’na; e ia tae i te
hopi i no Tenuare. to te Purut.ia huri-roa-raa-hia
haru oia i
taua oire
i rapae, e to
ratou
e
330.0U0 faehau
e
taua aroraa
ra
i
te
harnraahia e te Rni'a. E rê iii ralii te reira, no te
mea,
PurutÎM i pohe. i pepe, e aore ta tei mahere ia Rutia i
maoro ; e
24'geneiiila tiaiaa leilei. 2 4û0 raatiia tapao.
b) Ua roaa faahon mai ia tatou na oire
rarahi ra ia Rosfor e ia Kkarkov
tei mahere ena ia Purutia. E e
taoa pau iti tahi lei niairi i roto i to
ratou
rima.
c) Te otohe pupara noa nei Punitia i te mau valu
hito. mai te auauhia e te niait tiuu Rutia. aita e
atoa
uinie tura.
no
ta’na leni
ta-
E mau-auri rahi
haere noa nei ia Rutia i te mau ii.ahana atoa.
E riro te miu Pu¬
faaea etaeta i te pae no te
pape rahi ra no Dnieper. .Area râ, ua
aueue Purutia taatoa e to’na
pae i teie pau rahi i te pae i Apatoerau.
II. Aferita apotoerau.— Ua haere â i
mua te nuu va'u
(oia hoi te nuu
roa e
roaa
rutia i
te
Paratane-Parani Ttama. mai .Aiphiti
mai) üa mairi te otia no
Tuntaie, e ua tae roa ratou i te oire i Medenine, ]0() kilometeraTtipolitainei
feuua Tunisie. Te
ua
tuati
taua
nuu
roto
auau
noa
nei ratou i le
Paratane i te
tiiiu
( na Algérie mat ).
nuu
Purutia-lialia
i
te
Romel, e
Marite o tei haere mai ua te
pae i nia
no
Hoê ohipa toe i Aferita; o te huriraa i te
nuit Puriitia-Italia
(o tei puhapa
etaeta i te fenua farani ra. i
Tunisie)] rapae. oia hoi i raro i te moana; liamâ roa’tu ai .Aferita. Area râ. ini tohu o
Churchill
( Paaterehau rahi Para¬
tane) raua o Roo.sevcit (Peretiteni no Marite) e: eita e maoro e haamata te
paturaa rahi o te huri i te enemi i rapae ia .Aferita.
E eiaha tu â i te reira anae : e
patuhia te enemi na te mau vahi e rave
rahi, ia uevaneva oia. Tiai tatou.
3. Te Apooraa Rahi i Gasublinca..
O te hoe parau
(Aferita farani).
api rahi ïa no Fepuare. Na roto i te moe rahi, ua putu-
putu te mau upoo mana no Paratane-Marite e to ratou mua rima no te mau nuu
(fenua, moana, reva
) i te vahi hoe. Hoe ahurit ma hoe niahana i te
o Churchill-Rooseveli
mâ i te mau parau o te '1 amai e te mau
opuaraa a te Hau-Amui i teie mat.ahiti 1943 nei. Ua faaite maitaihia te
mau
faaoùraa, ia Rutia e ia Tatua, ei tahoe maicairaa i te mau
ohipa
o
te
tamai
i teie tau.
atoa
..
fernriraa
0
VÉ\
8
POROTÈTANI
Generala fararii) i taua Apooraa rahi^ î
hopéa. E ua tuuhia te mau nuu farani i raio ae ia Paratane.
i. I te moami Palitifa. E aroraa rahi tei tupu i tûa i te mau fenua motil
Salomon i roi.opii i te Maritc e te Topone. 15 pahi tapoiie tei ino (12 tor¬
pilleur?) e 5 ta te Marite. E 60 pahi reva tapoue tei topa; 32 ta te Mari te.
5 Te àii rahi no te mau fenua tei taUmihia e Purutia.
üa parauhia ; e mea aroha roa o Farani i teie tau :
Te haavihia nei te uiau rave ohipa, e te faahépohîa riei ratoù e'haere i
Purutia e rave i te ohipn. Te parauhia nei e, te tirauhia nei te hoe j>ae tainarii
üa ô O de Gaulle raua o Giraud
te pae
farani e h.îere i
I
te
noa
te
te
nuu e
tamai ia Rutia.
Te patoi
nei ratou.
tapatahi noa hia nei te mau Ati-luda. mai te
huru. Hoe vaehaa no Varsovie, e 350.000 Ati-luda i le matahiti
fenua Polone.
i reira : i teie
nei
te
aita hoe
faahou. ’l’e
manu
1939,
pii nei te reo o te toto i te Âtua.
E...ua ru ! la tae i te mahana faautuaraa !
Moni fôufuru i ïe Ve‘a
(2 Avae).
Papeete. Rereao v. 9. Louise Wolher, 5, Teipo, 5. Papua a Pita, 5. Tetumoeroa,
2. Tnterai
v..
12. M™® C'h. B. 100. Hapai, 4. Aetna v., 10. Tara Col-
lombel, 20. Aline Mahana, 10. .4rai v.. 5
Lee Tang, 10. Ariioura mâ,
10. Amaru v., 11». V. S., 2. Pere v.. 5. E. V,. 15. M""® Trafton, 2. Teiti v.,
7, Simone Maraerua, 10. Timiona, 2, Teata v., 10. M““ E. Marchai, 10. Maraetefau, 2. Faahau Richm nid, 10. Temata, 2. Germain Lévy, 10. Gap' E.
T., 1.2.5. Taieiti, 10.— Pirae. So[‘hie, 6. M™® Bernière, 100. Arue.— Pihapiti,
2. Tiarci.— Manarii Layton, 2. Paea v. 2. Faaa.— Matanoa, 2. Pepe v., 20'
Orofara.— P., 4. Puunauia.— Tehiri v., 8. Claire Jourdain, 10 Papara—
Teio v., 2. Tnravao.— Henri Vanbastolaer. 10. Vairao.— Tu, 10. Teahupoo.—
Vehiarii Rochette, 10. Afaahiti.— Arearea v., 10. Amaru, 2. Afareaitu.—
Haamanatua, 20. Maiuo. — Taoa or. 20. Uturoà.— Chevalier. 10. E. D. !().
Anaa.— Tuamea, 10. Samoa.— M“® Betham ( Miriatna Wohler), 100.
la amuihia; 677,25
MAüRUÜRÜ.
Ven i te mau Faehnu :
Papeete.— Rereao v.. 6. Tara Collombel, 10' Ariioura mâ 20. Amaru v.,
Moni lauluru no le llnpovoma i le
20. Pere v.. 10.
Maraetefau, 100. Germain Lévy, 100. Pirae.— M””® Bernière,
100. Faaa.— Matanoa, 20. Pepe v., 20. Haapiti.—
Teriiroa a Paheo, 10. Utu-
Taertt, 15. Tih<.>ni Neu^fer, 20. Tevaiioa.— Te paroita, 50. Temarii mâ
50. Moo Fat, 20. Taiohae.— V. Doom, 10. E. Doom, 2. Stanislas Taupotini.
toa.—
2.
Toa, 2.
la amuihia:
MAli.rüURÜ.
587 farane.
iàtVBIMKaUl fiua F. JUVENIIN
—
SBK BB C«KILkKBABX Dbstsbhab.
Fait partie de Vea Porotetani 1943