EPM_Vea Porotetani_194301.pdf
- Texte
-
iTT/.'TÜ K NI'.: E TÏA i TK 1
HIA RA, OIA
FOO
î
H'.n l'E
m
MESÏA RA O
MATAilîTI
;Aft. YJS.B,NTER,
HOÊ; M ÏIT.T TARA
Directeur-G-4rs,nt.
i roto i te niatal.îti
api l‘J43 nei ; no reira te faaite Aei te Vea i to’na nriau hoa here —
to te vahi fatata e î.o te vahi atea roa " i to’na aroha turnu.
Na roto i te
aroha
o te
Atua, ua totno tatou
Te a.roha’tu nei oia i te mau orometua e ta ratoumau paroita, te
paroita roto e te paroita rapae ; ia riro toîe rnatahiti ei
oaoa i roto i te taviniraa e i te haapaoraa i te chipa a te Fatu.
Te aroha’tu noi oia i te feia mana no xe fmua, te feia toroa a t«
Hau lei faatere ia tatou, mai teïavana r^-.ni e to’ri« pae. tae
î te mau tavana. la haamanao ratou e : e rima ratou no te Atua
matahiti
notr’tu
ia
parahi hauti ore te fenua e te rnau taata, ma te hau.
le aroha’tu nei oia i te mau nuufaehaa tei paruru i to tatou fC”
nua, tae noa’tu i te mau aito tamarii tan-ti tei faatia i o tatou ri, va
i te mau vahi aroraa — la liai mai te Atua ia racou, eiaha ei ino, e
ia hoi mai ratou i to ratou ui’a fenua ma: te hopoi atoa mai i ta ra¬
tou mau
ruru.'
—
aroha’tu nei oia i te mau metua e te mau fetiîno to tatou mau
tamarii tei pohe i te pohe hanahana i rua i te leni aroraa; e tae
noa’tu i tei moe, e aore ra tei mau i te auri i roto i te rima o te enemi. la tupu â la ratou te parau no ta tamaiti tei haere te
roa : Inaha ! i moena e ua üea mai nei; i pohe na e ua or a
( Luka 15-32 ).
Te
i
la
haamaatai mai te Atua ia
Farani here i to’na toparaa i ro o i
nei i to’na .la-
ati rahi api faito ore, e ia ite te matahiti api
tnaraa i te enemi o tei faahepo ia’na.
la riro atoa L943 net ei matahiti no te rê o te Hau
Le rê 110 te Parautia, no te Tiamaraa, no te p?,rau mau...
te Hau no nia mai, e ia ite auhia mai te taata’toa.
te hoe
fenua
mal nei.
Amui, oia hoi
la taa mai
2
VEA
POROTETANI
E faai^cHcrca
A
na i
rave
te ora,
r.o
te fau
api
ia ora ce! (Dent. 30: 20).
y/'
!:>; Te vai nei e toru tau parau faufaa rahi tumu no te hoe taata ; te
huru O co’na haapao maitairaa, e sore ra, o to’na haapao inor. a i te
reira, te huru atoa ïa no to’na tnaitai e no to’na ino a mûri a'e,
Teie te pctraiL mitamiia :
parau atàatâ
e‘a
e
rahi
haerehia
ravea a
e
ta ratou
taua tamaiti
paha ïa te
o
ce .reira,; la
to'na ïa maitiraa i te hoe toro'a — E
feruri paari maiiai te feia nietua i te
tamaici, ia
au i te mau
hinaaro
Ua hape ana'e .te i'eia metua,
ra.
e te mau
ua
màuâ
oraraa taatoa a taua tamaici ra.
Teie te piti: o to’na ïa maitiraa i fe hoe hoa
faaipoipo.
Mai te mea, o te hohoa rapae ana'e Ue purocu, te mata aiai —
)
tei imihia ; mai te mea o Le mau faufaa fenua e te mau faufaa
moni,
e aore ra te
hoe tiaraa tei tei tei imihia, i taua maitiraa ra, e
taua utuafare
re ra
i
faaipoipo api nei i te
taiva i te Atua.
te
haa e te paieti, te
fare.
mea
—
ïa
Te maiti i
e roaa
riro
amahamaha, e ac¬
faaipoipo aau haee te hau, i te u.ua-
peapea e i ce
te
hoe hoa
mai ai te
oaoa
Teie te toru: 0 te maitiraa ïa i te tao'a'rahi faufaa tumu e aita’tu:
ora. O ta Mose ïa haapiiraa i to Iseraela, e o ta lesu e faaiie ra
î te mau ati luda, mai te faahapa ia ratou ; aita outou i hinaaro i
te haere mai ia‘u i te tumu no te ora. — ia oie tatou ia maiti i te
reira niaitai, e la ore tatou ia faaroo i te orometua ra ia lesu — e
mâuâ ïa to tatou ora ; ua ere ïa tatou i te ora, e ua ere atoa tatou i te
te
ora 0
te
Varua.
Eaha’tura te
te
mea
faufaa rahi a'e ta tatou
ora
ia
o to tatou mau varua ; o
faaroo i
te
Fatu ia lesu.
0
O
e
e
te hauraa
titau i teie matahiti ?
o
te aau, na roto i te
—
paari e te aroha hoi ta Isaia
faaroo mai, e e ora to outou mau
te parau
api nei :
A
e
a'o nei ia tatou i te tau
varua
( 65:3 ). Nahea râ ?
E faarue te paieti ore ito’na haerea e te taata parautia ore i to’na
mana’o, a hoi ai oia ia lehova, ena’na oiae aroha mai (Isaia 55-7).
Eiaha
tiai i te tahi
tau ê ; eiaha e imi i te mau otoheraa : ei te
teie matahiti hinaarohia e lehova, e maitai ai. A haere
ana'e tatou e rave i te ohipa a te Fatu, i la’na ovine auanei! Teie
te anotau au! Teie te anocau faaoraraa. —
e
omuaraa o
Opani. loane 17:3. Teie hoi te ora mure, ia ite ratou ia
ia lesu i te Mesia i ta oe i tono mai ra.
mau ra, e
oe
i te Atua
—
1
VEA
Te
mau
■1.
—
POROTETANI
rii api
parau
no
3
te Tuhaa IV e no te Hoe,
Ilaamauraa ia
roita Feluna
Tempe a losefa ei oromelua lumu, i te Pa(liaialea).
I le poipoi ma i teSabali 29 no Noema i te hora 2 ua reva’tu
Paroita no Uturoa { ia taiohia 120 laata) na nia ia Maori, no
le apee atu ia Tempe ma, o lei noho li:mu «enei i roto i te
Paroila no Uiiiroa; no te haamau aiu ia raua ei oromelua tumu
no le Paroita o Fetuna.
E tere hau
te h
na fae atoa mai te hoe amuiraa
Apooraa Diadono no Tevaitoa.
1 le lapaeraa laua teie ra i Fe'una i te poipoi Sa bâti na haapaohia
le tomoraa i te f u'e oiornetiia. ( tare maolii lumn mau, e te
ravai m-iitai, e au i te oromelua;.
no
Poutorii,
la oii
a
e
roa.
e to
e
Opoa,
te pnreraa
mahma;
e le
avalea i reira lo Tempe haamaiiraahia, e te
piipuraiibia te
mau obipa aloa i roto i to’na rima eto'na iho metua
lei faalere ia Feiiiria e tae roa mai i teie nei, e 20 matahiti i te
Na te IV releiini iho no te Tuhaa IV, i haamau, teie te irava ;
XllI: 7. Na Tuteao te pureraa avatoa 1 Tesal. V-12. Üa
tae atoa mai o Tuluri e o Raanui e o Puhiava iho hoi.
maoro.
Heb.
rera
Ua riro laua mahanara. ei raahana oaoa rahi no to Fetuna taaamo i teie ohipa mai te itoito e te ananatae mau. N. â'tu
te vero i laua mahaiia ra, aila rà le mau chipa i fifi 1 tana pô ra,
toa, tei
ui
haapiohia le î»hi aiifaiiraa na le mau manihini note tauturu
i ta ratou tare pure api. ia haaraaitai
api i nia i teie Paroita api. i te monire
purara te tiua rahi manihini.
i leopiiaria a lu Femtia
mai te Atua i tn'ua tavini
ua
*
*
£.
—
Uaamauraa
ofai-niu
no le
»
fare
pure
i Fanaha (Tahaa).
Ua tupu ia haamaiiraa i te ofai niu i le mahana maa t te 12
no ritern i; o Siona le Poa o Laua fare ra. na to peretetini iho no te
tuhaa IV i haain U i tau i of li t'Iil ra ; na Tuteao le a'oraa i roto i
te Isi'a XXVill
16 T’ei reira a oa o ileimata oroinelua: ua tae
paatoM mal to Fa.aahri o tei liaaati i Ifiia ofai iiiti ra. la otî a
ua baapaoli.a te pae lino, tei aliialu mailaihia
laua piipu ra. E ua haapaohia tetuaroi i le pô.
le li iamauraa.
I le Salv'ti üin, na
heapaobia te orna (o te oroa malamua
S.ibili ruperupe roa, e te anaanatae rahi no to Faaaha.
1 le
monire,
ua
haapurara te tauta atoa.
Tuteao, oromelua.
e
o
ïa).
Tomoraa
15 oro'a
te 17
Urusulema.
mai to te
mua
i taiia faie
a
[are pureraa, i Paea.
i Paea i le n^ahana iraha i
no te
ritema, i le taime avatea
no
Mai
piti
hanahana rahi fei tiipii
pureraa, o
ir
POROTÈTANl
VEA
4
ra ;
Ua tomo faahouliia te fare
i
—
parnita haaputuraa i t(^ fanfaa nn te tâtàinaha ! i te ava'e atefe
e
haamataraa o
te
ohipa i rare a‘e i te faatereraa no te tsmuta ra, no Hoiore
(Faire); ua faaetaetîhia te rnau vahi paruparn; un monohia te
mea ino; ua parai-api-hia i le péni, i roto e i rapae; ua auahia te
alla fare pure i te hoe pafu ofai hcUiatt ; e ua faatiiriâhia te hoe
e‘fl, mai te puriimu rahietae noa’tu i te poretikn o te hiero —te
M
mea
nehenehe
Ua
mau.
to te Paroila no Paea e te mau
oaoa
msnihini i te taime i tomo faahnu-hia'i leie fare maitai
faaora, ororaetua
tomoraa.
mene
tomo te
taviri te Peretiteni
ua
Na Te-
i paranparaii i rapae, e ia oti té hr-
Paea
no
no
te A. R. i te
opani,
e
Na M. J.
taafa'toa.
Charpier, Pereliteni mono
te aoraa (Sal. 137.5) e na ua oromètna raanihini (na Teunn. na
Ratéa, na Biemond e na Tapa'o ) le rnau tnhaa ohipa i haapao.
ua
mau
1 mûri a‘e i te aoraa, ua faatere te Peretiteni o Vorenie raua
0
Tefaaora te
i to ture
o
orna
faaipoiporaa
no na taata
10 tei taatiiiia ia
au
te Ekaiesia.
Ua haere afurataua feia rahi
haamaurnaru i te hoe tamaaraa
e
maitai tei faaineinehia
e te Paroita t.aaloa. — J te paisraa ra, ua
Tapao, o Tefaaora, e te tahi tamaiti faehau i te hoe mau
parmi nehenehe.. e p»raraM,iira te tahi pae.
I te pô râ, tau
orero
o
tuai’oi tei faaterehia
Te
t.
ai
—
e
na
oromeîua manililni.
peropheta
ra, o
looa.
To’UB, ânotBU, E mea ohîe te faaiaa ï
le
anotau i faaiere
fona (uuna\ te
3iiraî!A hoi s
Ama fi jsefseffj
re a ichi-yR 'tû’na i p-:^r:;u.
/ fe ifaha o ^..x'na iavinl m ia Ioïia a A ■
mitai ra, ce ps>-oph,'f:: l'Q-n. < :pHrra m.
o
N.« te
Ti: ra
'r"'ïi
s
faacas
To’na oire faaearaa : o Gata
;nai
-
e:
\
bepirera,
—
no
c
lam-aifi J,
"fi
a
Amital. 3
-
te opu no Zebuluna (Gaülea)
VEA
3
faatere oia i to’ns toro'a
ua
—
Iseraela.
Hoe
—
1 te reira
vî
Scku)
i le annfaii
to’na anotau lohuraa
a
ano'su,
te
i
i
roio
hutie peapea râ, no te mea aiia te haamoriraa i te
cre i te inraa, e te taiva e te taiataraa.
Teie atoa te taiii
fâura mat i le atea
ÎI, arii
no
metua no
lucla. Ua faaea hall noa’iura Iseraela. i
e o
lerrbonma
no
Amosa.
to
e
5
ruperupe roa te bas'Ieia nolseraei i ( 10 cpu), ua
leroboania I! oia iio> : o Arani>^ (D tna-
tu
ia io.isa
eiienii
na
PO ROTETANl
anhune. E
œ
Kapha
mau
auro
au-
i
na¬
haamata ra te hoe ^ti apt i te
i le pae i apatoerau: oia h >i te mana no Nmave
(Asnra; — le hio ra e te feruri ra te peropheia i tana ?ti api e te peanea
ra to’na aau, o le pau to’na fenua i taua au
rapae e te ati roto (te taiva ).
II.
E
ïa
:
:
taua anotau ra, te
e,
To tatou
i teie
peropheta Jburu ê!
peroplieta huru ê ralii teie e te maere! Eaha lo’na vahi hutu ê? teie
o to’in patoiraa, to’na haaf firaa i te faaueraa a te Atua ia’na.
—
maere
Eaha ta lehova i faaue mai la’na? Teie:
i Ninvv
tiaoro ata,
e
,
ua
tae
fia?
a
fiaere i te oirerahi
a
to ratou ino i
roa
i to‘u
mua
aro
nci.
ra
- -
Ua haere anei oia i Nineve? Ai‘a roa! Ua ou a oia i nia i te tioe pahi tei haere i Teretisa ( i Paniola ) — Ua a'o râ te Atua ia’na ; na hurihia oia i raro i te tai, e a loru aéra rui i roto i te hoe Lre auri ( te opu
o te hoe i*a
) — Ua aroha râ lehova ia’na, e ua haapu.ti te i a ia loua i
nia i te pae. —
E teie nei te haere nei lona i Nmeve e ua poro oia i te tiMrahapa, ia
faaueraa
a lehova : e piti tuau muhana tov, e tan ihi-tamu hia’i
{3 4). E inaha ! ua tatarahapa to N neve i te a'oraa a teie tavini
taaê! Ua riro râ anei te manuiaraa o te tere no lona i Nneve ei faatupu-
i
au
te
Nineve.
raa
e
te
te
i to’na
oaoa e
lo’na naainaitai i
aita to’na riri i inarû,
te
Aina ? Aita roa’iu! Ua riri hua oia;
pohe noa'tu ai oia. Ua riri i te Ama, ua riri i
k kiuna iti ( tam ini la’na ) let potie .. Ua riri i te taata... E na pohe ma
riri : E mea miitai w.’u te pohe i te ora -~ ( 4:8).
111.
1.
Eaha’tara te
—
Te faaite nei
—
taat%
i
e
e
teie
aui^aa
bnk. i
teie bvka?
o
huru
îe
te
no
E riro e, e parait rin te reira no te imnaa
ris’a i
te an îia 1
Faufia.
te
e te
Afiiî
o.j'.i
te
o
tavini
—
ao
te
1
nei;
oire
ra.,
pau
te
buka,
E riri â
Alita
ati
te
no
■
'e
\.ui. E
e;
tiari
te
o
fe»
ta
flsaia
ne
,
Nm
to
à I5ü matainti hou
flo-:.
Fait partie de Vea Porotetani 1943