EPM_Vea Porotetani_194211.pdf
- extracted text
-
Te 42 0 te Matahiü
NOVËMA 1942
Hihi 11.
AITA’TD E NIÜ E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ
MAORI RA O TEI HAAMAG
VEA
HIA RA, OIA HOI TE Mesia RA O
HOO I TE MATAHITI
Ch.
Te
VERNIER,
ÏESD. — I Korinetia 3, 11.
HOÊ; HOÊ TAEA 3 TOATA
Directear-Gérant
pohe nel au
no
oe! (Aamu)
Te faaea ra e piti tau taeae, i te vahi
hoe, i te hoe oire i te mau
fenua no te Hitiaa o te Râ.
Te matahiapo ra, e taata
e te aau
haapao maitai ïa e te rave inaite i te ohipa,
faaroo, e te paruru ia’na i te mau viivii o teie nei ao; mai
te tahi taata cheresitiano mau.
Te teina râ, e taatamaila'o
papa*u ïa, e te hauti, e te haapuhura i
ta’na mau faufaa i te mau
ohipa taiata, mai te poipoi e pô noa’tu.
Ahia a'enei to te tuaana tamataraa i te a‘o i to’na
teina, mai te
roimata - Aita roa râ oia i manuia,
E inaha ! i te tahi pô — e au i te tuiraa
pô mau -- e haruru tei
faaroohia i te pae opani no to raua f are
; te patoto ra te tahi taata. —
Ua horo te taata cheresitiano e iriti i te
opani. E, o vai mau ta’na
i farerei i reira ? o to’na iho teina : e
mata marearea, e te rûrû noa
to’na tino, e te ahu hairiiri e te viivii i te
toto. E teie ta’na i parau
omuhumuhu i to’na tuaana :
A faaora mai ia‘u ! faatapuni ia‘u ! Ua
taparahi au i te tahi taata
e te auau nei te mau mutoi
ia‘u ?
Paari rahi to te aroha ! I reira to te tuaana iritiraa i te
mau aahu
viivii no to’na teina rave hara, mai te ahu i taua
mau ahu ra inia
ia’na, E ua faahepo oia i to’na teina, ia haere oia i mûri
mai, i te
hoe piha fatata, mai te ahu atoa i to’na iho mau
ahu (to te tuaana).
t
Aita i maoro, teie te mau mutoi e horo mai nei i to raua
fare, mai
te parau i te tuaana e :
Na oe mau teie ohipa riaria i rave ! Eiaha oe e
huna !.
Eita’toa
«lâua e uiui haamaoro ia oe ; a hio na, i to mau
ahu : te pari nei e
te faahapa nei teie toto ia oe. Ruuruuhia ihora
to’na rima i te taura,
e aratai^a’tura i te fare auri.
.
VEA
POROTETANl
Poipoi a‘e, ua uiui te haava ia’na. Teie râ, i te mau uiraa a te haavâ, te pahono noa ra teie mau auri e : “E hoo vau i teie hara taparahi
taata i to‘u iho ora; e ia oioi roa, o te mea maitai ïa
Aita’toa te haavaraa i haamarirau, e ua faautuahia te taata nei
i te utua pohe.
Hou râ to’na poheraa,
ua
ani oia i te pape e te inita no te papai
i te hoe leta o te afaihia i to’na teina,
te mau reo no taua leta
i mûri a‘e i to’na pohe-- Teie
ra :
“Ananahi, ma tooemau ahu i te ahui-aa, e pohe roa vau no oe; ooe
râ — ei haamanaoraa mai ia‘u — ma to‘u mau ahu i te ahuraa, e haapao oe i te hoe oraraa mo‘a e te parautia, a mûri atu nei
pohe roa vau no oe!” Ua putapu roa te aau e te varua no te
teina i teie mau reo'teiaha. Ua vî roa oia.
Horo rû noa’tura oia i ô te haava, e faaite ia’na e : eiaha roa mau
to’na tuaana ia taparahihia, no te mea, aita roa ta’na e hara,
.
.
.
Aita râ te haava i farii ; aita’toa i tia i te raatira no te fare auri
ia tapeahia taua tamaiti nei i te auri, no te mea ua pohe ta’na taeae
ei mono ia’na.
Mai taua mahana mai te taio, e oraraa api roa to te teina. Ua maete mau taata tupu ia’na, no te rahi o to’na tauiraa. Taparu
noa’i to’na mau hoa rii tahito e te hauti ia’na, te pahono noa ra oia
re roa
e :
Ma teie mau ahu mà ta‘u e ahu nei, eita roa e tia ia’u ia pee na
mûri ia outou.
E te hoa taio Vea e : ua horoa to oe Faaora i to’na iho ora, ia ri-
to’na ahu parautia i te ahuraa — ei taata hapa ore e te
pari-ore-hia i rotopu i te hoe ui mârô e te ino.
ro oe
—
Te
ma
mau
Ua mâtau
te
ïupuna no
te Haapaoraa Poroteîani.
paroita porotetani i Farani (e i te vetahi
porotetani e rave rahi) i te faataa i te Sapati matamua no Noema ei Sapati haamanaoraa i te
Iteforomatio, oia hoi
i te tauiraa rahi varua tei tupu i Europa (Eleraani, Farani), i le
mau
16
0
mau
fenua
te
tenelere, i raro
a‘e
i
te
.faatereraa
aito ta te Atua i
no
te
hoe
mau
faatupu haere, i tera fenua e i tera fenua, i te
reira anotau
o Lulero ta te Atua i faatupu i Eleinani, o
Lefeb¬
vre d’Elaples raua o Kalavino i Farani; o Farel i Helevelia-Farani, 0 Zwingli i Heievetia-eremani etc.
—
.
.
E
nei
atoa ia tatou
au
3
POROTETANI
VEA
te
—
mau
porotetani i Tahiti raâ
ekalesia
ia faahanahana i te ava'e noema, i teie ohipa maere no
te Reforomatio o tei faalioi mai i te Bibilia mo'a 'e i te Tiamaraa
—
hanahana i rotopu i te mau
tapoihia
la
0
e te
nia nei, eSii tatou i to tatou manao :
tupuna no le flaapaoraa Porotetani ?.
i teie mau parau i
au
vai mau le
I.
fenua o tei haere na’^le pouri e o tei
marupohe.
mau
Te tahi parau
—
hape rahi.
—
parau ooa nei te mau enemi no te iiaapaoraa porotetani
“haapaoraa apî” ïa, o tei haamauhia e Luiero raua o Taravino i Me 16 o te tenetere, mai te haapaoraa Mahometa o tei
haamauhia e Mahomet i le matahiti 600 o te Futu, i Arabia.
Te
e:
e
E parau hape rahi te reira — Mai te mca ua faaau ilio à mahomet i te hoe haapaoraa api, aita roa Luiero raua o Taravino
haapaoraa api.
Réformateurs tei mairihia ia raua,
ua reformé raua
(oia hoi : ua faaliliaifaro) i te haapaoraa tatorita i to raua anotau; ua faaore, e aore ra, ua faaafaro e na
i
reira.
na
la
laui
Aita
i te
au
raua
i irni
raua
auraa
—i roto i te
mau
raa
no
te Ekalesia i to
au
i te
mau
faaueraa
no
te Ekalesia raatamua, i
II.
e
i faaoti i te hoe
te reo
no
tiaturiraa
i roto i te mau faatere-
e
i te
mau
mea’toa tei
lesu-Mesia e i te
mau
haerea tumu
raua
tau
—
1
no
lerusalema.
Eaha man te ohipa ta Lutero raua o
-
ore
Taravino
i rave. ?
la
haapotohia^
ua
tamata raua i te faahoi mai i te Ekalesia
mau tumu, mai te rave, ei aveia no te
Teretitiano i nia i to’na
pae 0 te faaroo, i te Bibilia mo‘a, e, i tei hau roa, i te Faufaa Api, o
tei riro ei buka aralai tumu ho Le Haapaoraa Teretitiano.
mau pape no te hoe anavai e reru nei e e faaula nei i
huru peu anoi e te repo, ia atea roa ralou i to raton pû,
Mai te
te
mau
oia’toa te Ekalesia no
te
mau
Mesia.
no
—
Ua
moe
no
te hohoa mau no lesu-Mesia,
taata
—
i nia i io’na niu
mau.
tero mâ. 1 te 12 no
e rave
te
rahi i ite
e
i faaite ê na. hou Lu-
te tenetere, te parau ra Saint-Bernard: “o
vai, to roto ia tatou, o te
no
te tumu hoe roa
Ekalesia. Ua tapoihia i le pouri o te mau faa¬
Na te Reforomatio atura i faatia faahou ia lesu
0 ta te feia faaroo
,
ua ore maite oia ua haapao i
Upoo i te pae Varna, oia hoi na lesu-
lesu-Mesia;
to’na
te faaroo o te
ueraa
*
faaueraa
Ekalesia, mai tei te
faaite faahou mai i te hohoa tia mau
mau anotau tahito ra?” E i te ma-
4
VEA
POROTETANl
tahiti 1409, o te Apooraa taatoa no le mau
Epikopo i Pise (Italia )
“E raea maitai ia faaoioihia te faaafaroraa o le
Ekalesia; oia hoi, to’na faaroo e to’na mau haerea, i roto i to’na
Upoo e to’na rnau melo”. — E aita oia i mata'u i te iriti i te
tei parau e:
toroa
no na
pope
arii e piti. —
111. — O vai’atura te mau tupuna no te
Haapaoraa
Porotetani?
1.
E ere atura ïa
—
o
Lutero e o Taravino,
e o
Parel rnâ i te
porotetani mataraua. O vai atura te mau porotetani matamua ? O te mau
Aposelolo ïa, o te mau pipi, o te feia teretitiano
haapao maitai no te Ekalesia matamua, o tei ore i mata'u i te
hamani ino, i to ratou iteraa i to ratou Fatu, ia
lesu-Mesia, e o
tei patoi, mai to ratou
puai e to ratou itoito hope, i te haamomau
riraa idolo a te mau etene, e te paieti
rapae na te mau ati-luda.
2. — I te mau tenetere atoa, mai te haamataraa mai e tae
roa
mai ia Lutero-Taravino, e rave rahi te feia faaroo
maramarama
e te tuiroo i roto i te
Ekalesia, tei paloi i te mau faatereraa no
te Ekalesia i to ratou mau tau (le mau
Vaudois, te mau Albi¬
geois, 0 Wiclef, 0 Jean Huss, o Savonarole) mai te faaite hua e:
mau faatereraa i au i te
aveia, oia hoi i te Parau a te
Atua. E ua faatia ratou i te mana boe roa no te
Bibilia, e no te
faaroo hoe roa i roto ia lesu-Mesia.
3.
I te hopea ihora, tia mai nei te mau
Réformateurs, oia
aita taua
—
hoi te
e
mau
aito
no
te 16
o
te tenetere.
—
Ua parauhia ratou:
feia faatupu i te haapaoraa faaroo api. E ere rou'ïa; no te mea,
tira'tu ai
ohipa ta ratou i rave, maori ra, te faatia fahou i
Ekalesia
no
mau?
e
ere
tairaa
no
te
lesu-Mesia i roto i to'na mâ, oia hoi to’na anoi ore.
Ua parauhia ratou: feia hairesi, oia hoi e feia o tei taaê ta
ratou
mau haapiiraa i te leni afaro tumu. E ere râ. O vai rà
hoi te hairesi
anei ïa o te taata teretitiano tei taaê i te mau arate Bibilia, e i te mau haapiiraa no lesu? — Ua
parau¬
hia ratou: e orure hau? E ere roa ïa. Ahiri ratou e orure
hau.
eita ïa ta ratou huero e tupu. E inaha ! ua
tupu ta ratou huero
i te rahiraa, e ua iti te 250 milioni o te taata tei
faaea, i teie
anotau, i raroa'e i te marumaru ho taua raau rahi o te Evanelia hanahana no lesu-Mesia.
To tatou mau tamarii fahiti i te aroraa
E rata na te sergent
Teuira à Maruhi, orometua-nuu,
VEA
POROTETANl
30
Ua tae mai ta oe rata no te
e
te Vea Porotetani
ai.Ua
maururu
roa
no
te
avae
avae
i te
febuare
no Tiurai
e
5
1942
te rata haaati
no
te A. R.
febuare atoa ; i te 28 no Tiurai i tae mai
parau la oe i faaite mai i roto i te rata
ohipa o te faaroo ta outou i faatere i roto
i ta‘u paroita i te Fanauraa e i te matahiti
api.
to‘u utuafare
no
e
vau
no
te
mau
mau
Te faaite atu nei au ia oe : ua faaû aenei matou i te tahi faaûraa
te
avae
me
te avae tiunu. Te parau noa hia
e
taatoa,oia hoi
rahi, i
nei teie faaûraa na te a‘o
no Bir-Hacheim. Tei
reira te hoe pae mau tamarii to tatou
i te poheraa no te aito mau, e tei reira’toa te hoe pae te
auriraa ; 12 i pohe i reira, 32 tei moe, aita i
papu e ua pohe
te taotoraa, i nia
roaa
mau
mau auri. E liai rà i te
hopea. I roto i teie faaûraa, teie te
huru : 15 mahana lo matou haa ati raahia e te Purutia-ltalia
(e 6 divisions).
e
aore ra ua
Hoe division
te
maa. 1
farani, o matou atoa. 15 mahana puai roa ; tarani i te pape
16 o te mahana ua haere matou i rapae o taua auaraa na te
Purutia-ltalia ia matou ; na roto i te auaha pupuhi a te enemi. Hoe divi¬
e
te
sion ta matou.
la matou i tae i rapae
te taioraahia, e teie tei moe i te
division, 900, Te pau o te enemi eila e taa ia taio i le tausaniraa, e tei
reira’toa te moeraa’tu teie mau tamariî no tatou. la matou i tae mai te 200
kilometera, ua îaatupuhia te hoe pureraaa no te haamanaoraa i lo matou
mau
taeae tei
pohe e tei moe (Mat. 5-4).
Ua tauturu â te Atua ia matou i roto i te ati, e ua faaora. I teie nei
râ,
tei mûri matou i te faaearaa (Repos). Ua tia ta matou e ono ava'e i nia
i le leni.
E liai i te parau api : e hoi anei i nia i le leni tamairaa, te reira
ïa; e
ra ua hoi atu, te reira’toa ïa. Na te Fatu e faataa..
Ua papu râ :
le fatata maira te mahana no te hauraa no teie tamai. — Mea maitai te
mau tamarii faehau e toe nei. Te hapono amui atu nei matou i te aroha
aore
..
ia outou
paatoa
*
*
*
I te 1 no Atete 1942.
Te papai atu nei au i teie nei Episetole iti
ei parau aroharaa’tu na‘u
parahi i te fenua na ; e ei parau oaoa e te manaonao na
outou ia iie outou i te mau parau i mûri. Teie : ua ô matou i roto i teie vero
...
ia outou paatoa tei
tamai
e
ono
ava‘e te
maoro.
Na roto i te puai
hau rahi o te enemi, faatae mai nei te Tenerara rahi
faatere ia matou i te hoe parau; i te naôraa e: e tapea outou i to outou
mau tiaraa Aito, e tae noa’tu i te taime e
parau atu ai au e, e faarue.
E,
inaha ua tapea matou mai te itoito rahi, e, mai te tiaturi i te ora no ô mai
i le Atua ra. Hoe ahuru ma pae mahana te maoro. Ati roa a'era matou
i te haaatihia
e
te enemi. E i reira atoa te Tenerara rahi
upoo-fatere no
■*'
6
te
VEA
nuu
POROTETANl
Eremani i te faataeraa mai i le hoe parau i to matou Tenerara, i
e:
«
Hô mai ia outou ei mau auri na‘u ». Pahono atura to
te naôraa
matou Tenerara :
« I: ore roa e fia
ia'u, e Aito oe, e Aito atoa vau ».
pahonoraa a te Tenerara, tupu ihora te riri rahi i roto i te
upoo-faatere o le nuu Eremani, e, ua tupai mai ra ia matou, to raro i te
fenua e to te reva. E, inaha tei te hioraa to matou Tenerara i te
puai rahi
o te enemi, faatae faahou maira oia i te hoe
parau i te 10 no Tiunu, i te
Na roto i taua
✓
hora
e
vau i te pô ;
mai te parau mai e, e ta‘u mau tamarii, e
haere tatou i rapae î feie nei vahi,- i teie nei atoa taime.
faaitoito;
E inaha ua faarue matou i te vahi ta matou i
parahi. E, i te taeraa matou
i te rima o te enemi, haaputuputu ihora te mau upoo-faatere ia
matou i te vahi hoe, mai te pii tataitahi i te i‘oa. E inaha i roto i taua
piiraa i‘oa ra, te moe nei te lahi pae o matou. Mai te mea e
te
taatoaraa, Tamarii Tahiti e te Taratoni. E te Peretiteni e, mea tia roa ia‘u
i rapae
i te taio
oe
i tau nei
Epitesole iti i
mua
i te aro
o
te amuiraa
Paroita
taatoa.
Teie râ, auanei outou e na ô ai e, e o te fenua nei â pai te vahi maitai.
ra outou i te parauraa e: e mau Tamarii itoito!
Eiaha e na reira. Na ô
oia, ratou tei faaroo i te hoe reo i te piiraa e i
tauturu mai
ia matou nei.
ite i te i‘oa
o
te
mau
a
fano mai i Maketonia,
E hoa ino
ma
e, no
te hinaaro outou i te
Tamarii Tahiti tei
moe
e
tei
pohe ra, e ore roa e
—
tia ia‘u i te Laite atu i teie nei. Tiai mai ra i le mau rata i mûri nei.
Teie te tahi parau, te faaite nei au i tou mauruuru ia Maruhi tane, orometua-nuu, mai te turuhia e Temoehaa tane, no Moorea (Faatoai); te
mea e, ua haaputuputu raua ia matou taatoa i te vahi
hoe, no te faaotiraa
i te hoe pureraa ei haamanaoraa na matou i to matou mau hoa tei moe
e tel pohe ra. E teie ta raua irava i tuu mai i mua ia matou.
Mataio, pene
5, irava 4.
E inaha e te Peretiteni, te mana'o nei au e riro atoa paha outou i te
faaoti i te hoe pureraa, mai ta Maruhi ma i faatupu i onei. Te aano e te
hohonu o te mau parau te vai atura ïa. To faaoti nei au i tau Episetole,
mai te aroha atu ia outou atoa
na.
Papaihia: Temauri Fuller, no Paea.
Haapiiraa Bibilia
Te peropheta ra, o
I.
Eaha ta tatou i ite
no
Obadia.
teie peropheta?
Aita roa’tu ta’na buka e haamaramarama nei ia tatou i taua vahi ra. Aita
tatou i ite i to’na oire e i to’na fenua fanauraa ; oia’toa te parau rio to’na
*
c,
^
'
/
VEA
utuafare.
Aita’toa
—
POROtËTANI
bnka no te
na
faaiteite nei i te parau no taua
e
E tia râ ia tatou ia manao
mea,
te
Arii e no te
mau
Paraleipomeno
peropheta ra.
e :
rahi nei oia
manaonao
mau
7
ô
no
—
na
oia i te basileia
i roto i ta’na buka
O
tei hamani-ino-hia e Edoma. E parau
ô
e:
«
tavini
—
no
luda,
no
te
ia lemsalema
vaha niu-ore roa, te paraü tei na
peropheta nei, hoe a ïa taata e o Obadia, te tiaau no te
utuafare no Ahaba, tei faaitehia i te 1 Arii 18: 3. Area te i‘oa ra Obadia,
Obadia
O
no
lehova
»
te auraa.
II Eaha te huru o ta’na tohu?
Te tohu nei teie buka iti (hoe
roto i te
noa
iho pene
parau) i te pau no Edoma,
tahoo
parautia no lehova. Teiehoi te ohipa ino rahi mau ta*
Edoma i rave, maori ra : to’na tairiraa ia lerusalema e i to te Atua pupu
na
taata, i te mahana i tomo ai te mau enemi tahito no luda i roto i taua basi
leia ra e i riro ai lerusalema ia ratou. 1 reira to Edoma tomo-atoa-raa i te
oire no
Davida, e to’na haruraa i te taoa pau e te taparahiraa i to’na taeae
ia lakoba.
No te reira
ohipa ino, te tohu nei Obadia e : e haava-atoa-hia Edoma
o lehova (ir. 15) oia hoi ia tae i te mahana e faautua’i
ia tae i te mahana
lehova i te
mau
nunaa
etene. E hoi ta Edoma i
rave
i nia i to’na
iho
la luda râ, e faahoihia ta’na mau taoa i pau, e e riro te mou‘a
ra o Siona ei pu no te Hau o te Atua, ei oire mo‘a no te basileia o te
Atua (ir. 17).
upoo. —
( A taio mai â i te Vea no teie ava’e i mua)
P^RAU
I. Üa poheroa o
RII
^Pl
Tefaaora vahiné, oia hoi te vahiné no to tatou hoa here,
Tefaaora, orometua i Paea. — Eî ma‘i tahito to’na e te ora atâ. Ua ite
râ oia e, eita oia e ora, no reira ua faainelne inaite oia ia’na iho no taua
no
pohe e fatata maira. — E ua riro ta’na mau parau faaitoitoraa hopea i nia
i to’na hoa, e to te Paroita, ei hioraa rahi e te mahanahana jnau. üa tuu oia
i te haamaitai i
Atua
tae noa’tu i te hopea. —
Ua pohe oia i te 10 no
atopa e ua tanuhia i te poipoi monire, 12 no atopa. Na Verenie, Peretiteni
te
e
tuhaa I mai te tauturuhia e Teunu raua o Teihotu i faatere i taua
ra. — Ua tauturu nehenehe roa te Paroita no Paea e no Punaauia hoi ia Tefaaora tane, e ua tamahanahana. Te aroha'tu nei te Vea ia
no
te
oro‘a hunaraa
Tefaaora, e i to’na utuafare e te Paroita.
-
»
^
*
^
•
»
II.
Te Tamai Rahi:
1.
I Rutia. — Aitâ
—
te
oire aito,
o
Stalingrad, i roaa i te purutia; e ua
fatata e toru ava‘e i teie nei to te Purutia tamataraa i
aroraa
aro‘a
te
haru ia’na. E
mau
puai râ hoi tei tupu i te hiti no taua oire ra, e i roto i te hoe mau
Aita râ i mahere.
No reira, ua faaea rii te puai o te enemi, eia-
—
—
è
VEA
hâ mai te
mea
POROTETANI
faarue i ta’na bpuaraa e haru i taua oire ra. — Te mau
i te pae i Mosdok (mou‘a Caucase) aita’toa i roaa i te pu-
e, ua
apoo mori arahu
rutia. —
Te parau api râ i te reira mau pae, i Rutia: o te hiona ïa, e te
toetoe,
meumeu. üa haamatata faaliou.
te vari
2.
e
—
I Farani.
Te parau
aroha i Farani i te ava‘e Atopa, e ere atura
rave ohi^oa râ no Farani, ta te
Hau Vichy e faahepo nei — mai te puai — ia haere i Purutia e hamani i te
mau
mauhaa tamai no Purutia. 135.000 tei titau onoonohia e
Hitler; aita
râ te mau rave ohipa farani- e anaanatae nei i te reira
tere, no to ratou ite
maitairaa e: ua tae anae ratou i Purutia, e ati iti rahi to ratou; mai te mau
auri te huru i te hopea. — No reira te
tapuni nei ratou, ia ore ia itea. E ua
arepurepu roa te hoe mau oire i ' Farani, no te hinaaro ore te mau rave-ohipa
ia farü i te faahoporaa no te
Hau-Vichy oia hoi no Hitler.
—
—
ïa i te hamani ino i te ati
luda, o te maii
—
3. — 1 Paratane. — Te rave noa ra te nuu reva no Paratane
(R.A.F.) i
ta’na ohipa topitaraa ia Purutia, e ia Farani, e ia Italia, mai té tuutuu ore.
Te ueue nei i te auahi, e te pohe riaria i te mau vahi atoa. — 'l'e
pahono
nei te mau pahi reva purutia, mai te topita i te hoe mau oire
paratane. E
rahi râ ta te R.A.F. e faatupu nei i ta te mau
pahi reva purutia. —
4. — I Avphili. — Te parau-noa-hia nei e: te ineine nei na nuu
Purutia e to te Hau amui ) no te faaûraa rahi. E mai te mea ra
e, te
( to te
haapu-
tuputu nei Purutia i te hoe mau nuu api i te mau fenua motu i Heleni e
i Kereta, no te hoe paturaa rahi, i te pae i te hitiaa o te râ
( Suria-Libano
Ksnaana ) — Na te mahana e faaite. — Teie râ, te
tupai noa nei te mau
pahi reva Paratane-Marite no Aiphifci i te mau oire, e te mau pahi, e te
mau nuu enemi, i Lubia-Kurene, i
Kereta, i Italia, , ia ore to ratou rohirohi ia mâhâ.
5
I te moana Patîfita. — Te tutonu nei to te ao î to ratou
mata, i teie
tau, i nia i te mau fenua motu i Salomon, tei reira te mau nuu marite.
üa ite tatou e, ua haru te mau nuu marite i te hoe pae no taua mau mo¬
—
—
( o Guadaleanal te tahi ) mai te huri i te Tapone i rapae — I Atete ïa. —
I teie nei râ, ua opua Tapone i te haru faahou i taua mau motu faufaa
rahi, mai te huri i te marite i rapae. No reira, e nuu-moana rahi Tapone e
tauturu nei i teie opuaraa; ua tapae faahou te
Tapone i te tahi mau vahi i
Guadaleanal, e ua haamata te faaûraa. E ohipa rahi ta te mau nuu reva i teie
aroraa, é te vitiviti rahie te aravihi te mau pailati marite. — Tiai i te ho¬
pea. I te fenua Papua râ (Nouvelle Guinée) te manuia noa nei te mau nuu
Oteteralia-Marite e ua otohe te Tapone i mûri. I Niu-Hebiridi, ua
tu
pupuhi te
Tapone i te oire farani, ia Santo. —
6.
roaa
7.
1 Mataiata.
—
te nuu
—
Aitâ taua fenua rahi ra (e
iti o Farani) i pau mai i
paratane; te haere noa nei râ i mua; ua hau te afa
o
te fenua tei
mai, i teie nei. —
1 Marite. — Te itoito rahi nei taua fenua, e ua tahoe maitai te mahuitaata i nia i teie tamai no te Parautia e no te Tiamaraa.
E
nuu iti rahi teie e
haapiihia nei. E riro e, e piti milioni faehau o te faataahia no te pupu o- te nuu reva. E 3 pahi e oti nei i te hamanihia i te mahana
hoe. Tira’tu ai ravea e roaa vave ai te rê: ia rahi roa te mauhaa tamai; eiaha
râ te mauhaa ana‘e: o te manao hoe râ e te itoito o te
taata, oia hoi te tiaturiraa i te lia o teie tamai o te Parautia ta te Hau Amui e aro nei.
nao
—
o
te
—
—
iMPEiMEEiE Elie F. JÜVENTIN
—
Ede dc Commandant Destbemad.
Fait partie de Vea Porotetani 1942