EPM_Vea Porotetani_194211.pdf
- Texte
-
Te 42
0 te
Matahiü
NOVËMA 1942
Hihi 11.
VEA
AITA’TD
E NIÜ E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TE
Mesia
HOO I TE MATAHITI
Ch.
Te
VERNIER,
pohe nel
IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI
RA O
ÏESD.
—
HOÊ; HOÊ
HAAMAG
I Korinetia 3, 11.
TAEA 3 TOATA
Directear-Gérant
au
no
oe!
(Aamu)
Te faaea ra e piti tau taeae, i te vahi
hoe, i te hoe oire i te
fenua no te Hitiaa o te Râ.
mau
Te matahiapo ra, e taata
haapao maitai ïa e te rave inaite i te ohipa,
aau faaroo, e te paruru ia’na i
te mau viivii o teie nei ao; mai
te tahi taata cheresitiano mau.
e
te
Te teina râ, e taatamaila'o
papa*u ïa, e te hauti, e te haapuhura i
ta’na mau faufaa i te mau
ohipa taiata, mai te poipoi e pô noa’tu.
Ahia a'enei to te tuaana tamataraa i te a‘o i to’na
teina, mai te
roimata - Aita roa râ oia i manuia,
E inaha ! i te tahi pô — e au i te tuiraa
pô mau -- e haruru tei
faaroohia i te pae opani no to raua f are
; te patoto ra te tahi taata. —
Ua horo te taata cheresitiano e iriti i te
opani. E, o vai mau ta’na
i farerei i reira ? o to’na iho teina : e
mata marearea, e te rûrû noa
to’na tino, e te ahu hairiiri e te viivii i te
toto. E teie ta’na i parau
omuhumuhu i to’na tuaana :
A faaora mai ia‘u ! faatapuni ia‘u ! Ua
taparahi au i te tahi taata
e te auau nei te mau mutoi
ia‘u ?
Paari rahi to te aroha ! I reira to te tuaana iritiraa i te
mau aahu
viivii no to’na teina rave hara, mai te ahu i taua
mau ahu ra inia
ia’na, E ua faahepo oia i to’na teina, ia haere oia i mûri
mai, i te
hoe piha fatata, mai te ahu atoa i to’na iho mau
ahu (to te tuaana).
t
Aita i maoro, teie te mau mutoi e horo mai nei i to raua
fare, mai
te parau i te tuaana e :
Na oe mau teie ohipa riaria i rave ! Eiaha oe e
huna !.
Eita’toa
«lâua e uiui haamaoro ia oe ; a hio na, i to mau
ahu : te pari nei e
te faahapa nei teie toto ia oe. Ruuruuhia ihora
to’na rima i te taura,
e aratai^a’tura i te fare auri.
.
VEA
POROTETANl
Poipoi a‘e, ua uiui te haava ia’na. Teie râ, i te mau uiraa a te haavâ, te pahono noa ra teie mau auri e : “E hoo vau i teie hara taparahi
taata i to‘u iho ora; e ia oioi roa, o te mea maitai ïa
Aita’toa te haavaraa i haamarirau, e ua faautuahia te taata nei
i te utua pohe.
Hou râ to’na poheraa, ua ani oia i te pape e te inita no te papai
o te afaihia i to’na teina, i mûri a‘e i to’na
pohe-- Teie
te mau reo no taua leta ra :
i te hoe leta
“Ananahi,
ma tooemau ahu i te ahui-aa, e pohe roa vau no oe; ooe
ei haamanaoraa mai ia‘u — ma to‘u mau ahu i te ahuraa, e haapao oe i te hoe oraraa mo‘a e te parautia, a mûri atu nei
râ
—
pohe
oe!” Ua putapu roa te
reo'teiaha. Ua vî roa oia.
roa vau no
teina i teie
mau
Horo rû noa’tura oia i ô te
to’na tuaana ia
haava,
taparahihia,
no
e
aau e
faaite ia’na
te mea, aita
roa
e :
varua no
eiaha roa
e hara,
ta’na
Aita râ te haava i farii ; aita’toa i tia i te raatira
ia tapeahia taua tamaiti nei i te auri, no te
ei mono ia’na.
te
mea ua
no
te
mau
.
.
.
te fare auri
pohe ta’na taeae
Mai taua mahana mai te taio, e oraraa api roa to te teina. Ua maete mau taata tupu ia’na, no te rahi o to’na tauiraa. Taparu
re roa
noa’i to’na
mau
hoa rii tahito
e
te hauti
ia’na, te pahono
noa ra
oia
e :
Ma teie
mau
ahu mà ta‘u
e
ahu nei, eita
roa e
tia ia’u ia pee
na
mûri ia outou.
E te hoa taio Vea
e : ua horoa to oe Faaora i to’na iho ora, ia rito’na ahu parautia i te ahuraa — ei taata hapa ore e te
pari-ore-hia i rotopu i te hoe ui mârô e te ino.
ro oe
—
Te
ma
mau
Ua mâtau
mau
mua
i te
16
0
te
ïupuna no
te Haapaoraa Poroteîani.
paroita porotetani i Farani (e i te vetahi
porotetani e rave rahi) i te faataa i te Sapati matano Noema ei Sapati haamanaoraa i te
Iteforomatio, oia hoi
tauiraa rahi varua tei tupu i Europa (Eleraani, Farani), i le
mau
fenua
te
tenelere, i raro
a‘e
i
te
.faatereraa
aito ta te Atua i
no
te
hoe
mau
faatupu haere, i tera fenua e i tera fenua, i te
reira anotau
o Lulero ta te Atua i faatupu i Eleinani, o
Lefeb¬
vre d’Elaples raua o Kalavino i Farani; o Farel i Helevelia-Farani, 0 Zwingli i Heievetia-eremani etc.
—
.
.
E
nei
atoa ia tatou
au
3
POROTETANI
VEA
te
—
mau
porotetani i Tahiti raâ
ekalesia
ia faahanahana i te ava'e noema, i teie ohipa maere no
te Reforomatio o tei faalioi mai i te Bibilia mo'a 'e i te Tiamaraa
—
hanahana i rotopu
i te mau fenua o tei haere na’^le pouri e o tei
marupohe.
la au i teie mau parau i nia nei, eSii tatou i to tatou manao :
vai mau le mau tupuna no le flaapaoraa Porotetani ?.
tapoihia
0
I.
e te
Te tahi parau
—
hape rahi.
—
parau ooa nei te mau enemi no te iiaapaoraa porotetani
“haapaoraa apî” ïa, o tei haamauhia e Luiero raua o Taravino i Me 16 o te tenetere, mai te haapaoraa Mahometa o tei
haamauhia e Mahomet i le matahiti 600 o te Futu, i Arabia.
Te
e:
e
E parau hape
homet i te hoe
rahi te reira — Mai te mca ua faaau ilio à mahaapaoraa api, aita roa Luiero raua o Taravino
i na reira. Aita raua i irni e i faaoti i te hoe haapaoraa api.
la au i te auraa no te reo Réformateurs tei mairihia ia raua,
ua reformé raua
(oia hoi : ua faaliliaifaro) i te haapaoraa tatorita i to raua anotau; ua faaore, e aore ra, ua faaafaro e na
laui
raa
au
raua
—i roto i te
i te
mau
faaueraa
no
-
Eaha
i
la
man te
rave.
haapotohia^
raua
tiaturiraa
tau
lesu-Mesia
i roto i te
e
i te
—
e
i te
mau
mau
mau
faatere-
mea’toa tei
ore
haerea tumu
1
no
i lerusalema.
te Ekalesia raatamua,
II.
mau
te Ekalesia i to
no
ohipa ta Lutero raua o Taravino
?
ua
tamata raua i te faahoi mai i te Ekalesia
mau tumu, mai te rave, ei aveia no te
Teretitiano i nia i to’na
pae 0 te faaroo, i te Bibilia mo‘a, e, i tei hau roa,
tei riro ei buka aralai tumu ho Le Haapaoraa
i te Faufaa Api, o
Teretitiano.
nei e e faaula nei i
ralou i to raton pû,
Mai te
mau pape no te hoe anavai e reru
huru peu anoi e te repo, ia atea roa
oia’toa te Ekalesia no lesu-Mesia; ua ore maite oia ua haapao i
te mau faaueraa no to’na Upoo i te pae Varna, oia hoi na lesuMesia. — Ua moe te hohoa mau no lesu-Mesia, te tumu hoe roa
te
mau
no
*
Ekalesia. Ua tapoihia i le pouri o te mau faa¬
Na te Reforomatio atura i faatia faahou ia lesu
te faaroo o te
ueraa
taata
—
i nia i io’na niu
mau.
0 ta te feia faaroo
,
tero mâ. 1 te 12 no
e rave
te tenetere, te
e
i faaite ê
parau ra
na.
hou Lu-
Saint-Bernard: “o
faaite faahou mai i te hohoa tia mau
te Ekalesia, mai tei te mau anotau tahito ra?” E i te ma-
vai, to roto ia tatou, o te
no
rahi i ite
4
VEA
tahiti 1409,
POROTETANl
te Apooraa taatoa no le mau Epikopo i Pise (Italia
)
“E raea maitai ia faaoioihia te faaafaroraa o le
Ekalesia; oia hoi, to’na faaroo e to’na mau haerea, i roto i to’na
Upoo e to’na rnau melo”.
E aita oia i mata'u i te iriti i te
o
tei parau e:
—
toroa
no na
arii
pope
e
piti.
111. — O vai’atura te
Porotetani?
1.
E
—
ere
—
mau
atura ïa o Lutero
tupuna
e o
no te
Taravino,
mau
porotetani mataraua. O vai atura
te mau
mua
? O te
pipi,
mau
Aposelolo ïa,
o te mau
e o
Haapaoraa
Parel rnâ i te
porotetani matafeia teretitiano
o te
haapao maitai
no te Ekalesia matamua, o tei ore i mata'u i te
hamani ino, i to ratou iteraa i to ratou Fatu, ia
lesu-Mesia, e o
tei patoi, mai to ratou
puai e to ratou itoito hope, i te haamoriraa idolo a te mau etene, e te paieti
rapae na te mau ati-luda.
2. — I te mau tenetere atoa, mai te haamataraa mai e tae
roa
mai ia Lutero-Taravino, e rave rahi te feia faaroo
e te tuiroo i roto i te
Ekalesia, tei paloi i te mau
te Ekalesia i to ratou mau tau (le mau
geois,
Wiclef,
0
aita taua
0
Jean Huss,
o
maramarama
faatereraa no
Vaudois, te mau Albi¬
Savonarole) mai te faaite hua e:
faatereraa i au i te aveia, oia hoi i te Parau a te
Atua. E ua faatia ratou i te mana boe roa no te
Bibilia, e no te
faaroo hoe roa i roto ia lesu-Mesia.
3. — I te hopea ihora, tia mai nei te mau
hoi te
e
mau
aito
mau
Réformateurs, oia
no
te 16
o
te tenetere.
—
Ua parauhia ratou:
feia faatupu i te haapaoraa faaroo api. E
ere rou'ïa; no te mea,
maori ra, te faatia fahou i te
Ekalesia no lesu-Mesia i roto i to'na mâ, oia hoi to’na anoi ore.
Ua parauhia ratou: feia hairesi, oia hoi e feia o tei taaê ta
ratou
mau haapiiraa i te leni afaro tumu. E ere râ. O vai rà
hoi te hairesi
tira'tu ai
mau?
e
tairaa
no
ohipa ta ratou i
ere
anei ïa
o
te
Bibilia,
e
rave,
te taata teretitiano tei taaê i te
i te
mau
haapiiraa
no
lesu?
hia ratou: e orure hau? E ere roa ïa. Ahiri ratou
eita ïa ta ratou huero e tupu. E inaha ! ua
—
e
mau ara-
Ua parau¬
orure hau.
tupu ta ratou huero
i te rahiraa, e ua iti te 250 milioni o te taata tei
faaea, i teie
anotau, i raroa'e i te marumaru ho taua raau rahi o te Evanelia hanahana no lesu-Mesia.
To tatou
E rata
na
mau
tamarii fahiti i te
te sergent Teuira à
aroraa
Maruhi, orometua-nuu,
VEA
POROTETANl
30
Ua tae mai ta
e
rata no
oe
te Vea Porotetani
ai.Ua
maururu
roa
to‘u utuafare
no
i ta‘u
e
no
te
te
avae
me
au
ia
e
e
Tiurai
1942
te rata haaati
no
febuare atoa ; i te 28 no Tiurai
mau
mau
paroita i te Fanauraa
febuare
avae
avae
i te
vau
Te faaite atu nei
te
te
no
no
5
te A. R.
i
tae mai
faaite mai i roto i te rata
te faaroo ta outou i faatere i roto
parau la oe i
ohipa
o
i te matahiti api.
faaû aenei matou i te tahi faaûraa rahi, i
oe : ua
te avae tiunu. Te parau noa
e
hia nei teie faaûraa na te a‘o
Bir-Hacheim. Tei reira te hoe pae mau tamarii to tatou
te taotoraa, i nia i te poheraa no te aito
mau, e tei reira’toa te hoe pae te
roaa mau auriraa ; 12 i pohe i
reira, 32 tei moe, aita i papu e ua pohe
taatoa,oia hoi
e
no
aore ra ua
huru
mau
Hoe division
e
te
auri. E liai rà i te
hopea. I roto i teie faaûraa, teie te
e te Purutia-ltalia
(e 6 divisions).
15 mahana lo matou haa ati raahia
:
maa.
farani,
1 te
16
Purutia-ltalia
15 mahana puai roa ; tarani i te pape
haere matou i rapae o taua auaraa na te
o matou atoa.
te mahana
o
ua
ia matou ; na
roto i te auaha pupuhi a te enemi. Hoe divi¬
te taioraahia, e teie tei moe i te
division, 900, Te pau o te enemi eila e taa ia taio i le tausaniraa, e tei
sion ta matou.
la matou i tae i rapae
reira’toa te moeraa’tu teie
kilometera,
mau
ua
taeae tei
mau
tamariî
no
îaatupuhia te hoe pureraaa
pohe e tei moe (Mat. 5-4).
tatou. la matou i tae mai te 200
no
te haamanaoraa i lo matou
Ua tauturu â te Atua ia matou i roto i te ati, e ua faaora. I teie nei
râ,
tei mûri matou i te faaearaa
(Repos). Ua tia ta matou
e ono ava'e i nia
i le leni.
E liai i te parau api : e hoi anei i nia i le leni tamairaa, te reira
ïa; e
ra ua hoi atu, te reira’toa ïa. Na te Fatu e faataa..
Ua papu râ :
le fatata maira te mahana no te hauraa no teie tamai. — Mea maitai te
aore
mau
..
tamarii faehau
ia outou
e
toe nei. Te
hapono amui atu nei matou i te aroha
paatoa
*
*
*
I te 1
...
ia outou
outou ia
tamai
no
Atete 1942.
Te
e
papai atu nei au i teie nei Episetole iti ei parau aroharaa’tu na‘u
paatoa tei parahi i te fenua na ; e ei parau oaoa e te manaonao na
iie outou i te mau parau i mûri. Teie : ua ô matou i roto i teie vero
ono
ava‘e te
maoro.
Na roto i te
puai hau rahi o te enemi, faatae mai nei te Tenerara rahi
faatere ia matou i te hoe parau; i te naôraa e: e tapea outou i to outou
mau tiaraa Aito, e tae noa’tu i te taime e
parau atu ai au e, e faarue.
E,
inaha
ua
i le Atua
tapea matou mai te itoito rahi, e, mai te tiaturi i te
ra.
i te haaatihia
Hoe ahuru
e
ora no ô mai
pae mahana te maoro. Ati roa a'era matou
te enemi. E i reira atoa te Tenerara rahi upoo-fatere no
ma
■*'
6
te
VEA
nuu
POROTETANl
Eremani i te faataeraa mai i le hoe parau i to matou Tenerara, i
e:
«
Hô mai ia outou ei mau auri na‘u ». Pahono atura to
te naôraa
matou Tenerara :
« I: ore roa e fia
ia'u, e Aito oe, e Aito atoa vau ».
pahonoraa a te Tenerara, tupu ihora te riri rahi i roto i te
upoo-faatere o le nuu Eremani, e, ua tupai mai ra ia matou, to raro i te
fenua e to te reva. E, inaha tei te hioraa to matou Tenerara i te
puai rahi
o te enemi, faatae faahou maira oia i te hoe
parau i te 10 no Tiunu, i te
hora vau i te pô ; mai te parau mai e, e ta‘u mau tamarii, e
faaitoito;
e haere tatou i rapae î feie nei vahi,- i teie nei atoa taime.
Na roto i taua
✓
E inaha
faarue matou i te vahi ta matou i parahi. E, i te taeraa matou
i te rima o te enemi, haaputuputu ihora te mau upoo-faatere ia
matou i te vahi hoe, mai te pii tataitahi i te i‘oa. E inaha i roto i taua
piiraa i‘oa ra, te moe nei te lahi pae o matou. Mai te mea e
te
taatoaraa, Tamarii Tahiti e te Taratoni. E te Peretiteni e, mea tia roa ia‘u
ua
i rapae
i te taio
oe
i tau nei
Epitesole iti i
mua
i te
aro o te amuiraa
Paroita
taatoa.
Teie râ, auanei outou e na ô ai e, e o te fenua nei â pai te vahi maitai.
e na reira. Na ô ra outou i te
parauraa e: e mau Tamarii itoito!
oia, ratou tei faaroo i te hoe reo i te piiraa e i a fano mai i Maketonia,
tauturu mai ia matou nei.
E hoa ino ma e, no te hinaaro outou i te
Eiaha
—
ite i te i‘oa
o
te
mau
Tamarii Tahiti tei
tia ia‘u i te Laite atu i teie nei. Tiai mai
moe
ra
e
i le
tei
mau
pohe
ra, e ore roa e
rata i
mûri nei.
Teie te tahi parau, te faaite nei au i tou mauruuru ia Maruhi tane, oro-
metua-nuu, mai te turuhia
e Temoehaa tane, no Moorea (Faatoai); te
ia matou taatoa i te vahi hoe, no te faaotiraa
i te hoe pureraa ei haamanaoraa na matou i to matou mau hoa tei moe
e tel pohe ra. E teie ta raua irava i tuu mai i mua ia matou.
Mataio, pene
5, irava 4.
mea
e, ua
haaputuputu
raua
E inaha e te Peretiteni, te mana'o nei au e riro atoa paha outou i te
faaoti i te hoe pureraa, mai ta Maruhi ma i faatupu i onei. Te aano e te
hohonu o te mau parau te vai atura ïa. To faaoti nei au i tau Episetole,
mai te aroha atu ia outou atoa na.
Papaihia: Temauri Fuller,
no
Paea.
Haapiiraa Bibilia
Te
I.
peropheta
Eaha ta tatou i ite
Aita roa’tu ta’na buka
tatou i ite i to’na oire e
ra, o
no
Obadia.
teie peropheta?
haamaramarama nei ia tatou i taua vahi ra. Aita
i to’na fenua fanauraa ; oia’toa te parau rio to’na
e
*
c,
^
'
/
POROtËTANI
VEA
utuafare.
Aita’toa
—
bnka
na
E tia râ ia tatou ia
te
mea,
O
tei hamani-ino-hia
ô
e:
mau
Arii
peropheta
e :
no
ô
na
te
e no
mau
oia i te basileia
i roto i ta’na buka
—
Paraleipomeno
ra.
no
—
luda,
no
te
ia lemsalema
Edoma. E parau
vaha niu-ore roa, te paraü tei na
peropheta nei, hoe a ïa taata e o Obadia, te tiaau no te
Ahaba, tei faaitehia i te 1 Arii 18: 3. Area te i‘oa ra Obadia,
e
Obadia
O
utuafare
no
tavini
«
manao
rahi nei oia
manaonao
te
no
faaiteite nei i te parau no taua
e
7
no
lehova
te
»
auraa.
II Eaha te huru o ta’na tohu?
Te tohu nei teie buka iti (hoe
roto i te
na
taata, i te mahana i tomo ai te
ra e
oire
no
iho pene
parau) i te
pau no
Edoma,
parautia no lehova. Teiehoi te ohipa ino rahi mau ta*
maori ra : to’na tairiraa ia lerusalema e i to te Atua pupu
Edoma i rave,
leia
noa
tahoo
mau
enemi tahito
no
luda i roto i taua basi
i riro ai lerusalema ia ratou. 1 reira to Edoma tomo-atoa-raa i te
Davida,
e
to’na haruraa i te taoa pau e te taparahiraa i to’na taeae
ia lakoba.
No te reira
ohipa ino, te tohu nei Obadia e : e haava-atoa-hia Edoma
o lehova (ir. 15) oia hoi ia tae i te mahana e faautua’i
ia tae i te mahana
lehova i te
upoo.
—
mau
etene. E hoi ta Edoma i
nunaa
la luda râ,
ra o
Siona ei pu no
Atua
(ir. 17).
RII
no
teie ava’e i mua)
^Pl
poheroa
Tefaaora,
o Tefaaora vahiné, oia hoi te vahiné no to tatou hoa here,
orometua i Paea. — Eî ma‘i tahito to’na e te ora atâ. Ua ite
râ oia e, eita oia e ora, no
pohe
iho
faahoihia ta’na mau taoa i pau, e e riro te mou‘a
te Hau o te Atua, ei oire mo‘a no te basileia o te
P^RAU
no
i nia i to’na
e
( A taio mai â i te Vea
I. Üa
rave
fatata maira.
E
reira
ua
faainelne inaite oia ia’na iho
no
taua
riro ta’na
mau parau faaitoitoraa hopea i nia
hoa, e to te Paroita, ei hioraa rahi e te mahanahana jnau. üa tuu oia
i te haamaitai i te Atua e tae noa’tu i te hopea. — Ua pohe oia i te 10 no
e
i to’na
—
ua
atopa e ua tanuhia i te poipoi monire, 12 no atopa. Na Verenie, Peretiteni
tuhaa I mai te tauturuhia e Teunu raua o Teihotu i faatere i taua
ra. — Ua tauturu nehenehe roa te Paroita no Paea e no Punaauia hoi ia Tefaaora tane, e ua tamahanahana. Te aroha'tu nei te Vea ia
no
te
oro‘a hunaraa
Tefaaora,
-
»
^
*
^
•
»
II.
1.
i to’na utuafare
e te
Paroita.
Te Tamai Rahi:
—
fatata
e
aroraa
aro‘a
e
I Rutia.
—
toru ava‘e i
Aitâ te oire aito, o Stalingrad, i roaa i te purutia; e ua
teie nei to te Purutia tamataraa i te haru ia’na. E mau
puai râ hoi tei tupu i te hiti
—
Aita râ i mahere.
—
no
taua oire ra,
e
No reira, ua faaea rii te
i roto i te hoe mau
puai o te enemi, eia-
è
VEA
hâ mai te
apoo
rutia.
mea
faarue i ta’na bpuaraa
e, ua
mori arahu i te
pae
e haru i taua oire ra. — Te mau
i Mosdok (mou‘a Caucase) aita’toa i roaa i te pu-
—
Te parau
te vari
2.
POROTETANI
api râ i te reira
—
i Rutia:
mau pae,
üa haamatata faaliou.
meumeu.
I Farani.
—
Te parau
ïa i te hamani ino i te ati
o te
aroha i Farani i
luda,
te
hiona ïa,
e
te toetoe, e
Atopa,
e ere atura
—
te ava‘e
ohi^oa râ no Farani, ta te
Hau Vichy e faahepo nei — mai te puai — ia haere i Purutia e hamani i te
mau
mauhaa tamai no Purutia. 135.000 tei titau onoonohia e
Hitler; aita
râ te mau rave ohipa farani- e anaanatae nei i te reira
tere, no to ratou ite
maitairaa e: ua tae anae ratou i Purutia, e ati iti rahi to ratou; mai te mau
auri te huru i te hopea. — No reira te
tapuni nei ratou, ia ore ia itea. E ua
arepurepu roa te hoe mau oire i ' Farani, no te hinaaro ore te mau rave-ohipa
ia farü i te faahoporaa no te
Hau-Vichy oia hoi no Hitler.
o
maii
rave
—
3. — 1 Paratane. — Te rave noa ra te nuu reva no Paratane
(R.A.F.) i
ta’na ohipa topitaraa ia Purutia, e ia Farani, e ia Italia, mai té tuutuu ore.
Te ueue nei i te auahi, e te pohe riaria i te mau vahi atoa. — 'l'e
pahono
nei te mau pahi reva purutia, mai te topita i te hoe mau oire
paratane. E
rahi râ ta te R.A.F. e faatupu nei i ta te mau
pahi reva purutia. —
4. — I Avphili. — Te parau-noa-hia nei e: te ineine nei na nuu
( to te
Purutia e to te Hau amui ) no te faaûraa rahi. E mai te mea ra
e, te haaputuputu nei Purutia i te hoe mau nuu api i te mau fenua motu i Heleni e
i Kereta, no te hoe paturaa rahi, i te pae i te hitiaa o te râ
( Suria-Libano
Ksnaana ) — Na te mahana e faaite. — Teie râ, te
tupai noa nei te mau
pahi reva Paratane-Marite no Aiphifci i te mau oire, e te mau pahi, e te
mau nuu enemi, i Lubia-Kurene, i
Kereta, i Italia, , ia ore to ratou rohirohi ia mâhâ.
5
I te moana Patîfita. — Te tutonu nei to te ao î to ratou
mata, i teie
tau, i nia i te mau fenua motu i Salomon, tei reira te mau nuu marite.
üa ite tatou e, ua haru te mau nuu marite i te hoe pae no taua mau mo¬
—
—
( o Guadaleanal te tahi ) mai te huri i te Tapone i rapae — I Atete ïa. —
I teie nei râ, ua opua Tapone i te haru faahou i taua mau motu faufaa
rahi, mai te huri i te marite i rapae. No reira, e nuu-moana rahi Tapone e
tauturu nei i teie opuaraa; ua tapae faahou te
Tapone i te tahi mau vahi i
Guadaleanal, e ua haamata te faaûraa. E ohipa rahi ta te mau nuu reva i teie
aroraa, é te vitiviti rahie te aravihi te mau pailati marite. — Tiai i te ho¬
tu
I te fenua Papua râ (Nouvelle Guinée) te manuia noa nei te mau nuu
e ua otohe te
Tapone i mûri. I Niu-Hebiridi, ua pupuhi te
Tapone i te oire farani, ia Santo. —
6.
1 Mataiata.
Aitâ taua fenua rahi ra (e iti o
Farani) i pau mai i
pea.
Oteteralia-Marite
—
te nuu
roaa
7.
nao
nuu
hia
—
paratane; te haere noa nei râ i mua; ua hau te afa
mai, i teie nei.
o
te fenua tei
—
1 Marite. — Te itoito rahi nei taua fenua, e ua tahoe maitai te mahuitaata i nia i teie tamai no te Parautia e no te Tiamaraa.
E
iti rahi teie e haapiihia nei. E riro e, e piti milioni faehau o te faataa—
o
te
—
no te
pupu o- te nuu reva. E 3 pahi e oti nei i te hamanihia i te mahana
hoe. Tira’tu ai ravea e roaa vave ai te rê: ia rahi roa te mauhaa tamai; eiaha
râ te mauhaa ana‘e: o te manao hoe râ e te itoito o te
taata, oia hoi te tia-
turiraa i te lia
o
teie tamai
o
te
Parautia ta te Hau Amui
iMPEiMEEiE Elie F. JÜVENTIN
—
Ede
dc
e
aro
nei.
—
Commandant Destbemad.
Fait partie de Vea Porotetani 1942