EPM_Vea Porotetani_194208.pdf
- extracted text
-
Te 42
0
te Matahiti
Hihi 8.
-ATETE 1942 -
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA'TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAD
HiA RA, OIA HOi TE
Mesia RA O lESU. — I Korinetia 3, 11.
HOO I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
HOÊ: HOÊ TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
Te hoe pureraa hanahana i
Paofai
Ua ani mai te Nuu faehau e vai i Tahiti, i te faaroo katolika e i te
faarob porotetani,
e
ia faatupuhia i te faraide, i te 17 no Tiurai, te
hoe pureraa taa'e, ei haaraana'oraa i te raatira tapao-pae, ia Lieu¬
tenant-Colonel Broche, e i te mau tauturu raatira, tae noa’tu i te mau
faehau tahiti tei pohe roa, no to tatou metua here, no Farani, i roto
i te aroraa i Bir-Hacheim i Aferita-apatoerau (Lubia),
No reira, ua na-mua-hia te pureraa katolika i roto i te Cathédrale
(hora 8) e ia oti, ua haapaohia ta te porotetani i te fare-pureraa
i Paofai (hora 9)Ua hopete feia mana toroa teitei no te aihuaraau nei, mai te Tavana Rahi e to’na pae, tae noa’tu i to te Nuu, te
mau Tonitara no te Hau Amui, te Tavana Oire i Papeete, te utuafare
Arii, te mau Tavana, te mau aito no. te Tamai Rahi 1914-1918, e to
na Paroi ta porotetani e piti e vai i Papeete.
Ua titau-atoa-hia te mau utuafare fetii no na aito i mûri nei, tei
pohe i Bir-Hacheim: no Tetautuarii a Puarii (Papeete) no Maratai
(Papeete), no Tahua a Nahenahe (Paea), no Patii (Papeete-Tubuai),
no Tiifarui a Maere (Pirae) e no 0mm (Arue) E maha tau iri
parahiraa tei faataahia no ratou i ropu mau i te fare pureraa.
Ua âpi roa te fare o te Atua i te taata, i te mau huru atoa, no te
faaroo atoa.
mau
Tei te taeraa o te Tavana Rahi, te haamataraa o te pureraa. E
hanahana rahi mau.
rnea
Imuri ae ite hoe pureraa omuaraa poto, e te himene reo papaa
(Betela) na M. Rey-Lescure, orometua te taioraa i te parau a te Atua
e te pure ropu ; i mûri ae i te piti o te himene papaa (Betela) na M.
J. Charpier, te oreroraa reo farani ; i mûri a‘e i te hoe himene reo
tahiti (Paofai), na te Peretiteni o te Apooraa Rahi na M. Charles
2
VEA
POROTETANI
Vernier te hoe a'oraa reo tahiti
no te mau fetii e
no te taata reo tahiti. E na‘na i faaoti i mûri
ae i te piti o te
himene reo tahiti (Paofai).
Ua tamahanahana na
orometua i te mau
fetii, e i te Nuu tei taemai
roa, e i to te fenua ; ua
faateniteni raua i te huru o te
pohe hanahana e te hioraa rahi
no teie mau aito
aau vi-ore. Ua riro
to ratou pohe ei
arueraa na to te ao
taatoa,
no te mea ua
pupu tusia
ratou i to ratou
toto, ma te oaoa, ei hoo i te
tiamaraa e te ora api no
Farani e no te mau nunaa tei
faatîtîhia e te enemi i teie
tau..
Teie te irava a‘o a M.
mai te rahi
Charpier : Eiaha e mata‘u i tei
taparahi
(Mataio X28v. m.).
Vernier: Hebera XI-4 v. m.
E teie nei, pohe noâ oia
te parau noa mai râ
îa, i taua faaroo ra.
mai i te tinonei, eita rà te
varua e pohe ia ratou.
Teie te irava a‘o a M. Charles
Irava faaitoitoraa
■
Ua hio attira lesu ia ratou: ua
no
teie tau
rohirohi roa i te hoeraa.
Mareko VI-48 v. m.
Ua
tupu ïa parau i te mahana i haere ai te mau
pipi no lesu
nia i te roto no Galilea
Ua farerei ratou i te hoe
vero rahi, e
e
ohipa rahi ta ratou i te hoeraa; ua rohirohi roa
ratou
I reira
to lesu tapaparaa ia ratou e
to'na faahauraa i to ratou
peapea. —
E au ïa parau ia tatou i
te tau
hopea
nei: no te inea e anotau vero; anotau
na
—
—
peapèa, faatupu rnanaonao; anotau
tahuturaa;
ohipa rahi.
anotau hoeraa mai te
f. E hohoa teie
hoeraa rohirohi roa a te mau
nia i te roto no Galilea
no to vai
hoeraa?
1. E hohoa ïa no to tatou
iho hoeraa i te tau
pipi i
hopea nei. —
E hoeraa rohirohi i te
pae o le tino. — E riro te tahi
pae i te
parau e; aita roa e rohirohiraa i taua
vahi ra, i Tahiti
nei i
teie tau; e anotau moni
rave ohie teie e te
inaa tupu noa. —
Ua ite rà tatou e: e rave
rahi roa tei
peapea i te pae tino, e
0 tei na ô e: eaha ta‘u
e amu, eaha ta‘u e
inu, eaha ta‘u e ahu?
E hoeraa rohirohi i te
pae o le Varna.
Ua taa ê te hoe
0 ta tatou mau
pae
tamarii, i'te tainai; e ua rahi atura te
fifi
o te
»
feia metua e to te mau fetii i
toe mai; e tei roto
ratou i te manaonao, e te taià, i te faarooraa i te
parau o to ratou rnau tamarü faehau — E ua
pohe roa hoi te vetahi; ua moe e ua
te tahi pae. — E hoeraa
pôpê '
rohirohi to te tahi
pae, no te mea te
—
‘
VEA
farerei
noa
nei ratou i te
POROTETANI
raau
vero
o
te
3
faahemaraa,
te
ite nei
e no
hara, tei faaotohe i tefaurao o to ratou faaroo i
mûri. E te
ratou i to ratou
paruparu i taua valii ra. /
II. Ta, te irava nei e
haapii nei ia tatou, i tei rohirohi roa i te hoeraa?
I. Te hio nei te Fatu i lo
tatou ali.
I te taime i ati ai te niau
pipi i nia i te roto, te maere ra ratou i te Fatu : eaha
râ oia
i ore ai i
tapapa'i i to rotou ati?
—
E teihea oia? E te aha ra? —
Te hape ra ratou, no te mea !
ra losii ia ratou. Te
tamata ra oia i to ratou faaroo
na roto taua ati
ra.
te hio noa
II. Te
tapapa nei lesu i ta’na mau pipi, i to ratou ali.
Aita oia i tae vave; tei te maha o te
araraa ! Ua tae râ oia, na
nia i taua miti fetoitoi ra. Ua
riro te ati ei e‘a, ei
purumu no
to lesu haafatataraa ia tatou.
III.
Te tomo nei oia i roto i te
poli e te
mata'U.
Ua
na
ai i te
reira lesu.
matai,
oia i faatia e
o
ratou
I to’na râ taeraa i roto i te
poti, a faahau
e te aau tarapape o te raau
pipi — aita
ia i'aaea te hoeraa — Ua hoe
faahou te
—
e te miti,
mau
hoeraa ohie râ
te mata no lesu i
e
vaha ia ratou
faahau nei t
te rohirohi ore, no te mea te
anaana
mua ia ratou, te
parau ra e te
e
faaitoito ra to'na
E
—
pipi;
noa ra
ua
tapae ratou mai te bau
E borna, e te
i te hoeraa i teie mau
tau, no te mau huru
peapea ta outou e farerei nei, faaitoito. A mau à i ta
outou
mau hoe; eiaha e
faarue, no te mea tei nia to lehova mata ia
outou; e tapapa oia i to outou poti ia pure outou la’na
; e na’na
e faahau i to outou
peapea,
feia tei rohirohi
r6
—
roa
Ioa-16 33: E polie to outou i teie nei
ao; faaitoito râll Ua riro te
0 teie nei ao ia lesu.
Tomoraa fare pureraa
Tefàrerii (Huahiae)
Ua tupu taua tomoraa
Na tamuta
ra
i te avatea
Sapati, i te 12
Tamatoa a Teururai, e o
no Eperera 1942.
Tehamana, e o Ta-
taua fare
ra:
o
ria, mai te tauturuhia e
te
Pupu 1, no te paroita i Tefàrerii. E 30 mahana
o
ohipa i oti ai taua fare ra. Te mau orometua i tae mai :
o
Paraita (te pe-
4
por:otètani
VEA
retiteni
te Ttihaa
no
IV) o Terupe, orometua, Tauniua, orometua, Tuteao,
orometua, o Taaroarii, orometua, e ua tae atoa mai te mau manihini e rave
rahi, no roto i te mau mataeinaa no Huahine. Hou a'e te tomoraa, ua
putuputu te taata atoa o te paroita, i mua i te fare-pure, i nia i te mahora.
Na te Tavana-Tuhaa na Ernest Marcantoni i iriti i te opani i taua fare ra,
teie to.na.i'oa; Edi « lie no tatou — lehova te Atua ».
Ua tomo te paroita taatoa i roto, e ua î roa te fare, Te mau tino rave
ohipa: Tuteao, haamauraa i te Bibilia rahi no te purupiti na Tauniua
te taioraa i roto i te losuaXXII: 32-34
e
te Mika II;
12-13; na’na’loa le
Na Terupe orometua te a‘oraa no te tomoraa i roto, i te losua
XXn ; 34. E ua haapao-atoa-hia te pureraa avatea-Sapati i taua laime ra,
na Paraita ia, i te Mika II: 13.
pure ropu.
Na Tuteao orometua, te pure faaotiraa. — I taua taime noa ihora, ua
tairuru atu to te Paroita taatoa i roto i te fare-amuiraa ia Siona no te haapaoraa î te oroa aufauraa
Me.
la haamaitai mai te Atua i to’na tavini
itoito, tei riro ei faatere i te Pa¬
la haamaitai i to te Paroita taatoa, e te hui-maua oie
fenua nei, o tei tahoe i raro a‘e i te mana no lesu Mesia, te Arii o te mau
Arii.
Tuteao orometua i Fare.
roita Tefarerii.
—
Tomoraa fare-pufupufuraa i ^fimaono (Papara)
Te papai mai nei o Teihotu Reid, orometua i Papara e :
Ua oti i te tomohia te hoe fare putuputuraa i Atimaono
faaitoitohia
taureârea.
e
—
(Papara) o tei
te hoe
taeae, e Tahiarii tane, e tei'tauturu-maitai-hia e te feia
E fare niau, paruruhia e te ofe raraahia, e ua hamani-atoa-
hia te hoe purupiti paepae ofe
i mua, e ua mairihia to’na i‘oa, o Siona.
Ua tupu ïa oroa tomoraa, i te mahana maa, i te 2 no Me i te ahiahi,
hora 4. E ua tae to te Apooraa Diatono taatoa, e te amuiraa pupu 1 e te
II ei manihini.
Na te pupu no Atimaono te himene taviriraa i te opani,
—
Teiira
d‘-, auvaha paroita te taviriraa i te opani. Na Teihotu orometua
te a'oraa: Sa!, 118-19.
I mûri a‘e i te paiaraa, i te pô, ua haapaohia
e maha tuaroi e na
diatono; oia hoi^ Teheiura, Punu, Area, Teriifaatau,
e na
—
e
tae noa’tura i te aoraa.
Haapiiraa Bibilia
Te Buka
I. Ta tatou
e
ite papu
Teie ïa; E tamaiti oia
te basiieia
no
a
Iseraeia
te
peropheta ra, a Hosea.
nei no teie peropheta.
na
—
Beeri — “Ora” te auraa no to’na ïa.
—
No
( Samaria) taua peropheta ra, e tei reira to’na faate-
VEA
POROTETANI
5
reraa i to’na toro'a. E rave rahi te mau oire no taua basileia ta’na e faahiti nei i roto i ta’na buka: Giladala, Gileada, Betela, etc.
II.
Te hum O to’na tau.
Te
ora
teie
peropheta i te anotaii no leroboama Piti no te opu o
lehu, O tei huri i te opu no Ahaba (te hitu o te arii) i raro i to’na terono. —
ra
E arii itoito
manuia rahi
te
e
o
leroboama II, i to’na mau tere tamai
(Suria-Damaseko) e ua roaa te hoe hanahana taaê
roa
rahi i te
basilea
râ
marei :
tupu rahi te haamoriraa ia Baala.
ua
no
Samaria i to’na tau. Ua riro
e
te hoe auhune
auhune
taua
ra
ei
t
Te haamori
apitihia ra
lehova
o
e o
Baala i te reira tau,
e ua na o
hia i roto i te II Arii 14;î3-24; E 41 o leroboama matahiti i te arii raa;
ua rave
oia i te paraît ino i te aro o
hara
leroboama
a
a
lehova; aore oia i faarue i te mau
( Kapha auro ) i hara’i Iseraela ra.
Nebata
Ua faatere atoa Hosea i to’na toroa i te anotau
tei
no
te arii
no
Iseraela
ia leroboama II,
oia hoi no Zekaria, no Saluma, no Menahema,
no Pekahia, no Feka, e no Hosea, te arii
hopea.
mono
I te tau no taua
mau
arii
hopea ra no Iseraela, hoe â tupuraa te orutaparahi taata.
rehau e te taero ava, te taiata, faaturi, te
Ua î te îaito. No reira te Atua i faarue ai i te basileia
no na
opu-10
i te rima no
tau
maoro
Asura, e i pau ai Samaria (mat. 722). Te huru ïa o te ano¬
tei itehia e Hosea peropheta, i manaohia’i e: e 60 matahiti
to’na faatereraa i to’na toro'a.
III. Eaha te hum
teïe peropheta.
o
O te peropheta ïa no te arolia o te Atua. — Ua parauhia Amosa i te
peropheta no te parautia a te Atua, e o Isaia i te peropheta no te mo'a o
lehova. — Eiaha râ mai te mea e: aita o Hosea e faaite nei ia Iseraela i te
riri
parautia o te Atua e te utua faahapa e faautuahia’i oia; ua na reira
mau.
Ua
vauvau
maramarama
oia i te
aro
no
Iseraela i
na
hara tumu
e
piti ta’na é hara noa ra : to’na faarueraa i to’na Atua
haamoriraa idolo);
ai
no
mau ( na roto i te
to’na faarueraa i to’na arii mau, te Arii no luda, te hua-
Davida ( na roto i te amaharaa tei tupu i te anotau no leroboama
Nebata ).
O te tumu ïa teie tau hara teiaha no te pau e fatata mai nei.
râ, no te here rahi o teie peropheta i to’na nunaa e i to’na fenua,
te faahepo nei oia ia’na ia iriti i taua na hara e piti ra, ia tupu faahou mai
te mau fafauraa parau a lehova, e ore ai o Iseraela e pau ai. — 1 to Hosea
a
Teie
hioraa
i
aroha
o
to’na
nunaa
i
te faaturituriraa i
to’na taria i te
mau
faaararaa
te Atua, te î nei to’na aau i te mauiui. Eita râ e tia ia’na ia
hurj
i taua nunaa i roto i te utua riaria no te riri parautia a lehova. Te tiaoro
nei oia
Xl-V)
ia’na, ia fariu mai ia lehova, ia monohia te riri e te aroha. {Pene
6
VEA
POROTETANi
IV. Tatuliaaraa no te buka no Hosea.
Tiihaa I. Te faaturi no Iseraela. Pene I-Ill.
E tuhaa parapole teie. Te faaue nei lehova ia Hosea ia.rave
oia i te
tahi vahiné faaturi, ei îaaite ia Iseraela i te huru o to te Atua
maui aau, e
to te Atua haamâ i te mea e, ua riro te ntinaa no te
Faafaa ei nunaa haamori idolo e te'taïata. — E faaauraa Hosea no lehova i roto i te
para¬
pole nei, e te vahiné faaturi no Iseraela, te nunaa taiata. E faaauraa te faaipoiporaa no te Faufaa i fafauhia i rotopu ia Iseraela e ia lehova; o na
tamarii too 3 tei fanau mai i taua vahiné faaturi
taua
nunaa
ra no
na
melo taaê
no
haapao-ore.
Te ite nei râ tatou
to’na tane-metua
e:
mau
tatarahapa te vahiné faaturi nei, e e hoi oia i
e
(lehova), II-7.
II. Tuhaa Piti: E mau aoraa. Pene IV — XIV.
—
a] Te hapa no Iseraela (IV-VH); b] Te utua\ E hopoiêhia Iseraela
(Vni-X[. ) — c] Te ora api: XII-XIV.
To îatou mau hoa rii mamu noa
E taiete tei
faatupnhia i Paratane na roto i teie tau tainai, no
paheruraa, e te faaoraraa i te mau “/loa rii mamu noa” tei
mau i roto i te puea ofal e te
puea raau, no te mau tare tei topitahia e te mau pahi-reva o te enemi. Taua mau hoa
mamu noa,
0 te mau uri utuafare
ïa, e te mau piifare rii, e te mau huru rii
manu (vini, oma'oma'o, inanu
parau taata, etc.) tei ite aloa i te
te
riaria
o
te tamai nei.
No te here rahi te mau fatu i ta raton mau manu rii
utuafare,
e no to ratou mauiui rahi i te faarueraa ia
ratou i roto i le mau
tare parari, no reira te Hau Paratane i faatia’i teie Taiete
Tae
paheru
mai ia
Tenuare 1941, e 47.000 manu (puaahorofenua, uri, piifare, manu) i roaa haere mai, i Lonedona ana'e;
manu.
e e
—
roa
iti te S3.000 i te
E
mau
raau
oire ê.
rahi atoa te mau manu tei
fatu i itea faahouhia; no reira,
rave
mai, aita râ to ratou
te faaamu nei taua Taiete
roaa
ia ratou, e aore ra te opéré nei, tae noa’tu i te mahana e
itehia'i te mau fatu mau.
ra
Ua
parauhia e : i te hoiraa mai te mau faehau paratane na
Dunkercfue (te oire ava farani, i ora mai ai te nuu farani paratane,
i rapae,- i te avae Tiunu
1940) ua hanere e ua hanere te mau
uri ta ratou i rave atoa mai ; mau uri aroha
rahi, tei moe to ratou
fatu i te reira tau
mau
hia
hepohepo rahi. E te haapao maitai-noa-
ra
ratou, i teie nei à.
VEA
Te tahi râ
nahana
no
mau
ta
POROTETANI
uri aito, «a tafetiahia ïa i te
raton
7
raau
médaillé ha-
ohipa taaê roa i teie tamai. Ua na
reiraliia te uri ra o “La
Cloche”, na te hoe horopatete i nia i
te palii farani o
Meknès, tei topitahia — Aita to’na fatu i ite i te
au; no to’na rà tapeapea-noa-raa i te a‘i o
taua uri ra, i ore ai oia
i paremo ai.
mau
Ua tafetiahia te uri no te
pahi-hopu farani,
—
Rubis-, oia’toa o Bluff: i te topitaraahia te fare o to’na
no
fatu, hoe â
ratou moe-roa-raa, i roto roa i
Le mau puea
ofai; no te pohe
ratou, ahiri taua uri iti ra i ore i ô maite i te hoe
maa e'a
iti, tae atu ai i rapae; e na’na i faaite i te mau
mutoi —^ na roto
0
roa
i ta’na
e ua
peu rii onoono — i te vahi i
ratou.
mau
ora
A rave maitai i to tatou mau
hoa rii
P^RAU
moe
ai to'na mau fatu ;
mamu noa.
Rii
I.
Apooracj/, Tiihaa. — E putuputu to Apooraa no te Tiiliaa-Hoe
(Apatoerau) i Papeete, i te mahana piti, e te -i no Atete.
E putuputu to te Tuhiui
l^iti i Papeete, i te mahana
maha, i te G no AtoUr.
IL Apooraa Rahi. ■— E
putuputu te Apooraa Rahi Amui, i
—
no
Atete. Pureraa omuaraa; Pô mahana
pô mahana pae.
te'19, 20, 21
piti, 18 no Atete; Pureraa faaotiraa:
—
Te Tamai Rahi:
I.
1 Rutia.
Te uana noa nei te mau aroraa i nia i te lenî
tamai; toi
— üa pan atura te
oire-pare no Sébastopol,
te purutia 1 roto, aita hoe fare i
maitai: ua riro
te oire taatoa mai te hoe
puea ofai; ua ino roa. —■ Ua faahiahia
—
—
te pae râ i raro te
puai-roa-raa.
i te Purutia — I te taeraa
i te maoro
raa
1
te
râ to te
o
to taua
(9 ava‘e) — Ua
pae i Kharkov,
e
ua tonio
te nuu
purutitr na taua parari ra, mai
hinaaro i te tapapa i te vahi
papu e e mori arahu, i Cau case.
e itoito rahi to te
Rutia i te faataereraa i te tere o te nuu
manuia ta’na
ao
oire ra mau papuraa i te aro o te enemi o
to’na vi-oreparari rii atoa te hoe vahi iti no te leni roa a te rntia>
—
te
Teie râ
enemi, ia ore ia
mau
opuaraa.
E pau
rahi râ ta te Purutia i to ratou paturaa i mua.
IL
I Purutia.
Te tupai puai noa nei te Nuu-i'eva
paratane i te mau
oire hamaniraa mauhaa tamai i
Purutia
Te amui nei te mau
pahi-reva
Marite i taua mau tere ra. E
pau rahi mau to te mau oire i tupitahia ■—■
Eita e ore, no te mea
tai-oOO, tai-1000 pahi i te tere hoe. — Te tamata nei
te
—■
■—
—
mau
ore.
pahi-reva purutia i te tahoo, i Paratane; aita râ e
faufaa,
no to nava;
8
VEA
III.
'I Harani.
—
PORO'IETANI
üa niimiu
—
o
de Gaulle i te
mau
taata farani
e
val
i
Farani, ia faariro raton i te 14 no ïiurai ei mahana patoiraa maramarama
ia Purutia e i te Hau no
Vichy. — No reira, i roto i te paeau rahi no.te
mau oire no Farani î Raro
(aita te mau Purutia i reira) ua 1000, ua 100000
te farani tei
putuputu î nia i te mau mahora e te mau aroa, mai te himene
i te Marseillaise, e te faaite i te reva no te
Repupilita farani, e te pii e: vive
de
Gaulle.
.
y
Aita raton i taiâ i te
mau mana‘o taho'o; o ahiri to raton mau vaha i haamamuhia, ua pii atoa ïa te mau ofai! — Aita mau â te paeau rahi no te
huitaata farani i muuruuru i te mau ohipa ta te Hau-Vichy e rave nei na
roto i te
faaheporaa a Hitler, ( mai te hopoi i te mau rave ohipa farani i
Purutia, e hamani i te mauhaa tamai ) — ïa ratou teie patoiraa, i te vahi
taata, i teie tau.
IV.
—
1 Aiphiti. —
Ua fariu te mata a to te ao i te reira fenua, i nia i
paratane (e te farani vi-ore) o tei paruru i taua fenua ra. — I te
ava'e i mairi aenei, e otoheraa rahi ta te nuu Paratane i mûri ae i te aroraa
i Lubia; ua mairi te otia no
Aiphiti, e ua tae roa i El Alamein ( 100 kiloi te
—
nuu
metera to’na atea i te oire rahi
no
o
te
Alexandrie). — Ua hepobepo rii te irau fenua
Hau Amui i to ratou hioraa i teie otoheraa rahi peapea, o te taeahia
Nih e na oire tumu no Aiphiti i te muriavai, e i te vahi motu no te Miti Ute-
E inaha! I El Alamein to to nuu purutia mauraa; aita oia i haero
faahou i mua, rahi noa’i ta’na mau tamataraa. — E ua roaa mai e 4000 titi
Purutia e te Italia i te Paratane i El Alamein.
ute. —
—
V.
1 'te fenua
Tinito. — E mau rê rarahi ta te nuu tinito i te pae
ïiurai — Ua roaa faahou mai ia’na te hoe mau oire rarahi i nia
i to
anapape rahi ra, ia lang ïse Kiang; e te anaanatae nei te aau o te
tinito i te reira.
ïe tauturu nei te mau pahi reva Marite ia ratou. —
—
ropu no
.—
VI.
i te
—
I nia i te
moana
i teie
nei i te huru
moana.
mau
ta ratou
ava'e
E tamai riaria e tupu haere noa nei i nia
haumaru.
Aita te mau hau e faaite papu
—
—
pahi (pahi hopu, pahi faauta tauhaa) e pau nei.
ïeie râ, te hamani-noa-hia nei te mau
jrahi api,- i te mau mahana atoa,
ei mono i tei topa i ràro i te moana. — ïei roto roa tatou i te tau no te
puairaa o te tamai. —
o
mau
Moni tauturu [ te Ve‘a
Papeete: ïaute t. 6. Marama v. 4. Simone Maraëura' 5. M™ F.ïeuinatua
4. M“'= Pietri 2.
la amuihia: 21 faraue
*
n\oni faufuru no fe haponoraa i te Vea i te mau faehau.
Papeete: ïaute v. 20. Auê Atoni 5. Arue: Paraita ï. 20. Ruta a Avae 20.
Punaatâa: ïeuira v. 20.
la amuihia: 85 farane.
iMPEiMERiE Elie F. JÜVENTIN
—
MAURUURU.
Rue du Commandant Destebmau.
Fait partie de Vea Porotetani 1942