EPM_Vea Porotetani_194208.pdf
- Texte
-
Te 42
AITA’TU
0
te Matahiti
-ATETE 1942
Hihi 8.
-
E NIU E TIA I TE TAATA'TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAD
HiA RA, OIA HOi TE
Mesia
HOO I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
Te hoe pureraa
Ua ani mai te Nuu faehau
RA O
lESU.
—
HOÊ: HOÊ
I Korinetia 3, 11.
TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
hanahana i Paofai
katolika e i te
ia faatupuhia i te faraide, i te 17 no Tiurai, te
hoe pureraa taa'e, ei haaraana'oraa i te raatira tapao-pae, ia Lieu¬
tenant-Colonel Broche, e i te mau tauturu raatira, tae noa’tu i te mau
faehau tahiti tei pohe roa, no to tatou metua here, no Farani, i roto
i te aroraa i Bir-Hacheim i Aferita-apatoerau (Lubia),
No reira, ua na-mua-hia te pureraa katolika i roto i te Cathédrale
(hora 8) e ia oti, ua haapaohia ta te porotetani i te fare-pureraa
i Paofai (hora 9)Ua hopete feia mana toroa teitei no te aihuaraau nei, mai te Tavana Rahi e to’na pae, tae noa’tu i to te Nuu, te
mau Tonitara no te Hau Amui, te Tavana Oire i Papeete, te utuafare
Arii, te mau Tavana, te mau aito no. te Tamai Rahi 1914-1918, e to
na Paroi ta porotetani e piti e vai i Papeete.
Ua titau-atoa-hia te mau utuafare fetii no na aito i mûri nei, tei
pohe i Bir-Hacheim: no Tetautuarii a Puarii (Papeete) no Maratai
(Papeete), no Tahua a Nahenahe (Paea), no Patii (Papeete-Tubuai),
no Tiifarui a Maere (Pirae) e no 0mm (Arue) E maha tau iri
parahiraa tei faataahia no ratou i ropu mau i te fare pureraa.
Ua âpi roa te fare o te Atua i te taata, i te mau huru atoa, no te
faarob porotetani,
mau
e
vai i Tahiti, i te faaroo
e
faaroo atoa.
Tei te taeraa o te Tavana Rahi, te haamataraa o te pureraa. E
hanahana rahi mau.
rnea
Imuri ae ite hoe pureraa omuaraa poto, e te himene reo papaa
(Betela) na M. Rey-Lescure, orometua te taioraa i te parau a te Atua
e te pure ropu ; i mûri ae i te piti o te himene papaa (Betela) na M.
J. Charpier, te oreroraa reo farani ; i mûri a‘e i te hoe himene reo
tahiti (Paofai), na te Peretiteni o te Apooraa Rahi na M. Charles
2
VEA
POROTETANI
Vernier te hoe a'oraa reo tahiti
no te
hiti. E na‘na i faaoti i mûri
ae i te
piti
Ua
tamahanahana na orometua i te
mai te rahi
roa, e i to te fenua ; ua
pohe hanahana
to ratou
pohe ei
ratou i to ratou
Farani
e no
e
te
hioraa rahi
no
ma te oaoa,
te mau nunaa tei
Teie te irava a‘o
a
M.
fetii
e no
te himene
te taata
reo
tahiti
fetii, e i te Nuu
faateniteni raua i te
mau
teie
arueraa na to te ao
toto,
mau
o
aito
mau
taatoa,
no
te
aau
faatîtîhia
Charpier
e
ta-
(Paofai).
tei taemai
huru o te
vi-ore. Ua riro
mea ua
ei hoo i te tiamaraa
reo
e
te
pupu tusia
ora
te enemi i teie
tau..
api
no
: Eiaha e mata‘u
i tei taparahi
pohe ia ratou. (Mataio X28v.
m.).
Teie te irava a‘o a M. Charles
Vernier: Hebera XI-4 v. m.
E teie nei, pohe noâ oia
te parau noa mai râ
îa, i taua faaroo ra.
mai i te
tinonei, eita
rà te varua
e
Irava faaitoitoraa
■
Ua hio attira lesu ia ratou:
ua
no
teie tau
rohirohi
roa
Mareko VI-48
v.
i te hoeraa.
m.
Ua
tupu ïa parau i te mahana i haere ai te mau
pipi no lesu
nia i te roto no Galilea
Ua farerei ratou i te hoe
vero rahi, e
e
ohipa rahi ta ratou i te hoeraa; ua rohirohi roa
ratou
I reira
to lesu tapaparaa ia ratou e
to'na faahauraa i to ratou
peapea. —
E au ïa parau ia tatou i
te tau
hopea
nei: no te inea e anotau vero; anotau
na
—
—
peapèa, faatupu rnanaonao; anotau
tahuturaa;
ohipa rahi.
anotau hoeraa mai te
f. E hohoa teie
hoeraa rohirohi roa a te mau
nia i te roto no Galilea
no to vai
hoeraa?
1. E hohoa ïa no to tatou
iho hoeraa i te tau
hopea nei.
pipi i
—
E hoeraa rohirohi i te
pae o le tino. — E riro te tahi
pae i te
parau e; aita roa e rohirohiraa i taua
vahi ra, i Tahiti
nei i
teie tau; e anotau moni
rave ohie teie e te
inaa tupu noa. —
Ua ite rà tatou e: e rave
rahi roa tei
peapea i te pae tino, e
0 tei na ô e: eaha ta‘u
e amu, eaha ta‘u e
inu, eaha ta‘u e ahu?
E hoeraa rohirohi i te
pae o le Varna.
Ua taa ê te hoe
0 ta tatou mau
pae
tamarii, i'te tainai; e ua rahi atura te
fifi
o te
»
feia metua e to te mau fetii i
toe mai; e tei roto
ratou i te manaonao, e te taià, i te faarooraa i te
parau o to ratou rnau tamarü faehau — E ua
pohe roa hoi te vetahi; ua moe e ua
te tahi pae. — E hoeraa
pôpê '
rohirohi to te tahi
pae, no te mea te
—
‘
VEA
farerei
noa
POROTETANI
nei ratou i te
hara, tei faaotohe
raau
i tefaurao
o
o te
faahemaraa, e no te
to ratou faaroo i mûri. E te ite nei
vero
ratou i to ratou
paruparu i taua valii
II. Ta, te irava nei e
rohi
roa
ra.
/
haapii nei ia tatou, i tei rohi-
i te hoeraa?
I. Te hio nei te Fatu i lo
tatou ali.
pipi i nia
3
i te roto, te
maere
ra
i ore ai i
I te taime i ati ai te niau
ratou i te Fatu : eaha râ oia
—
tapapa'i i to rotou ati?
E teihea oia? E te aha ra? —
Te hape ra ratou, no te mea !
te hio noa ra losii ia
ratou. Te tamata ra oia i to ratou
faaroo
na roto taua ati
ra.
II. Te
tapapa nei lesu i ta’na mau pipi, i to ratou ali.
Aita oia i tae vave; tei te maha o te
araraa ! Ua tae râ oia, na
nia i taua miti fetoitoi ra. Ua
riro te ati ei e‘a, ei
purumu no
to lesu haafatataraa ia tatou.
III.
Te tomo nei oia i roto i te
mata'U.
Ua
na
ai i te
reira lesu.
matai,
oia i faatia
e
faahau nei
t
o
ratou
I to’na râ taeraa i roto i te
poti, a faahau
miti, e te aau tarapape o te raau pipi — aita
ia i'aaea te hoeraa — Ua hoe
faahou te
—
mau
hoeraa ohie râ
te mata no lesu i
te rohirohi ore, no te mea te
anaana
mua ia ratou, te
parau ra e te
e
faaitoito
E
—
feia tei rohirohi
ru
e te
e te
e
vaha ia ratou
poli
ua
roa
peapea ta outou
e
tapae ratou mai
te bau
—
E
pipi;
noa ra
ra
borna,
to'na
e
te
i te hoeraa i teie mau
tau, no te mau hufarerei nei, faaitoito. A mau à i ta
outou
hoe; eiaha e faarue, no te mea tei nia to lehova
mata ia
outou; e tapapa oia i to outou poti ia pure outou la’na
; e na’na
mau
faahau i to outou peapea,
Ioa-16 33: E polie to outou i teie nei
ao;
r6 0 teie nei ao ia lesu.
e
faaitoito râll
Ua riro te
Tomoraa fare pureraa
Tefàrerii (Huahiae)
Ua
tupu taua tomoraa
Na tamuta
o
taua fare
ria, mai te tauturuhia
e
ohipa i oti ai taua fare
ra
ra:
te
ra.
o
i te avatea
Tamatoa
Pupu 1,
Te
mau
no
a
Sapati, i te 12 no Eperera 1942.
Teururai, e o Tehamana, e o Ta-
te paroita i Tefàrerii. E 30 mahana
orometua i tae mai
:
o
Paraita (te pe-
4
por:otètani
VEA
retiteni
te Ttihaa
no
IV)
o
Terupe, orometua, Tauniua, orometua, Tuteao,
orometua, o Taaroarii, orometua, e ua tae atoa mai te mau manihini e rave
rahi, no roto i te mau mataeinaa no Huahine. Hou a'e te tomoraa, ua
putuputu te taata atoa o te paroita, i mua i te fare-pure, i nia i te mahora.
Na te Tavana-Tuhaa na Ernest Marcantoni i iriti i te opani i taua fare ra,
teie to.na.i'oa; Edi « lie no tatou — lehova te Atua ».
Ua tomo te paroita taatoa i roto, e ua î roa te fare, Te mau tino rave
ohipa: Tuteao, haamauraa i te Bibilia rahi
te taioraa i roto i te losuaXXII: 32-34
e
no te purupiti na Tauniua
te Mika II; 12-13; na’na’loa le
Na Terupe orometua te a‘oraa no te tomoraa i roto, i te losua
ua haapao-atoa-hia te pureraa avatea-Sapati i taua laime ra,
Paraita ia, i te Mika II: 13.
pure ropu.
XXn
na
;
34. E
Na Tuteao orometua, te pure faaotiraa. — I taua taime noa ihora, ua
tairuru atu to te Paroita taatoa i roto i te fare-amuiraa ia Siona no te haapaoraa î te oroa
aufauraa Me.
la haamaitai mai te Atua i to’na tavini
itoito, tei riro ei faatere i te Pa¬
la haamaitai i to te Paroita taatoa, e te hui-maua oie
fenua nei, o tei tahoe i raro a‘e i te mana no lesu Mesia, te Arii o te mau
Arii.
Tuteao orometua i Fare.
roita Tefarerii.
—
Tomoraa fare-pufupufuraa i ^fimaono (Papara)
Te papai mai nei o Teihotu Reid, orometua i Papara e :
Ua oti i te tomohia te hoe fare putuputuraa i Atimaono
faaitoitohia
taureârea.
e
—
hia te hoe
(Papara)
o
tei
te hoe
taeae, e Tahiarii tane, e tei'tauturu-maitai-hia e te feia
E fare niau, paruruhia e te ofe raraahia, e ua hamani-atoa-
purupiti
paepae
ofe i
mua, e ua
mairihia to’na i‘oa,
o
Siona.
Ua tupu ïa oroa tomoraa, i te mahana maa, i te 2 no Me i te ahiahi,
hora 4. E ua tae to te Apooraa Diatono taatoa, e te amuiraa pupu 1 e te
II ei manihini.
Na te pupu no Atimaono te himene taviriraa i te opani,
—
te
e
e
Teiira
d‘-, auvaha paroita te taviriraa i te opani. Na Teihotu orometua
a'oraa: Sa!, 118-19.
I mûri a‘e i te paiaraa, i te pô, ua haapaohia
maha tuaroi e na diatono; oia hoi^ Teheiura, Punu, Area, Teriifaatau,
e na
—
tae noa’tura i te
aoraa.
Haapiiraa Bibilia
Te Buka
I. Ta tatou
e
ite papu
Teie ïa; E tamaiti oia
te basiieia
no
a
Iseraeia
te
nei
na
peropheta
no
Beeri
ra, a
teie peropheta.
—
“Ora” te
( Samaria) taua peropheta
Hosea.
—
auraa no
ra, e
to’na ïa.
—
No
tei reira to’na faate-
VEA
POROTETANI
5
reraa i to’na toro'a. E rave rahi te mau oire no taua basileia ta’na
hiti nei i roto i ta’na buka: Giladala, Gileada, Betela, etc.
II.
Te hum
Te
ora
lehu,
faa-
to’na tau.
O
teie
peropheta i te anotaii no leroboama Piti no te opu o
tei huri i te opu no Ahaba (te hitu o te arii) i raro i to’na terono. —
O
ra
E arii itoito
leroboama II, i to’na mau tere tamai
o
e ua roaa te hoe hanahana taaê roa e te hoe auhune
Samaria i to’na tau. Ua riro râ taua auhune ra ei
basilea
no
tupu rahi te haamoriraa ia Baala.
ua
:
manuia rahi
te
e
(Suria-Damaseko)
rahi i te
marei
e
t
Te haamori
apitihia
ra
lehova
o
e o
hia i roto i te II Arii 14;î3-24; E 41
oia i te paraît ino i te aro o
ua rave
hara
leroboama
a
Nebata
a
( Kapha
Baala i te reira tau,
lehova; aore oia i faarue i te
) i hara’i Iseraela ra.
mono
no
Pekahia,
I te tau
rehau
te arii
II, oia hoi no Zekaria, no Saluma,
Feka, e no Hosea, te arii hopea.
taua
no
no
tau
no
maoro
Iseraela
Menahema,
arii hopea ra no Iseraela, hoe â tupuraa te orute taiata, faaturi, te taparahi taata.
Ua î te îaito. No reira te Atua i faarue ai i te basileia
i te rima
no
mau
te taero ava,
e
no
ia leroboama
no
mau
auro
Ua faatere atoa Hosea i to’na toroa i te anotau
tei
e ua na o
leroboama matahiti i te arii raa;
o
Asura,
e
tei itehia
no na
opu-10
i pau ai Samaria (mat. 722). Te huru ïa o te ano¬
Hosea
e
peropheta, i manaohia’i
e
e:
60 matahiti
to’na faatereraa i to’na toro'a.
III. Eaha te hum
teïe
o
peropheta.
O te peropheta ïa no te arolia o te Atua.
peropheta
lehova.
riri
no
—
te parautia a te Atua,
Eiaha râ mai te
parautia o te Atua
mau.
Ua
vauvau
piti ta’na é hara
e
mea e:
— Ua parauhia Amosa i te
Isaia i te peropheta no te mo'a o
e o
aita
o
Hosea
e
faaite nei ia Iseraela i te
te utua faahapa e faautuahia’i oia;
maramarama
oia i te
aro
no
Iseraela i
na
ua na
reira
hara tumu
e
to’na faarueraa i to’na Atua
mau ( na roto i te
te Arii no luda, te huaai no Davida ( na roto i te amaharaa tei tupu i te anotau no leroboama
a Nebata ). O te tumu ïa teie tau hara teiaha no te pau e fatata mai nei.
haamoriraa
noa ra :
idolo); to’na faarueraa i to’na arii
mau,
Teie
te
te
râ, no te here rahi o teie peropheta i to’na nunaa e i to’na fenua,
faahepo nei oia ia’na ia iriti i taua na hara e piti ra, ia tupu faahou mai
mau fafauraa parau a lehova, e ore ai o Iseraela e pau ai. — 1 to Hosea
i
hioraa
aroha
o
to’na
nunaa
i
te faaturituriraa i
i taua nunaa i roto i te utua riaria
nei oia
Xl-V)
to’na taria i te
mau
faaararaa
te Atua, te î nei to’na aau i te mauiui. Eita râ e tia ia’na ia
no
te riri parautia a
ia’na, ia fariu mai ia lehova, ia monohia te riri
hurj
lehova. Te tiaoro
e
te aroha.
{Pene
6
VEA
POROTETANi
IV. Tatuliaaraa no te buka no Hosea.
Tiihaa I. Te faaturi no Iseraela. Pene I-Ill.
E tuhaa
parapole teie. Te faaue nei lehova ia Hosea ia.rave oia i te
faaturi, ei îaaite ia Iseraela i te huru o to te Atua maui aau, e
tahi vahiné
to te Atua haamâ i te
amori idolo
pole nei,
poiporaa
e
e
mea
te'taïata.
e, ua
riro te
ntinaa no
E faaauraa Hosea
—
te vahiné faaturi
no
te
Faafaa ei
nunaa
Iseraela,
te Faufaa i fafauhia i rotopu ia Iseraela e ia lehova; o
tamarii too 3 tei fanau mai i taua vahiné faaturi ra no na melo taaê
taua
no
nunaa
ha-
lehova i roto i te para¬
te nunaa taiata. E faaauraa te faaino
na
no
haapao-ore.
Te ite nei râ tatou
to’na tane-metua
e:
mau
II. Tuhaa Piti: E
tatarahapa te vahiné faaturi nei,
e
e e
hoi oia i
(lehova), II-7.
mau aoraa.
Pene IV
—
XIV.
—
a] Te hapa no Iseraela (IV-VH); b] Te utua\ E hopoiêhia Iseraela
(Vni-X[. ) — c] Te ora api: XII-XIV.
To îatou
E taiete tei
te
paheruraa,
mau
tahia
0
mau hoa rii mamu noa
faatupnhia i Paratane
e
te faaoraraa i
te
i teie tau tainai, no
“/loa rii mamu noa” tei
na roto
mau
i roto i te puea ofal e te
puea raau, no te mau tare tei
e te mau pahi-reva o te enemi. Taua mau
hoa mamu
te mau uri utuafare
manu
riaria
ïa,
topinoa,
e te mau
piifare rii, e te mau huru rii
(vini, oma'oma'o, inanu parau taata, etc.) tei ite aloa i te
o
te tamai nei.
No te here rahi te mau fatu i ta raton mau manu rii
utuafare,
e no to ratou mauiui rahi i te faarueraa ia
ratou i roto i le mau
tare parari, no reira te Hau Paratane i faatia’i teie Taiete
manu.
—
Tae
roa
mai ia
Tenuare 1941, e 47.000
horofenua, uri, piifare, manu) i
e e
iti te S3.000 i te
E
rave
raau
mau
rahi atoa te
fatu i itea
mau
ia ratou, e aore ra
hia'i te mau fatu mau.
paheru
(puaa-
haere mai, i Lonedona ana'e;
oire ê.
manu
tei
mai, aita râ to ratou
reira, te faaamu nei taua Taiete
te opéré nei, tae noa’tu i te mahana e ite-
faahouhia;
ra
roaa
manu
roaa
no
Ua
parauhia e : i te hoiraa mai te mau faehau paratane na
Dunkercfue (te oire ava farani, i ora mai ai te nuu farani paratane,
i rapae,- i te avae Tiunu
1940) ua hanere e ua hanere te mau
uri ta ratou i
mau
hia
rave
atoa mai ; mau uri aroha
fatu i te reira tau
ra
hepohepo rahi. E
ratou, i teie nei à.
rahi, tei
te
moe to ratou
haapao maitai-noa-
VEA
Te tahi râ
nahana
no
mau
ta
palii farani
raau
médaillé ha-
ohipa taaê roa i teie tamai. Ua na
ra
o “La
Cloche”, na te hoe horopatete i nia i
Meknès, tei topitahia — Aita to’na fatu i ite i te
tapeapea-noa-raa i te a‘i o taua uri ra, i ore ai oia
o
mau
au; no to’na rà
i paremo ai. — Ua
tafetiahia te uri
Rubis-, oia’toa
7
uri aito, «a tafetiahia ïa i te
raton
reiraliia te uri
te
POROTETANI
te
no
Bluff: i te topitaraahia
o
pahi-hopu farani,
te fare
o
to’na
no
fatu, hoe â
ratou moe-roa-raa, i roto roa i
Le mau puea
ofai; no te pohe
ratou, ahiri taua uri iti ra i ore i ô maite i te hoe
maa e'a
iti, tae atu ai i rapae; e na’na i faaite i te mau
mutoi —^ na roto
0
roa
i ta’na
e ua
A
mau
peu
ratou.
ora
rave
rii
onoono
maitai i to tatou
—
i te vahi i moe ai to'na
mau
hoa rii
P^RAU
mau
fatu ;
mamu noa.
Rii
I.
Apooracj/, Tiihaa. — E putuputu to Apooraa no te Tiiliaa-Hoe
(Apatoerau) i Papeete, i te mahana piti, e te -i no Atete.
E putuputu to te Tuhiui
l^iti i Papeete, i te mahana
maha, i te G no AtoUr.
IL Apooraa Rahi. ■— E
putuputu te Apooraa Rahi Amui, i
—
Atete. Pureraa
no
pô mahana
pae.
omuaraa;
Pô mahana
te'19, 20, 21
piti, 18
no
Atete; Pureraa faaotiraa:
—
Te Tamai Rahi:
I.
—
1 Rutia.
Te
—
uana
noa
te
oire taatoa mai te
i te
maoro
o
to taua
mau aroraa
—
—■
oire
ra
(9 ava‘e) — Ua parari
te pae i
Kharkov, e ua
raa
1
nei te
i nia i te lenî tamai; toi
üa pan atura te oire-pare no
Sébastopol,
purutia 1 roto, aita hoe fare i maitai: ua riro
hoe puea ofai; ua ino roa.
Ua faahiahia râ to te ao
te pae râ i raro te
puai-roa-raa.
i te Purutia — I te taeraa
te
papuraa i te aro o te enemi
rii atoa te hoe vahi iti no te leni
mau
tonio
te nuu
purutitr na taua parari
mori arahu, i Cau case.
hinaaro i te tapapa i te vahi
papu e e
itoito rahi to te Rutia i te faataereraa i
e
manuia ta’na
mau
E pau
rahi râ
IL
I Purutia.
—■
o
te tere
o
te
nuu
to’na vi-ore-
roa
a
te
rntia>
ra,
mai te
—
Teie râ
enemi, ia
ore
ia
opuaraa.
ta te Purutia i to ratou
paturaa i
mua.
Te
tupai puai noa nei te Nuu-i'eva paratane i te mau
oire hamaniraa mauhaa tamai i
Purutia
Te amui nei te mau
pahi-reva
Marite i taua mau tere ra. E
pau rahi mau to te mau oire i tupitahia ■—■
Eita e ore, no te mea
tai-oOO, tai-1000 pahi i te tere hoe. — Te tamata nei
■—
—
te mau
ore.
pahi-reva purutia i te tahoo, i Paratane; aita râ
e
faufaa,
no to nava;
8
VEA
III.
i
'I Harani.
—
üa niimiu
—
Farani, ia faariro
PORO'IETANI
raton i te 14
o
no
ia Purutia
de Gaulle i te mau taata farani e val
ïiurai ei mahana patoiraa maramarama
e i te Hau no
Vichy. — No reira, i roto i te paeau rahi no.te
oire no Farani î Raro (aita te mau Purutia i reira) ua 1000, ua 100000
te farani tei
putuputu î nia i te mau mahora e te mau aroa, mai te himene
i te Marseillaise, e te faaite i te reva no te
Repupilita farani, e te pii e: vive
de Gaulle. y
mau
.
Aita raton i taiâ i te
taho'o; o ahiri to raton mau vaha i haaofai! — Aita mau â te paeau rahi no te
huitaata farani i muuruuru i te mau ohipa ta te Hau-Vichy e rave nei na
roto i te
faaheporaa a Hitler, ( mai te hopoi i te mau rave ohipa farani i
Purutia, e hamani i te mauhaa tamai ) — ïa ratou teie patoiraa, i te vahi
mamuhia,
taata, i teie tau.
IV.
mana‘o
mau
pii atoa ïa te
ua
mau
—
1
Aiphiti. — Ua fariu te mata a to te ao i te reira fenua, i nia i
paratane (e te farani vi-ore) o tei paruru i taua fenua ra. — I te
ava'e i mairi aenei, e otoheraa rahi ta te nuu Paratane i mûri ae i te aroraa
i Lubia; ua mairi te otia no
Aiphiti, e ua tae roa i El Alamein ( 100 kiloi te
—
nuu
metera to’na atea i te oire
no
te
Nih
rahi Alexandrie). — Ua hepobepo rii te irau fenua
Hau Amui i to ratou hioraa i teie otoheraa rahi peapea, o te taeahia
na oire tumu no
Aiphiti i te muriavai, e i te vahi motu no te Miti UteE inaha! I El Alamein to to nuu purutia mauraa; aita oia i haero
faahou i mua, rahi noa’i ta’na mau tamataraa. — E ua roaa mai e 4000 titi
Purutia e te Italia i te Paratane i El Alamein.
o
ute.
e
—
—
V.
1 'te
fenua Tinito. — E mau rê rarahi ta te nuu tinito i te pae
ïiurai — Ua roaa faahou mai ia’na te hoe mau oire rarahi i nia
i to
anapape rahi ra, ia lang ïse Kiang; e te anaanatae nei te aau o te
tinito i te reira.
ïe tauturu nei te mau pahi reva Marite ia ratou. —
—
ropu no
.—
VI.
i te
—
I nia i te
moana
i teie
nei i te huru
ei
o
moana.
ava'e
mau
ta ratou
mau
E tamai riaria e tupu haere noa nei i nia
haumaru.
Aita te mau hau e faaite papu
pahi (pahi hopu, pahi faauta tauhaa) e pau nei.
—
—
ïeie râ, te hamani-noa-hia nei te mau
jrahi api,- i te mau mahana atoa,
mono i tei
topa i ràro i te moana. — ïei roto roa tatou i te tau no te
puairaa
o te
tamai.
—
Moni tauturu [ te Ve‘a
Papeete: ïaute t. 6. Marama
v.
4. Simone Maraëura' 5. M™ F.ïeuinatua
4. M“'= Pietri 2.
la amuihia: 21 faraue
*
n\oni faufuru
Papeete: ïaute
no
v.
Punaatâa: ïeuira
fe
haponoraa i te Vea i te
v.
faehau.
mau
20. Auê Atoni 5. Arue: Paraita ï. 20. Ruta
a
Avae 20.
20.
la amuihia: 85 farane.
iMPEiMERiE Elie F. JÜVENTIN
—
MAURUURU.
Rue du Commandant Destebmau.
Fait partie de Vea Porotetani 1942