EPM_Vea Porotetani_194207.pdf
- extracted text
-
Te 42
0
te Matahiti
—
TIURAI 1942 —
AITA'TU E NIU E TIA I TE TAATA'TOA IA HAAMAU MAOKI
HIA RA, OIA HOi TE Mesia RA O
HO O
I TE MATAHITI
Ch.
VERNIER,
Hihi 7.
RA O TEI HAAMAD
lESU. — I Korinetia 3,11.
HOÉ: HOÊ TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant,
Te ati tamai e te pure
I tiaoro atura
mai
073
ia‘u.
vau
E auraa fetii to te ati
i tou ati,
la lehova, e ua faaroo
lona II, 2 v.
—
e
r.
to te pure —
Tira’tu ai paha maitai tumu to te ati maori e : te urne nei e te aratai
nei oia ia tatou i te Atua ra. — Eita te aau tei
tairihia, e tei
tupai-
pai-noa-hia e te vero, e o tei fatata roa i te paremo. eita ïa oia e patoto arearea noa.
e mai te hauti te huru — i te uputâ o te rai : E
pii hua râ oia i to’na Atua, e e auê ia’na, ia arohahia mai. la roohia
tatou e te ati, e riro te pure mai te hoe
piiraa hepohepo, mai te hoe
—
tiaororaa aroha rahi.
Te huru ïa no te pure no Mose, i to’na tiaororaa ia lehova no te
hara no Iseraela. 0 te huru atoa ïa no te
pure no te taata aau hepo¬
hepo tei ore i ite i te hoe uputa, i to’na ati — A hio na ia loba, ia
Davida, ia Petero.
E tau ati rahi te tau tamai nei no tatou atoa - E tau ati no te
i nia i te leni tamai ; e tau ati rahi no te feia
mau aito
metua, tei
parahi i mûri ; no te mau vahiné faehau e ta ratou mau tamarii. Te
teiaha nei te aau o te tahi pae, ia faaroo ratou e : tei roto roa ta ra¬
tou mau tamarii i te auahi o te mau aroraa riaria e
hàere noa nei i
teie tau, i Aferita, e i Europa, e aore ra tei roto i te rima o te enemi. Te imi nei to ratou aau i to ratou
hohoa, i te mau taime atoa
; e
te peapea nei to ratou manao,
i ta ratou ravea ore.
E nahea râ tatou, i taua ati rahi ra ? Teie : e haafatata tatou i
pihaiiho i te terono o te aroha o te Atua ; a
pure ! ia manii to tatou aau
i te pae avae no lesu ; a huri i to tatou
hopoia varua i nia la’na ! A
’pûpû i te tino e te varua o ta tatou mau tama faehau la’na ra ! Na’na
e tiai e na’na e aroha mai ! — Aita’tu e
haapuraa ora.
2
VEA
POROTETANI
I te-mahana no to ahoaho, tiaoro mai oe
îa‘u, 6 na‘u e faaora ia
— Sal. 50. 15.
oe, e na oe e haarn,aitai mai ia‘u.
E pure tatou'1 te Atua.
E to matou Metua i te ao ra, te haafatata’tu nei
na roto i te i‘oa mana rahi no to matou
oe,
matou i pihaiiho ia
Fatu, no lesu Mesia.
Ua ite oe i te teiaha o to matou mau aau i teie tau : ua teiaha i te
ohipa riaria e te hamani ino no te ati tàmai ; te tupu nei te pohe, te oto, te ati veve i te mau fenua'toa o te ao nei, Ua teiaha atoa
mau
to matou mau aau i ta matou mau tamarii faehau
tei taa‘e ia matou
e i to ratou ai’a
here, no to ratou hinaaro i te aro i te aroraa o te
Parautia, e no te Parau-mau, e no te Tiamaraa. Aita matou i
ia ratou i taua hinaaro tia
tapea
o
to ratou aau.
Te ani nei râ matou ia oe : e tiai-paruru maite oe*ia
ratou, eiaha
ia ino ; ia tau to mata-metua i nia ia
ratou, i te rui e te ao. Aua haaati ia ratou i to mana e i to aroha. E ia tia ia
oe,
ia ratou i te fenua nei mai te maitai e te hau.
faahoi paatoa mai
Te ani atoa nei matou ia oe : a faafariu mai i to
ratou aau ia oe, i
teie ati ta ratou e faaruru nei. la tiaturi ratou ia
oe, te Atua mau, e
ia lesu, to matou Paâora.
Ei reira te ahoaho o to matou aau e ore ai
; e ei reira te hau no
nia mai e faaitoito ai i to matou mau
varua, na roto ia lesu, to ma¬
tou ora mau.
Amene.,
Ë rata na fe caporaUchef, na Ariihoro Albert a
n\anutahi, dit: paepae, i to'na metua vahiné, i Tahaa.
I te 11
no
novema
...E mea maitai atoa vau : alta atoa matou e
1941.
haamoe nei ia outou
to te ai‘a na, e te tiaturi
papu nei matou e, e haafarerei faahou
te Atua ia tatou; e te
pure pinepine nei matou, mai ia outou
atoa na, e te oaoa nei au i ta oe mau
parau faaitoito e ta oe mau
irava rii parau na te Atua, no Paulo e no Timoteo. E
ua riro te
reira ei haapuai roa'tu i to‘u
itoito, e e oia mau â ta oe, e marna
iti, eita, e eita roa lo‘u mana'o e hoi i mûri, e oti noa'tu te
ohipa
tamai ta‘u i haere mai. E ua ineine noa
matou, e tei te vahi
roa
matou i te
fatata
enemi, e te itoito nei à to matou mana'o no te
aroraa. E ua
haapiipii a'enei matou i te mau mauhaa uira tamai
api no teie anotau, e tei nia roa iho matou i te vahi auahi i teie
nei, mai te ineine.
VEA
POROTETANI
3
E e riro paha ïa matou i te afaihia i te mau vahi huru
veavea
i te paeau hitiraa o te rà
; no te mea eita to tatou mau tino e
au i te toetoe roa, i te huru veavea rii
haumaru
rà, mai io tatou
fenua madebara teie:eveavea roa i te tahi anotau
toetoe roa i te tabi anotau. E e mau tuhaa fenua
ma'ima'i,
na.E
e e
e
mau
fiva roa,e te repo puehu, ete ra'ora'o, e te
naonao,, e te hî toto,
e te manu taehae
atoa, e te taata atoa mai te anirnala te huru.
E e fenua taata aau etaeta mau e te haamorl
idolo, e ta raton
mau peu, o te mau
peu iho à i mutaa ihora, e taura taata o mûri
roa i te mau mûri atoa. E varavara te feia
haamori Atua mau ;
area te papaa ra, e feia huru maitai rii ae ïa.
Area te Arabia e te
Ati-Iuda, e varavaraa te mea maitai. E huru etene noa ea e te taparu, e te veve e te eiâ • e mea aroha rahi ia hio i to ratou huru.
E te mau taata fenua hoi teie i
tupu mai ai te parau na te Atua,
e i onei hoi o lesu-Mesia te
fanauraahia; e ahiri outou i ite mata
roa
mai ia matou,
na,
e
riro paha outou i te maere, mai ia ma¬
tou atoa nei.
Area râ, e marna iti
rahi i te
mau
Peropheta
e,
eiaha
e maere;
na
ratou hoi i tapa-
e te mau Aposetolo, e tae roa mai i
nei â ratou. E na ratou hoi i
teie nei, te na reira noa
patiti ia
lesu i nia i te Satauro. E na ratou iho i ani i te haava ra ia
Pilato ra e : e horoa mai ia lesu ia ratou ra e
taparahi ratou. A
na ô atura o Piiato ra e : e aita roa tau e hara i ite i
teie taata,
oia hoi o lesu. E teie ta te Ati-Iuda e ta te Arabia aniraa : e
horoa mai ia ratou ra, ei nia la ratou e ta ratou huaai e a mûri
noa’tu taua hopoia ra. E inaha ! oia mau â; te ite mata nei ma¬
tou i te faautuaraa
oe,
e
riri atu
a
te Atua i nia ia
ratou. E
auaa
te aroha
i ta ratou mau peu etene e te haavare, e te
mau peu, e riri atu ai oo ia ratou.
E e fenua taata maitai â, vetahi teretitiano faaroo Atua
mau,
area vetahi e haavare faaroo, e haavare veve e te
taparu moni.
na
oe
Ua ite hoi tatou i ta ratou
mau parau i roto i te
Bibilia, e
â. Ua ite mata roa aenei matou e e oia mau. E
ua hopehope rii vetahi mau vahi tuiroo i te hahaerehia e matou
parau mau iho
e
raataitai,
ma te hio mata roa e te fâfà rima roa i te mau vahi
te mau arii, e te mau Peropheta, e te mau Aposetolo,
te mau vahi i taparahihia’i ratou, e te mau menema o te mau
tuiroo
e
Arii,
E
0
e te mau
ua
tavini o te Atua.
tae roa’toa matou i te vahi i fanauhia’i
o
lesu
Mesia,
e
S.e vahi i patitihia’i oia i nia i te Satauro, e te menema i vaiihohia’i to’na .tino e toru rui. E ua tae atoa matou i te mau roto, e
te mau vahi ta’na i a'o haere i te Evanelia a te Atua. E ua huru
’fatata roa i te hope ia matou, e e
matou i te
haere, i teie
mau
avae
riro paha i te hope roa ia
i mua ia matou nei. No te
VEA
POROTETANl
mea te mao vahi atoa ta matou e haliaere nei, na te pereoo au.
ahi, e na te pereoo uira, e na te avae noa lioi, i te rnau vahi ta
matou e
haapii-tamai nei, e te mau oire rii e te mau oire rarahi
ta matou e
oriori haere nei i te mau taime rii.
O te mau vahi iho â ïa i hahaerehia e te Mesia, e to’na mau
tavini i'mutaa ihora. E e oia mau te Parau na te Atua Mana-
hope, e 0 lesu Mesia, e te Varua-Maitai o te Atua.
Inaha ! Ite mata
nelia
roa
aenei matou, e e faahiahia
mau
te Eva
te Atua, e e tiaturt papu
tatou i te Atua.
E e riro paha vetalii pae o matou i te Ekalesia e aore ra i te oro
mana a
metua ia hoi atu i te fenua na. O vau iho tau i ite : e taata aau
iti etaeta atoa vau nei e te patoitoi i te mau Parau a te Atua i
roto i te Bibilia, e ua haere roa ta‘u patoitoi i
nia i te Atua iho
nei rà, ua tatarahapa roa vau i mua
i te taata e i te Atua, ia faaore mai i tau mau hara, e e riaria iti
rahi to‘u i ta'u mau patoitoi e i ta‘u mau faaino i te Atua e
e to‘na mau tavini. Area, i teie
to’na mau tavini.
hoa e marna iti, e riro paha vau e, no roto mai i te
o Toma. oia hoi ia ite roa i te puta i te rima o lesu,
e-i reira e faaroo ai. E e marna iti, e toru Bibilia ta‘u: hoe bibi¬
lia tahiti e te faatoro; e hoe bibilia paratane, hoe bibilia farani,
e te haapapu nei au i te taio e te tuatapapa i te Parau na te Atua.
E mea haama roa vau; e mea ite a‘e teie mau tamarii faehau
Pora-Pora, Raiatea e Tahaa ia‘u i te Parau na te Atua. Area râ,
e marna iti, te haapli nei au e toru bibilia e te vai ra te vetahi
vahi huruê rii i te iritiraa reo i roto 1 ta tatou Bibilia Tahiti i ta
te Paratane e ta te Farani. E te faaitoito nei au i te vahi e maraa
la'u; area rà ua maoro roa, ua ruaau vau i teie nei. Aita vau i
haapao i te parau a te orometua paari o Koheleta, i naô mai e:
ei io apiraa na a haamanao i tei hamani ia oe, eiaha e liai i te
mahana ino e na ô ai oe e: aita roa to'u e maitairaa.
Area râ, e marna iti, te tutava nei â vau,'e eiaha e no te mea
e tei te vahi ati nei au, e tatarahapa’i ; e ia hoi atu vau i te aia
na, ua haamoe vau! Eita, e eita roa’tu; e ahiri vau i faaroo i te
parau a papa Paepae e a marna Taupoo, eita ïa vau mai teie te
poiri i te Parau na te Atua. Atira pai ïa, e faaitoito ia vau, e maitai roa’tu ai: ua haapae au i te ava taero e te avaava e ono ma- .
tahiti, 1940-1946. E te itoito nei au i te tauturu e te paruru a te "
Atua. Ahiri to'u na metua i afai atu ia‘u i Tahaa na, ua ite
atoa ïa vau mai teie mau tamarii Tahaa i onei e paraparau nei,
E,
e
fetii taata
i te parau maitai a
Mesia, Amene,
te Atua e te hiraene Haleluia, e hosana ia lesu
VÊA
E
POROTETANI
5
Iti, eiaha oe e fiu i tau rata no le roa; ua tano mai ta
rata, e mahana faaearaa teie no matou, e e mahana faahanahanaraa i te 11 no Noema. Area i teie mau mahana i mua ra,
aita ia e taime; tei nia ïa i te oliipa. Hoe â matou huru i onei
marna
oe
e
te
te luko taehae i te mata onevaneva i te eneini. E na nia ê
hoi,
pohepohe noa nei te taata i onei, mai te animala, i teie ohipa
taraairaa. Te faaroo nei au i le mau haruru tamai. Te riro nei
ra ei mea faufaa ore i teie nei, e te mâtau atura
taua mau mea
matou i te
hio,
rima i taua
e te
faaroo,
huru
mau
e
te faaohipa roa nei
hoi to matou
ra.
E faaroo atu â ontou i to matou
i te mau radio.
—
te tiaturi i te Atua
mau parau aria iho, na roto
E marna iti, te faaoti nei au i tau rata iti mai
no
outou e no matou atoa. Amene.
To tamaiti aito mau. —
Ariihoro Albert a
Manutahi,
dit Paepae.
Haapiiraa Bibilia
Te peropheta ra, o
I.
Daniela:
te
no
Daniela.
Te parau no taua peropheta_ra
—
la
auraa.
o
lehova to‘u haava
au
i te pene I, irava
«
lerusalema.
—
“E haava mai
lehova”,
3, e hapehia e: no te opu arii oia, e
e
aore ra :
—
Ua fanau oia i te aiioiau no te arii paieti ra, no
losia ; teie râ, i mûri
matamua no lerusalema, i te anotau no lehoiakima (mat.
606 ) ua faautahia oia, oia e te hoe mau taata api fanauraa teitei, i Babulonia, i te fare o te arii — Area, mai te omuaraa mai â o to’na faaearaa
i ô te arii etene no Babulonia, te iteraahia te paieti no teie tamaiti, e
a‘e i te pauraa
to’na ati-maiteraa i te ture a Mose.
1 to’na
parahiraa i te fare o te arii, no Nebukanesa, ua roaa ia’na te
( Pene I ), e no to’na tatara neheneheraa i te taoto o
te arii, faateitei-roa-hia’tura oia; oia te too-piti i taua basileia (Pene 11) —
E tae noa’tu i te pohe no Nebukanesa, ua parahi oia i nia i to’na tiaraa
teitei; e tei reira oia, a tatara ai oia i te piti o te taoto o Nebukanesa, oia
hoi to te Atua faahaehaa-roa-raa i taua arii ra ( Pene IV ).
1 te tau no te mau arii tei mono ia Nebukanesa, aitâ e parau faahou
no Daniela; tei te mahana hopea râ no te arii
hopea, no Btlesazara,
mau
huru ite atoa
to tatou
farerei faahouraa ia’na, i te tatararaa i te auraa
riaria tei
papaihia i nia i te patu, oia hoi te pauraa no te basileia no te
(Pene V). —
Tarataio
no
te
mau
reo
g
vea
porotetâni
I reira to Daniela faateitei faahouraahia e
Belesazara, e ua tamau noa oia
i taua tiaraa teitei i te tau
no
Dariu, arii no Medai — Te hoe atura oia
Tavana Karahi e toru tei faatiahia i nia i
leia O Dariu. Ua iini to’na mau enemi i to’na
no na
liona
i
na
tuhaa 120 no te basi-
pohe ( Pene VI : te apoo
|umu auahi) aita râ ratou i manuia. — I roto i ta te Atua
te
opuaraa, ua riro taua tiaraa teitei no Daniela ei ravea e tupu maite ai te
tohu a leremia, oia hoi to te mau tamarii a Iseraela
hoiraa i Kanaana, ia
pau
e
70 matahiti titiraa.
te aau
e
—
te mau pure no
e
I te reira tau, te
fariu tia noa ra te manao,
Daniela i te pae i lerusalema, te ai’a tupuna
mau.
No te reira tau te mau orama e te
ka
no
tohu no te pae hopea o te buDaniela, o tei heheu i te huru no Iseraela a mûri atu e le tupuraa
mau
O
te anolau
o
te
matahiti, i pohe ai. —
II.
taua peropheta.
peropheta taae roa teie; eita to’na hohoa e au i te mau peropheta
E
—
te Mesia. E oraraa màoro
o
Te huru
mau vahi
Te rahiraa
te mau
ei a'oraa
i tera
mairi te 90
i taa'e ai oia ia ratou? Teie ïa.
peropheta, e mau taata ana‘e ïa ta te Atua i maiti
haapaoraa piô no Iseraela i tera tau e
ei faatitiaifaroraa i te
e
tau;
to Daniela; ua
no
ê. Eaha te hoe
o
roa
ua
maitihia ratou ei aratai ia Iseraela i nia i te ea
mau, e no te parau
e te mo’a —
o
te parau
tia, e no te aroha; e i nia hoi i te ea o te viivii ore
O Daniela
râ, o te hoe ïa taata mo’a, e te paieti tumu mau tei mâtau
Parahi noa’i oia i pihaiiho i te mau arii, i nia i te mau tia¬
raa teitei, o te hoe teie taata
parautia mau, e te paari, e te haehaa, e te faaroo,
e te haapao, tei heretumu i to’na ai‘a. Aita le
mau “mea o teienei ao”, ete
i te pure —
mau
faahemaraa
no
te“hinuhinuo teienei ao” i faaaueue
noa
a‘e i to’na
paieti; ua ati maite noa râ oia i to’na Atua, tei riro mai te hoe “tau'a”
te huru.
Mai ia losepha i te utuafare no Pharao i
Aiphiti, ua riro Da¬
niela ei taipe no te Ad Iseraela mau, ei tiarama no te mau nunaa
( Roma XI: 12, 25) — Aita e haavare o roto
ia’na; e ua maiti te Atua ia’na,
ia papai oia i te apokalupo no te Faufaa
Tahito, mai ia loane i maitihia e
(e Atua, i Patamo, ei papai i te Apokalupo no te Faufaa Api.
—
III.
—
Tatuhaaraa no te buka
E 2 tuhaa ohie
e
a
Daniela,
—
te maramarama:
Tuhaa hoe: Tuhaa
Tuhaa piti:
tuatapaparaa ïa. Pene 1-Vl —
Tuhaa tohu ïa.
Pene VlI-XIl.
—
Teie te tahi parau huru ê no teie buka: ua
papaihia te pene I, e te
Vlll tae noa’tu i te XII, i te reo hebera
tumu; na pene ê ra, ua papaihia
ïa i te reo aramea, oia hoi i te reo
parare i Babulonia. —
VEA
POROTETANl
P^RAU
RII
7
ÿ^Pl
I.
Ta tatou mau Bibilia Tahiti.
Ua pau ena te Bibilia rahi e te
Bibilia nainai; eita te mea api e roaa vave. Teie te rata ta te ïaiete neneiraa Bibilia i
papai ibo nei:
—
■—
Lonedoua 6
no
Titema 1941
mai te mahana mai â i
papai atii ai matou i ta matou rata liopea ia
oe, e pauraa rahi bibilia ta matou i pau, na roto i te
ohipa a te enemi, i roto i te mau fare
ta-paaraa tei reira te mau bibilia i te pueraa.
E teie te parau aroha rahi : tei roto mau te mau bibilia nainai reo Tahiti i
te mau buka tei
pau. —■ No reira, aita roa’tu ta matou e bibilia
«
...
nainai, e te
rarahi
hoi, e vai nei i roto i te pueraa.
Teie te talii : ua talani roahia te
pepa, e te matahi nei au o te ore roa e
navai te 23epa no te nenei faahouraa i na huru bibilia
e'piti.
E tamata râ matou i te faaitoito, ia neneihia te bibilia
nainai, ia roaa ma
e 700 hohoa. Ei te ava‘e mati e roaa'i te
pepa, e e pau paha e 6 àva‘e ( o
te iti ïa) hou matou e tuu ai- i teie mau bibilia i nia i te
pahi ».
la tae faahou mai te mau bibilia
api, e faaite ïa te Vea.
II.
Ua 2)olie roa o
—
Ua tiihia mai oia
Taie a Mika, diatono metua i Papeete.
te Atua i te 6
no Tiunu, e ua tanuhia i te
Sapati, i
Taata rahi tei tae i te oroa huuaraa i Paofai tae noa’tu i Pâura. —
Area râ, e aito teie. Aito no to’na arii, no Tahitoe, i Raiatea, e ua tae oia
i te aroraa, i te auotau tahito i tamai ai na arii no Raiatea, lion a‘e i te ano-
te 7.
tau
e
—
no
te
raatahiti
o
diatono
no
Tamai-Taraupoo. ■— E aito râ o Taie no lesu Mesia. E iti te 40
to’na
mauraa
i te toroa taeae, e te toroa diatono. — Ona’nae te
Papeete tei ore i polie roa i te mai rahi (noema 18) — Ua tauturu etaeta oia i te mau orometua
papaa no Papeete; ua riro oia ei haapûraa
no te mau taata no Raiatoa e no Raro, i
Papeete. — E taeae maramarama
rahi i te parau a te Atua, e ua haapao maite i to’na toroa e tae noa’tu i te
jiohe (75 matahiti). —
Te Tamai Rahi:
Ua uana rahi te tamai i te ava'e no Tiunu.
I.
Te R. A. F.
(Nuu reva-no Paratane). — E mau tere topitaraa
puriitia taaê roa, tei haerehia e te R. A. P. i te ava'e Tiunu.
E mea
ta-pujiu te haere; e 300, e 500, e 1.000 te pahi reva i te haereraa hoe. — Ua
pau na oire purutia no Cologne, no Emden, no Osnabrück, no Essen. — Mai
te medebara te huru., Eita teie
ohipa e faaea faahou ; ei tupairaa i te mau
—
—
oire
—
oire hamaniraa mauhaa tamai, e
rutia.
II.
ei faanevanevaraa i te mau raatira nuu pu¬
I Rutia.
Te tupai puai nei Purutia i te leniRutia i Grimée, i te
pû i Sébastopol, e i te oire maaraa e‘a rarahi tei parauhia Kharkov. —
Ua otohe rii te Rutia, aita râ te leni i parari roa, e aita roa e naneraa.
—
—
oire
—
III. Lubia-Kurene.
unu.
—
Na te hoe
—
Tei reira te hoe tupairaa puai roa a te purutia, i ïi-
generala araviti rahi purutia na Rommel i faatere — No
a te Purutia
(pereoo pâ hohoa api) e te pupuhi
te rahi o te mauhaa tamai
VEA
POROTETANl
feraia rarahi,^ e te faehau fare
amarara, ua otolie te Parataue e te nuu no Famûri, i nia i te leni taliito, i te otia i Aiphiti ■— Ua riro ia
Purutia-Italia te oire-ava pahi, o Tobrouk, i mûri a‘e i te hoe aroraa vea-
rani Tiama, i
rahi.
E riro te tamai i te uana rabi â i te reira
vahi, no te mea te opua
nei te purutia i te baru ia
Aipbeti i teie tau. — Tel nia râ o Paratane i te
vea
—
ineine.
IV.
To tatou niau tainarii
T te baamataraa o'teie
tahiti, i Bir-Hacrmm (Lubia).
paturaa a te Purutia-Italia i Lubia, ua tapapa te enemi
i te bOe
pâ, i te medebara, tei reira to tatou Nuu Patifita, oia boi to tatou
—
mau
tamarii Tahiti.
üa û raton e te niiM pereoo-pâ a te
purutia; e ûraa
riaria; 16 mabana to ratou tapea tamauraa i to ratou tiaraamaite aueue ore.
—
—
Ua tamata te Purutia i te
taparu ia ratou, eiaba e tamai faabou, e e rave
maitaibia ratou
aita râ ratou i boroa i te taria i te reira mau
.
.
no
to ratou etaeta,
E
ua
faahiabia
râmâraa, e
.
i ore ai te mau opuaraa a te purutia i manuia vave ai.
—
General de Gaulle e te mau Paratane i to ratou aau
Vi-ore, e ua niuniu mai i to tatou Tavaiia Rabi i Tahiti nei
Area, ua tano te reo no Arühoro a Paepae tei na ô e: e faaroo atu â outou
roa
te
—
i to matou
mau
tahi tamaiti
la
e
to tatou mau
ora
V.
te
parau aria ibo na roto i te radio; ua tano atoa te
no
te
tamarii.
Tamai i nia i ie moana.
—
reo
faebau, tei na o e; aita atoa te Tamarii Tahiti i taora i te tauera”.
Ua tupu atoa
—
ïa. Ua farerei te Marite
Tapone i tuâ roa i te fenua Vaibi, i ropu i te area no te fenua motu no
Midway e no Aleoutiennes. E pau rahi mau to te mau pahi Tapone i reira.
Ua
atoa
Paratane-Marite i te Purutia-Italia, i
ropu i te miti mediteraneani; i te reira mau aroraa, e tuhaa rahi ta te mau pahi reva e ta te mau
aro
manua.
VI.
—
te
Pau
apipiti na pae.
1 te fenua
Tinito. Aita’tura te nuu Tapone i tomo i te fenua Inidia;
tamata râ i te tomo i uta i te fenua
Tinito, na te pae i te hitia o te râ;
vahi huru rabi tei roaa ia ratou i te
matamua; e mea etaeta râ te Tinito i
teie nei, e te manuia boi.
—
ua
*
Moni tauturu i te Ve‘a
Papeete-, Teata v. 4. Arue-. Taaroa 4. Viritua 2. Paea-, Ad. Yorss 4. Malm¬
ena-. Tufafau 2. Temeebu a
Paari 2. lîaapiti: Tinau 4. Puamau: H. Lee
S.
Vaitape: Matabi v. 6. W. Ellacott v. 6. Afaitaata 6. Mahabe 6. Faarere 1,
Tufaaoe 6. Matua 6. Tefau 6. Tua 6. Teura 6. Tamaterai 6.
Teriietu 2. Papara 17,50. Anaii: Parai 5. X 6. Faanui: Teuirai, or. 12. Teihotu 2, Tinorua
4.
Tebapai 4. Tebeiura v. 4. Viritua 4. Tainaroa 4. Marama 1. Tahuea 2.
üturoa:.
G. 2.
la amuibia; 160,50.
*
/Honi fauturu no fe haponoraa i fe Vea i fe mau faehau.
Papeete: Teura v. 100. Tebea v. 20. Teriria v. 20.
Vaitape: Papara
—
17,50. Poroi 4.
la amuibia:
161,50.
MAURUURU.
iMPBiMŒRi* Eu* F. JUVENTIN
—
Kv* nu Commajtdakt DMTm<i.ir.
Fait partie de Vea Porotetani 1942