EPM_Vea Porotetani_194207.pdf
- Texte
-
Te 42
0
AITA'TU
te Matahiti
—
E NIU E TIA I TE
TAATA'TOA
HIA RA, OIA HOi TE
HO O
TIURAI 1942
Mesia
I TE MATAHITI
Ch.
IA HAAMAU MAOKI RA O TEI HAAMAD
RA O
mai
073
ia‘u.
vau
i tou
e
E auraa fetii to te ati
e
I Korinetia 3,11.
TARA 3 TOATA
te pure
ati, la lehova,
lona II, 2 v.
—
—
Directeur-Gérant,
Te ati tamai
I tiaoro atura
lESU.
HOÉ: HOÊ
VERNIER,
Hihi 7.
—
to te pure
e ua
faaroo
r.
—
Tira’tu ai paha maitai tumu to te ati maori e : te urne nei e te aratai
nei oia ia tatou i te Atua ra. — Eita te aau tei
tairihia, e tei tupai-
pai-noa-hia
toto arearea
e
te vero, e o tei fatata roa i te paremo. eita ïa oia e pa— e mai te hauti te huru — i
te uputâ o te rai : E
noa.
pii hua râ oia i to’na Atua, e e auê ia’na, ia arohahia mai. la roohia
e te ati, e riro te
pure mai te hoe piiraa hepohepo, mai te hoe
tatou
tiaororaa aroha rahi.
Te huru ïa no te pure
no Mose, i to’na tiaororaa ia lehova no te
Iseraela. 0 te huru atoa ïa no te pure no te taata aau hepo¬
hepo tei ore i ite i te hoe uputa, i to’na ati — A hio na ia loba, ia
hara
no
Davida, ia Petero.
E tau ati rahi te tau tamai nei no tatou atoa - E tau ati no te
aito i nia i te leni tamai ; e tau ati rahi no te feia
metua, tei
parahi i mûri ; no te mau vahiné faehau e ta ratou mau tamarii. Te
teiaha nei te aau o te tahi pae, ia faaroo ratou e : tei roto roa ta ra¬
tou mau tamarii i te auahi o te mau aroraa riaria e
hàere noa nei i
teie tau, i Aferita, e i Europa, e aore ra tei roto i te rima o te enemau
mi. Te imi nei to ratou
te peapea
nei to ratou
aau
i to ratou
manao,
hohoa, i te mau taime atoa ;
i ta ratou ravea ore.
e
E nahea râ tatou, i taua ati rahi ra ? Teie : e haafatata tatou i
pihaiiho i te terono o te aroha o te Atua ; a
pure ! ia manii to tatou aau
i te pae avae no lesu ; a huri i to tatou
’pûpû i te tino e
e
tiai
e
na’na
e
hopoia
varua
i nia la’na ! A
te varua o ta tatou mau tama faehau la’na
aroha mai ! — Aita’tu e haapuraa ora.
ra
! Na’na
2
VEA
POROTETANI
I te-mahana
oe, e na oe e
no to ahoaho, tiaoro mai oe
îa‘u, 6 na‘u
haarn,aitai mai ia‘u. — Sal. 50. 15.
e
faaora ia
E pure tatou'1 te Atua.
E to matou Metua i te ao ra, te haafatata’tu nei
matou i pihaiiho ia
oe, na roto i te i‘oa mana rahi no to matou Fatu, no lesu Mesia.
Ua ite
mau
oe
i te teiaha
ohipa riaria
he, te oto, te ati
to matou
Parautia,
e no te
o to matou mau aau i teie tau : ua teiaha i te
te hamani ino no te ati tàmai ; te tupu nei te po-
i te mau fenua'toa o te ao nei, Ua teiaha atoa
i ta matou mau tamarii faehau tei taa‘e ia matou
veve
mau aau
i to ratou ai’a
e
e
here,
no
to ratou hinaaro i te aro i te aroraa o te
e no te Tiamaraa. Aita matou i tapea
Parau-mau,
ia ratou i taua hinaaro tia
o
to ratou aau.
Te ani nei râ matou ia oe : e tiai-paruru maite oe*ia
ratou, eiaha
ia ino ; ia tau to mata-metua i nia ia
ratou, i te rui e te ao. Aua haaati ia ratou i to mana e i to aroha. E ia tia ia
oe, faahoi paatoa mai
ia ratou i te fenua nei mai te maitai e te hau.
Te ani atoa nei matou ia oe : a faafariu mai i to
ratou aau ia oe, i
teie ati ta ratou e faaruru nei. la tiaturi ratou ia
oe, te Atua mau, e
ia lesu, to matou Paâora.
Ei reira te ahoaho o to matou
nia mai e faaitoito ai i to matou
tou
ora mau.
Ë rata
na
aau
e ore
ai
; e
mau varua, na
ei reira te hau
roto ia
Amene.,
lesu, to
no
ma¬
fe
caporaUchef, na Ariihoro Albert a n\anutahi, dit: paepae, i to'na metua vahiné, i Tahaa.
I te 11
...E
mea
maitai atoa
vau :
no
novema
alta atoa matou
1941.
haamoe
nei ia outou
to te ai‘a na, e te tiaturi
papu nei matou e, e haafarerei faahou
te Atua ia tatou; e te
pure pinepine nei matou, mai ia outou
atoa na, e te oaoa nei au i ta oe mau
parau faaitoito e ta oe mau
irava rii parau na te Atua, no Paulo e no Timoteo. E
ua riro te
reira ei haapuai roa'tu i to‘u
itoito, e e oia mau â ta oe, e marna
iti, eita, e eita roa lo‘u mana'o e hoi i mûri, e oti noa'tu te
ohipa
tamai ta‘u i haere mai. E ua ineine noa
matou, e tei te vahi
roa
matou i te
e
fatata
enemi,
itoito nei à to matou mana'o no te
aroraa. E ua
haapiipii a'enei matou i te mau mauhaa uira tamai
api no teie anotau, e tei nia roa iho matou i te vahi auahi i teie
nei, mai te ineine.
e te
VEA
POROTETANI
3
E e riro paha ïa matou i te afaihia i te mau vahi huru
veavea
i te paeau hitiraa o te rà
; no te mea eita to tatou mau tino e
au i te toetoe roa, i te huru veavea rii
haumaru rà, mai io tatou
na.E e mau fenua madebara teie:eveavea roa i te tahi anotau
e e toetoe roa i te tabi anotau. E e
mau tuhaa fenua ma'ima'i,
fiva roa,e te repo puehu, ete ra'ora'o, e te
naonao,, e te hî toto,
e te manu taehae
atoa, e te taata atoa mai te anirnala te huru.
E e fenua taata aau etaeta mau e te haamorl
idolo, e ta raton
mau
peu, o te mau peu iho à i mutaa ihora, e taura taata o mûri
mau mûri atoa. E varavara te feia haamori Atua mau
;
te papaa ra, e feia huru maitai rii ae ïa. Area te Arabia e te
i te
roa
area
Ati-Iuda, e
paru, e te
varavaraa te mea maitai. E huru etene noa ea e te taveve e te eiâ • e mea aroha rahi ia hio i to ratou huru.
E te mau taata fenua hoi teie i
tupu mai ai te parau na te Atua,
e i onei hoi o lesu-Mesia te
fanauraahia; e ahiri outou i ite mata
roa
mai ia matou,
na,
e
riro paha outou i te maere, mai ia
ma¬
tou atoa nei.
Area râ, e marna iti
rahi i te
e,
eiaha
e maere;
na
Peropheta
mau
ratou hoi i tapa-
e te mau Aposetolo, e tae roa mai i
teie nei, te na reira noa nei â ratou. E na ratou hoi i
patiti ia
lesu i nia i te Satauro. E na ratou iho i ani i te haava ra ia
Pilato ra e : e horoa mai ia lesu ia ratou ra e
taparahi ratou. A
na ô atura o Piiato ra e : e aita roa tau e hara i ite i
teie
taata,
oia hoi
lesu. E teie ta te Ati-Iuda e ta te Arabia aniraa : e
horoa mai ia ratou ra, ei nia la ratou e ta ratou huaai e a mûri
noa’tu taua hopoia ra. E inaha ! oia mau â; te ite mata nei ma¬
o
tou i te faautuaraa
oe,
riri atu
a
te Atua i nia ia
ratou. E
te aroha
auaa
i ta ratou mau peu etene e te haavare, e te
mau peu, e riri atu ai oo ia ratou.
E e fenua taata maitai â, vetahi teretitiano faaroo Atua
mau,
area vetahi e haavare faaroo, e haavare veve e te
taparu moni.
na
e
oe
Ua ite hoi tatou i ta ratou
mau
ua
e
raataitai,
tuiroo
e
Arii,
S.e
0
te
ma te
mau
te mau vahi i
E
parau
iho â. Ua ite mata roa aenei
hopehope rii vetahi mau vahi tuiroo i
parau mau
e
ua
te
mau
hio mata
roa e
i roto i te Bibilia,
matou
e e
oia
mau.
e
E
te hahaerehia e matou
roa i te mau vahi
te fâfà rima
arii, e te mau Peropheta, e te mau Aposetolo,
taparahihia’i ratou, e te mau menema o te mau
tavini
o te
Atua.
tae roa’toa matou i te vahi i fanauhia’i
o
lesu
Mesia,
e
vahi i patitihia’i oia i nia i te Satauro, e te menema i vaiihohia’i to’na .tino e toru rui. E ua tae atoa matou i te mau roto, e
te mau vahi ta’na i a'o haere i te Evanelia a te Atua. E ua huru
’fatata roa i te hope ia matou, e e riro paha i te hope roa ia
matou i te haere, i teie mau avae i mua ia matou nei. No te
VEA
POROTETANl
te mao vahi atoa ta matou e haliaere
mea
ahi,
e na
matou e
nei, na te pereoo au.
te pereoo uira, e na te avae noa lioi, i te rnau vahi ta
haapii-tamai nei,
ta matou e
e
te
mau
oriori haere nei i te
oire rii
mau
e
te
mau
oire rarahi
taime rii.
O te mau vahi iho â ïa i hahaerehia e te Mesia, e to’na mau
tavini i'mutaa ihora. E e oia mau te Parau na te Atua Mana-
hope, e 0 lesu Mesia, e te Varua-Maitai o te Atua.
Inaha ! Ite mata
nelia
E
e
roa
aenei matou, e e faahiahia
mau
te Eva
te Atua, e e tiaturt papu
tatou i te Atua.
riro paha vetalii pae o matou i te Ekalesia e aore ra i te
mana a
metua ia hoi atu i te fenua na. O vau iho tau i ite
iti etaeta atoa
: e
oro
taata aau
nei
e te patoitoi i te mau Parau a te Atua i
haere roa ta‘u patoitoi i nia i te Atua iho
e to‘na mau tavini. Area, i teie nei rà, ua tatarahapa roa vau i mua
i te taata e i te Atua, ia faaore mai i tau mau hara, e e riaria iti
roto i te
vau
Bibilia,
e ua
rahi to‘u i ta'u mau
patoitoi
e
i ta‘u
mau
faaino i te Atua
e
to’na mau tavini.
hoa e marna iti, e riro paha vau e, no roto mai i te
o Toma. oia hoi ia ite roa i te puta i te rima o lesu,
e-i reira e faaroo ai. E e marna iti, e toru Bibilia ta‘u: hoe bibi¬
lia tahiti e te faatoro; e hoe bibilia paratane, hoe bibilia farani,
e te haapapu nei au i te taio e te tuatapapa i te Parau na te Atua.
E mea haama roa vau; e mea ite a‘e teie mau tamarii faehau
Pora-Pora, Raiatea e Tahaa ia‘u i te Parau na te Atua. Area râ,
e marna iti, te haapli nei au e toru bibilia e te vai ra te vetahi
vahi huruê rii i te iritiraa reo i roto 1 ta tatou Bibilia Tahiti i ta
te Paratane e ta te Farani. E te faaitoito nei au i te vahi e maraa
la'u; area rà ua maoro roa, ua ruaau vau i teie nei. Aita vau i
haapao i te parau a te orometua paari o Koheleta, i naô mai e:
ei io apiraa na a haamanao i tei hamani ia oe, eiaha e liai i te
mahana ino e na ô ai oe e: aita roa to'u e maitairaa.
Area râ, e marna iti, te tutava nei â vau,'e eiaha e no te mea
e tei te vahi ati nei au, e tatarahapa’i ; e ia hoi atu vau i te aia
na, ua haamoe vau! Eita, e eita roa’tu; e ahiri vau i faaroo i te
parau a papa Paepae e a marna Taupoo, eita ïa vau mai teie te
poiri i te Parau na te Atua. Atira pai ïa, e faaitoito ia vau, e maitai roa’tu ai: ua haapae au i te ava taero e te avaava e ono ma- .
tahiti, 1940-1946. E te itoito nei au i te tauturu e te paruru a te "
Atua. Ahiri to'u na metua i afai atu ia‘u i Tahaa na, ua ite
atoa ïa vau mai teie mau tamarii Tahaa i onei e paraparau nei,
E,
e
fetii taata
i te parau
maitai
Mesia, Amene,
a
te Atua e te hiraene Haleluia, e hosana ia lesu
POROTETANI
VÊA
E
5
Iti, eiaha oe e fiu i tau rata no le roa; ua tano mai ta
rata, e mahana faaearaa teie no matou, e e mahana faahanahanaraa i te 11 no Noema. Area i teie mau mahana i mua ra,
aita ia e taime; tei nia ïa i te oliipa. Hoe â matou huru i onei
marna
oe
e
te
te luko taehae i te mata onevaneva i te eneini. E
na
nia ê
hoi,
pohepohe
noa nei te taata i onei, mai te animala, i teie ohipa
taraairaa. Te faaroo nei au i le mau haruru tamai. Te riro nei
taua mau mea ra ei mea faufaa ore i teie nei, e te mâtau atura
matou i te
hio,
rima i taua
faaroo,
e te
huru
mau
e
te
faaohipa
E faaroo atu â ontou i to matou
i te mau radio.
E
—
te tiaturi i te Atua
To tamaiti aito
marna
no
outou
mau.
nei hoi to matou
roa
ra.
mau
au
Ariihoro Albert
—
na roto
i tau rata iti mai
Amene.
matou atoa.
e no
aria iho,
parau
iti, te faaoti nei
a
Manutahi,
dit Paepae.
Haapiiraa Bibilia
Te
I.
Te parau no taua
—
Daniela:
te
no
peropheta
la
auraa.
o
«
au
lerusalema.
ra, o
peropheta_ra
lehova to‘u haava
i te pene I, irava
Daniela.
e
3,
e
aore ra :
hapehia
—
“E haava mai
e: no te opu
lehova”,
arii oia, e
—
Ua fanau oia i te aiioiau
te arii
paieti ra, no losia ; teie râ, i mûri
lerusalema, i te anotau no lehoiakima (mat.
606 ) ua faautahia oia, oia e te hoe mau taata api fanauraa teitei, i Babulonia, i te fare o te arii — Area, mai te omuaraa mai â o to’na faaearaa
i ô te arii etene no Babulonia, te iteraahia te paieti no teie tamaiti, e
a‘e i te pauraa
matamua
no
no
to’na ati-maiteraa i te ture
a
Mose.
1 to’na
parahiraa i te fare o te arii, no Nebukanesa, ua roaa ia’na te
( Pene I ), e no to’na tatara neheneheraa i te taoto o
te arii, faateitei-roa-hia’tura oia; oia te too-piti i taua basileia (Pene 11) —
E tae noa’tu i te pohe no Nebukanesa, ua parahi oia i nia i to’na tiaraa
teitei; e tei reira oia, a tatara ai oia i te piti o te taoto o Nebukanesa, oia
hoi to te Atua faahaehaa-roa-raa i taua arii ra ( Pene IV ).
1 te tau no te mau arii tei mono ia Nebukanesa, aitâ e parau faahou
no Daniela; tei te mahana hopea râ no te arii
hopea, no Btlesazara,
mau
huru ite atoa
to tatou
farerei faahouraa ia’na, i te tatararaa i te
riaria tei
papaihia i nia i te patu, oia hoi te
(Pene V). —
Tarataio
auraa no
pauraa no te
te
mau
basileia
no
reo
te
g
vea
porotetâni
I reira to Daniela faateitei faahouraahia
i taua tiaraa teitei i te tau
no na
Tavana Karahi
leia
Dariu. Ua iini to’na
O
liona
i
te
Medai
mau
enemi i to’na
a
leremia, oia hoi
pau
e
70 matahiti titiraa.
to te
—
te mau pure no
e
no
mau
a
Te hoe atura oia
I
—
ravea
te basi-
no
pohe ( Pene VI
Daniela ei
tamarii
tamau noa oia
e ua
—
tuhaa 120
na
|umu auahi) aita râ ratou i manuia.
tohu
te aau
no
toru tei faatiahia i nia i
e
opuaraa, ua riro taua tiaraa teitei
e
Belesazara,
e
Dariu, arii
no
te apoo
:
roto i ta te Atua
e
tupu maite ai te
Iseraela hoiraa i Kanaana, ia
I te reira
tau, te fariu tia noa ra te manao,
Daniela i te pae i lerusalema, te ai’a tupuna
mau.
No te reira tau te
ka
Daniela,
no
O
te anolau
o
te
o
mau orama e
tei heheu i te huru
E
Te huru
—
peropheta taae
ê. Eaha te hoe
Te rahiraa
ei a'oraa
i tera
tau;
ua
no
o
mau
tohu
no
Iseraela
roa
to
a
te pae
Daniela;
o
te bu-
le
tupuraa
mairi te 90
e
ua
taua peropheta.
teie; eita to’na hohoa e
no
roa
au
i te
peropheta
mau
vahi i taa'e ai oia ia ratou? Teie ïa.
te mau
peropheta,
e
mau taata ana‘e ïa ta te Atua i maiti
haapaoraa piô
no
Iseraela i tera tau
maitihia ratou ei aratai ia Iseraela i nia i te
mau, e no te parau
e te mo’a —
hopea
mûri atu
—
ei faatitiaifaroraa i te
e
mau
te Mesia. E oraraa màoro
o
matahiti, i pohe ai.
II.
te
tia,
e no
te aroha;
e
i nia hoi i te
ea
ea o
o
e
te parau
te viivii
ore
O Daniela
râ, o te hoe ïa taata mo’a, e te paieti tumu mau tei mâtau
Parahi noa’i oia i pihaiiho i te mau arii, i nia i te mau tia¬
raa teitei, o te hoe teie taata
parautia mau, e te paari, e te haehaa, e te faaroo,
e te haapao, tei heretumu i to’na ai‘a. Aita le
mau “mea o teienei ao”, ete
i te pure
mau
—
faahemaraa
paieti;
ua
te huru.
—
niela ei
te“hinuhinuo teienei ao” i faaaueue noa a‘e i to’na
noa râ oia i to’na Atua, tei riro mai te hoe “tau'a”
Mai ia losepha i te utuafare no Pharao i
Aiphiti, ua riro Da¬
no
ati maite
taipe no te Ad Iseraela mau, ei tiarama no te mau nunaa ( Roma XI: 12, 25) — Aita e haavare o roto
ia’na; e ua maiti te Atua ia’na,
ia papai oia i te apokalupo no te Faufaa
Tahito, mai ia loane i maitihia e
(e Atua, i Patamo, ei papai i te Apokalupo no te Faufaa Api.
III.
—
Tatuhaaraa
E 2 tuhaa ohie
e
no
te buka
a
Daniela,
—
te maramarama:
Tuhaa hoe: Tuhaa
Tuhaa
tuatapaparaa ïa. Pene 1-Vl —
piti: Tuhaa tohu ïa.
Pene VlI-XIl.
—
Teie te tahi parau huru ê no teie buka: ua
papaihia te pene I, e te
Vlll tae noa’tu i te XII, i te reo hebera
tumu; na pene ê ra, ua papaihia
ïa i te reo aramea, oia hoi i te reo
parare i Babulonia. —
VEA
POROTETANl
P^RAU
RII
7
ÿ^Pl
I.
Ta tatou mau Bibilia Tahiti.
Ua pau ena te Bibilia rahi e te
Bibilia nainai; eita te mea api e roaa vave. Teie te rata ta te ïaiete neneiraa Bibilia i
papai ibo nei:
—
■—
Lonedoua 6
no
Titema 1941
mai te mahana mai â i
«
...
papai atii ai matou i ta matou rata liopea ia
matou i pau, na roto i te ohipa a te enemi, i rota-paaraa tei reira te mau bibilia i te pueraa.
bibilia ta
oe, e pauraa rahi
to i te mau fare
E teie te parau aroha rahi : tei roto mau te mau bibilia nainai reo Tahiti i
mau buka tei
pau. —■ No reira, aita roa’tu ta matou e bibilia nainai, e te
rarahi hoi, e vai nei i roto i te
pueraa.
Teie te talii : ua talani roahia te
pepa, e te matahi nei au o te ore roa e
navai te 23epa no te nenei faahouraa i na huru bibilia
te
e'piti.
E tamata râ matou i te faaitoito, ia neneihia te bibilia
nainai, ia roaa ma
e 700 hohoa. Ei te ava‘e mati e roaa'i te
pepa, e e pau paha e 6 àva‘e ( o
te iti ïa) hou matou e tuu ai- i teie mau bibilia i nia i te
pahi ».
la tae faahou mai te mau bibilia
api, e faaite ïa te Vea.
II.
Ua
—
2)olie
Taie
roa o
Ua tiihia mai oia
e
Mika, diatono metua i Papeete.
no Tiunu, e ua tanuhia i te
Sapati, i
a
te Atua i te 6
Taata rahi tei tae i te oroa huuaraa i Paofai tae noa’tu i Pâura. —
Area râ, e aito teie. Aito no to’na arii, no Tahitoe, i Raiatea, e ua tae oia
i te aroraa, i te auotau tahito i tamai ai na arii no Raiatea, lion a‘e i te ano-
te 7.
tau
—
no
te
raatahiti
diatono
Tamai-Taraupoo.
o
to’na
mauraa
Papeete tei
■—
E aito râ
o
Taie
no
lesu Mesia. E iti
i te toroa taeae, e te toroa diatono.
—
te 40
Ona’nae te
i polie roa i te mai rahi (noema 18) — Ua taupapaa no Papeete; ua riro oia ei haapûraa
no te mau taata no Raiatoa e no Raro, i
Papeete. — E taeae maramarama
rahi i te parau a te Atua, e ua haapao maite i to’na toroa e tae noa’tu i te
jiohe (75 matahiti). —
no
turu etaeta
oia i
ore
te mau orometua
Te Tamai Rahi:
Ua
I.
uana
rahi te tamai i te ava'e
Te R. A. F.
no
Tiunu.
(Nuu reva-no Paratane). — E mau tere topitaraa
puriitia taaê roa, tei haerehia e te R. A. P. i te ava'e Tiunu.
E mea
ta-pujiu te haere; e 300, e 500, e 1.000 te pahi reva i te haereraa hoe. — Ua
pau na oire purutia no Cologne, no Emden, no Osnabrück, no Essen. — Mai
te medebara te huru., Eita teie
ohipa e faaea faahou ; ei tupairaa i te mau
—
—
oire
—
oire hamaniraa mauhaa
rutia.
II.
oire
—
I Rutia.
III. Lubia-Kurene.
unu.
—
ei faanevanevaraa i te
mau
raatira
nuu
pu¬
Te
e
—
Tei reira te hoe
tupairaa puai roa a te purutia, i ïigenerala araviti rahi purutia na Rommel i faatere — No
mauhaa tamai a te Purutia (pereoo pâ hohoa
api) e te pupuhi
Na te hoe
te rahi o te
e
tupai puai nei Purutia i te leniRutia i Grimée, i te
i te oire maaraa e‘a rarahi tei parauhia Kharkov. —
Rutia, aita râ te leni i parari roa, e aita roa e naneraa.
—
pû i Sébastopol,
Ua otohe rii te
tamai,
—
VEA
POROTETANl
feraia rarahi,^ e te faehau fare
amarara, ua otolie te Parataue e te nuu no FaTiama, i mûri, i nia i te leni taliito, i te otia i
Aiphiti ■— Ua riro ia
Purutia-Italia te oire-ava pahi, o Tobrouk, i mûri a‘e i te hoe aroraa veavea rahi.
E riro te tamai i te uana rabi â i te reira
vahi, no te mea te
rani
—
nei te
ineine.
opua
purutia i te baru ia Aipbeti i teie tau.
—
Tel nia râ
o
Paratane i
te
IV.
To tatou niau tainarii
tahiti, i Bir-Hacrmm (Lubia).
T te baamataraa o'teie
paturaa a te Purutia-Italia i Lubia, ua tapapa te enemi
i te bOe
pâ, i te medebara, tei reira to tatou Nuu Patifita, oia boi to tatou
mau tamarii Tahiti.
üa û raton e te niiM pereoo-pâ a te
—
—
purutia; e ûraa
tapea tamauraa i to ratou tiaraamaite aueue ore.
Ua tamata te Purutia i te
taparu ia ratou, eiaba e tamai faabou, e e rave
maitaibia ratou
aita râ ratou i boroa i te taria i te reira mau
râmâraa, e
no to ratou
etaeta, i ore ai te mau opuaraa a te purutia i manuia vave ai.
riaria; 16 mabana
.
E
.
—
.
—
faahiabia
ua
to ratou
General de Gaulle e te mau Paratane i to ratou aau
Vi-ore, e ua niuniu mai i to tatou Tavaiia Rabi i Tahiti nei
Area, ua tano te reo no Arühoro a Paepae tei na ô e: e faaroo atu â outou
te
roa
—
i to matou mau
parau aria ibo na roto i te radio; ua tano atoa te reo no te
tahi tamaiti
faebau, tei na o e; aita atoa te Tamarii Tahiti i taora i te tauera”.
la ora to tatou mau tamarii.
V.
—
Tamai i nia i ie
moana.
Ua tupu atoa ïa. Ua farerei te Marite
i te fenua Vaibi, i ropu i te area no te fenua motu no
Midway e no Aleoutiennes. E pau rahi mau to te mau pahi Tapone i reira.
Ua aro atoa te Paratane-Marite i te
Purutia-Italia, i ropu i te miti mediteraneani; i te reira mau aroraa, e tuhaa rahi ta te mau
e
te
Tapone i tuâ
manua.
VI.
—
—
roa
pahi
Pau
apipiti na pae.
fenua Tinito. Aita’tura
reva e ta te mau
1 te
te nuu Tapone i tomo i te fenua
Inidia;
tamata râ i te tomo i uta i te fenua
Tinito, na te pae i te hitia o te râ;
vahi huru rabi tei roaa ia ratou i te
matamua; e mea etaeta râ te Tinito i
teie nei, e te manuia boi.
—
ua
*
Moni tauturu i te Ve‘a
Papeete-, Teata
4. Arue-. Taaroa 4. Viritua 2. Paea-, Ad. Yorss 4. Malm¬
ena-. Tufafau 2. Temeebu a
Paari 2. lîaapiti: Tinau 4. Puamau: H. Lee
S.
Vaitape: Matabi v. 6. W. Ellacott v. 6. Afaitaata 6. Mahabe 6. Faarere 1,
Tufaaoe 6. Matua 6. Tefau 6. Tua 6. Teura 6. Tamaterai 6.
Teriietu 2. Papara 17,50. Anaii: Parai 5. X 6. Faanui: Teuirai, or. 12. Teihotu 2, Tinorua
4.
v.
Tebapai 4. Tebeiura
üturoa:.
G. 2.
v.
4. Viritua 4. Tainaroa 4. Marama 1. Tahuea 2.
la amuibia; 160,50.
*
/Honi fauturu
Papeete: Teura
no
v.
fe
haponoraa i fe Vea i fe
100. Tebea
v.
20.
Teriria
17,50. Poroi 4.
v.
20.
—
la amuibia:
faehau.
Vaitape: Papara
mau
161,50.
MAURUURU.
iMPBiMŒRi* Eu* F. JUVENTIN
—
Kv*
nu
Commajtdakt DMTm
Fait partie de Vea Porotetani 1942