EPM_Vea Porotetani_194206.pdf
- Texte
-
Te 42
<
0
te Matahiti
—
TIUNÜ 1942—
Hihi 6.
?EA
AITA'TÜ E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TE
Mesia
HOO I TE MATAHITI
Ch.
E
E
VERNIER,
Iesu.
Sal. 50: 22.
Ua.faaroohia te
v.
i
—
I Korinetia 3, 11.
HOÊ: HOÉ TAEA
3 TOATA
Directeur-Gérant.
parau no te
haamanao outou
Atua.
IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI
HAAMAO
RA O
teie,
5spati.
e te feia haamoe noa i te
m.
hoe taata, e niau faretoa rarahi ta’na,
imiraa faufaa i reira.
No to’na râ faatau, ua faataa oia hoe noa iho
mahana i te hepetoma, no te feruriraa i ta'na mau ohipa rarahi ; e inaha, na roto
i taua mahana ra, hoe noa iho hora
ta’na i raaiti no te faarooraa
( mai te nevaneva rahi ) i te mau parau a to’na mau tiaau. Ua rû noa
rà taua taata ra i te haere i
rapae, e hoi i ta’na mau arearearaa. —
te rahi
e
o
ta’na
parau no te
mau
Eaha to outou manao i taua taata ra ? E riro
paha outou i te ataata i to’na maaraaa! E ia faaroo outou
e: ua pau taua taata
ua
ino ta’na
ra,
ohipa,
e
riro ïa outou i te parau e : Eaha e ore ai! !
E tau taeae e ! O oe paha taua taata
ra, o tei haamanao i te Atua —
hoe noa iho haamanaoraa
i te hepetoma, oia hoi i te Sapati
; e i taua
mahana ra, te faataa nei oe hoe noa iho maa hora
iti no’na, i te fare pureraa ; e ia tae oe i
reira, aita nei oe e nevaneva nei i te mau
manao o teie nei ao ? — Eaha? e ora
anei to Varua i te reira huru?
Eiaha e haamoe i te Atua ; a
hinaarorâlana, i te mau mahana’toa,
e i te mau taime
atoa, ma to aau, ma to manao, e
mau
e
hope
^
II. Ua haere
mai outou ia*n.., Mataio 25-36
roa.
v.
—
h.
Nahea i te haamo'a i te Sapati ? E rave rahi te mau ravea.
Teie
rà te tahi ravea ohie ta Iesu iho i
haapii mai, maori ra : te farerei
raa
i to tatou
mau
Ua ite outou
e :
taeae rii i roto i te ati.
te vai ra,
einaa, te feia pohe mai,
i to outou oire e aore ra i to outou màtaparuparu, ruhia tane, ruhia vahiné o tei ati,
VÈA
POROTETANi
i to ratou tino,
mai mua mai : a haere na râ e farerei rii ia ratou, e
faaite i to outou here ia ratou, mai te taio i te Parau a te Âtua ia
ratou.
Ua ite outou
to te tahi taeae, i te pae o te tino, e aore
e; e peapea
rqohia oia
ra, ua
e
te ati faahema,
e ua
feaa piti to’na
aau ; a
hae>
farerei ia’na; a haamahorahora i ta outou pute e i to outou aau;
ninü i ta outou mau taoa varua i to ratou pae avae ; a faaitoito,
re e
a
tamahanahana ia ratou..
a
I roto i taua taata pohe ma'i, e te moemoe, e te aau paruparu, e
riro outou i te farerei i te mata maru no lesu iho. O lesu iho ta outou
i haere e farerei.
anaana to outou mata i to’na anaana, e e oaoa
rahi to outou
tare,
aau.
-
E i taua ahiahi Sapati ra, a hoi ai outou i te
mauruuru aau e te manao haamaitai
tupu rahi ia to outou
ua
i te Âtua.
Aita’toa te Tamarii Tahiti i taora i te tauera
I roto i te tahi rata ta te hoe tamaiti faehau i Turia-FaranI i
papai iho neî i te hoe Tavana raataeinaa i Tahiti nei, te
na o
nei
te tahi vabi :
alla û matou i te
mau
huru aloa
:
te toetoe, te veavea, te repo
puehu e te tahi atu â; aita râ te Tamarii Tahiti i vî ;
te Tamarii Tahiti i taora i te tauera. Hoe manao, hoe reo :
TE FENUA... Noa’tu te
en
avant,
mau
aila atoa
te ATUA.;
huru atoa. noa’tu te mau ati atoa,
toujours
en avant!?? (rata na Taro S. no te 3. 12. 41)
I to matou faarooraa i te taioraa o taua rata iti taaê roa, ua
poiri to matou
manao i te aura a no teie parau parapole e: aita’toa
Tahiti i taora i te tauera! E ia matou i ui i taua ta¬
i te auraa o teie huru reo, faaite mai nei oia e: e parau
te Tamarii
vana
teie
ra
te feia moto.
la
tupu te hoe ohipa motoraa i te fenua
i Tahiti atoa nei hoi — ia ite te faatere o te ohipa mo¬
toraa e, ua vî ihoa te tahi, e faaoti oia i taua motoraa ra. Ei
reira te tauera e taorahîa’i i nia i te tahua motoraa, e ei reira
na taata moto e utuutuhia’i e te feia utuutu; ei reira e iioroi
raaitehia’i to raua tino, e e taurumihia'i
etc.
E tapao atura te taoraraa o te tauera e: ua vî te tahi; ua faaea
no
papaa
—
—
e
.
e
ua
.
faaotihia te motoraa.
O ta teie tamaiti faehau
fenua
.
nei,
a na
aito
papai mai nei i to te
ô ai e; aita te T. Tahiti i Vî; aita i taora i te
manao
e
VEA
tauera, mai te mea
havre
Eiaha
ua pau
3
to ratou aho. e ua otobe! Te
nei râ i mua; hoe manao, hoe reo: Te
Atua! Te fenua!
fenua e! E to mûri e! No tatou teie parau,
e haaparuparu i teie tau hopea nei! Te tautoo nei te
noa
E to te
ra e
POROTETANl
hau amui i nia i le aroraa. Te û nei to roua, to te leni
raatamua; te itoito atoa nei râ to mûri; te tahoe nei te mau
manao, e te mau ravea. Hoe manao, hoe reo: te ré, ia roaal E
e roaa, ia ore te mau taueraa o te mau manao faataiâ (le pae o
te pou) ia taora haerehia i nia i te tahua aroraa, i mua e 1 mû¬
ri. A lamau i te pure; a tauturu. -*
I orero iho nei te aito rahi faaterehau no Paratane, o W. Chur¬
raau
chill i te
reo
aro
i te itea i
te
na rave ohipa e 25.000 i Leeds. E teie ta’na
(aura mai nei le ré! te haamata ra to'na hoboa
ia tatou.. Eiaha râ te mau tupairaa ia faaea — e
no
ia ratou: te
mau
mua
hamaniraa mauhaa tamai! A tamau ite rave, ma te faa-
hope i te puai; a tupai mai te faaherehere ore!
E te feia faaroo e! No tatou atoa teie parau.
— E aroraa te
faarooü O tei haere i te tamat ra, eita oia e haafifi ia’na iho
i te mau peu rii o teie nei ao; ua ite cia i te haapae; e moto
oia i to’na tino ia vi! eita e rohirohi i te parau maitai! Eita e
taora i te tauera
i tei roaa
a
o
te toaruaru
ia’na, oia hoi te
e
ora, te
te faatau! E mau papu
râ oia
faaroo Evanelja, te Parau mo‘a
te Atua.
E te mau taata tahiti e/ E
ro! Te tahi ïa hafriiri rahi
ara
no
i te tauera
o
te mau maa tae-
to tatou fenua i teie
mau
anotau
tamai! Te manao nei paha tatou e: ter Europa to tatou encrai
nui! E inaha! Tei onei nei, te enemi numera hoe: o te ava e te
taero, e pohe ai te mau haapaoraa maitatai.
mau maa
E te rahi hoi
o
te taata tahiti tei paruparu
i le
aro no taua
enemi ra, e ua taora noa i te tauera, no le mea ua Vî ratou,
e ua unubi roa i raro i te tahua motoraa.
Te
na
ô mai nei te rata, na te hoe orometua tahiti:
«mea mai¬
tai matou; teie râ te ino, te tahe noa nei te uaina i teie raau
mabana i te mau vahi atoa. Aita paha e ravea e mau ai teie
enemi».. Eaha e mau ai, ta taoranoa-hia te tauera no te aau
*
— Te na o nei râ Petero:
ito! te hahaere nei to outou enemi,
paruparu!
uuru ra,
A
E haapao maitai!
o
e faaitote Diabolo, mai te liona
i te inïirâa i te taata e pau ia’na ra.
patoi alu
ta, ma te
faaroo turori ore!
—
I Pet. 5:7-8.
I
4
VEA
POROTETANl
Haapiiraa Bibilia
Te buka
1.
—
Te huru
te
no
o
peropheta
Ezekiela.
ra no
teie
peropheta?
“faaitoitohia e lehova”, te auraa.
E tamaiti oia na té
tahua’na Buzi (1:
3) — Aita tatou i ite i to’na huru hou to’na faà-
Ezechiela:
o
tei
—
hoe
utaraahia
Nebukaneda i
e
atoa oia i te
papa
Te tumu
no
ta’na buka
ohipa
mau
o
tahua,
Babulonia; teie
ra, te manaohia nei e; no roto
faatere poto oia i taua toroa ra i
lerusaleriia.
e ua
te reira manao, maori
tei faaite mai e: ua
te rahi
ra;
mâtau
te
o
mau
Ezechiela
roa
i roto i
parau
i te
Hiero,
no te toro'a tahua.
e î te
Ua titauhia râ oia
e te
Atua, ei peropheta, e pae matahiti i mûri
hopoiraahia i Babulonia (Mat. 39o), oia hoi e 6
matahiti hou te
no lerusalema
(588).
to’na
raa
2.
Té hunt
—
Na ta’na buka
rahi
e
no
pau-
to’na
faaearaa i Babulonia.
haamaramarama rii ia tatou i taua
oia i tè oire iti
ra
a‘e i
vahi
ra.
—
i
Te pa-
Tele-Abiba (te aivi no te mau maa
sitona, te
auraa) i te pae no te pape ra no Kebara (3l
15),
oia
hoi
no te hoe amaa
no Euphrate. Tei
rotopu oia, i reira, i te pupu taata i hopoi-titi-hia mai.
E
ra
—
huru tiama to ratou i taua fenua
ra; e faaapu e e tare to
ratou;
feia paari no Iseraela to ratou
mau tiaau.
Ua faaipoipohia o Ezechiela
{24: 18); e tura rahi to’na i te afo 0 to’na
mau
oraraa
—
haapûraa, ei hororaa
3.
la
Te tumu i
ia
ore
Iseraela i te
moe
ora a
taetae^e;
na
ratou,
e
ei faaitoitoraa.
faatiipu ai te Atua
i taua
ia Iseraela-titi te hohoa
te
Atua, i te tau
e
au
no
ai.
Ahiri aita te Atua i
faatupu mai i taua
raela titi i rotopu i te hoe nunaa
rahi
atura ïa ia ratou te hohoa
e
e
ino
roa
to ratou
Na
te
faatupu faahou
i te
sepeta
4.
no te
ia tiaturi â
—
peropheta
e
Kaladaio);
Atua,
apî ho to
i to ratou
aau,
ia
painu ia Ise-
ra, ua
haamori idolo (te
noa
riro oia ei
peropheta ra?
te Atua mau; e
te huru mau no to ratou
tiaturiraa i te hoe ora
Ezecl\iela râ e faaâraâra
Atua-Parautia o tei tairi i
ua
—
ore
no
ua moe
lehova ;
ratou nunaa.
ia
te
moe
—
ia ratou te
te hara no
lerusalema, e
Atua-Arohà, 6
i te hoe Hiero api e te hoe
lerusalema api, i raro a‘e'
Mesia, te huaai
no
Ehia tuhaa i roto i te
to’na toroa?
—
E nehenehe ià vahi i
roto i
na
ropheta faatereraa i to’na toroa ; na
na tuhaa, oia hoi!
Hou te pauraa^
Davida.
area
tuhaa
matahiti i
e
piti, te
faatere ai Ezechiela i
maoro no
te pau no lerusalema
e,
i mûri a'e i
e
to^ teie pe¬
faataa i taua
te pauraa.
VEA
-
•
POROTETANI
5
•
Huru ê te
mau aoraa a
Ezechiela hou te pauraa
no lerusalema; huru ê
Hou te pauraa'- te vauvau nei
Ezechiela ia
Iseraela-titi, i ta’na mau hara; te tama'i nei oia ia
ratou,
o ratou i vare
noa i te hiero e i te oire
mo'a. Eita lehova e faaherehere i
te
i mûri a‘e i taua
pauraa ra.
lerusalema,
pau
no
ta’na
—
mau
hara
taiata. E
riaria, ta’na hara haamori
Hiero;
idolo
e
e
to’na
haavahia e e faautuahia lerusalema!
E faaruehia oia e te haiialehova. 1 MURI a‘e l TE PAURAA: A
faaroo ai Ezechiela e, ua
pau
atura lerusalema e te
hiero, te taui roa nei oia i te huru o ta’na mau
hana
raa
o
e
no
ta’na
a‘o-
tohu. Te faaitoito nei oia e te
tamahanahana nei i te
mau titi, na roto i te
hoe mau orama taaê
roa, e ite ai ratou e : e noho
faahou mai lehova i roto i to’na
hiero api, e i roto i te hoe
lerusalema
hanahana taaê roa; e riro â Iseraela ei
nunaa rahi
(p. 37) e e riro leru¬
salema ei pû no te hoe
pape ora o te faaora i te ao taatoa
(p. 47). —
5.
Tatuhaaraa. e buka tatuhaa ohie
roa, te buka a Ezechiela.
I. Hou te pauraa no
lerusalema. Pene I-XXIV. —
A taio i te pene 1-3
(to Ezechiela titauraahia e
lehova; to’na iteraa i
to’na hanahana e to’na faarooraa i
te reo a te
Atua);
pene 4-6 (te pororaa matamua a te
Peropheta ia lerusalema e i te
fenua),
pene 811 (te
tumu
mau
—
e
(te
te ravea e ere ai
mau vareraa no
(ua fatata
II. E
(te
te
mau
lerusalema i te hanahana
Iseraela); pene 16-19 (E maha
hopea).
—
aoraa
i te
mau nunaa
mau nunaa
tapiri ia Iseraela;
lehova);
-parapole) ;
o
pene
12 15
pene
2U-2,4
ê. Pene XXV XXXII.
Turia-Sidona; Aiphiti).
III. I mûri a‘e i te
pauraa no lerusalema. Pene
XXXIIl-XLVIU.
Te riro nei te peropheta ei
liai; e monohia te mau tiai mamoe iino e
te tavini no
lehova, e Davida. E noho mai â te Varua-Maitai i
roto ia
Iseraela api (36). Te orama no te mau îvi
maro (37) e no te Hiero
api
(40-42) e no te haamoriraa api (43-46); e no te
48). E
fenua api e te
parare te ora e te
moa
hau; te aroha e te tiama, i tera opu
opu, i te oire e i te aru (48). O te anotau ïa o
te Mesia; o te
aau o te taata na roto i te
ohipa e te mana o te Varua Maitai.
Mau parau rii
1.
Te poheraa
o
api
Samuel
no te
Kekela,
Te papai mai nei o Pakeekee
o?‘ometua
Kekela i te 5 no Eperera 19i2, i
Taiohae
e
(47-
i tera
taui i te
utuafare.
orometm iauturu.
e:
ua
pohe
(Nuu-Hiva)
o
Samuel
—
Ua ta-
papaliia mai au (i Ua-Pou) i taua pô ra, na nia i te
vaa, no te
oro‘a hunaraa, e ua tiunahia i te
6, i te hora 4 i te ahlahi
—
*
6
VEA
POROTETANl
Ua tae atoa to tatou Tavana Hau i te hunaraa. E i te 8
i hoi ai matou i üa Pou.
no
Epe-
rera
Te faaite nei te
Apooraa Rahi i to’na aroha tumu i te utuai te uluafare mootua, tae noa’tu i te inau fetii
no teie aito no lesu Mesla, tei riro ei hioraa
rahi, no to’na paieti e to’na faaroo aueue ore, i te mau pae fenua i Matuita, —
tare
tamaril,
e
No Vaihi to’na tumu; e orometua Vaihi to’na nietua, i Hiva-Oa
i te matamùa ra, a vai ai te amu-taata i taua mau fenua ra. —
Ua maoro râ o Samuel Kekela nei i Ua-Pou, e ua riro oia na
roto i to’na tura rahi e te afaro o ta’na
haapaoraa, ei tiaturiraa
e ei metua
haapuraa no te amuiraa poroletani i vai otare noa
i Üa-Pou.
amuiraa.
e
—
—
E ua faarirohia oia^ei orOmetua-tauluru, faatere i te
No to’na râ paari rahi, ua ravehia ihora oia i Taiohae,
ta’na tamahine
2.
e
tei reira to’na
poheraa.
—
Sal. 116-15.
Te poheraa. no Marcel
Taataparea, Mataiea.
aroha rahi teie. Te tamaiti o to tatou mau hoa here,
no Taataparea ma, orometua i Mataiea.
Ua hopu oia i te pape
rahi i Mataiea, i mûri a‘e i te paiaraa; e paremo’tura — Aita
to’na aho i roaa faahou mai, i te mau huru ravea'toa. — Ua faahorohia mai te tino o taua tamati (18 matahiti ) i Papeete, i te
pô 29 no Eperera, e ua hunahia i Pàura i te 30, i te ahiahi.
Taata rahi tei tae i taua hunaraa ra; e ua rahi to ratou oto i
te faarooraa i te mau reo aroharaa hopea na Taataparea ma, i te
pae apoo. — Sal. 37-5.
E parau
3. Tomoraa
fare-putuputuraa i Makatea.
Te papai mai nei Aimata orometua e: Ua tupü teie tomoraa
fare no le amuiraa Hagai i te 28 no Mati i te hora 7 i te ahiahi.
Tamuta ; Teraiarii a Moe, diatono, e to te amuiraa Hagai. I te
taime tomoraa, ua putuputu te Paroita taatoa, e ua tae mai te
manihini Tanito tei anihia mai. — Ua orero Aimata, i rapae, i
te
mau
parau no teie fare, no to’na io'a (Bete-Seda) e no na fatu
no teie fenua tiaraa o teie fare.
tomite 10
la oti te himene (Hagai) na Avivi a Turi Tavana no Makatea
i laviri i te opani o taua fare ra. — la tae i roto, ua na mua te
ohipa pûpûraa tao'a aroha no teie fare; haamauhia ihora te Bibilia i nia i te airaamaa. — Faaterehia’tura te pureraa rahi tomo¬
raa. Na Aimata te aroraa: loa. V: 2-4 —
Ei
faaotiraa, e maa aufauraa iti tauturu tei ravehia. — 1 mû¬
paiaraa — (to te fenua taatoa tei tae mai) ua haapac-
ri a‘e i te
hia te hoe
i teie
oroa
tuaroi e
maitai. —
mau
ao
noa
a‘e.
—
Mauruuru rahi to te taata,
( rata haapotohia).
VE A
To tatou
mau
P O ROT ETA NI
tairiarii faehau i
7
reva na.
Rave rahi te rata ta ratou i papal mai i te avaê i mairi aenei.
Teie ta to tatou hoa here, ta Teuira a Maruhi, Sergent-aumonier.
Te faaite
tae atu teie
ana — Ua
ma — Tei
atu nei
la oe i te huru o to matou tere, mai te peu e, e
Ua faaroo outou e: ua tae matou i te fenua Kanatae ihoa te mau tamarii tahiti e ua faaea i reira e toru hepetoreira te hoe tamaiti tahiti te poheraa, o Louis Uraore. — Faarue atura te bataillon i reira, e ua haere mai i Damaseko — Area
vau,
ia‘u i hoi mai na roto i te tare ma‘i na Aiphiti mai, ua haere afaro noa mai,
rata.
na
Kanaana,
pa
râ
au
—
na nia i te pereoo auahi. Aita vau i faaea i Kanaana; ua tapai te bataillon, i Damaseko —
1 to‘u taeraa i reira, e toru mahana, ua faarue matou i taua oire ra. Teie
râ ua îarerei matou hoe orometua faehau i reira, e tapa'o
piti, e to’na io‘a
o Baccuet, orometua porotetani. Ua ui mai oia i te huru no Tahiti e
te
tupuraa no te ohipa o te faaroo; e ua ite oia i te hoe mau orometua papaa
e vai i Tahiti
Hoe Sapati, na’na te pureraa i roto i te mau tamarii
tahiti; ua parau mai oia ia'u i to’na faahiahia i te himene no te mau tama¬
rii tahiti; I roto i to'na nuu e ere mai teie te huru. E ere râ e ona’nae tei
faahiahia i ta matou mau himene pureraa; te mau taata’toa râ i faaroo. —
Ua faarue i reira, ua reva faahou e oire ê — Ua tae matou i A... Ua
farerei â matou i te orometua porotetani i reira — Te faaite atu nei au
ia oe, ia haere matou i te pureraa, mea ta-nuu, hoe a huru e te faehau
paratane — Ua faahiahia te orometua no teie oire i te itoito o te mau
vau
—
Tamarii Tahiti i te ohipa pureraa. —
E 29 mahana, ua faarue matou i reira
e ua reva e oire ê. Tei reira ma¬
tou i teie nei, i L....e. — I te Sapati i to matou haereraa i te
pureraa, e
nuu rahi — Ua maere te orometua paratane no reira i le huru o teie ohi¬
pa, e ua mana'o oia ia matou e, e faehau Oteteralia. — I to mûri iho
5apati, ua tae mai te hoe orometua faehau tapao toru; teie to’na io‘a; o
Maurice Brès — Na maua te pureraa i teie Sapati ; ua faahiahia oia i te
Tamarii Tahiti e te himene. Na’na te aoraa papaa e na‘u te aoraa tahiti —
Ua uiui mai oia i te huru no Tahiti, e no outou pauroa; ua ite oia ia
outou; i te
mau orometua
Te faaite atu nei
haapii Taiete.
—
ia oe : Ua riro to matou tere ei tauiraa no te hoe
mau tamarii i nia i te maitai — Te tupu
ruperupe nei te ohipa haapae
au
Satauro ninamu, i roto i teie tere. No te faarueraa i le fenua, ua taui te
hoe pae i te oraraa — E no reira te oaoa nei au i te Fatu e i to’na
puai
rahi. — Eiaha outou e peapea ia matou e i te mau ohipa ; te
nei
haapaohia
Te vai atoa nei i roto i to matou nuu te tahi mau Tamarii Tahiti
e mea tamau irava parau; hoe
hepetoma, hoe pene: e ia Sapati, i te ahiahi, ei reira ratou e “réciter” ai i ta ratou irava, e ia oti e tatara'tu ai au
i te mau irava i tamauhia e ratou, mai te
haapiiraa tamarii te huru.
—
Te haamauruuru atoa nei matou i te Vea Porotetani no le mea ua riro
te Vea ei pahonoraa i te mau tamarii aita ta ratou e rata i tae mai ; na te
Vea ïa e faaite ia ratou i te mau parau api no te fenua na.
Mea maitai matou pauroa; faaite atu i te mau metua tamarii e: eiaha e
peapea mai i te mau tamarii; mea maitai, faaitoito râ. Na Teuira, orometua.
r
VËA
POROIÈTANI
P9^RAU
RIi
9^PI
Te Tamai Rahi:
1. I Eutîa.
Ua haamata’tura o Purutia i ta‘na
paturaa rahi matamua
tei tiai-noa-hia. I nia i te Otue
rahi no Crimée
(miti ereere) to’na tairiraa
n?ai te
tapapa i te oire ra i Kerch. Pau iti rahi râ ta’na i
pan i reira. Üa
otohe rii te nuu Eutia, aita râ i nane
noa. Te parau nei Purutia c : ua
roaa
te oire ra o Kerch ia ratou.
Te atea noa nei râ te mau
apoo mort arahu i
Caucase ta Purutia e titau nei.
Ua haamata’toa o Eutia i te tahi
paturaa rahi puai i
oia hoi i
pihai atu i te vahi ta te purutia e patu nei. — Te titau Ukraine,
nei Eutia i te oire
rahi maaraa e‘a, ia
Kharkov; e ua fatata roa i te roaa. Pau iti rahi to na
i te taata, e te mauhaa tamai
pae,
; teie râ, e iti te 500 tanks
purutia tei ino i reira,
te pahi reva atoa.
2. I Purutia.
Te topita puai noa nei te K. A. F.
(nuu reva
i
te mau oire no
Purutia, tei reira té mau fare hamaniraa mauhaa paratane)
tamai ; oia
atoa i Farani
apatoerau ; ua tupaihia te hoe mau oire. E ua riro ïa mau topitaraa ei tautururaa ia Eutia i ta’na mau hopoia i teie tau.
3. I Farani.
Te rahi noa nei te manao
patoi a te taata ; eita e tia ia
ratou ia farii i te hau
purutia, e ia tauturu ia’na. No reira, e pohe rahi to te
farani i teie tau ; te
pupuhi-noa-hia nei te vetahi, mai te hara ore. (otages)
Eita rà te aau e vi.
•—
! Il
—
—
4. I
Aferita e i Suria.
Aita e parau rahi, maori ra te fenua iti
motu, o
te topita-noa-hia nei, i te mau mahana’toa e
tg Purutia-Italia. Pau rahi
râ to te mau
pahi reva enemi. E pare etaeta o Melita.
5. Te tamai Tapone. — E ati rahi to
te nuu moana
Tapone i te nuu moana
Marite. E aroraa rahi tei
tupu i te moana e piri i te mau fenua motu Salomon
e ua parauhia; 13
pahi tapone (pahi tamai, e te pahi faauta faehau) tei tomo.
Area râ, i
—
Melita,
faahiahia
a
fenua tinito
Biremania, ua otohe te paratane e te tinito. Noa’tu te hoe mau rê rii
Tinito, ua haere te tapone i mua, e ua tomo i uta i te tuhaa
tei
te
6. Matatata.
parauhia
:
Yunnan.
Ua haru taue
noa Paratane i te otue
pare no taua aihuafarani, oiahoi Diego-Suarez. I na reira ai Paratane ia ore
ia pûpûhia e Laval
na te
tapone, ei haapeapearaa i te mau ea pahi paratane a mûri ae.Ua oto
paratane i te toto farani tei manii rii ; ua rahi atoa te toto
paratane, ua tapu râ
Paratane e : e tamau te hau farani
—
raau
amuihia Matatata ia Farani
i Matatata
Tiama, i teie
e
tae
noa’tu i te
7. Matiniia. Ua rooa te hoe
faaauraa maru i rotopu ia
rara faatere i taua
aihuaraau farani. E tatarahia te mau
farani
4 e vai i
atu te tamai.
V.
e
Matinita, e eita
o
hopea. Ua
nei.
Matinita
e
Marite e i
pupuhi no
tauturu ia Purutia
e
te Atimana manua
hope
noa
Mon! tauturu i te Ve‘a
Papeete. Taie 2. M™® T. Ellacott 2. Faaa. M™® Leverd 20. Tauiira.
Pepe
7. Maiao. Utihi 5. Tiarei.
Tupuraa 2.
la amuihia: 38 farane.
•
«
fHoni faufuru
no fe haponoraa
Faaa. M“® Leverd 20. Arue. Pua 10.
i te Vea i te
mau faehau.
la amuihia: 30 farane.
MAUEUUEU.
Impbimekie Elie F, JUVENTl N — Rua
do
CoMatAîTDANT Desibeaiau.
Fait partie de Vea Porotetani 1942