EPM_Vea Porotetani_194206.pdf
- extracted text
-
Te 42 0 te Matahiti
<
—
TIUNÜ 1942—
Hihi 6.
?EA
AITA'TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA
HIA RA, OIA HOI TE
HOO I TE MATAHITI
Ch.
E
VERNIER,
HOÊ: HOÉ TAEA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
parau no te 5spati.
E haamanao outou i
Atua.
HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAO
Mesia RA O Iesu. — I Korinetia 3, 11.
Sal. 50: 22.
v.
teie,
e te feia haamoe noa i te
m.
Ua.faaroohia te parau no te hoe taata, e niau faretoa rarahi
e
te rahi
o ta’na mau
No to’na râ faatau, ua faataa oia hoe noa iho
toma,
no
ta’na,
imiraa faufaa i reira.
te feruriraa i ta'na
mau
mahana i te hepe-
ohipa rarahi ; e inaha,
na
roto
i taua mahana ra, hoe noa iho hora
ta’na i raaiti no te faarooraa
( mai te nevaneva rahi ) i te mau parau a to’na mau tiaau. Ua rû noa
rà taua taata ra i te haere i
rapae, e hoi i ta’na mau arearearaa. —
Eaha to outou manao i taua taata ra ? E riro
paha outou i te ataata i to’na maaraaa! E ia faaroo outou
e: ua pau taua taata
ra, e
ua ino ta’na mau
ohipa, e riro ïa outou i te parau e : Eaha e ore ai! !
E tau taeae e ! O oe paha taua taata
ra, o tei haamanao i te Atua —
hoe noa iho haamanaoraa
i te hepetoma, oia hoi i te Sapati
; e i taua
mahana ra, te faataa nei oe hoe noa iho maa hora
iti no’na, i te faia tae oe i reira, aita nei oe e nevaneva nei i te mau
manao o teie nei ao ? — Eaha? e ora
anei to Varua i te reira huru?
Eiaha e haamoe i te Atua ; a
hinaarorâlana, i te mau mahana’toa,
e i te mau taime
atoa, ma to aau, ma to manao, e
re
pureraa ; e
hope roa. —
^
II. Ua haere mai outou ia*n.., Mataio 25-36 v.
h.
Nahea i te haamo'a i te Sapati ? E rave rahi te mau ravea.
rà te tahi
ravea
Teie
ohie ta Iesu iho i haapii mai, maori ra : te farerei
raa i to
tatou mau taeae rii i roto i te ati.
Ua ite outou e : te vai ra, i to outou oire e aore ra i to
outou màta-
einaa, te feia pohe mai, paruparu, ruhia tane, ruhia vahiné o tei ati,
VÈA
POROTETANi
i to ratou tino, mai mua mai : a haere na râ e farerei rii ia ratou, e
faaite i to outou here ia ratou, mai te taio i te Parau a te Âtua ia
ratou.
Ua ite outou e; e peapea to te tahi taeae, i te pae o te tino, e aore
ra, ua rqohia oia e te ati faahema, e ua feaa piti
re e farerei
a ninü
to’na aau ; a hae>
ia’na; a haamahorahora i ta outou pute e i to outou aau;
i ta outou mau taoa varua i to ratou pae avae ; a faaitoito,
a tamahanahana ia ratou..
I roto i taua taata pohe ma'i, e te moemoe, e te aau paruparu, e
riro outou i te farerei i te mata maru no lesu iho. O lesu iho ta outou
i haere e farerei.
anaana to outou mata i to’na anaana, e e oaoa
rahi to outou aau. - E i taua ahiahi Sapati ra, a hoi ai outou i te
tare, ua tupu rahi ia to outou mauruuru aau e te manao haamaitai
i te Âtua.
Aita’toa te Tamarii Tahiti i taora i te tauera
I roto i te tahi rata ta te hoe tamaiti faehau i Turia-FaranI i
papai iho neî i te hoe Tavana raataeinaa i Tahiti nei, te na
o nei
te tahi vabi :
alla û matou i te mau huru aloa : te toetoe, te veavea, te repo
puehu e te tahi atu â; aita râ te Tamarii Tahiti i vî ; aila atoa
te Tamarii Tahiti i taora i te tauera. Hoe manao, hoe reo : te ATUA.;
TE FENUA... Noa’tu te mau huru atoa. noa’tu te mau ati atoa,
en
avant,
toujours en avant!?? (rata na Taro S. no te 3. 12. 41)
I to matou faarooraa i te taioraa
o
taua rata iti taaê roa, ua
poiri to matou manao i te aura a no teie parau parapole e: aita’toa
te Tamarii
vana
ra
teie
no
Tahiti i taora i te tauera! E ia matou i ui i taua ta¬
i te auraa o teie huru reo, faaite mai nei oia e: e parau
te feia moto. — la tupu
te hoe ohipa motoraa i te fenua
papaa — e i Tahiti atoa nei hoi — ia ite te faatere o te ohipa mo¬
toraa e,
ua
vî ihoa te tahi,
reira te tauera
e
taata moto
e
na
e faaoti oia i taua motoraa ra. Ei
taorahîa’i i nia i te tahua motoraa, e ei reira
utuutuhia’i e te feia utuutu; ei reira e iioroi
raaitehia’i to raua tino, e e
e
taurumihia'i
E tapao atura te taoraraa o
ua faaotihia te motoraa.
O ta teie tamaiti faehau
fenua
.
.
.
etc.
te tauera e: ua vî te tahi; ua faaea
aito e
papai mai nei i to te
nei, a na ô ai e; aita te T. Tahiti i Vî; aita i taora i te
manao
VEA
tauera, mai te mea
ra e
POROTETANl
ua pau
3
to ratou aho. e ua otobe! Te
havre noa nei râ i mua; hoe manao, hoe reo: Te Atua! Te fenua!
E to te fenua
Eiaha
e
e! E to mûri e! No tatou teie parau,
haaparuparu i teie tau hopea nei! Te tautoo nei te
hau amui i nia i le aroraa. Te û nei to roua, to te leni
raatamua; te itoito atoa nei râ to mûri; te tahoe nei te mau
manao, e te mau ravea. Hoe manao, hoe reo: te ré, ia roaal E
e roaa, ia ore te mau taueraa o te mau manao faataiâ (le pae o
te pou) ia taora haerehia i nia i te tahua aroraa, i mua e 1 mû¬
ri. A lamau i te pure; a tauturu. -*
I orero iho nei te aito rahi faaterehau no Paratane, o W. Chur¬
raau
chill i te
reo
aro no na rave ohipa e 25.000 i Leeds. E teie ta’na
ia ratou: te (aura mai nei le ré! te haamata ra to'na hoboa
i te itea i mua ia tatou.. Eiaha râ te mau tupairaa ia faaea
—
e
te mau hamaniraa mauhaa tamai! A tamau ite rave, ma te faa-
hope i te puai; a tupai mai te faaherehere ore!
E te feia faaroo e! No tatou atoa teie parau. — E aroraa te
faarooü O tei haere i te tamat ra, eita oia e haafifi ia’na iho
i te mau peu rii o teie nei ao; ua ite cia i te haapae; e moto
oia i to’na tino ia vi! eita
e
rohirohi i te parau maitai! Eita e
taora i te tauera o te toaruaru
e te faatau! E mau papu râ oia
i tei roaa ia’na, oia hoi te ora, te faaroo Evanelja, te Parau mo‘a
a
te Atua.
E te mau taata tahiti e/ E
ro! Te tahi ïa hafriiri rahi
ara
no
i te tauera o te mau
to tatou fenua i teie
maa
mau
tae-
anotau
tamai! Te manao nei paha tatou e: ter Europa to tatou encrai
nui! E inaha! Tei onei nei, te enemi numera hoe: o te ava e te
mau maa
taero, e pohe ai te mau haapaoraa maitatai.
E te rahi hoi
o
te taata tahiti tei paruparu
i le aro no taua
enemi ra, e ua taora noa i te tauera, no le mea ua Vî ratou,
e ua unubi roa i raro i te tahua motoraa.
Te na ô mai nei te rata, na te hoe orometua tahiti:
«mea mai¬
tai matou; teie râ te ino, te tahe noa nei te uaina i teie raau
mabana i te mau vahi atoa. Aita paha e ravea e mau ai teie
enemi».. Eaha
*
e
mau
ai, ta taoranoa-hia te tauera no te aau
paruparu! — Te na o nei râ Petero: E haapao maitai! e faaitoito! te hahaere nei to outou enemi,
uuru ra,
A
o
te Diabolo, mai te liona
i te inïirâa i te taata e pau ia’na ra.
patoi alu ta, ma te faaroo turori ore! — I Pet. 5:7-8.
I
4
VEA
POROTETANl
Haapiiraa Bibilia
Te buka no te
1.
—
Te huru
o
peropheta ra no Ezekiela.
teie peropheta?
Ezechiela: o tei
“faaitoitohia e lehova”, te auraa. — E tamaiti oia na té
hoe tahua’na Buzi
(1: 3) — Aita tatou i ite i to’na huru hou
to’na faàutaraahia e Nebukaneda i
Babulonia; teie ra, te manaohia nei e; no roto
atoa oia i te
papa tahua, e ua faatere poto oia i taua toroa
ra i lerusaleriia.
Te tumu no te reira
manao, maori ra; te rahi o te mau
parau i roto i
ta’na buka o tei faaite mai e:
ua mâtau roa
Ezechiela i te Hiero, e î te
mau ohipa no te toro'a
tahua.
Ua titauhia râ oia e te
Atua, ei peropheta, e pae matahiti i mûri a‘e i
to’na hopoiraahia i Babulonia
(Mat. 39o), oia hoi e 6 matahiti hou te
pauraa no lerusalema
(588).
2.
Té hunt no to’na
faaearaa i Babulonia.
—
Na ta’na buka
rahi
e
haamaramarama rii
oia i tè oire iti
ra
ia tatou i taua
vahi
ra.
i
—
Te pa-
Tele-Abiba (te aivi no te mau maa
sitona, te
auraa) i te pae no te pape ra no Kebara (3l
15),
oia
hoi
no te hoe amaa
no Euphrate. Tei
rotopu oia, i reira, i te pupu taata i hopoi-titi-hia mai.
ra
—
E oraraa huru tiama to ratou
i taua fenua
ra; e faaapu e e tare to
ratou;
feia paari no Iseraela to ratou
mau tiaau. — Ua
faaipoipohia o Ezechiela
{24: 18); e tura rahi to’na i te afo 0 to’na
mau
taetae^e; ua riro oia ei
haapûraa, ei hororaa na ratou, e ei faaitoitoraa.
3.
la
Te tumu i
ore
ia
moe
—
faatiipu ai te Atua i taua peropheta ra?
ia Iseraela-titi te hohoa
Iseraela i te ora a te Atua, i te tau
e
au
no
ai.
te Atua mau; e
ia tiaturi â
—
Ahiri aita te Atua i
faatupu mai i taua peropheta ra, ua painu ia Iseraela titi i rotopu i te hoe nunaa
rahi haamori idolo
(te Kaladaio); ua moe
atura ïa ia ratou te hohoa e
te huru mau no to ratou
Atua, no lehova ;
e e ino roa to
ratou tiaturiraa i te hoe ora
apî
ho
to ratou nunaa.
Na Ezecl\iela râ e faaâraâra noa i
to ratou aau, ia ore ia moe ia
ratou te
Atua-Parautia o tei tairi i te hara no
lerusalema,
e te Atua-Arohà, 6
te faatupu faahou i te hoe
—
i te
sepeta
4.
no te
Hiero api e te hoe lerusalema
api, i raro a‘e'
Mesia, te huaai no Davida.
Ehia tuhaa i roto i te area
matahiti i faatere ai Ezechiela
i
to’na toroa?
—
E nehenehe ià vahi i
roto i
na tuhaa e
piti, te maoro no to^ teie pe¬
ropheta faatereraa i to’na toroa ; na te
pau no lerusalema e faataa i taua
na tuhaa, oia hoi!
Hou te pauraa^ e, i mûri a'e i te
pauraa.
VEA
-
POROTETANI
5
•
•
Huru ê te mau aoraa a Ezechiela
hou te pauraa no
lerusalema; huru ê
i mûri a‘e i taua
pauraa ra. — Hou te pauraa'- te vauvau
nei Ezechiela ia
Iseraela-titi, i ta’na mau hara; te tama'i nei oia ia
ratou, o ratou i vare
noa
pau
i
te hiero
e
i te oire mo'a. Eita
lehova
e faaherehere i te
Hiero; e
lerusalema, no ta’na mau hara riaria, ta’na hara haamori idolo e
taiata. E
haavahia e
e
faautuahia lerusalema! E faaruehia oia
hana o lehova. 1 MURI a‘e
atura lerusalema
raa
e
mau
no
titi,
ta’na
te
e
TE
PAURAA: A faaroo ai
te haiia-
Ezechiela e, ua pau
hiero, te taui roa nei oia i te huru o ta’na mau a‘o-
tohu. Te faaitoito nei oia
mau
na roto
l
to’na
e
i te hoe
mau orama
e
te
tamahanahana nei i te
taaê roa, e ite ai ratou
e :
e
noho
faahou mai lehova i roto i to’na
hiero api, e i roto i te hoe
lerusalema
hanahana taaê roa; e riro â Iseraela ei
nunaa rahi
(p. 37) e e riro leru¬
salema ei pû no te hoe
pape ora o te faaora i te ao
taatoa
5.
—
(p. 47). —
Tatuhaaraa. e buka tatuhaa ohie
roa, te buka a Ezechiela.
I. Hou te pauraa no
lerusalema. Pene I-XXIV. —
A taio i te pene 1-3
(to Ezechiela
titauraahia e
to’na hanahana
raa
matamua
tumu
e
a
e
te
to’na faarooraa i te
reo a
te
lehova; to’na iteraa i
Atua); pene 4-6 (te poro-
Peropheta ia lerusalema e i te
fenua), pene 811
te ravea e ere ai
lerusalema i te hanahana o
(te
lehova); pene 12 15
(te mau vareraa no Iseraela); pene 16-19
(E maha -parapole) ; pene 2U-2,4
(ua fatata te hopea). —
II. E mau
aoraa
i te
mau nunaa
(te mau nunaa tapiri ia Iseraela;
ê. Pene XXV XXXII.
Turia-Sidona; Aiphiti).
III. I mûri a‘e i te
pauraa no lerusalema. Pene
XXXIIl-XLVIU.
Te riro nei te peropheta ei
liai; e monohia te mau tiai mamoe iino e
te tavini no
lehova, e Davida. E noho mai â te Varua-Maitai i
roto ia
Iseraela api (36). Te orama no te mau îvi
maro (37) e no te Hiero
api
(40-42) e no te haamoriraa api (43-46); e no te fenua
api e te moa (4748). E parare te ora e te hau; te aroha e te
tiama, i tera opu e i tera
opu, i te oire e i te aru (48). O te anotau ïa o
te Mesia; o te taui i te
aau o te taata na roto i te
ohipa e te mana o te
Varua Maitai.
Mau parau rii api no te utuafare.
1.
Te poheraa
o
Samuel Kekela, orometm iauturu.
Te papai mai nei o Pakeekee
o?‘ometua
Kekela i te 5 no Eperera 19i2, i
Taiohae
e:
ua
pohe o Samuel
(Nuu-Hiva) — Ua ta-
papaliia mai au (i Ua-Pou) i taua pô ra, na nia i te
vaa,
hunaraa, e ua tiunahia i te 6, i te hora 4 i te
oro‘a
no te
ahlahi
—
*
6
VEA
POROTETANl
Ua tae atoa to tatou Tavana Hau i te hunaraa. E i te 8 no
Epei hoi ai matou i üa Pou.
rera
Te faaite nei te
Apooraa Rahi i to’na aroha tumu i te utuai te uluafare mootua, tae noa’tu i te inau fetii
no teie aito no lesu Mesla, tei riro ei hioraa
rahi, no to’na paieti e to’na faaroo aueue ore, i te mau pae fenua i Matuita, —
tare
tamaril,
e
No Vaihi to’na tumu; e orometua Vaihi to’na nietua, i Hiva-Oa
i te matamùa ra, a vai ai te amu-taata i taua mau fenua ra. —
Ua
râ o Samuel Kekela nei i Ua-Pou, e ua riro oia na
i to’na tura rahi e te afaro o ta’na
haapaoraa, ei tiaturiraa
maoro
roto
e
ei
metua
haapuraa no te amuiraa poroletani i vai otare noa
oia^ei orOmetua-tauluru, faatere i te
i Üa-Pou. — E ua faarirohia
amuiraa.
e
— No
to’na râ paari rahi, ua ravehia ihora oia i Taiohae,
ta’na tamahine e tei reira to’na poheraa. — Sal. 116-15.
2.
Te poheraa. no Marcel
Taataparea, Mataiea.
aroha rahi teie. Te tamaiti o to tatou mau hoa here,
no Taataparea ma, orometua i Mataiea.
Ua hopu oia i te pape
rahi i Mataiea, i mûri a‘e i te paiaraa; e paremo’tura — Aita
to’na aho i roaa faahou mai, i te mau huru ravea'toa. — Ua faahorohia mai te tino o taua tamati (18 matahiti ) i Papeete, i te
pô 29 no Eperera, e ua hunahia i Pàura i te 30, i te ahiahi.
Taata rahi tei tae i taua hunaraa ra; e ua rahi to ratou oto i
te faarooraa i te mau reo aroharaa hopea na Taataparea ma, i te
pae apoo. — Sal. 37-5.
E parau
3. Tomoraa fare-putuputuraa i Makatea.
Te papai mai nei Aimata orometua e: Ua tupü teie tomoraa
fare no le amuiraa Hagai i te 28 no Mati i te hora 7 i te ahiahi.
Tamuta ; Teraiarii a Moe, diatono, e to te amuiraa Hagai. I te
taime tomoraa, ua putuputu te Paroita taatoa, e ua tae mai te
manihini Tanito tei anihia mai. — Ua orero Aimata, i rapae, i
te mau parau no
tomite 10
no
teie fare, no to’na io'a (Bete-Seda) e no na fatu
teie fenua tiaraa o teie fare.
la oti te himene (Hagai) na Avivi a Turi Tavana no Makatea
i laviri i te opani o taua fare ra. — la tae i roto, ua na mua te
ohipa pûpûraa tao'a aroha no teie fare; haamauhia ihora te Bibilia i nia i te airaamaa.
Faaterehia’tura te pureraa rahi tomo¬
—
raa.
Na Aimata te
aroraa:
loa. V: 2-4
—
Ei faaotiraa, e maa
ri a‘e i te
hia te hoe
i teie
oroa
aufauraa iti tauturu tei ravehia. — 1 mû¬
paiaraa — (to te fenua taatoa tei tae mai) ua haapactuaroi e ao
maitai. —
mau
noa
a‘e. — Mauruuru rahi to te taata,
( rata haapotohia).
VE A
P O ROT ETA NI
7
To tatou mau tairiarii faehau i reva na.
Rave rahi te rata ta ratou i papal mai i te avaê i mairi aenei.
Teie ta to tatou hoa here, ta Teuira a Maruhi, Sergent-aumonier.
Te faaite atu nei au la oe i te huru o to matou tere, mai te peu e, e
tae atu teie rata. — Ua faaroo outou e: ua tae matou i te fenua Kanaana — Ua tae ihoa te mau tamarii tahiti e ua faaea i reira e toru
hepetoma — Tei reira te hoe tamaiti tahiti te poheraa, o Louis Uraore. — Faarue atura te bataillon i reira, e ua haere mai i Damaseko — Area
vau,
ia‘u i hoi mai na roto i te tare ma‘i na Aiphiti mai, ua haere afaro noa mai,
na
pa
Kanaana, na nia i te pereoo auahi. Aita vau i faaea i Kanaana; ua taparâ vau i te bataillon, i Damaseko —
1 to‘u taeraa i reira, e toru mahana, ua faarue matou i taua oire ra. Teie
râ ua îarerei matou hoe orometua faehau i reira, e tapa'o
piti, e to’na io‘a
Baccuet, orometua porotetani. Ua ui mai oia i te huru no Tahiti e te
tupuraa no te ohipa o te faaroo; e ua ite oia i te hoe mau orometua papaa
e vai i Tahiti
Hoe Sapati, na’na te pureraa i roto i te mau tamarii
tahiti; ua parau mai oia ia'u i to’na faahiahia i te himene no te mau tama¬
rii tahiti; I roto i to'na nuu e ere mai teie te huru. E ere râ e ona’nae tei
o
—
faahiahia i ta matou
mau himene pureraa; te mau taata’toa râ i faaroo. —
Ua faarue i reira, ua reva faahou e oire ê — Ua tae matou i A... Ua
farerei â matou i te orometua porotetani i reira — Te faaite atu nei au
ia oe, ia haere matou i te pureraa, mea ta-nuu, hoe a huru e te faehau
paratane — Ua faahiahia te orometua
Tamarii Tahiti i te ohipa pureraa. —
no
teie oire i te itoito
o
te
mau
E 29 mahana, ua faarue matou i reira e ua reva e oire ê. Tei reira ma¬
tou i teie nei, i L....e. — I te Sapati i to matou haereraa i te
pureraa, e
nuu rahi — Ua maere te orometua paratane no reira i le huru o teie ohi¬
pa, e ua mana'o oia ia matou e, e faehau Oteteralia. — I to mûri iho
5apati, ua tae mai te hoe orometua faehau tapao toru; teie to’na io‘a; o
Maurice Brès — Na maua te pureraa i teie Sapati ; ua faahiahia oia i te
Tamarii Tahiti e te himene. Na’na te aoraa papaa e na‘u te aoraa tahiti —
Ua uiui mai oia i te huru no Tahiti, e no outou pauroa; ua ite oia ia
outou; i te mau orometua haapii Taiete. —
Te faaite atu nei
mau
au ia oe : Ua riro to matou tere ei tauiraa no te hoe
tamarii i nia i te maitai — Te tupu ruperupe nei te
ohipa haapae
Satauro ninamu, i roto i teie tere. No te faarueraa i le fenua, ua taui te
hoe pae i te oraraa — E no reira te oaoa nei au i te Fatu e i to’na
puai
rahi. — Eiaha outou e peapea ia matou e i te mau ohipa ; te
haapaohia
nei — Te vai atoa nei i roto i to matou nuu te tahi mau Tamarii Tahiti
e mea tamau irava parau; hoe
hepetoma, hoe pene: e ia
Sapati, i te ahiahi, ei reira ratou e “réciter” ai i ta ratou irava, e ia oti e tatara'tu ai au
i te mau irava i tamauhia e ratou, mai te
haapiiraa tamarii te huru.
Te haamauruuru atoa nei matou i te Vea Porotetani no le mea ua riro
te Vea ei pahonoraa i te mau tamarii aita ta ratou e rata i tae mai ; na te
Vea ïa e faaite ia ratou i te mau parau api no te fenua na.
Mea maitai matou pauroa; faaite atu i te mau metua tamarii e: eiaha e
peapea mai i te mau tamarii; mea maitai, faaitoito râ. Na Teuira, orometua.
r
VËA
POROIÈTANI
P9^RAU
RIi
9^PI
Te Tamai Rahi:
1. I Eutîa.
Ua haamata’tura o Purutia i ta‘na
paturaa rahi matamua
tei tiai-noa-hia. I nia i te Otue
rahi no Crimée
(miti ereere) to’na tairiraa
n?ai te
tapapa i te oire ra i Kerch. Pau iti rahi râ ta’na i
pan i reira. Üa
otohe rii te nuu Eutia, aita râ i nane
noa. Te parau nei Purutia c : ua
roaa
te oire ra o Kerch ia ratou.
Te atea noa nei râ te mau
apoo mort arahu i
Caucase ta Purutia e titau nei.
Ua haamata’toa o Eutia i te tahi
paturaa rahi puai i
oia hoi i
pihai atu i te vahi ta te purutia e patu nei. — Te titau Ukraine,
nei Eutia i te oire
rahi maaraa e‘a, ia
Kharkov; e ua fatata roa i te roaa. Pau iti rahi to na
i te taata, e te mauhaa tamai
pae,
; teie râ, e iti te 500 tanks
purutia tei ino i reira,
te pahi reva atoa.
2. I Purutia.
Te topita puai noa nei te K. A. F.
(nuu reva
i
te mau oire no
Purutia, tei reira té mau fare hamaniraa mauhaa paratane)
tamai ; oia
atoa i Farani
apatoerau ; ua tupaihia te hoe mau oire. E ua riro ïa mau topitaraa ei tautururaa ia Eutia i ta’na mau hopoia i teie tau.
3. I Farani.
Te rahi noa nei te manao
patoi a te taata ; eita e tia ia
ratou ia farii i te hau
purutia, e ia tauturu ia’na. No reira, e pohe rahi to te
farani i teie tau ; te
pupuhi-noa-hia nei te vetahi, mai te hara ore. (otages)
Eita rà te aau e vi.
•—
! Il
—
—
4. I Aferita e i Suria.
Aita e parau rahi, maori ra te fenua iti
motu, o
Melita, te topita-noa-hia nei, i te mau mahana’toa e
tg Purutia-Italia. Pau rahi
râ to te mau
pahi reva enemi. E pare etaeta o Melita.
5. Te tamai Tapone. — E ati rahi to
te nuu moana
Tapone i te nuu moana
Marite. E aroraa rahi tei
tupu i te moana e piri i te mau fenua motu Salomon
e ua parauhia; 13
pahi tapone (pahi tamai, e te pahi faauta faehau) tei tomo.
Area râ, i
—
Biremania, ua otohe te paratane e te tinito. Noa’tu te hoe mau rê rii
faahiahia a te Tinito, ua haere te
tapone i mua, e ua tomo i uta i te tuhaa
fenua tinito tei parauhia : Yunnan.
6. Matatata.
Ua haru taue noa Paratane i te otue
pare no taua aihuaraau farani, oiahoi
Diego-Suarez. I na reira ai Paratane ia ore ia pûpûhia e Laval
na te
tapone, ei haapeapearaa i te mau ea pahi paratane a mûri ae.Ua oto
paratane i te toto farani tei manii rii ; ua rahi atoa te toto
paratane, ua tapu râ
Paratane e : e tamau te hau farani i
Matatata e tae noa’tu i te
hopea. Ua
amuihia Matatata ia Farani
Tiama, i teie nei.
7. Matiniia. Ua rooa te hoe
faaauraa maru i rotopu ia Marite e i te Atimarara faatere i taua
aihuaraau farani. E tatarahia te mau
pupuhi no na manua
farani e 4 e vai i Matinita, e eita o
Matinita e tauturu ia Purutia e
hope noa
atu te tamai.
—
Mon! tauturu i te Ve‘a
Papeete. Taie 2. M™® T. Ellacott 2. Faaa. M™® Leverd 20. Tauiira.
Pepe
V. 7. Maiao. Utihi 5. Tiarei.
Tupuraa 2.
la amuihia: 38 farane.
•
«
fHoni faufuru no fe haponoraa i te Vea i te mau faehau.
Faaa. M“® Leverd 20. Arue. Pua 10.
la amuihia: 30 farane.
MAUEUUEU.
Impbimekie Elie F, JUVENTl N — Rua do
CoMatAîTDANT Desibeaiau.
Fait partie de Vea Porotetani 1942