EPM_Vea Porotetani_194205.pdf
- Texte
-
Te 42
0
te Matahiü
AITA'TU E NIU E TIA I TE
-
ME 1942
Hihi 5.
-
TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
Mesia RA O Iesü. — I Korinetia 3, 11.
HIA RA, OIA HOi TE
HOO I TB MATAHITI
Ch. VERNIER,
HOÊ: HOÊ TAEA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
J\fo te ^dipaïi Penesekose
(24 no Me J942)
E te tamaiti a te
taata nei, e ora anei
teie man ivi?
(Ezech. 37: 3)
Ei haamaramaramaraa ia tatou i te auraa no te oro'a Penetekose,
e i te ohipa tei tupu i reira, e feruri poto tatou i te hoe orama
itehia e te peropheta e Ezechiela, i to’na faaearaa i te pae pape
Kebara, i Mesopotamia. Tei te
nehe-roa-raa no taua tohu nei.
1.
—
Teîe nei mau ivi
mahana
tei
i
Penetekose te tupu nehe-
ta te Peropheta e
ni maere
nei i te Atna?
1.
taiva
—
e
O te Isèraela ïa no te mau
te hara.
anotau atoa, tei pohe i roto
hopoihia'i Ezechiela e te rima o lehova,
ïa, tei î roa i te ivi-maro ! ua tarava noa ratou i nia
aroraa tahito ; ua pau te i ‘0 ; ua pâpâmarô noa i te
Te vahi i
i te
inaha ! e peho
i te hoe tahua
hau-fenua e i
te mahana.
Taua mau ivi ra : 0 te utuafare ïa no Iseraela i te anotau no te pe¬
ropheta ; aita to ratou e tiaturiraa faahou ; mai te taata-pohe ! Ua pau
ratou i te fenua titiraa ; aita e oire pû faahou ! Aita e hiero ; aita e
fata-tusia.
Iseraela
I te anotau 0 te Mesia, te tarava atoa ra te paeau rahi no
i roto i te hara, te taiva e te pohe ! Hou te Penetekose, tei roto ratou
i te teoteo, te faaino e te pouri te faaearaa. — I te anotau
te rahi nei te feia tei taiva i te Atua, tei pohe i roto i ta ratou mau
hara; aita 0 ratou e tiairaa. Te ui nei râ te hoe reo no
peropheta : e ora ânei taua mau ivi ? E te pahono
e:e
hopea nei,
tu, O oe tei ite !
Tei ia oe te mau ravea’toa !!
nia mai, i te
nei oia
te Fa-
2
VRA
II.
Te
—
ora
—
matàmua tei tupu i nia iho i teie nef
ivi màrô?
mau
1.
POROTETANI
0 te ora-rapae noa ïa, tei noaa i te
I te tohuraa
tatarahapa.
te
perophetà, inaha ! Ua tuatiati te mau ivi nei, ua
tupu te i‘oj_te uaua, te iri. Aita râ e aho i roto ia ratou. E hohoa tino
hoi, aita râ e varua i roto. — E faaau tatou i teie ora matamua i te
ora rapae noâ, tei roaa i te tatarahapa.
Ua tupu taua ora ra ia Iseraela-titi ; ua riro to ratou ati rahi rîaria ei faatupu i to ratou tatarahapa, e ei tumu no te hoe ora api, tei
faaineine i te piti o te ora, te ora rahi i roto i te Mesia. I to Iseraela
hoirâa mai, na te tîtîraa, e ora api tei itehia i lerusalema ; e ere râ i
te ora rahi hopea : e faaineme-noa-raa! I te tau no lesu, ua faaine¬
ine
o
loane-Bapetito, e te Fatu hoi i te ora rahi-roto na roto i te a‘ote tatarahapa ! E faaineine-noa-raâ ïa. Oia’toa tatou : tei ïa
tatou te mau maitai o te faaroo ; e ara râ ! Aitâ paha te ora mau, oia
0
raa no
hoi te ora-roto i
III.
—
roaa
mai ia tatou.
Tei toe i taua ora rapae ra, e
nei mau tino?
maitai roa’i teie
— Te ora-roto, o te roaa mai l te horoa o te
Varua-Maitai.
I te taeraa mai o te Aho o te Varua i roto i taua mau tino-ora-ore
inaha ! ora mai nei ! E nuu rahi ! E nuu ora e te itoito e te anâanatae. Oia’toa i te mahana Penetekose, e ora rahi api, e mana rahi,
e tauiraa rahi tei itehia i roto i te mau
pipi..., e ua maere to leru¬
salema i te reira ora taaê roa. Oia’toa tatou i te tau hopea nei ; te
ravea e riro ai to tatou faaroo ei faaroo ora, e ta tatou ekalesia ei
ekalesia mana, o te Varua Maitai ïa, ia tomo mai i roto i to tatou
1.
aau.
Na’na
e
faaapi i te
mau mea atoa.
Te tere Evanelia i Nukahiva.
Akapa (Nukahiva) i
te i3 no Fepuare 1942.
üa faarue matou ia Hakahetau
ua
tapae i Taiohae (20 maile
i te
(Ua-pou) i te 23 no Tenuare e
atea) i te hora 2 i te aahiata
te Sabati 2.3. E mea huru puai te miti, e te matai na
mua, e
te opape; eila e tano ia faatia i te ie : e mea hoe noa. No reira
to matou Vaka iti i
taupupu ai ; e i taua mahana Sabati ra tou
no
iteraa
e
tei onei ato'a to
atoa i Taiohae nei
Tissot
0
e
no
Akapa, Ua tairuru mai to te mau vahi
faatupuhia e A.
te hoe oro'a tamaaraa tei
te hui raatira no Taiohae
te ineine
no
te reva i te
aua
na
te
mau
faehau i
tamarii Volontaires
Papeete.
VËA
E i taua raahana'toa
hia
e
Atua,
te Atua
O
: e
taata
3
POROTETANI
hoi to'u farereiraa i te hoe taata maiti
ra
aau
raaru e
te liaehaa, e te
hinaaro i te
tei parau mai ia‘u no te haere i to'na fenua
i Akapa no
baapapu i ta'na ohipa o tei opua-atea-liia e ana, e patu faahou
i te ovine a te Fatu o tei vai ino noa na roto i na matahiti e
te
raverahi. E i to‘u faaroo-raa i taua parau ra, ua mo'e ïa te manao
i te ati miti,e te mata ino, e te toetoe i te pô, e ua monohia e
le oaoa e te
mahanahana
E i taua Sabati
ra
ua
o
te aau.
putuputu matou no te pureraa i roto i
faatia hia te oro'a
hoa i te faaroo e vai i Taiohae nei, e ua
te utuafare i matau hia oia hoi A. Tissot, e ua
Euhari
na
to tatou
taio hia te rata
mau
Apooraa Rahi i mua i to ratou aro.
Tenuare, haere* atura matou i Akapa na uta, e ua
tapae poto noà matou i Hatiheu i te hora maha i te ahiahi : e i
te hora pae, reva'tura matou i Akapa e ua tapae matou i te hora
vau i te pô, i te utuafare o taua taata ra. E utuafare nehenehe e
te nahonaho mailai, e tei reira te hoa o taua taata ra e te mau
tamarii, e te liai noa ra ia matou, e ua faatupu te hoe maa pu¬
I te 28
reraa
te
no
iti i taua taime ra.
poipoi a‘e, i te 29, tou mataitai maitai raa i te huru no
: e fenua ruperupe e te
hotu rahi e te raâ hoi, e te
tamau noa ra te ûa, e te puai hoi te pape tahe e te miti. E i te
30 no Tenuare, faraide-oro'a, i te pô, i faaipoipo ai taua taata ra
e tona hoa i roto i te Haapaoraa Evanelia ; e i te pô R** no Fepuare i te Sabati oro'a i bapetizo hia‘i raua, mai te faaô ia raua
i roto i te Ekalesia, ei faatere i te nànà a te Fatu e vai i Akapa
nei. I te mau mahana i mûri mai, ua tae mai te taata e ua
ua î roa te tare o taua taata ra ; faatupu hia tura te hoe haapiiraa himene e te hoe mau uiuiraa tumu no te Bibilia e te mau
tatararaa ira va. E i te Sabati i mûri mai, i te 8 no Fepuare, ua
putuputu faahou mai te taata no te pureraa, e ia oti te a'oraa,
i reira totaua taeae ra faaiteraa i tona manao turau e tonapûpûraa
i te hoe fenua ei tiaraa tare pureraa e te fare orometua.e te putaraa o te i‘oa o taua taata ra i roto i te ofai tapao no tana horoa, oia hoi o loane Teikihaa. E tau taata tumu hoi teie no roto mai i te hoe faaroo ê o tei taui hia na roto i te hoe mana
rao'e; e ere na te hoe ororaetua, e aore ra te hoe taata Porotetani; e ere ato’a hoi e na roto i te hoe mau ô; na te Papairaa
Moa rà, oia te Bibilia na te hoe ruhia vahiné o tei vai noa i
roto i tona utuafare; e haere taua taata ra ireira e taio ai i taua
E ia
teie fenua
'
na
VEA
4
POROTETANÏ
Bibilia ra, e i reira to'na
tauiraahia
e taua mana moe ra, e
i
tupu ai tona mana'o e ani i te hoe ororaeliia fatata e haere ia
ratou no te faatia faahou i te Haapaoraa Porotelani, o tei tupu
i le tau no Tehaamearaea orometua no Puamau, o tei faaterehia
e te
taata
ra o
Manahae, e i mûri rii noa i te poheraa o taua
nei i te tau no Puruiki faatere
aito rà', i mou ai taua huero
na
api; e te toe rii noa ra te hoe tau huero rii, aita i pohe roa.
(Te vai atura i mûri a‘e )
Pakee, orometua.
—
Haapiiraa Bibilia
Te buka no te Oto o leremia.
I.
—
Te hitra
o
teie buka.
—
E buka pehe oto teie. Eaha la'na e pehe-
pehe nei? O te pauraa ïa no lerusalema, e no te pupu taata a te Atua,
i te arii no Babulonia, ia Nebukaneta. I roto i te bibilia hebera, o Eca
te i‘oa o teie buka iti [Eaha? te auraa. I roto i te buka Heleni, o Threnoï to’na i‘oa (pehe-oto te auraa); na te bibilia reo latino (Vulgate) te
i'oa: oto, i mairi.
to teie buka iti, oia hoi e pae pehe oto ; ua faito te roa no
pehe (e 22 irava) maori rà, te toru o te pehe (pehe 3), e 66 ta’na
irava.
E mau pehe P. A, PA taua mau pehe râ. Teie te auraa; E 2
leta i roto i te P. A. PA hebera; e te leta matamua no te mau irava no
te pehe hoe, e mau leta ïa no te P. A. PA nei Teie râ, i roto i te
pene toru (te 3 ote pehe) e 3 irava to te leta hoe no te P. A. PA, e pau
noa’tu e 22 leta; no reira e 66 irava to taua pene ra. — Eaha te tumu i
faaauhia'i teie mau pehe, ia au i te faaauraa P. A. PA ? la ohie te tamauraa-aau. — E rave rahi hoi te mau Salamo mai te reira te huru.
E pae pene
te
mau
—
pehe toru i roa‘i? (66 irava). No te mea, e riro e: tei roto i teie
pehe te parau tumu no teie buka taatoa te vairaa. Teie taua parau tumu ra:
to leremia tiaturiraa ia lehova ; na’na te ora no Siona e faatupu faahou
mai, i na ô ai te pehe e:
Eaha te
O lehova tau nei
tuhaa, te
na
reira maira tau Varua; no reira vau
roa’tu; tuu noa mai ai oia
i tiaturi atu ai ia’na.. E ore lehova e faarue
i te
pohe,
e
aroha mai â oia, e ia au i te rahi atoa o to’na aroha.
II Tatuhaaraa. E pae
iho â tuhaa, ia
au
i na pehe e pae
1] Pehe Hoe-. Te faatia nei leremia— mai te mihi — i te parau no te
[erusalema. Parau mauiui rahi no te aau no (e mau ati Iseraela.
pauraa no
VEA
POROTETANI
5
2] Pehe Piti\ Te faatia nei leremia i te hohoa no te mau ohipa riaria tei
riri parautia o te Atua te tumu.
3] Pehe Torif. Te feruri maite nei leremiâ — oia hoi te Iseraela haapao —
tupu, na roto i taua pauraa ra ; o te
hohonu
i te auraa rahi
no
tauâ ati
ra.
Te faaoromai nei oia i teie utua
parautia, e te tiaturi nei i te aroha o te Atua.
—
Na’na e faaora faahou
i te tamahine o Siona.
4] Pehe Maha: Te faatia faahou nei leremia i te mau ohipa riaria tei faae te pupu taata mo’a o te Atua, i taua pauraa no lerusalema —
oromaihia
5] Pene Pae\ Te faatiahia nei te ati rahi e vai ra, no te mau taata i nia
fenua, i mûri a‘e i te pauraa.
i te
i te mau parau vaha ati luda, mai
leremia peropheta teie buka i papai — Tei Aiphiti oia,
III Na vai teie buka i
mua roa
a
mai,
na
papai. la
au
papai ai. — I te pene 3:1 te na ô nei to’na reo: O van te taata i
pohe i te papairaa i to’na riri.
E au ia tatou ia taio, ia feruri i teie buka iti, i te tan hopea nei.
ite
i te
Farani Here i te enemi, (3-48) e hapehia e, no te reira hupau i papaihiaM te Pehe Pae. — No reira, e tiaturi atoa tatou i te pa¬
rau rahi oaoa no te Pehe Toru, (Pene III irava 22-33.) Tiai i te ora a
Ua pau o
ru
Atua (ir. 26).
te
Te fenua tinito
o Taina te basileia tahito roa
—
e
aita'tu
—
i teie nei ao. la au i te
vaha tei parare noa i te fenua tinito, e piti milioni matahiti
faatia nei ratou i te hoe mau ohipa tei tupu hoe hanere
tautani matahiti hou lesu Mesia. Eiaha tatou e mârô i te tano e te tano
mau
parau
to’na tahito; te
ore o
teie
vaha; teie râ te parau mau: e basileia tahito roa o
rahi ra oia i te anotau no Aiphiti Tahito (tau no Solo-
mau parau
Taina; te unauna
I teie nei â, o te hoe teie fenua iti rahi, i teie nei ao; e to’na
parauhia e, e 400 milioni ïa.
E piti tau tuhaa i taua fenua: o Taina tumu (18 tuhaa rarahi i reira),
e 0 Taina Rapae (oia hoi: o Meneturia, o Mongolie, o Turkestan, e o
Thibet) — E niau tuhaa rarahi rapae.
E taata ite e te maramarama, te taata tinito tumu ; taata mâtau i te ra¬
mona)
—
rahiraa taata, ua
ve
ohipa; taata aravihi i ta’na mau ravea: taata hohonu
teoteo oia i te rahi hanahanà o to’na
parau nei e; tira'tu ai fenua i teie nei ao.
i te
feruriraa manao ; e ua
e
i ta’na mau
fenua, ta’na
■l'il
VÈA
I te
tau i mairi
mau
to te tinito;
hapa
ua rau
i te hoe
anae
I tahito
ê,
te
POROfETANi
aenei,
ua
parauhia
haereraa
mau
reo
i
e ! e mau peu faaturaraa taaê roa
faataa maitaihia no te reira, e ua
vahi iti, e hara rahi te reira.
maa
riro te vahiné tinito mai te tavini, e aore ra mai te tîtî
no to’na fatu. — E
peu rahi parare te taparahiraa i te mau tamahine rii
i to ratou fanauraa
mai; e ua riro te fanauraa o te hoe tamahine iti ei peapea rahi i rotô i te utuafare metua. —
ua
I teie
tau, aita te fenua tinito i topa i mûri, i te pae o te mua
ohipa
no te mau fenua
papaa. Rave rahi ta’na mau oire unauna,
e te njau fare
patu maitaihia; oia'toa to’na mau fare toa e te hamaniraa
i te mau ohipa rarahi. Teie
râ, i te pae o te Varua, aita taua fenua rahi
ra i haere maitai i
mua, tae roa mai i teie mau matahiti i mairi aenei. —
maramarama
Te
puhipuhi
nei ratou i te
noa
riaria tei parauhia; te opiumu —
Haapaoraa faaroo i reira; e toru tau Haaetene tumu: Te haapaoraa no Confuse, no Tao, e no Bouddha.
râ, te anoi haere noa ra taua na haapaoraa e toru nei, ratou ratou
tia râ ia parau e : o te haamoriraa i ie
feia tupuna, te haamori-
Parau fifi rahi atoa te
paoraa
Teie
iho. E
tumu
raa
maa
mau
te feia tinito.
no
^
^
Ua ah a te feia Chiresitiano i te fenua
tinito?
Mai te tahito
teie râ
ua
to.
I te 13
—
ta’na
mau
upootia ratou,
vea.
o
toa te taata e;
tenetere,
1802 to te taiete
ohipa faatupuraa
tumu;
te
ua
—
o
ua
tono te
patereareha
Lfa hamani inohia ratou,
te hoe mau emepera tini¬
tono te
faatupuraa
tuiroo, ia Robert Morisson
fenua Tinito; ua tausani
tua tinito
i Taina
haapaoraa Katolita i
—
te hoe orometua
mau
mau vea
no te manao maitai
i te 16
e
Tei te matahiti
te
mai, oia hoi, mai te mat. 635
roa
te Ekalesia i Turia i te
no
ua
parau
e
ua
ta te
mau
tausani te
iti te toru milioni
o
paratane tonoraa i
mai, ua .nanea roa
Totaiete porotetani i rave i te
e
parau
mai reira
mau
te feia
ekalesia, e te
cheresitiano;
utuafare porotetani paeiti mau te utuafare
faatere i te fenua tinito i teie tau, oia hoi no
e
mau orome¬
no
e ua
ite paa-
te aito rahi
Chiang Kai-Shek.
I te matahiti
mau
1900,
a
taparahi ai te hoe
pupu tinito orurehau i te
134 orometua porotetani papaa i pohe roa.— Te hoe râ oro¬
porotetani tuiroo rahi, tei riro ei Aposetolo Rahi no te Evanelia i
mau
papaa,
metua
te fenua tinito.
Hudson
Taylor ïa, o tei pohe i te matahiti 1903, —
riro te fenua tinito i te taui oioi.; ua riro te ui api i roto
i te mau haapiiraa Cheresitiano — ei miti no te
fenua; e te hio tia nei
te taata i nia ia ratou, no te
faaapiraa i te mau ohipa tahito.
I teie
tau,
e
o
I a'
VEA
POROTETANl
Pf\RAU
1.
RII
7
^PI
IJa iae mai te hoe niuniu na Teuira a
Maridii, orometua-nuu i Turia
farani. Te naô nei teie radio, no le 18 no
Eperera: na Yerenie, oromelua i
Papeete: « E mea maitai au; e mea maitai matou; aita roa e peapea ».
Farii mauruuru tatou i te reira
parau.
—
2.
e:
—
Eita
Ua papai atoa mai o Teuira, i te IG no
Atopa 1941, i te uaôraa
faatiahia ia faatia matou i te mau fenua ta matou i haere. fi faaite
e
nia i te i‘oa tahito. Na te miti uteute mai
matou; ua lerusalema
te oire i farii ai Paulo i te Fatu. Teie mau oire i
faaitehia i roto i te Bibilia, ua tae
matou; oia atoa i te mau tuhaa no AsiaIti. I te papairaa vau i teie rata iti, tei
piliaiiho matou i te otia no Turetia,
e mea fatata roa. Tei reira
matou; teie te Toa tahito: Anetiohia i Turia.
noa
vau
na
mâ,
e na
Turia-Damaseko,
Te
faaite atu nei au i te hoe parau iti
tupu i roto i te pupu faehau Ta¬
hiti, maori râ, te hoe tamaiti i pohe aenei i te avae Tetepa: teie to’na i‘oa:
o üraore
Louis, no Raiatea oia; e hî to’na ma‘i i pohe ai, hi-toto. O te pa¬
rau
api ïa i te pupu faehau-Tahiti.
3.
Faaafaroj'aa. — Te a‘oraa no te Sapati Tiafaahouraa tei nenelhia i
roto i te Vea no
Eperera. Te iumii Hoe, naô te taioraa afaro: na vai i taumi
i te ofai i te
uputa o te menema nei ?
—•
4.
—
Te Tamai Rahi:
a| I Farani. Te parau api i Farani, maori rà, ua faahepo o Hitler ia Pé¬
roa oia i ta’na
faatereraa, e tia’i. Mai te mea ra e, te haavarevare noa ra o Pétain e te Hau
Vichj^ ia Hitler, na roto i to Pétain faaherehereraa ia Marite. (Eaha e ore ai? Na Marite hoi te mau
pahi-maa tei tae
mai i Farani, e tae roa mai i teie
nei). Aita râ o Hitler i mauruuru i to reira,
e aita oia e vare. No reira to’na
faaheporaa ia Pétain e ia tauihia to mau
faatere-Hau no Vichy, e ia monohia raton e te tahi atu mau faatere-Hau
api 0 te haapao etaeta i te mau opuaraa e te mau hinaaro hoi no Hitler, i
teie tau api. — No reira, o Laval te faatere-Hau rahi
api i Farani i teie nei;
0 Laval, te taata tei ore roa i auhia e
te farani, no to’na
mana‘o-pûpû ia Fa¬
rani i roto roa i te rima no te
Purutia, mai te aro ia Paratane.
E parau
peapea te reira; eita roa te paeau rahi roa no Farani e mauruuru.
b] Te ohipa a te Paratane. — Ua tae i te anotau hauinaru i Europa, i
teie nei; no reira, e paturaa rarahi riaria ta te mm reva no Paratane i te ava'e
Eperera. Aita e mahana tuua, te haere nei te hoe mau nuu pahi-reva (mai
te 300 e te
600) e topita i te mau oire rarahi, e te mau fai'e hamaniraa mauhaa tamai i Purutia, e i Farani
Apatoerau. — E ino rahi tei roaa i te reira
mau tere.
üa parauhia e: te hoe mau ofai
haaparari na te paratane, 1000
e aore
tain ia taui
—
—
ra
e
2000 kilo te teiaha.
üa
topita o Paratane i te oire ava farani ia Saint-Naxaire i te pae mano Eperera. I taua aroraa
ra, e toru hum nuu tei tae: te nuu-moana,
pahi-reva, e te nuu-parachutistes (oia hoi te mau faehau fare-amaraiu,
na te
pahi-reva mai).
I te hioraa o te tahi pae, ua haamata te
paturaa a te Paratane : e paturaa
pahi-reva. Te inata'u nei râ Purutia o te tapae atoa te mau faehau paratane
i Farani, i teie tau. E ua
parauhia e: 150.000 faehau purutia i faahoihia mai
i Farani, mai Purutia mai, e mata-ara i te
ohipa moe a te paratane-marite.
c] I Lubîa-AiphUi-Suria. — Aita e parau api; te parahi nei râ te mau nuu
atoa
tamua
te nuu
mai te ineine.
VEA
8
POROIETANl
dj Tamai Tapone. — Aita ïa i faaea; eiaha râ mai te mea e, ua tamau noa
Tapone i to’na oioi rahi matamua; ua taupupu rii, no te atea to’na mau tiaraa tamai e te rahi lioi o te mau fenua ta’na e puhapa api nei. E faehau rahi
O
e tuu nei i tera vahi e i tera vahi. Tèie râ, i te avae eperera, e toru
vahi ta Tapone i tamai, oia hoi : i te mau fenua Philipines (Manila), e i
te fenua rahi Phpua, e i Birmanie (aihuaraau paratane e piri ia Initia). — Itoito rahi to te Marite i te aroraa i te nuu rahi Tapone i Philippines, e 35.000
ta’na
tau
marite, o Corregi— I Papua, aita
atura te tapone i haere i mua, i te paeau e fariu i Oteteralia, no te itoito o te
mau nuu
pahi-reva Marite-Paratane i te topita-noa-raa i te Tapone. I Biremania, ua otohe rii te paratane-tinito, e ua haamou ratou i ta raton iho mau apoo
marite
aro
e
dor, te tamau
mori arahu
e
nei
e
250.000
noa ra
rave
i te
tapone.
—
aroraa; mau
rahi, ia
ore
Te hoe oire
aito
pare
to rejra,
anae
ia riro i te tapone.
Rutia i te aroraa, mai te
puê te mau anapape e ua
varihia te mau e‘a, no te mea, te tahe nei te hiona i te mau vahi atoa.
Te parau nei Purutia: ia marô te mau purumu, ei reira oia e patu ai.
f) / Tapone. — Ua tae te hoe mau pahi-reva Marite e topita i te oire pû
i Tapone, ia Tokio, ei faaite i te tapone e, e taeahia to ratou fenua i te mau
noa nei te mau nuu
tuutuu-ore. E te otohetohe noa nei Purutia. üa vai
e) i Butia.
mahana
e
Te tamau
—■
vai nei.
— Ua parauhia e: hoe tauasani orometua porotetani tei faahoi
i to ratou toroa, no to ratou patoiraa i te mau faatereraa e te mau faaheporaa i
faahepohia’i ratou e te mau auvaha no Hitler.
g) I Norue.
h) Ua parauhia e: ua faaau o Paratane raua o Italia e, e taui rauai ta raua
mauauri (te vahi e au). — Aita râ Purutia i na reira.
mau
Moni fauturu i te Ve‘â
Papeete: Teiti
a
R-ia 2. Vairao: G. Hamblin 2. Paea: Teriitua Teriieroo
9. Pneu: Ina 2. Ptrae: Tehuiarii 4. Mahina
:
Maiturai
v,
0,50.
Kaukura: Parara Richmond 2.
Afareaitu: Vehiarii v. 12. Teihotu v. 3.
Ina Tetauira 10. Teheiura v. 10. Marii Maiau 5. Ipaara 2. Naea Manate 2.
Tiatoa Faatau 2. Tetuahutia v. 2. Virau 1. Tony 2. Raima 2. Narii 10. Terai Hopoto 2. Potu 2. Chavez 2. Teuru 2. Taero 6,25. Haapiti: Tauaea 12ïTepaû 2. Puarai 2. Tihoti 2. Vahiné 2. Teavaro-Teaharoa: Maraerua 2.
Marae 4. Eddy 2. Tuarae 1. Temeharo 4. Farani 2. Marii Pea 12.
la amuihia: 145,75
4:
n\oni fauturu no te haponoraa î te Vea i te mau faehau.
Papeete Tipaerui :Toesi v. (Jakoby) 5. Teehu a Afai 5. Arai v. 5 Tapu a
Roo
a
Maiti 5. Manuel Tetutaata 5.
Afareaitu: Aline Mahana 10. Vehiarii
5. Tetuanui Amaru 4. Tevaneura 5.
Roura 10. Haapiti:
.5. Marama v. 5,
t.
Teiho taata
v.
v.
6. Moemoe 5. Virau 5.
Tauaea t. 20. Tauaea v. 20. Heimata a Roe 10. Marama
Papetoai: Arbore a Reia 10. BikUea: Tutea orora. 20.
la amuihia: 165.
MAURUURU.
Imprimerie Elie E. JUVENTI N
—
Rue
du
Commandant Destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1942