EPM_Vea Porotetani_194204.pdf
- Texte
-
LùâassasM
Te 42
0
te Matahiti
-
A.ITA’TU E NIU E TIA I TE
HIA RA. OIA HOI
HOO I TE
EPERERA 1942
TAATA'TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAR
Mesia RA O lESU. — I Korinetia 3, 11.
TE
MATAHITI
Ch. VERNIER,
Sapati
Na vai
rà
e
-
Hihi 4.
-
HOÊ: HOÈ TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
Tiafaahouraa. (5 no Eperera 1942)
huri i te ofai i te
ia tatou?
uputa o te menema ra,
Mareko 16: 3.
taua na vahiné nei, i te poipoi roa o te mahana mahepetoma, a haere ai i te menema no lesu, ma te mau
noanoa, ei miri i to’na tino, hou e tanuhia’i. Te tahi ohipa
Ua peapea roa
tamua o te
raau
rahi ra : o te ofai rahi ïa tei tuuhia i te uputa
vai taua ofai rahi e huri, ia ratôu, ia nehenehe ia
ratou ia tomo i roto i te menema, haapao ai i ta ratou ohipa. E inaha ! roohia ihora: ua huri-ê-hia na taua ofai ra; aita o lesu i roto :
ua tiafaahou. — Riro atura taua poipoi rumaruma rahi ei poipoi
oaoa faito ore no ratou e no te mau pipi ; riro atoa’tura taua mahana
matamua o te hepetoma ra, ei mahana taa ê roa no te feia faaroo
cheresitiano : o te mahana ïa no te ora i te upootiaraa i nia i te pohe. I te mahana raaa (oia hoi i te mahana hitu, i te taioraa ati
lüda) tei roto lesu i te tapea o te pohe ! e mahana otoraa ; aita to te
mau pipi e tiairaa faahou ! E inaha, ia poipoi a‘e, i te mahana ma¬
tamua 0 te hepetoma (Dimanche) auê te oaoa e!. Eaha outou i imi
ai i te ora i te vairaa o te pohe: ua tiafaahou oia! !
ta ratou e manaonao
0
te menema ; na
1. Na vai mau i
huri i te ofai i te
uputa o te menema
nei ?
1. Na te
pohe ïa.
E ofai teiaha ta te pohe e huri nei i te uputa o te mau menema,
teie nei â — Mai mua mai, te parau nei te
no
mau menema e : o te ora ta‘u e taumi nei i raro
te apoo ;
te rê. O tei taoto i raro i te apoo ra, ua taoto roa ïa.
e
i
faahou ! E ua na reira taua
ma 0
lesu.
ofai ra, tei paruru
ofai teiaha
i
te
tei ia‘u
Eita oia tia¬
ite uputa no te mene¬
2
VEA
POROTETANI
2. Na te hava.
Eiaha ïa te hara a lesu, te tamaiti
mo‘a a te Atua
no to lesu mau enemi :
te haavare a te mau
; o
te hara râ
pharisea, te feii
o
te
tahua, te ohipa huna a luda. O te hara atoa a to te
ao, mai ia
Heroda, e ia Pilato mai, e tae roa aenei i teie nei.
Te huna noa
nei to te ao i te Fatu, te taahi nei
ia’na, e te faasatauro nei, mai te
mau
—
teoteo fahi.
aau
3. Na te taiva o ta’na mau
pipi.
Ua farooroo hoi ratou ia lesu i te tohuraa
i to’na tiafaahouraa ; aita
ra i tiaturi ; na to ratou
taiva i huri i teie ofai i te uputa o te menema. — E ara atoa
tatou, o te riro to tatou faaroo ore ei ofai taumi
i te oaoa e te tiairaa no to tatou
mau taeae.
E haamaitai ra tatou i te Atua. Na
to’na mana, na to’na aroha,
na to’na parau tia i huri
ê i taua ofai ra : aita lesu i mau
i roto i te
tapea
o
te pohe
: ua
tiafaahou.
E te pohe e! teihea to oe tara?
Ehade e, téihea tooe rê? E teie
nei,
la haamaitaihia te Atua o tei
horoa mai i te rê no tatou, no to tatou
Fatu no lesu Mesia.
To tatou
1.
I
—
Ë rata
mau
na
te
tamarii faehau i
reva ra.
hoe, i Lonedona (Paralane). F. G.
onei, i Paratane, te vai
nei te hoe orometua o tei
riro ei
matou paatoa.
Te haere nei matou i te
pureraa i te Tapatî; ia avatea, e ia
ahiahi, e taraaa matou ia’na ra, e, i mûri
iho, na’na e aufau i
to matou titeti pereoo
auahi, no to matou hoiraa’tu i to matou
puhaparaa, e au mai te hoe hora e te afa to’na atearaa i te
oire
pû, Taua orometua nei, o te tuaane ïa no M”® Charles
Vernier,
te orometua ra o Chrlstol. —
Ua aratai atoa oia ia matou e mataitai i te hoe aorai no te mau arii
tahito no
...
metua
no
Paratane...
2.
...
tou i
Eratana te tahi, i Suria-Damaseko
(William Rauhuri).
Mea maitai noa vau, mai te
mahana i faarue atu ai ma¬
—
Tahiti, aita
roa
haere faahou i nia.
vau
i
pohe i te ma‘i;
e pae
kilo api to'u i
I te mahana i tae mai ai ta
outou mau rata ia‘u
nei, te mahana’toa ïa matou i faarue ai i
Oteraria, i haere ai matou i nia
i to matou faurao rahi roa
a‘e i te ao nei, o tei
Arii vahiné
no
Paratane”, tei topahia to’na i'oa
ia
parauhia: '‘te
« Elisabeta ».
VEA
POROTETANI
3
E
ua tapiri matou i te tahi fenua i nia e roa i
Oteraria, fenua
haari, aita râ matou i luuhia i uta, e ua tae matou i te fenua
ta‘u i papai atu i teie nei rata.
Ua haere atoa
vau
i te tahi mahana i lerusalema
ohipa tahito; te fanauraa
o
e
hio i temau
lesu (?) te ofai ta’na i taahi reva’tu
ai i nia i te rai, te vahi atoa ta’na i faaoti i ta’na
pureraa^ o tei
parauhia e tatou; ,,te ô i Getemane” e te pape i parauhia e
tatou: te pape loridana. — E tere nehenehe rahi ta matou e te
hanahana.
Teie mau vahi, e medebara ana‘e ïa. — Ua faaroo
faarue matou i teie tahi i te hopea o teie nei avae.
No reira,
tau Atua
mau
0
...
eiaha
e
peapea
vau
e,
e
mai ia‘u. Te haamanao nei au i
haapuraa ïa no te
ia lehova, o ta tatou i ite e, o te
mea’toa, i na ô ai te tahi vahi iti
liai, e ore roa e ere.
te Parau
o
na
te Atua
e:
lehova tou
(Turia, 20
no
Tetepa 1941).
Haapiiraa Bibilia
Te
perophefa
ra
(A hio i te Vea
II Te huru no te
leremia.
o
no
peropheta
Tenuare)
ra, no
leremia.
Ua faaauhia leremia i te taata mataro i te oto ;
i roto i te Oto o leremia,
nei oia: O vau te taata i ite i te pohe i te papairaa i to’na riri
(3-1) ua itè oia i te mauiui e te ati (3-5). Eaha te tumu i îri ai te mau ati
i nia ia’na! Teie te tumu: to’na aueue ore, i te mau marei, e te mau taparuraa, e te mau faariariaraa a te feiâ mana, e ta te mau peropheta haavare.
Na roto i te mau matahiti rumaruma e te peapea rahi ta’na i
faaoromai, aita oia i faahahau ê i to’na haereraa; ua hapao noa oia i te leni
te parau
—
afaro ta to’na Atua i faaue ia’na ia haere. A hio
e
I] Oia’nae iho i to’na aroraa! Aita hoi ta'na
tamahine, ei tauturu ia’na (16-2).
vahiné, aita
e
tamarii tamaroa
te
II] E
ua
e
na :
ere atoa to’na hoa papai parau o Baruka,
rohirohi oia i te àutâ-noa-raa i pihaiho ia
i te hoa mana'o itoito roa ;
leremia (45-2).
ô mai i to’na oire fanauraa, wo Anatota, tei opua
III] Eati rahi to’na no
taparahi ia’na (11: 18-23).
IV] E ua rahi atu â ta’na
mau
enemi (18:18-23; 20:10; 26:7-11).
Ore noa’tu râ le reira mau tumu haaparuparuraa mana'o e tamau â le¬
remia i to’na loro'a mauiui rahi, oia hoi: « te taihitumu, te huri iraro,
VÉA
4
te
V
POROTÉTANl
e te haamou » (1 ; lOj, e mai to’ria ite papu e: ei nia noa i te
ofai, i nia i te mau vahi ano e te pau, « e patu tia’i oia i nia e e
a/ » (1 ; 10).
haapau
puea
tanu
Eita
aeho
veo
râ oia
mau
aueue
e
i te
aro
o
ta’na
mau
enemi
; e ere
oia i te
paruparu-tei fefe haere noa i te mau huru matai; e pou auri râ, e patu
(1: 18); nô to’na faaroo itoito, te faaroo turori ore o te aito, e tau-
turu etaeta ia’na.
Oia
te tiaturi nei oia i te reo o te Atua tei
mau;
tapa’o ia’na i to’na api-
raa;
te tiaturi nei oia i te Parau a te Atua, o tei riro, i
hoe
«
(23
:
auahi
ama
to’na hioraa, maite
(5 : 14) e mai te « tiapa'i e parari ai te mata ra »
29).
hopea maitai o te feia e tiaturi ia lehova i te taime
20; 14: 8: 16: 19; 17: 7-8; 20= 11-12 etc.
Te hum ïa no teie peropheta. Rahi noa‘i te are o te faaino e no te feii
i te tairiraa ia’na, eita te auahi o te parau a te Atua tei ama noa i roto i
to’na aau, e pohe (23; 29). la paruparu rii to’na aau, ia taiâ i te rahi o te
hamani ino, e tamau â oia i te e‘a o te liaapao i ta te Atua Parau.. —
E
ite oia i te
ua
ahoaho! 11
III. E
E
:
mau
parau
otô ana‘e anei ta ïeremia e a’o nei?
hape tatou ia mana’o i te reira; e ere ta’na mau a'orâ’a i te mau aoàna‘e, e no te taata tei mâtau i te mauiui — Te vai atoa
rumaruma
raa
te anaana, e„ te oaoa. — Parau mau hoi: te
lerusalema e te mouraa o te fenua ; te tohu
70 matahi te maoro raa o te Hau Karadaio (25 I 11 ;
nei te paeau maramarama e
tohu nei oia i te pau
atoa nei râ oia e; e
rahi
no
10); ei reira te mau parari e tifai faahdu hia‘i. Ei reira'toa te Atua e
Faufaa api, o te ore roa e mou, no-te mea o te aau te
faaapihia.
31- 37: 32: 40); E arii te hoe huaai no Davida i nia
i to’na tereno : o Amaa to’na i‘oa (23: 5 ; Is. 4 : 2 : Zek. 3: 8-6: 12) ; to’na
i‘oa mau râ, o lehova to tatou parau tia (23 : 5 ; 33 ; IS) ; na’na e faatupu
i te parautia i nia i te fenua, e i roto i te aau, E te faafariu noa nei leremia i te mata o .to’na mau taata i te reira anotau hanahana a mûri atu nei ;
29:
fafau ai i te hoe
e
anotau
no
te
32: 36-44; 33:
oaoa mau e
te maitai vai tamau
(29; 11-14:31: 10-23
;
6-26).
O te amuiraa teie buka no te mau aoraa e rave
te anotau no losia, e no lehoïakima e no
Sedekià, tae roa mai i tp te mau ati luda hopoi titi raa hià i Babulonia. —
E ere râ i te mea ohi'e te faataa maitai i te tau mau i papaihia'i e te anairaa afaro maitai no taua mau aoraa ra. E mea huru anoinoi, e te na rotoroto. E tia râ ia tatuhaa i roto i na tuhaa rarahi taa maitai e piti :
IV
—
Tatuhaaraa.
—
rahi ta ïeremia i a‘o haere i
Tuhaa p
E mau tohu e e mau parau e au ia
lerusalema. Pene II
Tuhaa II. E mau tohu e au i te mau nunaa
êê. XLVI
—
—
LU.
XLV.
«
'4
K
Tairururaa orometua i Uturoa.
{11-j8 fepuare 1942)
teie tairururaa i Uturoa i roto i te fare-orometua i te avae i fe¬
Ua tupu
puare i mairi aenei. Hou te purararaa, ua papai te mau orometua i
rata haaati i te may paroita uo Raro. O ta te Vea ïa o nenei nei, ei
atoa
ei faaitoitoraa i
e
Eaha te tahi
na
Tuhaa
tiiniii i
mau
a] Ei faaitoitoraa i te
mau
e
te hoe
hioraa
O no.
tupu ai teie nei tairururaa?
orometua i nia i to ratou mau toroa teiaha
ia ineine maitai ratou no teie mau anotau fifi, na roto i te hio pai te mau hinaaro a te Fatu i ta’na mau Tavini.
roa, e
pu
tei faataupupu i te tupuraa no te Faaroo
fenua, e ei imi i te mau ravea ia matara
taua mau fifi ra, e ia ruperupe faahou te Haapa'oraa.
No te rahi o te mau fifi tei ore i patoihia, o te inu-hua, te perê, te faaturi, te-faatura-ore i te Sabati, te faatura-ore i te mau metua i te pae o te
tino e i te pae o te Varua, e ino ai te haapa'oraa Evanelia.
Eaha te ravea e polie ai taua mau enemi ra? Teie ïa, ia tamaihia ma
b] Ei hioraa i te mau fifi o
Evanelia i roto i teie nei mau
te haana tamai mau a te Atua.
faatupu, ei faaoraraa i te fenua? Na te Ekalehoi, te mau orometua, te mau diakono, te Ekalesia,
Tuahine, e te feia Taurearea na roto i te papai i te
Na vai taua tamairaa e
sia
lesu Mesia, oia
no
mau
Taeae
haapae,
E
te faarueraa i te mau ohipa ino atoa.
e
mea
te mau
e
nahea teie Tamairaa?
la amui-tahi te
aito
mau
no
lesu Mesia, ia rave ratou i to ratou mau
toroa ma te tuutuu-ore.
I. la
rave
faahope
hioraa nehenehe i
mana
ia ratou.
e
nuu.
mau
maite i te ture
auraro
tumu ïa
te mau orometua i to ratou mau toroa e tia’i, ei
i te
diakono, ia faatere papu ratou i to ratou tuhaa e tia’i,
haapaoraa e i ta ratou mau faatere tei haaEiaha ratou e riro ei mau raatira faaterehia e te nuu, te
II. Oia atoa te
mai te
roa
mua
pohe ai te maitai, te
mana e
te tura.
III. Oia atoa te Ekalesia, ia riro to ratou mau
hanahana
raa
huru roto e i rapae ei faa-
i to tatou Fatu ia lesu Mesia.
Eita hoi te ioa'no lesu e hanahana, mai te mea e, te rave
lesia i te
mau
mea
tei
ore
i
au
i te hinaaro
o
nei te Eka¬
te Fatu, e o tei faataahia
i roto i te ture Ekalesia.
la tura ratou i mua i te taata’toa, e ia tiaturi faahouhia ratou : e feia
parau-tia ana‘e\ e feia maramarama i roto i to ratou mau utuafare, e e
haapii i ta ratou mau Tamarii i te e‘a maitai e te ora.
VËA
6
IV. la
te
POROTETANl
taiirearea i to ratou
metua i te pae o
te tino
vahi tia, ia ore roa te mau peu hupehupe o tei faaino i te roo no te fenua nei ; e ia riro ratou ei mau tamarii
maitatai i pihai-iho i to ratou mau metua, e ei ekalesia hinuhinu no a mû¬
e
auraro
i te pae o
mau
te varua i te
mau
mau
ri a‘e.
V. la mâ ïà' te oire
i ta tatou
na
roto i ta tatou
utuafare nohoraa
haapa'oraa maitatai i roto’
mau
fare
o te faaroo. la mâ te
fare pureraa "é te mau fare putuputuraa, eiaha te maniania, eiaha te mau
mea e riro ei hioraa hupehupe e amui i te haamoriraa i te Atua mo‘a.
mau
e
i te
mau
là tura faahou te Sabati mai tei mutaa-ihora
noa
i te
mau
mahana
;
eiaha le
mau
mea
avari
rii, ia itea i te mahana Sabati (pua ahu, ahu tarai-
hia)
E i
na
reira-atoa-hia te
atu ai te mahana
Eaha
mahana
anae’tu â
o
utuafare
mau
nohoraa, ia ineine maitai,
a
tae
te Fatu.
o
te nehenehe ia vaiihohia?
Te
mau
imiraa faufaa i te
te Fatu,
VI. la
tupu noa te Hau i roto i te oire i te pae Varua e i te pae tino,
Apooraa-Diakono e imi i te ravea i te reira, ei tamauraa i te hau
i te oire. la tiaturi mau te feia porotetani i to ratou mau metua faatere e
tia’i, eiaha te peapea ia tupu.
e
na
te
VII. la
maramarama
te
oire,
e
ia tuuhia te
mau
tamarii i roto î te haa-
piiraa faaroo e te haapiiraa hepetoma, mai te paturu maitai atu te feia me¬
tua i teie nei faaueraa, no te mea, te haamaramârama té ohipa tumu no
to tatou faaroo, e ere te vaiiho noa i te pouri.
d] Te vai nei te tahi tere faufaa rahi atoa, o tei hinaarohia ia faatupu
papuhia i te mau paroita atoa, oia hoi te mau tere Perenina, ia au i te
ture haapaoraa e ia au i te hinaaro a te Fatu.
E homa, a
to tatou
haapa'o tatou i teie nei
Atua, ia
au
mau parau
i teie nei irava opaniraa
o
ia ora to tatou fenua i
tei papaihia i roto i te
Paraleipomeno U 7. 14.
la
faahaehaa mai to‘u
ra
Taata tei mairihia i to‘u ra i‘oa, e ia
pure, e ia imi mai i to‘u nei mata, e ua fariu mai i ta ratou pa¬
rau ino ra, ci reira vau e faaroo ai i nia i te ra'i, e
faaore au
i ta ratou hara, e e faaora vau i to ratou fenua.
I te aro no lesu, i
faasataurohia
(3 no Eperera 1942).
»
I. Na vai i patiti i te naero i te rima e te avae no to tatou Faaora P
Na vai i haamau etaeta i nia i fco’na rae hanaliana i te hei tarafcara? I puta to’na aoao ia Vai?
VEA
POROTETANI
7
O vai tei tufcuha i nia i to’na mata? O vai tei tuhi
ia’na? la
na vai oia i faasatauro?
Na te
roma ïa ; ua te tiaa ati
luda, tei faaitoitoliia e to raton
Parau mau! E maitai râ tatou ia
parau e: o teie nei ao hai te reo tohu a Isaia (53:4-5). Na oe, e te hoa taio Vea e!
—
taatoa, ia
ra
î^a'u
faehau
mau
tavana!
mau
haapotoliia;
au
tei
papai i teie nei parau; na tatou — ia au i to tatou mau huru
i faasatauro i te Fatu. E te
maramarama nei tatou i teie reo
paari na te tahi taata Aferita tei fariu mai ia
lesu, o tei na ô e; I to‘u faarooraa matamua i te
parau no to lesu poiieraa, ua faaino roa vau i te ati luda
O
—
rii taaê
—
ia'
Pilato; i mûri a‘e râ, i to‘u maramaramaraa i te parau no to lesu
polieraa, o Vau ilio ta‘u i faaino, no te mea, na‘u atoa i faasatauro ia lesu.
e
II. Ta teie salauro
i te rahi riaria
0
te aroha
Atua
te
o
e
haapii mai nei ia
ta tatou
o
tatou? Te faaite nei hoi oia ia tatou
hara; te faaite
atoa mai nei râ i te hohonu
e
te aano
loa. 3-16.
—
Ei tapao no to’na aroha rahi i to te ao, ua tuu oia i ta’na
Tamaiti fanau ta¬
Pohe, i te pohe tia ore o te Satauro. Aita’tu râ hoi e huru
pohe i ua
i te Tamaiti a te Atua, ei hoo i te hara o to te ao.
Tei roto i
hi i te
te tusia ta
—
lesu i
pûpû i nia i te Satauro
te hoe
mana
faaoreraa hara taaê
roa.
E te taata tei hio i nia i te
Satauro, ma te mata o te faaroo, te ite nei ïa
api i roto ia’na. — Ua 1000 e ua 1000 te feia faaroo tei î
te oaoa, no to ratou
farereiraa, i nia i te Satauro, te matara
oia i te hoe
ora
to ratou
i
aau
ta ratou
raa o
III. A hio
aore e
0
tei
na
i te
Satauro, outou
i roto i te
oaoaraa
outou aau,
hara.
mau
aau.
e te feia’toa
A farii i te horoa
hauraa, aore
Atua, o te taui
aore e
a
te
mai te faafanau api ia outou. A fariu tia i te
anaana
mai i nia i te
Satauro,
e e
upootia te
ora no
e
tiairaa,
roa
maramarama
nia mai i
i to
ora
roto i to
outou aau.
F^RAU
RII
^Pl
Te Tamai Rahi:
1.
I Rutia.
Purutia ia
—
Rutia)
Mai te 22
e
tae
no Tiunu 1941
(o te mahana ïa i tupai huna ai o
mai i teie nei, aita Rutia i tuutuu hoe mahana;
roa
ua tamau etaeta noa oia i ta’na mau
aroraa; e to maere nei to te ao i to’na
itoito taaê roa; mai te mea e, te haere noa ra ta’na mau
paturaa i te puai roa.
Ua vare roa o Purutia i to’na huru mau; ua manao noa oia e: e
pau oîoi noa
to’na aho, e inaha! o to Purutia
paha te aho e paupau nei i teie tau. — üa
âua haaatihia te hoe nuu rahi
purutia
te
piti, mai te reira
I roto i te hoe
mea
e, ua
fatata
(96.000,faehau) i te Rutia;
e
te vai nei
te huru.
oreroraa
api
roa te tau vero
na Hitler i to’na
(toetoe) i te hope;
nuu, te
oaoa
nei oia i
te
tiaturi oia e: e haere
faahou oia i mua. E inaha! o ratou teie e otohe
nei, mai te pau raln.
2.
1 Aferita. — Aita e
parau i Lubia-Kurene; i Aiphiti e i Suria-farani.
Teie râ, tei Aferita-Farani-Ropu te maa
parau api: ua haere huna noa te hoe
e ua
POROTETANI
VEA
8
■— na roto i te puai —• i te hoe mau puhamedebara, tu-ati ai i Lubia. E tëre maoro, e te
Nuu Farani-Tiama e haru
mau
italia, i uta roa i to
âtaâta, e te manuia rabi.
paraa
Eihea Purutia e tairi ai i
imihia nei. —’ üa paraubia
ineine moe uei. ïe parau bua nei
3.
aro
e
teie tau ava‘6 fatata? — O te parau
râ e: e tairiraa puai taaê roa ta’na e
râ oia e: ei te hopea no Eperera oia e
rahi
faa-
tairi
oia’toa i te fenua Aipbiti-ïuria, . . tapapa’i i te
miti uteute, e te ooa Peresita, buri ai i te Paratane i raro i te miti. — Area
râ, eita e ore: e mau aroraa rabi riaria te vai nei i teie mau ava'e fatata, e
haapau ai i fe Nuu Rutia;
taa’i te mana'o o to te ao
i te bopea o teie tamai.
Te tamai ,Tœpo7ie. — Ua baere faa]iou ratou i mua i te ava‘e Mati. üa
ibora ia ratou te paeau rabi no na fenua aibuaraau Holane, no Sumatara
e no Java (fenua mori arabu, e te tibota^ e te uaua pereoo, te veo e te puba).
Ua na mua te boe aroraa rahi moana i te tupu i rotopu i te mau manua no
na pae e pîti. E pobe rabi to te mau pabi no na pae e piti. — E no te rahi
râ o te tapone e te pu‘e o ta ratou mau ravea i tapae ai ratou i Java-Suma4.
pau
tara.
.
5.
O Oteteralia, te pare etaeta e tiaturibia nei e te Hau-Amui, i’teie moana
Patitifa, i teie nei. E tamata anei te Tapone i te baru i taua fenna rabi roa
ra, e eita anei? Area râ, ua tae i taua fenua ra te boe nuu rahi Mafite, e te
mau pabi-reva e rave rahi ei tauturu i te Paratane i to ratou mau
faaine-
ineraa.
6.
O Mac Arthur te Genelara rahi faatere i te
i te tamai Patitifa. O te aito marite ïa o tei ore
mau Nuu no te Hau-Amui
i vi i te Tapone, i te fenua
Philippine, mai te 7 no Titema 1941 e tae roa mai i teie nei.
Aitâ te nuu marite i taua aibuaraau ra i vi. O Mac Arthur to’na aito rabi.
No reira taua raatira aravihi ra i faateiteibia’i, e ua oaoa te Hau-Amui i te
reira faaotiraa.
enemi tei ino i teie mau tau ; ua faatiahoe pabi marite, faauta-pebu i tua, o tei taboe pabi-hopu tapone (i te moana Tarifonia) ma te
7.
E rave rahi te mau paki-hopu a te
hia râ te parau nehenehe no te
papa e o tei tuparari i te
faaû i to’na ta‘ere i nia i taua pabi ra.
pabi-reva
Billancourt, (e piri
ia
nei râ, bamani
8.
Te hoe topitaraa riaria i Fa.rani. — üa topita te boe nuu
paratane i te mau fare-ohipa rarahi no Renault, i
noa
Paris). Hou te tamai, e hamaniraa pereoo-uira to reira; i teie
te
ra taua mau fare ra i te maubaa tamai na Purutia (tanks, trucks). No reira
te paratane i taboo ai, mai te-faaara na mua a‘e; ua pau roa taua mau
ra
i te auabi; ua ino roa. Teie râ: ua pobe roa e 500 taata rave obipa
te rabiraa) e ua pepe lioe tausini taata.
fare
(farani
Moni tauturu i te Ve‘a
Papeete. Hunâ v. 5; Teotabi 5; Frida Wobler 2. — Tiarei.
5.
Faaa: Pepe v. 10. —■ Maiao: Teuaura t. 5. — Fare:
fnoni tauturu no te
Faaa: Pepe v. 10.
la amuibia:
lMPT?TMT?,Ti.TF,
Paete Durietz v.
Haamoura 2.
MAÜRUURU.
—
34 -|- 10 =
F.T.TK F.
i te mau faehau.
MAERÜURÜ.
haponoraa i te Vea
44 faran'e.
JÜVENTIN
—
KUE DDj^COMMANDANT
DeSTBEMAU'
Fait partie de Vea Porotetani 1942