EPM_Vea Porotetani_194112.pdf
- Texte
-
Te 41
Matahiti
te
0
-
TITEMA 1941
Hihi 12.
-
VEA
AITA’TÜ
E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, oiA HOi TE
Mesia
HOO I TE MATAHITI
Ch.
lESU.
HOÉ:
VERNIER,
E a'oraa
IA HAAMAD MAORI RA O TEI
HAAMA0
RA O
I Korinetia 3, 11.
—
HOB TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant,
te Mahana Fanauraa
no
(Noela: 25
no
Titema 1941).
Luka II ; 12. — Téie hoi te tapao e ite m outou ia’na : ua ite
outou i taua tamati ra i te vai-noa-raa % roto i ta te
pua'a vairaa maa,
ua vehîhia i te ahu.
Te
apî,
e
oaoa nei tatou i te farerei-faahou-raa i te hoe
mahana Noela
i te amuiraa i te hui-faaroo, i teie nei ao, i te faahanahanaraa
i to lesu fanauraa.
O te tupuraa ïa
no
te
mau
tohu •' te tohu
no
te huaai
a
te vahin®
(Gen, 3-15), e no Imanuela (Isaia7: 14). Aita'tura te Atua i taae ia
tatou : aita oia i faàturituri i to‘na taria i te
pii auê a to’na mau
taata tei pii ê: ahiri oe e hahae i to oe nei
ra‘i, a pou mai ai (Isaia
64-1). Ua pou mai, na roto i te hohoa o te Logo (loane 1-14).
No reira, e oaoa mau tatou, e mai te mau tia'i mamoe,tei horo i Betelehema e tahopui te aiu fanau apî,mai haereana‘e tatou e farerei
îa‘na,e to'na huru,e to'na tapao...
I.
—
O
vai mau teie nei tamaiti tei îanau
apî i
Betelehema?
1. O te tamaiti ïa
na
te taata.
I to'na mahana fanauraa, e huru taata mau to'na mai ia tatou atoa.
A hio na : e aiû iti teie ; ua vehihia e te ahu ; ua faataotohia i nia i
te hoe maru ; te faaote ra ta’na metua vahiné ia’na i te û ; te tai
ra,
te ataata rii ra,
te
amu ra,
te inu ra; te ite
ra
i te toetoe
e
te
ma-
hanahana...
E arauaê rii â, ia paari oia : to’na reo, o to te taata ïa
; te rave
nei i te ohipa ; ua poia, ua hiaai-pape ; ua oaoa to’na aau ; ua oto
atoa ; ua amui î te taata. ~ E ite hopea ; ua pohe rea, mai te taata
VEA
2
te huru ; ua mure
huaai
15
na
POROTETANI
to’na aho. — Uia mau : e tamaiti na te taata ;
mai ia tatou atoa te huru. (Roma 8-3 ; Heb.
te vahiné ;
e
4-
h.),
V.
2. O te
tamaiti
na
te Atua.
mahâna o to’na fanauraa, te faàtaàhia nei
oia, i roto i te hiero, na te Atua ; i te 12 o to’na matahiti, te haapao
ra oia 'i te ohipa a to’na metua i te ao ; i te 30 o to’na matahiti, bapetitohia’i oia i loridàna, e reo no te ra‘i mai : o tau tamaiti here teie,
ua mauruuru roa vau ia’na ; te parau nei loàne Bapetizo ia’na : o te
Arenio ïa o te Atua. Ta’na atura ohipa hoe roa : o te poro ïa i te Basileiao te Atua, ma te rave i te mau tapao taaê (semeio). E te vahi
tei hau roa i roto ia’na : o to’na ïa moa i te faito-noa-raa, e to’na
parau-tia, e to’na mana, e to’na aroha.... e tae noa’tu i to’na hopea.
O vai hoi teie ? O te tamaiti iho â na te Atua ; o te Atua i te riroA hio
raa
na :
i te 33 o te
ei taata.
IL
—
1. O
Eaha te
tapa‘o e ite hia’i teie
nei Tamaiti?
to’na ïa haehaa.
mana'o... Eita te mana'o
tamaiti) i faaauhia i
atoa e te farii-atâ no te
maheaitu ahiri to’na tiaraa i raro nei (to teie
to te hoe arii hanahana rahi ; e aore ra, ahiri te hoe mau
maere i itehia i nia i te ra‘i, i nia i te fenua, e i raro
te
ahiri te taata‘toa i horo e tahopu ia’na, mai te maro
Aita râ! Te tapao i itehla’i teie nei tamaiti : o to’na ïa
taua haehaa ra, aita ïa i huruê, e pohe noa’tu : haehaa te
haehaa i to’na tupuraa (taata mataro i te oto ; aita
e
naaro atu ai te taata ia'na); haehaa i to'na poheraa;
maite oia e tae noa'tura i te pohe satauro ra: Phil.2:8).
E tapao maere
e
tapa'o
a‘e i fenua;
orei to‘na mana.
haehaa. E
i fanauraa,
to’na hohoa hi(ua faahaehaa
Taua tapao ra, o
rahi, i
te tapao atoa ïa no
to’na teitei, e no to’na manuia
faarirohia'i oia ei Fatu no te mau mea
atoa.
Tamaiti ta tatou e faahanahaaa i te
tamaiti na te taata, e tia'i ia tatou ia tiaturi
ia’na ; e tamaiti nate Atua, e tia'i ia’na ia faaora ia tatou i ta tatou
mau hara atoa. - A hô'ii taua tamaiti ra. Sal. 2: 12.
E homa, o te
huru ïa o teie
mahana fanauraa : e
Te hoe pureraa
rahi no Farani
la au i te aniraa a to tatou Tavana Rahi api (M'^ Orselli) ua
faahanahanahia te 11 no Noema i mairi aenei, na roto i na purereraa taaè. Taa noa’tu ai te mau ohipa tei ravehiae te feia mana
POR0TETANI
VKA
3
Tapao no te mau Aito no Tahiti nei i pohe aenei, e te
poroteraa.
ua faatere-atoa-hia e piti tau pureraa
hanahana, i te fare pureraa katolita(i te poipoi) e i te tare pureraa
porotetani, i Paofai, i te avatea.
Ua faaunaunahia to tatou hiero i te mau reva no te Hau Amui,
e ua hevahia tepurupiti e te aua. Ua hope mai tefeia mana tiaraa
teitei, te Tavana Raiii hoi, e te Tavana oire, e te utuafare arii, te
mau tonitara, teTotaiete “Anciens Combattants ”, e te mau tavana
tahiti e rave rahi. Na na peretiteni e toru i faatere i taua pureraa
nehenehe mau, e te mahanahana. Ua hope mai na Paroita e piti.
E tuhaa reo farani te tuhaa matamua, e e tuhaa reo tahiti te
piti O te tuhaa. — Na M" Rey-Lescure, orometua, te tuhaa papaa,
raua o M’' Charpier; na Verenie te tuhaa tahiti. — E piti hime*«
papaa, e e piti himene reo tahiti.
1 te Ofai
te Nuu Tahiti
.
.
Na tumu parau no na oreroraa:
î. Te
i
na
pohe aenei i te Tahua Hanahana
faehau farani tei
mau
2. Na taata farani hara ore hoe hanere tei pupuhihia
oire farani i Nantes e i Borodo (Bordeaux) ei tahooraa na t«
i teie tamai.
—
purutia i na raatira purutia e piti tei pupuhihia i reira, ena taata
ite-ore-hia.
3, Faahanahana ia Farani, mai te ani i te Atua ia faataiamâhia to’na fenua i de enemi, na roto i te Rê Rahi no te Parautia, no te Parau mau e no te Tiamâraa e tiaturi-roa-hfa nei.
Ua tae mai te mau faaroo atoa i taua pureraa rahi, e ua tahoe
i roto i te here hoe ia Farani, mai te tiaturi e, eita e maoro roa e
ahu faahou à oia i to‘na ahu nehenehe.
—
Haapiiraa Bibilia
Te perophefa ra o Isaia.
(A hio i te Vea no Noema )
I teie âva‘e î mairi aenei, ua hio tatou i te huru no teie Peropheta, oia hoi
Isaia-Hoe (Pene I-XXXIX). E hio tatou i teie nei, i te parau tumu ta’na î
a‘o, o te parau ïa no te Afua mo‘a, o ta‘na,i ite i te Hiero, i te orama (VI).
o
Ireira to Isaia ite-maitai-aloa-raa
E eaha te ravea e ora faahou
—
mai te
ai...
ia
o
i to’na iho viivii, e to te nunaa taatoa.
Iseraela tei taiva noa, maori ra; ia faataa-
mai to’na utu i tutuihia i te arahu
e tamâ ia Iseraela i ta’na hara,
faatupu i te tatarahapa. Ei reira te hoe huaai mo'a e fanau api mai
pau o lerusalema (6-13).
roa-hia ta’na hara i rapae;
anta
ai
E
na
ia tutuihia
te mau utua riaria e
—
vai nei
VE A
4
Na roto i to’na
aihere
ama
noa
orairaa
taatoa, ua tau noa to Isaia mata i nia. i teie pû
te mo‘a
no
POROTET^AN
o
lehova; mai te leta auahi i te
urauraraa.
O lehova te mo‘a, te mo‘a no Iseraela. — E taua mo‘a o lehova nei, o
te amuiraa ïa no to’na mau maitai hau ê: te aroha, te parau-tia, te parau
abc],.
mau, te
porovida etc..
taua mo‘a
—
Te hanahana
o
lehova,
o
te faaite-atea-raa ïa no
ra.
O te parau tumu ïa ta Tsaia i a‘o, mai te îaaherehere dre i to'na nunaa,
parauhia’i oia i te Peropheta no te mo'a o lehova.
i
III.
—
Tatuhaàraa i te huka no Isaia.
E 3 tau tuhaa taa ê roa, e te
1.
—
Tuhaa hoê.
■—
taa ê tei amuihia ei
faito ore-te
roaraa.
I roto i teie tuhaa mai te
mea
e, e
toru tau buka rii
hoe, oia hoi:
Buka hoê: l-XII: E
mau
tohu
no
luda
e
no
Iseraela;
Buka
piti: XIII-XXVII: E mau tohu no te mau nunaa èè:
luda, e te mau enemi
no luda ; to te Atua faatia faahouraa i to’na pupu taata.
2.
Tuhaa piti. — Tuhaa tuatapaparaa ïa. E 4 tau pene: XXXVIXXXIX. No roto mai ïa mau parau i te tahi buka taa ê no Hezekia, tei papaihia e Isaia (a hio;II Par. 32-32) e o tei tuuhia i teie vahi. — Te faatia
nei teie tau pene i te parau no Hezekia i te tau i ite ai oia i na ati rahi e
piti : to lerusalema haaatiraahia e te nuu no Senakeriba. e te ma‘i rahi no
Hezechia tei faaorahia i te pure a Isaia.
Buka toru: XXVIII-XXXV: To te Atua haavaraa ia
3.
—
Tuhaa toru.
Pene XL-LXVI,
—
—
E buka taa'eatoa teie, e te tino
hoe. Area râ, ia taio
maitaihia teie tuhaa Toru nei, e tupu te manao e: e
taata ê tei papai i teie tuhaa, e e taata ê tei papai i te tuhaa I e te IL —
No reira i manaohia’i, mai mua mai e : na te hoe peropheta ite-ore-hia
no te titiraa, na te hoe pipi no leremia teie tuhaa i papai, a parahi ai
oia i Babulonia, e aore ra i lerusalema, hou rii a‘e i te tau i faatiama’i Kuro
i te
mau
ati luda titi...
I roto i teie tuhaa toru nei, ua
e ua
riro te Mesia ei
“tavini
fatata te mau titi i te hoi mai i lerusalema ;
lehova; ua ano hoi o lerusalema; ua
no
pau.te hiero; e tei roto Iseraela i te oto e te pouri, e te paruparu, i
îaaitoito noa’i Isaia Piti nei ia‘na, e i tâmahanahana’i.
E toru tau
amaa
i roto i te tuhaa toru nei
:
Pene 40-48: Ua fatata te mau titi i te hoi i to ratou fenua; te taata
ïa.
rahi i reira, o Kuro
Pene 49-57: Te parau rahi i reira : Te oral Te taata rahi i reira ; o te
no lehova, e tiarama no te mau nunaa, e faaora no Iseraela.
tavini ïa
»
Te hanahana rahi à mûri nei no Iseraela i faaorahia. Te parau rahi:
lerusalema, te oire herehia e lehova, tei tâmâhia î ta’na hara.
VEA
IV.
Te hnru
—
I rofo i te Tuhaa
Tavini ïa
i te
no
fenua; ia
mau
iho
ora
ei
Hoe,
au
mau
ora no
Emanuda to'na i‘oa;
i te tuhaa toru; o te
Peropheta, e poro oia i te ora
i to’na toroa Ani, e faatupu oia i te Hau e te Pafenua; ia au i to’na toroa Tahaa, e pûpû oia i to’na
o
au
to te
e
e
i to’na toroa
ao.
E faarue râ hoi Iseraela
tae noa’tu i te mahana
i
te Mesia i roto i te buJta no Isàia.
o
lehova. la
rau-tia i nia i te
POROTETANI
ia’na;
e maa
riro ai te
ora o
“toea iti”
te
mau
noa
te fariu maî ia’na, e
etene ei
uputa no te ora
Iseraela.
no
To tatou
(E rata
na
mau
Teuira
tamarii faehau tahiti.
a
Maruhi, Qrometm-ISuu),
Canal de
Suez-Aiphiti; i te 20 no Atete 1941.
ma e, laorana outou i te Atua mau i tefarereiraa i teie rata poto noa. Te tumu i poto roa’i teie rata no te mea,
e mea opani-roa-hia te rata.
Te faaite noa’tu nei au ia oe e : tel roto vau i te fare-ma‘i i onei,
...
E hoa here
i Canal de Suez nei, e ma‘i to‘u, e ua
tàpühia vau e te taote; tei
appendicite. Ua ora râ, e te faaineine nei au i te reva’tu i
Aferita, tei reira te mau Tamarii Tahiti...
Te haamana'o noa nei au î teie mau mahana, i te Apooraa Rahi.
te opu ; e
Teparau no te tamai, te haere noa nei ïa; eita vau e faatia i te
reira. Teie râ, te mana'o nei au, ia tia i te Fatu, e riro paha tatou i
te farerei i te hopea o teie matahiti e aore ra i te matahiti 1942.
Tei te Fatu râ te parau; ia hio noatehuru o te tamai, te poto nei
te taime ia tia i te Fatu.
E
mea
anihia
e au
i faatiahia’i. Ahiri
i te taote
e ere
e papai au i te rata; no te orometua
te orometua, eita e faatiahia mai, no te
papai tahiti, eita ratou e ite ia hiopoa i te rata. No te
here na te Paratane te Tamarii Tahiti, no reira te here
rahi nei teie mau Paratane ia‘u, i te orometua porotetani. E te maere
nei ratou i to te Tamarii Tahiti taeraa mai i te tamai, no te atea.
Teie fare-ma‘i, na te Paratane ïa, no te matahiti 1940 nei; i teie
mahana 1200 taata ma‘i; e ma‘i noa to te tahi pae.
Tefaaoti nei au i tau rata mai te aroha tumu ia outou pauroa.
mea e mea
mea
râ
e mea
Na te outou tamaiti here
i te faaroo
Teuira, orometua.
6
VEA
POROTETANI
To tatou Vea
0 Titeraa teie, te ava'e
tomo i te matahiti
Tahiti nei
e
to te
hopea o te matahiti. Ua fatata tatou i te
api.. Te anihia nei te mau hoa no te vea — to
mau
tuhaa
—
ia aufau maite ratou i ta ratou utua
iti, mal te taupupu ore, i feie hopea matahiti, tomo ai ratou i roto
i te tau apî mai te hio ore i mûri. Tei ore 1 papu maitai i ta
ratou utua, e ani ïa i te huru i te orometua, e a hio atoa i nia i te
hihi
O
te
vea.
Te hoe raatira rahi
1 mutaa
iho, te
i nia i te mau mouâ no te hoe fenua papaa, te
mataûhia, o tei mairihia te io‘a: te Waapaa,
ora i ta’na mau faaheporaa uâna rahi; e aueue rahi to
e te mataû i to’na mau ririraa.
ora ra,
hoe raatira rahi riaria
Aita
e
raataeinaa
faahepo
e
te taata i to’na aro,
e
te
A tae atu ai i te tahi
mahana, ua tono oia i te vea e tii i te taata tupai
aravihi, i to’na oire iti, ia tae hua mai i mua i to’na
ia’na:
auri tei hau a‘e i te
aro, e ua parau
E hamani mai
I reira
Te
rate
ra
oe
tupai noa ra te hamara i te auri vea vea, mai te faaea ore; te tuati noa
ohipa nei i te tahi pona i te tahi pona; — e oti roa iho ra. —
e
faaite i te fifi auri
nei i te
raatira
rahi
mats'u.
E
oioi râ oia i te tuô ia’na, mai te riri rahi:
Aita to’na
te
haaparari.
rave
To’na ïa haereraa
mea
i te tahi fifi auri, aore roa e taata e tia ia
raveraa i ta’na ohipa, mai te itoito rahi.
to teie taata
i au! hoe a’e
roa
roaraa
faahou mai teie, e au ai.
Tupai faahou aéra oia i te hoe mau auri api, e te rahi
faira; e, i te otiraa, faaite aéra i to’na raatira taehae ra.
e te
paari mai
la roa’tu â! — la roa’tu â! — (o te reo ïa ta’na i uuru).
Ua paruparu roa te aau no te tupai auri, e ua oto: ua mataû
faarue i teie ohipa; no reira oia i rave faahou ai i te ohipa nei,
tît! te huru.
—
E i le otiraa, ua
râ oià i te
mai te hoe
haafatata mai oia i pihaiiho i to’na fatu,
mai le hee i to’na pae avae.
E ta‘u fatu e! cita anei
e
tia ia
oe
ia faaea rii au! Aitâ hoe taata i
tupai
i te hoe fifi auri mai teie te roa!
Eaha! te ani nei
oe
E i taua taime ra, ua
teie tgata iti
auri,
e
aau
ia faaea rii oe! Atira!
na
reira ïa.
faaue te tavana nei i to'na
teitei, ia ruuruuhia to’na rima
tavini ia haruhia
to’na avae i teie fifi
mau
e
ia huri-roa-hia i te fare auri, i te piha pouri roa a’e,
—
O te
i te
7
POROTETANI
VEA
o te parapole nei. E riro râ paha te tahi i te ani mai
O vai râ teie raatira o tei haavi noa i te taata ia au i ta’na mau
hopea teie
auraa.
peu? O te haapau to’na i‘oa, te Arii no te pô, o Satani. Te faahepo
e
'
te haavî nei i te taata
rahi. Te faaue nei oia i te taata
e rave
e rave
nei
rahi
ia tupaî ratou i te mau fifi auri o te ruuruu îa ratou iho araua'e — E
te feia pere moni e, e te feia inu ava e, te feia aau viivii e te taiva, e
te feia rave hara e rave rahi te huru, te tupaipai noa nei outou i to ontou
iho fifi auri
ohipa; aita
Teie râ,
outou ati;
te
o
e
ia outou ; taua mau
ruuruu
puai taata
e
auri
ra, o
ta outou ïa mau
parari ai!
hio te Atua i to
ua faaroo i to outou auê; ua tupu to’na aroha ia outou. No
reira oia i tono ai i ta’na Tamaiti ia lesu, e poro i te mau tîtî i te tiamaraa, e faahoi i te feia tei mau i te auri, e e faaite i te matahiti faaoraraa
a
o
te Fatu,
tei
—
ore
i tia i te taata, e tia i te Atua
Eita’nei
e
oe
—
ua
farii atoa i taua faaoraraa ra?
P^RAU RII ^Pl
I.
rii
Bulta Idmene tamarii.
—
te
no
mau
e au na te feia
Ua tauihia te hoo
46 himene
hoo.
—
—■
Ua oti atura taua buka i te neineihia. Ua maoro
teie tau tamai. 102 hîmene e au na te tamarii.
paari. — Ani mai i na peretiteni. Tma toru toata, te
taupnpuraa no
o
te ABATAl BIBILIA: toru tara toru toata,
hoe.
II. — Ua pohe roa to tatou hoa here o Mehao Vahiné, no Pora-Pora. Mai mua
rii mai to’na pohepohe-noa-raa i Faanui, ua puta i te toetoe, e ua tutoohia. Ua tii
hia oia e te fetii, e ua arataihia-mai i Papeete (Patutoa). Tei reira to’na poheraa
i te 18 no Noema. Ua hunahia oia i Paura, i te 19 Noema. — Na Verenie,
Peretiteni te pureraa i te fare-pure a te Atiu, e na M'^Charpier te pae apoo. —
Ua faahitihia te huru o teie tavini vahiné o te Atua: to’na itoito, to’na anaanatae i te rave i te ohipa a te Atua. Ua tauturu maitai oia i to’na hoa ia
Mehao tane, i ta’na mau ohipa i
mahorahora e te farii haapoupou
III.
—
i Maiao.
Faanui e i Pora-Pora taatoa. E vahiné
i te mau ratefe.
Ua faatia mai o Tapa‘o, orometua i to’na tere haamauraa ia
I te tapaeraa i Maiao (9 no atopa) te tomoraahia te
—
aau
Taoa ma
fare oro¬
api; i te pô no taua mahana maha ra, te pureraa haamauraa. (Isaia
54-1) Ua farii o Nuu a Tauniua, diatono metua na roto i te i‘oa o te paroita
e to te fenua; e na tao‘a te pae hopea. I to mûri iho sapati e sapati oro‘a ïa;
metua
na
0
Tao'a te pureraa.
te
Ua
mauruuru to
Maiao:
ua noaa
faahou te faatere
paroita.
IV.
—
Te Tamai Bahi (24 noema 1Q41).
ùâna"‘e te riaria i tuutuu i te avae noe¬
piti. —■ Ua hinaaro roa o Hitler i te
hau, ia Moscou, i te pae matamua no noema;
e ua tohu oia —■ na roto i te hoe oreroraa rahi e: eita e ore i te roaa taua
oire ra; e inaha! te atea noa nei â te nuu purutia. Area rà, e mau ûraa puai
roa e te faaherehere ore; aita e hiohia nei te pohe rahi o te taata. Ua tausani
1. I Rutia.
—
Aita te
mau aroraa
i
ma; e mau aroraa puai roa
haru i te oire rahi faatereraa
%
e ua
tausani tei pohe roa. E ua tae i te tau toetoe roa; e hiona rahi! E te ûa
tahi mau mahana; e mau te mau huira pupuhi fenua, e te mau
toétoe i te
4
na pae e
tanks i roto i te vari. E
no
te atea rahi te
mau
tiaraa tamai i te fenua puru-
otipa iti rahi te faatae i nia i.te leni te mauhaa tamai, e te rahiraa taata
e au ai. E rave rahi te taata maramarama tei parau e: e ati rahi to te mau nuu
purutia; e piti tau enemi puai ta ratoue aro nei iRutia, maori râ te mau nuu
tia,
e
aito rutia, e te toetoe rahi.
I te pae i ra'ro i Eutia, i
te hiti no te miti ereere, ua haere rii o Purutia i
rahi riaria i tupu i na oire rutia i Kertsh e i Eostow; e ua
—^ I tè tahi mau vahi râ: o te nuu purutia tei otohe, ma
mua: e mau aroraa
riro i te
purutia
rahi.
te pau
2. J Luhia-Kurene.
(Aiferita). Ua tairi tau'e te mau paratane i te mau
puhapa etaeta i te otia fenua no Aiphiti. ■— üa huna
paratane i taua opuaraa rahi i feruri-atea-hia. üa haaputu ratou i te
rave rahi i nia i te otia, e te tanks, e te pahi-reva, e te mau huru
—■
Italia-Purutia i
nuu
maite te
faehau
e
e, i te taime ite^ore-hia — to raton ïa paturaa i te enemi — ua na
medehara to ratou titauraa i te miti, mai te tamata ite tapu i te mau nuu
Italia-Purutia na mûri... ia mau te enemi i roto i te tete-upea. E ua manuia
hoi. E iti te 15,000 faehau i faatltihia i na mahana e pae; e pau rahi tara
mauhaa’toa,
te
auri (tanks) to na pae e piti: e mau ûraa riaria^ rahi e te rahi hoi o te mau
pahi-reva paratane i te tauturu-etaeta-raa i taua paturaa ra. — Na tuâ atoa te
mau manua paratane i te tauturu i to uta.
Eaha mau te opuaraa a te Paratane i teie tâiriraa? Te parau nei te tahi
pae: te tamata nei ratou i te haavî roa i teie aihuaraau italia (Tripolitaine)
mana roa’tu ai ratou i nia i te miti rahi Méditerranée,... i te pae i Italiaapatoa. — Na te mahana e faaite i te opuaraa mau a Paratane, i teie patu¬
raa
rahi
e
haere nei.
Ua peapea rahi râ o Hitler raua Mussolini; e te faahepo nei raua i te Hau
Farani i Vichy, ia pûpû mai Farani i ta’na mau fenua i Aferita-apatoerau,
to’na nuu moana, e te mau oire etaeta,.. ei paruru i te Paratane, o te^ na
mua ratou te tae i reira. — Na te mahana e faaite i te huru mau.
Te vai ineine nei o Paratane raua o Marite no te farerei— Te faaineine maite atoa nei Tapone. —
o Paratane-Marite e haamata i te tapai; te
tiai nei raua e na Tapone e haamata. — I teie râ mau hopetoma, te tamata
nei te hoe auvaha mana rahi taaô
tei tonohia e Tapone i Marite, i te
paraparau maitai ia Marite, ia roaa te hoe faaauraa hau. — E hau râ anei?
3. I
Tapons.
—
i te ati tamai i te reira pae.
Na vai râ e haamata? — Eita
raa
—
V.
—
To tatou
tae atura ratou i
mau tamarii faehau. — Te faaite nei te tahi niuniu e: ua
nia i te leni aroraa. Aita râ i faaitehia e: teihea taua leni ra.
Hau. — Ua ani mai te Hau e ia a'ohia te taata tahiti:
hunahuna i te mau moni hu‘a. Ua varavara rii i mua ê
aenei; no te aha i varavara’i; Ua tapeapeahia e te taata; e ua papu i te Hau e:
taata tahiti atoa te tahi.
No reira, eiaha e na reira ! e ere i te ohipa maitai.
Faahoi i te reira i roto i te mau hooraa, ia maitai te mau haapaoraa ohipa.
VI.
eiaha
—
E poroi na te
mau e
tapeapea e e
—
Te taio-atoa-hia
ratou
mau
nei, i roto i te
utua rii
tiketi faahouhia
reira utua i teienei,
ta
vea a
te Hau e: te feia tei
ore
â i aufau ita
(moni
(no te
purumu etc.) eiaha e. tiai i ie.tiketi ia tae ata; eita e
varavara otepepaiteie tau). .Haere râ e faaoti i te
eiaha ia peapea, a mûri a‘e.
Impbimbeib Elie F. JUVENTIN
.
Rue du Commandant Destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1941