EPM_Vea Porotetani_194109.pdf
- extracted text
-
Te 41 0 te Matahiti
-
TETEPA 1941 -
Hihi 9.
VEA POROTETANI
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAr MAORI RA O TEI HAAMAO
HIA RA, OIA HOI TE
HOO
Mesia RA O lESU. — I Korinetia 3, 11.
I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
HOÊ: HOÊ TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
Oro'a faatahinuraa orometua
la au i te faaotiraa na te Apooraa Rahi Amui, ua faataahia o Titea
Avae, e o Timona Lenoir, e o Beniamina a Teuru, e o Terupe a
lotefa, no te toro'a mo‘a.
a
Oro‘a tahinuraa no Titea a Avae e no Timona Lenoir.
Ua tupu ïa oro'a i Papeete ( Paofai ) i te pô hopea no te Apooraa
Rahi oia hoi i te faraide, i te 22 no Atete, i te hora hitu e te afa.—
Ua î roa te Hiero hou te hora mau, i te paroita no Papeete, e i te
mau huru taata tei haere mai e mataitai, to tera reo e to tera faaroo.
Il I te taime i tomo ai te mau Peretiteni, e na orometua e piti ahuru
ma hoê,
tae noa’tu i na tavini api, i roto i te hiero, ua tia te mau
taata’toa, e ua himenehia te hoê himene amui' ( N° 155 : Te haamaitai nei matou ia oe, e te Atua ! ) E mea hanahana roa. — Ua
parahi na tavini api i to raua parahiraa, i ropu, i mua mai i te airaamaa no te oroa Euphari, ma te fariu tia i te pae parupiti — Haamatahia’tura te pureraa mai tei matarohia. — Na Tapao orometua
te pure ropu, e na M.. Preiss, Peretiteni no te Tuhaa IV te aoraa
(loane XX : 19-23). Eita e moe i te taata e i na tavini api te mau
parau faaitoitoraa taaê roa ta’na i a‘o i taua pô ra, i te faaitoitoraa
i te feia faaroo ia haapao ratou i te faaroo mai te turori ore, e i na
tavini api tei tonohia e te Patu i roto i ta’na ovine. — Na Verenie,
Peretiteni no te A. R. i ui i te mau uiraa tei matarohia, e ua farii
papu mai na tavini api ; faataahia’tura raua, na roto i te tuuraa rima,
e na roto i te mana o te Varua-Maitai, ta Tearo orometua i ani i te
Atua, na roto i te pure. -- Himene ihora te mauïpipi-orometua i te
himene tahinuraa.
Tia aéra Timona Lenoir e o Titea a Avae, mai telfaaite"ijto raua
aroha i te mau taata atoa, e to raua oaoa i teie oro'a rahi haïïRhana
: 2'
.
VEA
POROTETANI
tei riro ei omuaraa nehenehe no te ohipa o te Fatu ta raua e rave i
teie nei, i roto i na paroita e tonohia’i raua. — E reva oTitea i Rimatara, e faatere i te Paroita i Amaru, o tei maiti ia’na. la Tiraopa râ,
ei Tahiti ïa oià.
E
aoraa
îe feia metua
no
losua: 24: 15
v.
h.
—
to ratou
e
Area vau, e
ufuafare
to‘u atoa ra utuafare, e
haamori ïa malou ia lehova.
Ua haamata faahoti te
haapiiraa hepetoma; ua hoi faahou mai te
e i tera vahi; ua tapapa
faahou ratou i to ratou mau fare haapiiraa, ia roaa te ite e te
haapaoraa
mau
mau
tamarii haapii tei purara haere i tera vahi
maitai.
Ei uputa te reira, ia paraparau rii tatou i te parau no te
utuafare, no te
feia metua e ta ratou mau tamarii.
TUMU I: Eaha
na
parau e piti ta tatou e mauruuru
nei, 1 roto i teie reo ^ losua?
1.
—
O to losua ta faataaraa
ia’na iho no lehova. (Area vau. .)
aroha rahi tei faatiahia i te pene hopea no te buka no losua ;
E parau
.
o to teie aito aoraa hopea ia Iseraela tei tairuru i Sekema. Te faaara nei oia
ia ratou i te mau faahemaraa ta ratou e farerei : te faahemaraa no te faatau
(ua
pau te
fenua Kanaana; aita e tamai faahou), e te faahemaraa no te haa-
moriraa idolo (te vai noa ra e hitu nunaa
etene i Kanaana i te reira anotau),
E te faaue nei oia ia Iseraela ia faataa ratou i to ratou
manao
i ta ratou
haamori. la’na râ, ua taa ena ïa : o lehova ïa. — Aita e fea pitiraa i roto
i te aau o teie aito o tei tâvini i te Atua, e o ta te Atua i haamaitai i te
e
mau
mahana’toa.
E hioraa rahi losua nei na te mau metua,
te tamatanei te Diabolo i te hauti
mau metua
o
area
vau..
faatere utuafare. I teie anotau,
mau
ohipa mo'a, e i te urne i te
i te e‘a o te ino, o te paruparu, o te taiva.
losua,
atura
i te
.
e
o
tei
ore
..
E hioraa mahanahana
i haamâ i te faaite i te aro o te taata atoa e :
tamau â vau i te tavini i te Atua.
2. — O to losua ïa faataa-atoa-raa
i to’na utuafare, no lehova.
Te amui nei oia i to’na iho i roto i ta’na faataaraa, oia hoi: ta’na
vahiné,
e
ta’na mau tamarii
e
to’na utuafare tavini. Te
piti ïà o te hioraa. E hia
metua, i Tahiti nei, tei manaonao rahi i te ora
marii? E ohipa rahi mau ta ratou e rave nei
vanta
no
o
to ratou
mau
ta¬
te ora tino a taua mau
VEA
POROTETANI
3 '
taniârii herehia ra. Te faarue nei fe vetahi i to ratou fenua
aia, e te puhapa
nei i Tahiti, no to ratou hinaaro ia roaa te ite, te maramarama i ta raton
mau tamarii. Ua rahi râ anei tei
tapitapi i te ora varua o ta ratou mau
tamarii? Te vai
ra
hoi ;
teie râ, ua rahi roa o tei tmi noa i ta ratoü mau
tamarii, ia taiva i te pureraa e i te
mau
haapiiraa faaroo; aita e pureraa
fetii rave-tumu-hia i te utuafare; o te haapiiraa o te
purumu e te mau pen
riaria i reira, tei taaoromaihia. la paari taua mau tamarii ra, eita ratou e
mata'u i te Atua :
te utuafare
e e
losua!
o
riro te vetahi ei otoraa
na
te metua tane. — Mea ês
To’na oaoa, o te ite ïa e: te
tamarii i te parau mau.
haapao ra ta’na mau
—
Opdnî : E te feia metua e, ia riro mau te tapu hopea ua losua ei tapu
atoa
na
i teie tau. — Ei tapu amui no te feia metua e no te tamarii
oe,
atoa. I reira
e au
i te I loane
ai i te feia metua e i te mau tamarii te reo a loane i roto
II, 12-13.
Mau parau
1.
—
rii maitatai ia feruri.
Te feia faaroo
e
te ava.
Te
papai mai nei te tahi orometua tono, no Aferita Ropu :
E 211 ekalesia (taeae, tuahine) i roto i ta‘u Paroita. E 60 tel
faaôhia i teie matahiti. Ane te mau rê faahiahia aliiri i tia i teie
iti ia
haere i mua, ma te haapau atu, e ia pau atu à te
fenua nei i te Evanelia. Te tahi pae liôi, na haamata ïa ratou,
ma te itoito. Area râ te hoe enemi rahi, i ouei, o te inu-ava ïa.
nuu
Aue ïa demoni e, te demoni o te inu-ava! No te feia faaroo, aita
ïa e tiaturiraa i te hoê oraraa api o te riro ia’na le rê, mai te mea
aita te mana no te ava i haavîhia. No rcira matou i tamau ai i
te ani i to matou
Te
ava.
imi manao ia
haapae roa ratou i te inufaahepohia nei ratou ia faataa ratou i to ratou manao i
mau
te fatu ta ratou e tavini:
2.
—
E
119-16 V.
...
iti
0
ore
roa
o
te Ava anei e aore ra, o te Atua anei !
vau
e
haamoe i ta
oe parau.
(Sal.
h,).
Ua puta roa tou aau i te toetoe i to‘u hioraa i te hoe buka
te Faufaa Api a te hoe tamaiti api (16 matahiti) ta te tahi
orometua i horoa mai ia’na.
Ua itehia ïa taua buka iti
i to’na
ra
i nia i to’na airaamaa, i mûri a‘e
poheraa. I nia i te api matamua, teie te parau ta taua
tamaiti ra i papai: « Te tapu nei au ei e taio maite au i te. Pa¬
rau a te Atua ite mau mahana atoa, ia au i te parau ta'u i faâ-'
4
VE A
POROTET'AN
tia f te mahana i fariihia'i au i roto i te Ekalesia. E to‘u metua i te ao e! ia maîri tele buka i roto i te rima maitai, i mûri
a‘e i to‘u
poheraa.
oia i te hoe
ia taio pinepinehia
e
».
E ua papal faatiou
parau iti a, i raro roa i taua api ra : « la horoa
mai te Atua i te faaroo e te oaoa i te feia’toa o te riro ia ratou
maa
teie buka i mûri a‘e ia‘u
».
E tau boa
api e! ua faaea’tura oe, i teie nei, i pihai iho i te
Earau ora, ta oeLi.here na roto i te Parau i papaihia. la tia i te
hoe
ia
taata
mau
i
oe
api e rave rahi, ia pee i ta oe ohipa, e ia tapapa
nia, i te fare-metua ra !
3. Na vai eîaaite mai i te maitaiia tatou nei. (Sal.
4-6).
I te 8
Tetepa, matahiti '1870, te reva ra 10 taurearea, e tapaiuraa i nia i te moua teitei, i te “Mont-Blanc” 4810
metera i te teitei. Roohia ihora ratou i te hoe puahiohio hiona,
no
mata i te
e moe
roa
i raro,
roa
e
aéra
aita
ia ratou tee'a. Hinaaro noa’i ratou i te hoi mai
roa e ravea
taa faahou.
—
faahou : aita e e‘a.
e
hoe iti a‘e; eita
I te itearaahia to ratou mau tino
pohe, tau
rii, i
mahana i mûri a‘e, te ite-atoaraahia e: e pae a'e metera
pihai mai, te reira te e'a mau ; e ahiri ratou i tae i reira, ua ora
paatoa ïa.
Te tupu noa nei tera parau aroha rahi. E hia râ taata, e ati
a‘e ia tatou tei mana'o noa i te mau manao e rave rahi. Te
hinaaro nei te tahi pae ia roaa oioi mai ia ratou te mau faufaa
noa
O
teie nei ao; te tahi pae, te hiaai rahi nei i te mau arearearaa
ao. E te hopea iho ra, te vai noa nei te oto i roto i
O
teie néi
te
aau ;
aita e vahi api ; te ere nei ratou i te oaoa e te hau.
Ahiri e pili a‘e metera i pihai mai, to ratou imiraa, ua itea ïa
ia ratou te e‘a mau o te oaoa e te hau. Ahiri ratou i faaroo i te
mau tiaororaa o te Evanelia, e te reo o lesu i te parauraa mai:
«■
E haere mai outou ia‘u nei, e. te feia’toa tei haa rahi e tei teimaha
i
te'hopoia, e na'u outou e faaora m.
Haapiiraa Bibilia
Te mau
peropheta no Iseraela.
Te haamata nei tatou, i teie nei, i te tuhaa maha no te Faufaa Tahito,
oia hoi te Tuhaa no te mau Peropheta. Hou tatou e haamata’i i te feruri
ta-tai-tahi i te
e
au,
mau
ci «nuaraa.
peropheta, e parauparau rii tatou i te hoê mau vahi
VEA
I,—
I,
Eaha te
—
mau
POROTETANI
5
peropheta.
la au ia Aberahama, tei mairihia e te Atua i te i‘oa ra:
peropheta (Geu,
20-7) oia’toa te nunaa a te Atua: e rave rahi ta’na mau peropheta, oia
I,—
hoi teie
nuu
ra
mau
tiarama tei
anaana
i to’na tere
roto
na
ia Samuela ) e aore ra ;
mai i roto i
te
pouri, ei aratai i taua
pererina. Lia parauhia ratou: e Hi'o (mai
Peropheta ( mai ia Natana ). E ere râ ta ratou
ohipa i te tohu i te mau mea e tupu a mûri atu. Teie râ ta ratou ohipa
mau, to taua mau peropheta (tane e te vahiné) : o te faaite i to ratou mau taeae
hui raatira i te mau mana'o e te mau
opuaraa ta te Atua i heheu tia
mai ia ratou. E mau faaueraa ïa, e aore ra e mau
parau faariaria, e aore
e
atoa, e mau fafauraa parau oaoa rahi.
Hou te mau peropheta, tei amuihia i roto i te tuhaa maha o te F. T.,
te vai
Mose, te peropheta Nui no Iseraela i roto i te medebara, e
Samuela, o tei haamau i te haapiiraa a te mau peropheta, tei reira te
mau taata api, tei uruhia e te
Varua, i te haapiiraahia i taua toro‘a mo'a ra.
o
Te
ra
o
Te mau puka a te mau
buka
peropheta.
tuhaa IV o te F. T., oia hoi na buka 17, ua
papai ana'ehia ïa, i roto i te area no te matahiti 850 tae roa mai i te
mat. 430 hou I. M. Eita râ tatou e maitai ia haapapu maitai i te mata¬
hiti mau i papaihia'i te tahi e te tahi.-— Ua parauhia hoi te tahi pae: e
mau peropheta rarahi, e te tahi pae ; e mau peropheta nainai, ei faataaraa
mau
no
te
i te hutu o to ratou anairaahia i roto i te
Bibilia. Eita râ teie nanairaa
é au i 'te tau mau i papaihia’i taua mau buka ra.
Oia’toa te
tei papaihia i roto i taua mau buka ra: e hape
iho i haaputuputu i te reira e ua
tano te tau mau i papaihia’i.— Aita’toa te mau parau i hope maitai ; e
mau vaehaa ana'e no te mau a'oraa, tei roaa mai ia tatou, e o te ore e
mau
parau
tatou ia mana‘o e, na te mau peropheta
nehenehe ia tatou ia faatano maitai i te matahiti i
papaihia’i.
Te ohipa a te mau peropheta.
rahi te parau no teie mau huru taata, tei fâ mai i
tuatapaparaa parau no te mau anotau tahito. Inaha mea taaê
roa ratou, te tahi i te tahi, na roto i to ratou paariraa ; teie râ ; ua uru
ana'ehia ratou i te Varua hoê; hoê â o ratou hereraa i to ratou ai‘a;
hoê â hohonuraa to ratou paieti e to ratou faaroo.— E mau alto ana'e,
tei ore i mâmû noa ; ua aro râ ratou i te paieti rapae, e te haavare o to
E parau maere
roto i te
hahae ratou i te ahu tapoi tei tapoi i te mau viivii varua
riaria rahi no te haamoriraa, no to ratou tau.— Mai te mea e, te parau
ana'e ra ratou : e varua te Atua, e te feia e haamori la’na ra, e haaratou
nunaa ;
mori ïà
ma
ua
te
Varua ete parau mau, e tia’L (loa.
4. 24.). E mau aito
6
VEA
ab).
E
au
ia ratou
ananahi
e
ananahi
ana’e.
papai ratou,.
.
ei
te
POROTETANI
reo
no
atura,
lesu:
E haere
( Luk. 13. 33).
râ
auanei, e
vau
la a‘0'ratou, e aore ra, ia
ïa ia faanuu i to ratou
ravea
noa
mau
taeae i
mua.—
Teie râ, mai te mea e mau taata ratou no to ratou
tau, te hi‘o atoa
nei ratou i mua, e i mua roa. Te vauvau nei ratou i te
tapa‘o e au ia
titau
te faaitoito nei ratou i ta ratou mau taeae i te mau
parau rarahi
ta ratou
tohu nei. E
e
faaite atoa nei ratou
ia faaite
ratou i
i te mahana ta te
teutu a riaria
Atua
o
te tupu
mau, te
faatupu — te mahana o
lehova
e upootia’i.te maitai, e
pohe ai te mana o te ino, na roto i
to te Atua faatupuraa i te arii o te hau, te
Mesia, o te faaapî i te mau
e
—
mea’toa.
IV,— Tatnhaaraa
1. Te
lOELA.
mau
peropheta
Te faaite nei
i
te
mau
no
te
iva
raua
e:
e
peropheta.
o te
u'i
(hou lesu):
riro Siona ei faaearaa arii
e
OBATIAi
te mo‘a no
lehova.
2. Te mau "^peropheta no te va‘u o te u‘i:
To te basileia no Iseraela: lona, Amosa, Hosea,
To te basileia no luda: Mika, Isaia.
3. Te mau peropheta no te hitu o te uH\ Nahuma
( te pauraa no
Nineva ) Habakuka ( te pauraa no Babulonia
) ; Zephania raua o leremia,
4.
Piti
5.
Te
mau
peropheta no te tîtîraa: Ezechiela, Daniela, e te Isaia-
(XL. - LXVl).
Te
mau
peropheta
no
te hoiraa mai mai te tîtîraa mai:
Zekaria, Malaki.
Hagai,
Tomoraa fare putuputuraa no Temae (Moorea)
no
Te papai mai nei o Tapa'o, orometua, i te hoê rata, ei faaravairaa i te
parau
te tomoraa no taua fare
ra,
« Ua
tupu ïa oro‘a i te 10 no Tiurai 1941. Ua hamanihia taua fare ra
i te matahiti 1927 ; mai te reira matahiti, vai noa’tura na roto i te mau fifi. E
ua imihia’tura te mau ravea atoa no te
talararaa, mai te tau mai â o Moreau,
Peretiteni no te Tuhaa III, e tae roa mai i teie tau no te Peretiteni
api, no
Verenie, papu atu ai, e ua afaro roa’tura i teie nei. No reira i tupu ai taua
—•
nehenehe roa ra, tei faaterehia e Tapao orometua no Haapiti e na oro¬
Papetoai e to Teavaro-Teaharoa, tei haamauhia i'roto i taua paroita
ra, i te matahiti 1941 nei (7 no Fepuare).
I te taime tomoraa, ia oti te himene tomoraa, ua tia mai te diakono no taua
Amuiraa ra, ua ite i te maumanihini atoa. Na Tapao i taviri i te
oro‘a
metua no
opani; na
Tavana, na Mataitai i tomo. Na Tapao te a‘oraa: Isaia 62; 1— E ia oti
taua pae ra, ua haapa'ohia te
pae tino. E tamaaraa maitai roa e te au rahi roa.
I te pô, na Tetuanui orometua no
Papetoai te tuaroi parau. Ohipa I -13.te
E putuputuraa anaanatae roa. —
Tapao orometua.
VEA
1.-
POROTETANI
7
PARAIS RII ^P!
oMpa maiiai rahi.
Tirani
mai
e:
anotau tama‘i.
ia rê
o
e
niea
faahialiia
—
te
Ua faatia mai te hoê taata tei ria Niuhum
o
te taata
üa tahoe maitai te fenua taatoa
Paratane i teie Tama‘i Rahi.
—
i te reira
fenua, i teie
i te
ohipa tauturu i te hau,
A taa noa’tu ai te mau
ohipa tei
ravehia e te hui taata, i taua vahi
ra, teie te tahi : i te hora avatea, i te mau
mahana’toa, te pâte nei te hoê hora rahi, i te mau oire rarahi. E ua faaroo
te taata i taua
ana'e
i te hoê
taime
maa
pateraa, ua faaea te mau taata i te rave i te ohipa,
taime iti poto, te taata i to’na
vahi, te taata i to’na vahi. Ei
faatupuaraa; ei taime pureraa; ei taime aniraa i te Atua ia rê o Pa¬
ratane
e te mau fenna
i au mai; ia maitai te mau tamarii faehau
(tote
fenua, moana, reva ;) ia maitai te mau vahiné faehau e ta ratou mau
tamarii; ia itoito te mau rave-ohipa e to mûri i te leni... ; ia tupu te Hau
o te Atua i teie nei
ao, e ia î te fenua i te ite i te Atua.
nuu
Ua parauhia e: e peu maitai roa te reira ei tahoê maitairaa i te aau o te
taata, i te aro o te Atua. E tupu te mahanahana o te aau e te itoito, e te
mana'o mâ.
2. Te Tama‘î Bahi.
I Rutia.
Ua tamau noa
( 20 no Atete )
Aita taua tama‘i ra i paruparu na roto i teie ava‘e Atete.
to’na u‘ana.., i te pae no na oire rarahi tuiroo no Rutia ta
—
Purutia i opua i te haru oioi noa oia hoi o
Leningrad, e o Moscou, e o Kiew.
0 Purutia e; e roaa taua na oire rai te ava‘e hoê
(22 no
Ua tohu
e
Tiurai)
inaha, e tae roa mai i teie nei, te atea noa nei â Purutia i ta«a na tapa'o
nei...
no to’na ra peapea i taua vahi ra, ua tairi atura ratou i te
pae i rare,
Ukraine, e ua haere rii mau ratou i mua; aita râ te sitona no taua vahi
sitona ra i roaa mai; e te faariro nei Rutia i te mau vaehaa fenua ta’na e
i
faarue nei ei meclebara, oia hoi ei
mea faufaa ore na
te enemi.—■
Ua tiaturi Purutia e; e pau oioi o Rutia rahi, e e amahamaha te taata, e
tupu te orurehau e inaha! te ite nei oia e: te atea noa nei te tapa‘o. E te
peapea rahi nei Purutia i te mea e, te fatata roa nei te tau ûa, e te tau
toêtoê, e te hiona, o te riro ei haapeapearaa rahi ia ratou.
e
2. Te hoê apooraa moê i tûa roa.
no
Ua farerei o Churchill ( faatere hau rahi
Paratane) raua o Roosewelt, Peretiteni no te Repupilita marite, i tûa
i nia i te moana, i te hoê farereiraa moê rahi. Ua apee te hoê mau
no Paratane e no Marité i taua na aito, e ua feruri ratou
i te hoê mau parau tumu e te paari rahi no teie Tama‘i Rahi. Aita roa te
reira i heheuhia i to te ao; maori râ te hoê parau pororaa e: e amui etaeta
taua na fenua nei, e o Rutia’toa, no te faataeraa i teie Tama'i Rahi i te
rê,
e no te p.aturaa i te hoê ao api, o te ore
e haapeapea faahouhia e te mau
roa,
taata mana rahi
tama'i
tûatau. Ua faaite atoa raua ia Rutia
i te mau huru tauturu
e
au
ai.
e;
e
tauturu etaeta raua
ia’na,
Il
Ua parauhia e; ua farii faahou mai o Farani-Vichy
faaheporaa api ta Hitler i faahepo mai i nia ia’na ( mai te pûpû
mau aihuaraauafarani
i Aferita apatoerau, e i te oire ava paroo, ia
5. I Fa¥ani-Vichy.—
i te
mau
i te
Dakar, i te rima o te purutia, ei tama'iraa’tu ia Paratane, i teie mau area i
mua ). Ua parau hia e : te ralii nei te mau mana‘o patoitoi a te hui-raatira i
Farani, e te peapea hoi. Na te mahana e faaite e eaha maii te papuraa.
Te hoê pu‘u i-alii teie e tupu nei i te pae
hinaaro nei Tapone e haru i taua aihuaraau farani
4. E toru tau ma% yu'u rarahi.
i Iniiia-Tinito-Farani. ^'e
faufaa rahi i teie nei, ei haapeapearaa ia
Paratane raua o Marite. O Hitler
faahepo nei ia Tapone, ei ravea e paruparu ai te puai no Paratane i
teie mau ava'e aroraa rahi — Ua riro roa o Tapone i teie faaheporaa, e ua
teie
e
parauhia e: 150,000 faehau tapone i Indo-Chine. Teie râ : eita paha e maoro
e parari ai teie puu rahi, E û ïa Tapone ia Paratane-Marite.
Turetia. Te faahepo
Te piti o te puu ( aitea ïa i pê ) tei te otiafenua no
rahi nei Purutia-Italia ia Turetia e tomo i to raua pae i
teie nei, e faatia i
Ua otohe etaeta Turetia
e tae roa mai i teie nei; eita râ oia e maitai ia otohe noa; te faahepo nei
Purutia ia’na, ia faaite maramarama mai i ta’na faaotiraa.— Eita paha e ore :
e ô atoa O Turetia i roto i te tama'i i te mau ava'e i mua nei... Toe mai
ai na fenua rii o Suede raua o Suissa ( Helevetia ) tei ore â i paapaa i te
ta raua mau aniraa, mai
te tama‘i ia Rutia-Paratane.
auahi parare.—
pu‘u: tei te moana rahi Atelanetita. Ei ravea haapeapearaa
pahi no Paratane (e no Marite paha) i nia î taua moana ra, te
hinaaro nei Purutia e haru i te mau aihuaraau farani i Aferita-apatoerau e
ia Sénégal. Ta’na’toa opuaraa, e tuu i ta’na mau nuu ia haere na roto ia
Paniora, e haru paha i te fenua Potiti ( Portugal ) e i te Pare-Mato tuiroo
no Paratane, ia Gilbraltar.—
Te hi‘o tia nei te mata o to te ao i nia i taua na pu‘u rarahi o te parari i
Te toru
i te
o
te
mau
to’na
mau
mahana.
5. Te mau Tamarü Faehau.— Ua
faaite te Tavana Rahi i to Tahiti e: ua
niuniu o tei faaite e: ua tae atu to tatou mau Tamarü Faehau,
mai te maitai, i te fenua Kanaana, e ua fatata i te reva’tu i Damaseko.—
Mea maitai roa te tino e te varua. E te faaite atoa nei: e hapono i te mau
tae mai ta’na
rata, mai
teie te huru: “Bataillon du Pacifique —Forces Françaises Libres
du Moyen-Orient.” —
S^oni tauturu i
Ve‘a.
{25 no Atete i94i).
1. Baivavae:
Tauirai: 3 farane.
Papeete: Teura v. Brander 10 farane.
MAURUURU
Imfeuierie. Elie F.
JUVENTIN
—
Rue nu CoMMAnnANï Dbsxeemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1941