EPM_Vea Porotetani_194109.pdf
- Texte
-
Te 41
0
te Matahiti
-
TETEPA 1941
Hihi 9.
-
VEA POROTETANI
AITA’TU E NIU E TIA I
TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TE
HOO
Mesia
I TE MATAHITI
IA HAAMAr MAORI RA O TEI HAAMAO
RA O
lESU.
—
HOÊ: HOÊ
Ch. VERNIER,
I Korinetia 3, 11.
TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
Oro'a faatahinuraa orometua
au i te faaotiraa na te Apooraa Rahi Amui, ua faataahia o Titea
Avae, e o Timona Lenoir, e o Beniamina a Teuru, e o Terupe a
lotefa, no te toro'a mo‘a.
la
a
Oro‘a tahinuraa
no
Titea
a
Avae
e no
Timona Lenoir.
Ua tupu ïa oro'a i Papeete ( Paofai ) i te pô hopea no te Apooraa
Rahi oia hoi i te faraide, i te 22 no Atete, i te hora hitu e te afa.—
Ua î roa te Hiero hou te hora mau, i te paroita no Papeete, e i te
mau huru taata tei haere mai e mataitai, to tera reo e to tera faaroo.
Il I te taime i tomo ai te mau Peretiteni, e na orometua e piti ahuru
ma hoê,
tae noa’tu i na tavini api, i roto i te hiero, ua tia te mau
taata’toa, e ua himenehia te hoê himene amui' ( N° 155 : Te haamaitai nei matou ia oe, e te Atua ! ) E mea hanahana roa. — Ua
parahi na tavini api i to raua parahiraa, i ropu, i mua mai i te airaamaa no te oroa Euphari, ma te fariu tia i te pae parupiti — Haamatahia’tura te pureraa mai tei matarohia. — Na Tapao orometua
te pure ropu, e na M.. Preiss, Peretiteni no te Tuhaa IV te aoraa
(loane XX : 19-23). Eita e moe i te taata e i na tavini api te mau
parau faaitoitoraa taaê roa ta’na i a‘o i taua pô ra, i te faaitoitoraa
i te feia faaroo ia haapao ratou i te faaroo mai te turori ore, e i na
tavini api tei tonohia e te Patu i roto i ta’na ovine. — Na Verenie,
Peretiteni no te A. R. i ui i te mau uiraa tei matarohia, e ua farii
papu mai na tavini api ; faataahia’tura raua, na roto i te tuuraa rima,
e na roto i te mana o te Varua-Maitai, ta Tearo orometua i ani i te
Atua, na roto i te pure. -- Himene ihora te mauïpipi-orometua i te
himene tahinuraa.
Tia
aéra
aroha i te
Timona Lenoir e o Titea a Avae,
mau
taata atoa, e to raua oaoa i
mai telfaaite"ijto
raua
teie oro'a rahi haïïRhana
: 2'
.
VEA
tei riro ei
POROTETANI
nehenehe
te
ohipa
te Fatu ta raua e rave i
— E reva oTitea i Rimafaatere i te Paroita i Amaru, o tei maiti ia’na. la Tiraopa râ,
omuaraa
no
teie nei, i roto i na paroita e tonohia’i
tara,
e
o
raua.
ei Tahiti ïa oià.
E
aoraa
îe feia metua
no
losua: 24: 15
h.
v.
—
ufuafare
to ratou
e
Area vau, e
to‘u atoa
utuafare,
ra
e
haamori ïa malou ia lehova.
Ua haamata faahoti te
mau
haapiiraa hepetoma;
mau
tamarii haapii tei purara haere i tera vahi
faahou ratou i to ratou
mau
fare
haapiiraa, ia
e
ua hoi faahou mai te
i tera vahi; ua tapapa
ite
roaa te
te haapaoraa
e
maitai.
Ei
uputa te reira, ia paraparau rii tatou i te parau
feia metua
e
ta ratou
TUMU I: Eaha
na
parau e piti ta tatou e mauruuru
nei, 1 roto i teie
1.
—
O to losua ta
E parau
o
reo ^ losua?
faataaraa ia’na iho
aroha rahi tei faatiahia i te
to teie aito
ia ratou i te
aoraa
mau
te utuafare, no te
no
tamarii.
mau
no
lehova. (Area vau.
hopea
pene
te buka
no
no
hopea ia Iseraela tei tairuru i Sekema. Te faaara
faahemaraa ta ratou
e
farerei
te faahemaraa
:
no
.)
.
losua
;
nei oia
te faatau
(ua
fenua Kanaana; aita e tamai faahou), e te faahemaraa no te haamoriraa idolo (te vai noa ra e hitu nunaa etene i Kanaana i te reira
anotau),
pau te
E te faaue nei oia ia Iseraela ia faataa ratou i to ratou
e
haamori. la’na râ, ua taa ena ïa : o lehova ïa.
i te
aau
mau
o
teie aito
o
tei tâvini i te
E hioraa rahi losua nei
atura
area
2.
na
metua i te e‘a
o
losua,
vau..
—
.
e
o
o
te
tei
manao
e
i ta ratou
fea pitiraa i roto
ta te Atua i haamaitai i te
te
mau
ta’na
mau
tamarii
e
mau
ohipa mo'a,
o
ore
i haamâ i te faaite i te
tamau â
O to losua ïa
metua, faatere utuafare. I teie anotau,
i te
ino,
te paruparu,
vau
o
te taiva.
..
e
i te
urne
i te
E hioraa mahanahana
aro o
te taata atoa
e :
i te tavini i te Atua.
faataa-atoa-raa i to’na utuafare,
Te amui nei oia i to’na iho
e
e o
Aita
mahana’toa.
te tamatanei te Diabolo i te hauti
mau
Atua,
—
i
roto i ta’na
no
lehova.
faataaraa, oia hoi: ta’na vahiné,
piti ïà o te hioraa. E hia
to’na utuafare tavini. Te
metua, i Tahiti nei, tei manaonao rahi i te
ora
marii? E ohipa rahi mau ta ratou e rave nei
vanta
no
te
o
ora
to ratou
tino
a
mau
ta¬
taua mau
VEA
taniârii herehia
POROTETANI
Te faarue nei fe vetahi i to ratou fenua
ra.
nei i Tahiti, no to ratou hinaaro ia
tamarii. Ua rahi râ anei tei
mau
tamarii? Te vai
3
ra
hoi ;
teie râ,
tamarii, ia taiva i te pureraa
te
roaa
ite, te
tapitapi i te
rahi
ua
i te
roa o
aia,
e
'
te puhapa
maramarama i ta raton
ora varua o ta ratou
mau
tei tmi
mau
noa
i ta ratoü
haapiiraa faaroo; aita e pureraa
te haapiiraa o te purumu e te mau pen
riaria i reira, tei taaoromaihia. la paari taua mau tamarii ra, eita ratou e
fetii rave-tumu-hia i te
mata'u i te Atua
te utuafare
:
e e
utuafare;
Opdnî
na
i teie tau.
atoa. I reira
e au
i te I loane
—
—
ia riro
e,
mau
Ei tapu amui
ai i te feia metua
te metua tane.
haapao
ra
—
Mea ês
ta’na
mau
e
i te
te tapu hopea ua losua ei tapu
te feia metua e no te tamarii
no
mau
tamarii te
reo a
loane i roto
II, 12-13.
Mau parau
1.
na
—
E te feia metua
:
oe,
o
To’na oaoa, o te ite ïa e: te
tamarii i te parau mau.
atoa
mau
riro te vetahi ei otoraa
losua!
o
e
rii maitatai ia feruri.
Te feia faaroo
e
te ava.
Te
papai mai nei te tahi orometua tono, no Aferita Ropu :
E 211 ekalesia (taeae, tuahine) i roto i ta‘u Paroita. E 60 tel
faaôhia i teie matahiti. Ane te mau rê faahiahia aliiri i tia i teie
iti ia
haere i mua, ma te haapau atu, e ia pau atu à te
fenua nei i te Evanelia. Te tahi pae liôi, na haamata ïa ratou,
ma te itoito. Area râ te hoe enemi rahi, i ouei, o te inu-ava ïa.
nuu
Aue ïa demoni e, te demoni o te inu-ava! No te feia faaroo, aita
e tiaturiraa i te hoê oraraa api o te riro ia’na le rê, mai te mea
aita te mana no te ava i haavîhia. No rcira matou i tamau ai i
ïa
te ani i to matou
Te
ava.
te fatu ta ratou
2.
—
E
119-16
...
iti
0
imi
ia
haapae roa ratou i te inufaahepohia nei ratou ia faataa ratou i to ratou manao i
e
ore
mau
tavini:
roa
o
manao
te Ava anei e aore ra, o te
vau
e
haamoe i ta
Atua anei !
oe parau.
(Sal.
h,).
puta roa tou aau i te toetoe i to‘u hioraa i te hoe buka
te Faufaa Api a te hoe tamaiti api (16 matahiti) ta te tahi
V.
Ua
orometua i horoa mai ia’na.
Ua itehia ïa taua buka iti
i to’na
i nia i to’na airaamaa, i mûri a‘e
poheraa. I nia i te api matamua, teie te parau ta taua
ra i papai: « Te tapu nei au ei e taio maite au i te. Pa¬
te Atua ite mau mahana atoa, ia au i te parau ta'u i faâ-'
tamaiti
rau a
ra
4
VE A
POROTET'AN
tia f te mahana i fariihia'i au i roto i te Ekalesia. E to‘u metua i te ao e! ia maîri tele buka i roto i te rima maitai, i mûri
a‘e i to‘u poheraa. e ia taio pinepinehia ». E ua papal faatiou
oia i te hoe maa parau iti a, i raro roa i taua api ra : « la horoa
mai te Atua i te faaroo e te oaoa i te feia’toa o te riro ia ratou
teie buka i mûri a‘e ia‘u
».
E tau boa
nei, i pihai iho i te
papaihia. la tia i te
i ta oe ohipa, e ia tapapa
api e! ua faaea’tura oe, i teie
Earau ora, ta oeLi.here na roto i te Parau i
hoe
ia
taata
mau
i
oe
api
e rave
rahi, ia
nia, i te fare-metua
ra
pee
!
3. Na vai eîaaite mai i te maitaiia tatou nei.
(Sal.
4-6).
I te 8
metera i
e moe
roa
i raro,
roa
e
Tetepa, matahiti '1870, te reva ra 10 taurearea, e tapaiuraa i nia i te moua teitei, i te “Mont-Blanc” 4810
te teitei. Roohia ihora ratou i te hoe puahiohio hiona,
no
mata i te
aéra
aita
ia ratou tee'a. Hinaaro noa’i ratou i te hoi mai
roa e ravea
taa faahou.
—
faahou
:
aita
e e‘a.
I te itearaahia to ratou
e
hoe iti a‘e; eita
tino pohe, tau
mau
mahana i mûri a‘e, te ite-atoaraahia e: e pae a'e metera
rii, i
pihai mai, te reira te e'a mau ; e ahiri ratou i tae i reira, ua ora
paatoa ïa.
Te tupu noa nei tera parau aroha rahi. E hia râ taata, e ati
a‘e ia tatou tei mana'o noa i te mau manao e rave rahi. Te
hinaaro nei te tahi pae ia roaa oioi mai ia ratou te mau faufaa
noa
O
O
te
teie nei ao; te tahi pae, te hiaai rahi nei i
ao. E te hopea iho ra, te vai noa
te
mau arearearaa
teie néi
aau ;
Ahiri
nei te oto i roto i
aita e vahi api ; te ere nei ratou i te oaoa e te hau.
e pili a‘e metera i pihai mai, to ratou imiraa, ua itea ïa
ia ratou te e‘a
tiaororaa
mau
o
te
oaoa e
te hau. Ahiri ratou i faaroo i te
Evanelia, e te reo o lesu i te parauraa mai:
nei, e. te feia’toa tei haa rahi e tei teimaha
i te'hopoia, e na'u outou e faaora m.
mau
«■
o
te
E haere mai outou ia‘u
Haapiiraa Bibilia
Te mau
peropheta
no
Iseraela.
Te haamata nei tatou, i teie nei, i te tuhaa maha no te Faufaa Tahito,
oia hoi te Tuhaa no te mau Peropheta. Hou tatou e haamata’i i te feruri
ta-tai-tahi i te mau peropheta, e parauparau rii tatou i te hoê mau vahi
e
au,
ci
«nuaraa.
VEA
I,—
I,
la
—
Eaha te
mau
POROTETANI
peropheta.
ia
Aberahama, tei mairihia e te
20-7) oia’toa te nunaa a te Atua: e
au
5
peropheta (Geu,
peropheta, oia
hoi teie mau tiarama tei anaana mai i roto i te
pouri, ei aratai i taua
nuu
ra na
roto i to’na tere pererina. Lia
parauhia ratou: e Hi'o (mai
ia Samuela ) e aore ra ; e
Peropheta ( mai ia Natana ). E ere râ ta ratou
ohipa i te tohu i te mau mea e tupu a mûri atu. Teie râ ta ratou ohipa
mau, to taua mau peropheta (tane e te vahiné) : o te faaite i to ratou mau taeae
hui raatira i te mau mana'o e te mau
opuaraa ta te Atua i heheu tia
mai ia ratou. E mau faaueraa ïa, e aore ra e mau
parau faariaria, e aore
I,—
atoa, e
fafauraa
mau
Hou te
parau oaoa
Atua i te i‘oa
rave
rahi ta’na
ra:
mau
rahi.
peropheta, tei amuihia i roto i te tuhaa maha o te F. T.,
Mose, te peropheta Nui no Iseraela i roto i te medebara, e
o Samuela, o tei haamau i te
haapiiraa a te mau peropheta, tei reira te
mau taata api, tei uruhia e te
Varua, i te haapiiraahia i taua toro‘a mo'a ra.
te vai
Te
ra
mau
o
Te mau
buka
mau
puka
no
te
a
tuhaa IV
papai ana'ehia ïa, i roto i te
mat. 430 hou I. M. Eita
hiti
o
te
F.
T., oia hoi
râ tatou
na
matahiti 850 tae
area no te
buka 17,
roa
ua
mai i te
maitai ia
haapapu maitai i te mata¬
papaihia'i te tahi e te tahi.-— Ua parauhia hoi te tahi pae: e
peropheta rarahi, e te tahi pae ; e mau peropheta nainai, ei faataaraa
mau
mau
i te hutu
é
te mau peropheta.
e
i
o
to ratou anairaahia i roto i te
i 'te tau
Bibilia. Eita râ teie nanairaa
i
papaihia’i taua mau buka ra.
Oia’toa te mau parau tei papaihia i roto i taua mau buka ra: e hape
tatou ia mana‘o e, na te mau peropheta iho i haaputuputu i te reira e ua
tano te tau mau i papaihia’i.— Aita’toa te mau parau i hope maitai ; e
mau vaehaa ana'e no te mau a'oraa, tei roaa mai ia tatou, e o te ore e
nehenehe ia tatou ia faatano maitai i te matahiti i papaihia’i.
au
mau
Te ohipa a te mau
peropheta.
fâ mai i
mea taaê
roto i to ratou paariraa ; teie râ ; ua uru
E parau maere rahi te parau no teie mau huru taata, tei
roto i te tuatapaparaa parau no te mau anotau tahito. Inaha
roa
ratou, te tahi i te tahi, na
ana'ehia ratou
hoê; hoê â o ratou hereraa i to ratou ai‘a;
paieti e to ratou faaroo.— E mau alto ana'e,
aro râ ratou i te paieti rapae, e te haavare o to
i te Varua
hoê â hohonuraa to ratou
tei
ore
ratou
riaria
ana'e
i mâmû
noa ;
ua
hahae ratou i te ahu tapoi tei tapoi i te mau viivii varua
rahi no te haamoriraa, no to ratou tau.— Mai te mea e, te parau
ra ratou : e varua te Atua,
e te feia e haamori la’na ra, e haanunaa
mori ïà
ma
; ua
te
Varua ete parau mau, e
tia’L (loa. 4. 24.). E mau aito
6
VEA
ab).
E
ana’e.
ia ratou
au
ananahi
te
ananahi
e
papai ratou,.
ei
.
POROTETANI
reo
lesu:
no
atura,
E haere
( Luk. 13. 33).
râ
vau
la a‘0'ratou,
ïa ia faanuu i to ratou
ravea
noa
mau
auanei, e
e aore ra,
taeae i
ia
mua.—
Teie râ, mai te mea e mau taata ratou no to ratou
tau, te hi‘o atoa
nei ratou i mua, e i mua roa. Te vauvau nei ratou i te
tapa‘o e au ia
titau
te faaitoito nei ratou i ta ratou mau taeae i te mau
parau rarahi
ta ratou e tohu nei. E ia faaite ratou i teutu a riaria o te
tupu mau, te
faaite atoa nei ratou i te mahana ta te Atua e
faatupu — te mahana o
lehova
—
to te Atua
upootia’i.te maitai,
e
faatupuraa i te arii
e
o
pohe ai te mana o te ino, na roto i
te hau, te Mesia, o te faaapî i te mau
mea’toa.
IV,— Tatnhaaraa
1. Te
peropheta
mau
lOELA.
Te faaite nei
i
no
raua
e:
te
mau
te
iva
e
peropheta.
o te
u'i
(hou lesu):
riro Siona ei faaearaa arii
e
OBATIAi
te mo‘a no
lehova.
2. Te
mau
"^peropheta
To te basileia
no
no
te va‘u
o
te u‘i:
Iseraela: lona, Amosa, Hosea,
To te basileia
no luda: Mika, Isaia.
peropheta no te hitu o te uH\ Nahuma ( te pauraa no
Nineva ) Habakuka ( te pauraa no Babulonia
) ; Zephania raua o leremia,
4. Te mau peropheta no te tîtîraa:
Ezechiela, Daniela, e te Isaia-
3.
Piti
5.
Te
mau
(XL.
Te
-
LXVl).
mau
peropheta
no
te hoiraa mai mai te tîtîraa mai:
Zekaria, Malaki.
Tomoraa fare putuputuraa no Temae
Te
no
papai mai nei
te tomoraa
no
o
(Moorea)
Tapa'o, orometua, i te hoê rata, ei faaravairaa i
taua
Hagai,
te parau
fare ra,
« Ua
tupu ïa oro‘a i te 10 no Tiurai 1941. Ua hamanihia taua fare ra
i te matahiti 1927 ; mai te reira matahiti, vai noa’tura na roto i te mau fifi. E
ua imihia’tura te mau ravea atoa no te
talararaa, mai te tau mai â o Moreau,
Peretiteni no te Tuhaa III, e tae roa mai i teie tau no te Peretiteni
api, no
Verenie, papu atu ai, e ua afaro roa’tura i teie nei. No reira i tupu ai taua
—•
oro‘a
nehenehe
metua no
roa
Papetoai
ra,
e to
tei faaterehia
e Tapao orometua no Haapiti e na oro¬
Teavaro-Teaharoa, tei haamauhia i'roto i taua paroita
i te matahiti 1941 nei (7 no Fepuare).
ia oti te himene tomoraa, ua tia mai te diakono no taua
Amuiraa ra, ua ite i te maumanihini atoa. Na Tapao i taviri i te
opani; na
te Tavana, na Mataitai i tomo. Na
Tapao te a‘oraa: Isaia 62; 1— E ia oti
ra,
I te taime tomoraa,
taua pae ra, ua
haapa'ohia te pae tino. E tamaaraa maitai roa e te au rahi roa.
Tetuanui orometua no Papetoai te tuaroi parau. Ohipa I -13.E putuputuraa anaanatae roa. —
Tapao orometua.
I te
pô,
na
VEA
1.-
7
PARAIS RII ^P!
oMpa maiiai rahi.
Tirani
mai
e:
anotau tama‘i.
ia rê
POROTETANI
e
niea
faahialiia
üa tahoe maitai
te
Ua faatia mai te hoê taata tei
—
hum
te
fenua taatoa
Paratane i teie Tama‘i Rahi.
o
ravehia
e
te hui
—
A
Niu-
fenua, i teie
ohipa tauturu i te hau,
noa’tu ai te mau ohipa tei
taa
te
ria
i te
taata, i taua vahi ra, teie te tahi
mahana’toa, te pâte nei te hoê hora rahi, i
i te reira
te taata
o
:
mau
i te hora avatea, i te mau
oire rarahi. E ua faaroo
te taata i taua
ana'e
i te hoê
taime
pateraa, ua faaea te mau taata i te rave i te ohipa,
taime iti poto, te taata i to’na
vahi, te taata i to’na vahi. Ei
maa
faatupuaraa; ei taime
ratane
te
e
fenna i
mau
ei taime aniraa i te Atua ia rê o Pa¬
mai; ia maitai te mau tamarii faehau (tote
pureraa;
au
fenua, moana, reva ;) ia maitai te mau vahiné faehau e ta ratou mau
tamarii; ia itoito te mau rave-ohipa e to mûri i te leni... ; ia tupu te Hau
o te Atua i teie nei
ao, e ia î te fenua i te ite i te Atua.
nuu
Ua parauhia e: e peu maitai roa te reira ei tahoê maitairaa i te aau
taata, i te aro o te Atua. E tupu te mahanahana o te aau e te itoito,
o
te
e
te
mana'o mâ.
2. Te Tama‘î Bahi.
I Rutia.
Ua tamau
noa
—
Aita
( 20
taua tama‘i
ra
no
Atete )
i paruparu na roto
i teie ava‘e Atete.
to’na u‘ana.., i te pae no na
oire rarahi tuiroo no Rutia ta
Purutia i opua i te haru oioi noa oia hoi o
Leningrad, e o Moscou, e o Kiew.
Ua tohu 0 Purutia e; e roaa taua na oire rai te ava‘e hoê
(22 no Tiurai)
e inaha, e tae roa mai i teie
nei, te atea noa nei â Purutia i ta«a na tapa'o
nei... no to’na ra peapea i taua vahi ra, ua tairi atura ratou i te
pae i rare,
i Ukraine, e ua haere rii mau ratou i mua; aita râ te sitona no taua vahi
sitona ra i roaa mai; e te faariro nei Rutia i te
faarue nei ei meclebara, oia hoi ei mea faufaa ore
mau
na
vaehaa fenua ta’na
e
te enemi.—■
Ua tiaturi Purutia e; e pau oioi o Rutia rahi, e e amahamaha te taata, e
tupu te orurehau e inaha! te ite nei oia e: te atea noa nei te tapa‘o. E te
peapea rahi nei Purutia i te mea e, te fatata roa nei te tau ûa, e te tau
toêtoê, e te hiona, o te riro ei haapeapearaa rahi ia ratou.
e
2. Te hoê apooraa
no
roa,
Paratane)
i nia i te
moê i tûa
raua o
roa.
Ua farerei
Roosewelt, Peretiteni
o
Churchill ( faatere hau rahi
te Repupilita marite, i tûa
i te hoê farereiraa moê rahi. Ua apee te hoê mau
moana,
no
e no Marité i taua na aito, e ua feruri ratou
te paari rahi no teie Tama‘i Rahi. Aita roa te
maori râ te hoê parau pororaa e: e amui etaeta
taua na fenua nei, e o Rutia’toa, no te faataeraa i teie Tama'i Rahi i te
rê,
e no te p.aturaa i te hoê ao api, o te ore
e haapeapea faahouhia e te mau
tama'i tûatau. Ua faaite atoa raua ia Rutia e; e tauturu etaeta raua ia’na,
taata mana rahi
no
Paratane
i te hoê
mau
i te
huru tauturu
parau tumu e
reira i heheuhia i to te ao;
mau
e
au
ai.
Il
Fa¥ani-Vichy.— Ua parauhia e; ua farii faahou mai o Farani-Vichy
faaheporaa api ta Hitler i faahepo mai i nia ia’na ( mai te pûpû
mau aihuaraauafarani
i Aferita apatoerau, e i te oire ava paroo, ia
5. I
i te
mau
i te
Dakar, i te rima o te purutia, ei tama'iraa’tu ia Paratane, i teie mau area
mua ). Ua parau hia e : te ralii nei te mau mana‘o patoitoi a te hui-raatira
Farani, e te peapea hoi. Na te mahana e faaite e eaha maii te papuraa.
i
i
e tupu nei i te pae
haru i taua aihuaraau farani
faufaa rahi i teie nei, ei haapeapearaa ia Paratane raua o Marite. O Hitler
teie e faahepo nei ia Tapone, ei ravea e paruparu ai te puai no Paratane i
teie mau ava'e aroraa rahi — Ua riro roa o Tapone i teie faaheporaa, e ua
parauhia e: 150,000 faehau tapone i Indo-Chine. Teie râ : eita paha e maoro
e parari ai teie puu rahi, E û ïa Tapone ia Paratane-Marite.
4. E toru tau ma%
yu'u rarahi. Te hoê pu‘u
i Iniiia-Tinito-Farani.
^'e hinaaro nei Tapone e
i-alii teie
Te piti o te puu ( aitea ïa i pê ) tei te otiafenua no
rahi nei Purutia-Italia ia Turetia e tomo i to raua pae
Turetia. Te faahepo
i teie nei, e faatia i
ta raua mau aniraa, mai te tama‘i ia Rutia-Paratane. Ua otohe etaeta Turetia
e tae roa mai i teie nei; eita râ oia e maitai ia otohe noa; te faahepo nei
Purutia ia’na, ia faaite maramarama mai i ta’na faaotiraa.— Eita paha e ore :
e ô atoa O Turetia i roto i te tama'i i te mau ava'e i mua nei... Toe mai
ai na fenua rii o Suede raua o Suissa ( Helevetia ) tei ore â i paapaa i te
auahi parare.—
tei te moana rahi Atelanetita. Ei ravea haapeapearaa
Paratane (e no Marite paha) i nia î taua moana ra, te
hinaaro nei Purutia e haru i te mau aihuaraau farani i Aferita-apatoerau e
ia Sénégal. Ta’na’toa opuaraa, e tuu i ta’na mau nuu ia haere na roto ia
Paniora, e haru paha i te fenua Potiti ( Portugal ) e i te Pare-Mato tuiroo
no Paratane, ia Gilbraltar.—
Te hi‘o tia nei te mata o to te ao i nia i taua na pu‘u rarahi o te parari i
Te toru
i te
mau
to’na
o
te
pahi
mau
pu‘u:
no
mahana.
Rahi i to Tahiti e: ua
to tatou mau Tamarü Faehau,
mai te maitai, i te fenua Kanaana, e ua fatata i te reva’tu i Damaseko.—
Mea maitai roa te tino e te varua. E te faaite atoa nei: e hapono i te mau
rata, mai teie te huru: “Bataillon du Pacifique —Forces Françaises Libres
5. Te mau
Tamarü Faehau.— Ua faaite te Tavana
tae
mai ta’na niuniu o tei faaite e: ua tae atu
du
Moyen-Orient.” —
S^oni tauturu i
Ve‘a.
{25 no Atete i94i).
1. Baivavae:
Tauirai: 3 farane.
Papeete: Teura v. Brander 10 farane.
MAURUURU
Imfeuierie. Elie F.
JUVENTIN
—
Rue nu CoMMAnnANï Dbsxeemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1941