EPM_Vea Porotetani_194107.pdf
- Texte
-
Te 41
0
AITA’TU
te Matahiti
TIURAI1941
-
E NIÜ; E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOi TB
Ch. VERNIER,
TIURAI 1940
Tiurai 19.40.
«
~
IA HAAMiAÜ MAORI RA O TEI HAAMAO
Mesia RA O lESU.
HPO' I TE MATAHITI
—
HOÊ: HOÊ
aau
I Korinetia 3, 11.
TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
TIURAI 1941
-
I te amê Hurai i9i0,
Te haar»anao nei te
Hihi 7.
-
tepapai
ra te vea
ia Farani here i teie Tiurai. E
ere
nei:
atura
ïa, i te hoe Tiurai oaoa, e Tiurai oto râ e te rumaruma. Ua ite noa ta¬
tou i te tumu: uatuu-faahouhia o Farani taatoa i roto i te ho.ê fare
auri api e te toetoe (Bastille), ü
fenua atoa o te ao nei, no to’na
mau
Farani here, tei riro ei aveia i te
Tiama e no to’na atoa aau aroha,
viivii to’na fenua... te
tiamaraa,,e te faàriro ia’na
Farani ia vare : eita to’na tiama
inaha ! tei roto oia i te tahi ati teimaha
: ua
taraata nei ta’na enemi i te haru i to’na
ei tîtî
...
Eiaha râ te
mau
enemi
no
avae tei taahi ia’na.., Eita to’na aau e
tia â te tiama i te mahana e vai>nei... ».
e
pohe i te
Tiurai 1941.
—
riro.,. E
upoo-
Teaha nei Farani here i teie Tiurai M nei?
enemi i te hoe patu faataaêraa
eita to onei e tae âtu i ona j e ua
râ na pae e piti atoa i te ati poia,
e te veve, e tei roto i te Tiama-ore. Teie râ, te tamau noa nei tatou
i to tatou tiaturiraa tumu : e hiti faahou mai te mahana parautia, ma
te Ora e te Tiama e te Hau i roto i ta’na mau hihi. E itea noa mai
hoi te hanahana no to tatou aia here. E haere mai te mau fenua i
to’na maramarama ; e faatupu mai te Atua i to’na Faaora.
E âo to tatou, i te mea e, tei roto to tatou fenua iti Tahiti nei
i te Tiama. Aitâ tatou i ite i te mau peapea e te mau ati riaria o te
tamai. Te parahi hau nei.
I teie avae Tiurai, oia hoi te avae i faahanahana-noa-hia’i te Tiaraa ta Farani i horoa i to’na hui-taata, mai mua mai (1789), e haamanao tatou — i ta tatou mau pure — i te feia mana toroa atoa, e te
mâu nuu, e te mau Hau o tei hinaaro i te faaupootia i te mau huru
tiamaraa’toa e tura’i te taata i te tau hopea nei.
Tèi roto â i te tîtîraa. Ua patu te
ropu ia Farani : e piti atura tuhaa ;
tae ra, e mea varavara. ïa. Tei roto
I.—
VEA
2
Te
mau
POROTETANI
apoo pape
pihaa
h.: Ile alura oia ia Daniela
Atua....
mau haapiiraa i nia i te pure.
Vaiiho tatou i te reira. E mataitai râ tatou i te hoe taata i te
pureraa. O Danieia ïa taata.
1. E toru to Danieia pureraa i te mahana hoe; i te poipoi, i
te avatea e,i te ahiahi. Te tumu o ta'na pure i reira: e imi, i
pihaiiho i te-Atua, i te itoito e te puai; e faahaehaa, e ani, e
Te pure.
Daniela VI-ll
v.
i te pureraa e te aniraa’tu i to’na
Ua rahi roa te mau aoraa e te
haamaitai.
2. No ta’na pure, ua haere noa o Danieia
Ua au ïa i tâ iesu haapiiraa (Mat. 6-6). E
te tare
ton.
e
te
piha. Aita e
I reira to tatou
i roto i to’na tare.
vahi maniania ore
taata i te haapeapea ; tei te atea ê ra¬
varua
e
farerel ai i to tatou Atua.
3. Ua tuu Daniela i to’na turi i raro. — O te huruïa o to tele
faaterehau hanahana no Dariu faaturaraa i te Arii o te mau
Arii.
(A hio atoa i te pure o te telona. Luka : '18-13).
Daniela, e rave rahi to’na huru : e aniraa, e aruee haaraaitairaa, e tiaororaa, e arairaa... ia au i te taime o
4. Te pure a
raa,
te pure.
b. Aita
0
mauiui
raa o to’na
te
ua
o
Daniela i haapao i te hamani ino, e te tahitohito, e
to’na tino. Aita te mau ati nei i faaore i te pihaa-
varua.
Te tamau noa ra Daniela i ta’na pure. E inaha,
i pihaiiho ia’na, ei faaitoito, ei faaora.
tia maite mai te Atua
Te oro‘a
IL
naho
hoi) ia‘u e:
nanahi. i te sapati oro'a,
e: eita vau e parahi note te oro'a euphari, no te
titauhia vau i te tahi farereiraa tumu, o te ore roa
Te faaite mai
«
...
I tae’tu
mai te opua
mea
Euphari. Luka XIV-17. Haere mai, ua naho-
roa.
hoi,
ua
ra
te hoe hoa (e taata faaroo mau
na vau
i te fare-pure, i
i nehenehe ia‘u ia haamairi!
râ, i mûri a‘e i te pureraa avatea, ia‘u i hio i te fata mo‘a
faanehenehehia, e na farii mo’a, oia hoi na vairaa no te maa
Teie
tei
pûpû nei i to!na pupu taata, i reira to‘u paia‘u iho e: Eaha râ hoi 1 Te titau nei te Atua ia oe; ua
faanahonaho Oia i te mau mea’toa, aita e mea toe: tera, tei mua
i to aro!... E no te reva’tu ïa oe, i tera ra ?
Eita roa’tu ïa e
tia: ua faaino ïa oe i te Atua, e ua hamani ino ïa oe i to vavarua
rauraa
ta te Atua e
VEA
POROTETANI
3
to mau taeae i te pac o te faaroo, Parau mau
faaineinô maite ia oe iho no te raveraa i te
teie rà, e taata faaroo mau hoi oe, mai te
aau haavare-ore, i te mau taime atoa. Eaha ihora oe e ore ai e
ineine ai? Eialia e haere i rapae; a faaea! a rave i te oro'a!
E ua faaea vau, e ua rave au i na tapao e piti no te oroa : e
ua mauruuru to'u aau... ; e ua tae atoa'tura vau i te farereiraa
rua,
e e peapea
aita paha oe i
oro'a, i teie sapati,
hoi
!
i faaauhia ra, mai te oaoa o te aau ».
Eiaha
tatou
e
rave
papa'u noa i te oro'a eu^ihari; eiaha’toa
i te oroa euphari.
tatou ia otohe faufaa ore noa, no te rave
Te fâhi
No te
mea
ua
mau parau
rii api no Raro
niana'ohia to tatou Vea Porotetani ei taura taamu o
tei
porotetani atoa, e vai purara noa nei i nia i te
mau fenua
e rave rahi no teie moana Patifita, mai Nuu-Hiva e tàe roa
mai i Tahiti mâ, mai te fenua atea roa ô Rapa mâ e tae roa mai i Raiatea mâ, te faaite atu nei matou ia oe, e te mau hoa Vea e, i te tahi mau
parau rii api o tei tupu i te mau Fenua i Raro nei.
Ua ite outou i te faatahinuraa orometuâ faahiahia tei tupu i Vaitape e
to matou mauruuru rahi. Teie râ: te faaite nei matou ia outou, ua ore
rii to matou mauruuru na roto i te hoê ohipa ino roa ta matou i farerei
i to matou hoiraa mai na Bora-Bora mai, oia hoi na roto i te hoê fare
inuraa e te oriraa tei faatupuhia i roto i te oire i Uturoa, tei riro ei faaturoriraa i te feia faaroo e te ui-api. Ua maere roa to te fenua nei i taua
faa fetii i te
mau
taata
ohipa api ra.
i Huahine, tei faaineinehia, ma te here, e
ite matou i to Matairea itoito api i te rave i te ohipa
o te Evanelia. I taua tere ra, ua tomohia te hoê fare amuiraa api, hamanihia e te hoê pupu api roa, o Kalavari to’na i'oa. Ua faahope taua
amuiraa iti i to’na puai no te faariro i ta’na ohipa ei mea unauna.
Ua oti te tere i Matairea, ua haamata te tere Me, faaterehia e te mau
Tomite no Bora-Bora. Aue te tere puai; ua pau te aho no te mau tomite,
aita e taime faaearaa, e i tera oire e i tera oire ua amuihia te oroa no
Me i te mau ohipa tomoraa fare, e te mau faaipoiporaa, e te tahi mau
hiopoaraa himene. Eita roa e moe ia matou te tomoraa fare amuiraa i
Fetuna e i Haapu, e te tomoraa fare pureraa i Anau.
E te mau hoa taio Vea e, mai te mea e ratere outou i Faanui e vau,
a haere mataitai i te farepure api e te etaeta maitai e te mararaaratna hoi,
Na roto
te mau
i te tahi
paroita,
ua
tere poto
4
VE A
patuhia
e
to Anau iti
te itoito rahi
ma
mea
atoa, e tae noa’tu i te
mau
pou
tima
tei tae mai i taua oire iti
Tahiti te
no
e
te aravibi. Na ratou -iho te
haafeferaa
mau
raau
maramarama
e
te
ta’hi,
hanahana râhi, e ua rahi te mau manfliini
mea
No Matairea mai
ra...
Siioama tei ôhia
Hezekia, ia tahe taua
e no
Raiatea nui, no Tahaa,
amui atoâ te mutoi farani
e ua
i te tiaa rahi manihini. Na Mf Preissle a'oraa
i te pape no
te
no
tnau
te aua terono.
no
Ua riro te tomoraa ei
e
P0R0TET:A;N1
na
roto i te
e
te Tavana Tuhaa
faaau oia i teie “Siioama”
ua
;
hoê mou'a i te anotau
i roto ia Ziona. Ua pàopaohia te e‘a
pape ra
no
mo te
pape i roto i taua mou'a ra e na pupu e 2. Ua haamata te tahi i te
rave i teie ohipa teimaha i te pae o te tümu no te
pape no te ARATAI
ia’na i te oire, e ua haamata atoa te tahi pupu i te
paopao mai i te pae
no te oire no te IMIRAA i te
pape, e inaha, ua farerei na pupu e 2 i
roto i te opu no te
ta ratou opuaraa ra;
mou'a. Aue to ratou oaoa e, no te mea, ua manuia
mai te mea, ua paopao ratou i roto i te poiri e
ite-ore. Ua tiaturi noa ratou ! e inaha, ua farerei te pupu tei imi
te pupu afai atu, noa’tu te mau
tipuupuu raa e ua tahe te pape
ma
te
mai
e
ora
i roto i te oire i te
tau atoa. E to Anau e,
eiaha ia moe ia oe
vahavaha i te pape no Siioama tei
tahe rii maite. A paopao atoa tatou ma te fiu ore i roto i te vahi matomato no teie nei ao, ma te hinaaro papu ia baere atu te
pape, ema te
teie
ohipa faahiahia
mau
eiaha
roa,
roa e
hia’i i taua pape ra; mai te mea e na reira tatou
oaoa
Ua mauruuruatoa matou i te huru
ua
rahi te
mau
taata
tei
o
Ua riro atoa te manuia
iho i te tahi feia
aroha, tei
Ua fatata
Ua faaî te
i te
no
mau
A rohi i teie
homa,
a
pureraa.
ma
te anaanatae
mea’
e ma
te
i teie pae
fenuapahonoraa itoito i nia
raro i teie ohipa tupuna e
noa
teie tere Me ei
noa
ia taumi i
e na
no
no
mauruuru
pureraa e
navenave
to Uturoa i Bora-Bora i te
roa
te
roa
te mau
mau
taPa tere ra, no
2 tei faatupuhia i Vaitape
e
ma-
te mea,
i Anau.
i te fenua Bora-Bora.
himene
no na
himene
amuiraa
no
e
te paroita no
e ua fifi te
4,
tombe hiopoaraa.
ohipa faahiahia e ia riro te reo himene ei umeraa mai i
taata’toa, i roto i te faaroo.
rave i teie ohipa i
te mau paroita atoa, ia hanahana te
te mana'o no te
E
no
aüfauraa Me,'no te
mau
rii hopea, oia te hiopoaraa
navenave
ohipa faataaraa
te
tei faaherehere
o
ia'u te tere
moe
te Fatn. Ua
himene
E teie te parau
Avera. Ua
rahi
tei hînaaro
taatahia te tere iho
mau
tupu te hoê farereiraa
i te Evanelia.
au
roa
hana Revaraa
ua
o
no
haapao i teie ohipa
mana'o haamauruururaa i te Atua
te
e
mutu-ore.
V'EA
PO-îlOTETANI
5
E «mai ite mea, 'e fastupu atoa ïtatou i te tahi mau
'hiopoaraa utuafare
i to tatou pae, mai tei raatarobia i Rurutu
ma, auê te mâ e te ruperupe
no to tatou mau fenua i Raro.nei.
Nahsa ^tetou? E tamata pai.
—
E
vai te haarnataraa?
na
Tirara, iaorana
Ta iafou
G. Preiss.
mau
tamarri faehau i
rava
aenaï.
Ua tae.mai ta ratou mau rata, mai tei tiaturihia. -Eere râ ite mea
.Eava,i maitai ta ratou mau parau, no te mea, aita ratou i faatiahia ia
faatia .rahi ratou i le mau parau no to ratou tere. — Teie na rata e
piti ta Teuira
-1. I
ma
a
Maruhi, orometua-nuu, i papai mai
iaMonowai: i tûa
-
27
no
:
Epèrera^lQU.
E hoa here ma ê, ia ora na outou i te Atua mau. Te papai poto
noamei au .i teie rata i te faaiteraa’tu i te huru no to matou tere. Ua
...
tapae matou l’FMii te.26, e ua faarue matou i reira i te.27. Te haere
nei matou i Nouméa. Eita e faatiahia te rahi o te parau, mea maitai matou.
^iBa
Na Teuira
—
2. Amtmlie
iOteteraria). I tê.W
outou i te Atua
no
a
Maruhi.
Me 194-1.
tei faafarerei ia tetou
na roto
i teie episetole iti. Te faaite poto noa nei au i to matou huru, Eita e
faatiahia te roa o te parau ; mea hiopoa te rata e te roaraa o te pa...
ora na
to matou tere ; e mea maitai roa ; aita e peaAtua î to matou faurao. Ua fariihia matou e te
mau orometua Paratane e rave rahi, mai te poupou, e te hau atoa
hoi. — Mea maitai roa te Paratane ia matou paatoa^ tamarii tahiti.
'Teie te tahi : E mea maitai te mau tamarii faehau. Teie râ, te fa-
rau
;
Teie te huru
mau o
o
pea ; ua tauturu te
rerei nei matou i te toetoe rahi i onei. Na te Atua e tauturu mai.
Eiaha e peapea : te haapaohia nei te mau ohipa no te f aaroo, e te hio
nei te mata o te faarooinia i te Atua e na’na e tauturu mai ia tatou
e tae noa’tu i te hopea.
Na Teuira, orometua no te nuu Tahiti.
*
Ua tae atoa mai te mau rata na Nouméa mai, o tei faaite i te huru
no to te mau tamarii tahiti fariiraahia e to te fenua, tae noa’tu i te
feia mana e te hui faaroo. E mea mahanahana rahi. E pureraa rahi
hanahana tei faatupuhia i Nouméa no te revaraa o te mau tamarii
taratoni e to tahiti i Panipe (Sydney). Ua faatia to tatou Tavana
Rahi Generara, o M. Brunot, i te faahiahia rahi no te pureraa i te
fare-pureraa porotetani ; te oreroraa faatupu mihi na te orometua,
na M. Ariège; e te tura rahi no te mau tamarii faehau i taua pure¬
raa Ta.Ua putapû te aau no na Tavana Rahi e piti tei tae tino i taua
oroa ra, E i mûri ae i taua oro'a ra, e pureraa reo tahiti noa ta te
mau faehau tahiti i te fare-pure.
VEA
6
POROTETANI
O j^rama^edo: Te tama‘i no fe mahana
O
^e
rahi
^tua puai-hope
I teie anotau, tei te pae no te mau Fenua no te Hitiaa o te Râ, te hao te TamaM. Tera o Heleni e o Kereta, ua riro i te Purutia; e
ua niana'o te tahi pae e; o Suria-Damaseko te pau i mûri iho. . .
e e
rururaa
titapou i Kanaana, e aro ia lerusalema, e
Aiphiti (miti-uteute. ). — E ua mana'o atoa te tahi pae e: e
haere atoa mai o Rutia Rahi e o Turetia i roto i taua tamaM rahi no te
mau nunaa, e ati noa a‘e lerusalema.
— No reira te tahi mau taata faaroo
e raverahi i tiaturi ai e: ka fatata paha te tau no te Tama'i i Aramagedo,
i parauhia i te Apokalupo XVI - 16, oia hoi te tama'i no te mahana rahi
o te Atua Puai-hope.
na
reira taua enemi riaria i te
mai reira i
.
.
ite, mai te mea te fatata nei taua mahana rahi e ninii ai
to’na riri i nia i te mau nunaa tei aro i to’na pupu taata
tei puhapa faahou mai i to’na fenua ai'a, ia au i te mau tohu! —■ I teie
nei râ mahana, e tamata tatou i te imi i te hoê mau vahi tei tohuhia e te
Bibilia no taua Tama'i i Aramagedo.
Te Atua tei
oia i te au'a
1.
o
Teihea te
mau parau tumu no taua tama'i ra, te
te Atua? Teie: Ezechiela, Pene XXXVIII
faaite-raa^hia, i roto
- XXXIX; Zekaria,
12 - 21 ; XIX : 11 - 21 ; XX: 8 - 10. la au i
taua mau parau ra, e nehenehe ia tatou ia faataa i te mau vahi i mûri nei.
2. O Iseraela i te reira tau ! la au ia Ezechiela, ua faahoihia mai ïa
o Iseraela mai te o'e mai ra, e ua haaputuhia mai, mai roto i te taata’toa
e rave rahi, i te mau mouâ i Iseraela, i vai ano noa na. — I te reira tau
ua parahi atoa Iseraela mai te ora ( 38 - 8 )
3. O vai te aro ia Iseraela i te reira tau? O Goga ïa, i te fenua o
Magoga, e arii no Rosa (Rutia??) Meseka (Moscou??) e Tubala (Tobolsk??) (Ezechiela 38 : 2 - 3.). Ua mana'ohia: o te mau nunaa e parahi
i te pae apatoerau e i te pae apatoa no te mou'a ràhi Rutia, no Caucase..la tae i te reira tau, e titapou mai taua mau nunaa (Rutia?), mai te arataihia
e taua arii ra, e Goga, e titau ia lerusalema. —
Mai te vero ra ratou ia haere i nia, e mai te ata e moê ai te fenua, o
Goga e to’na atoa ra mau pupu, e te taata atoa e rave rahi i te amui atoa
raa ia’na. (Ezek. 38 - 9).
Te tumu o to ratou tere? E haere i te fenua oire rii aua-ore-hia ra; e
haere i te feia parahi hau noa, ma te ora. . . ia noaa te tao'a pau, ia tufa
i te tao'a; e haru i te taata ma te puaa atoa; ei hopoi hoi i te ario e te
auro. .(Ez. 38: 11 - 13).
4.
Te huru no lerusalema i te reira tau? Teie ïa; e farirohia ïa e
lehova ei au'a rurutaina na te taata’toa e âti noa a'e ; e riro lerusalema
ei ofa'i taiaha na te taata’toa: te feia i faateiaha ia ratou i reira, e paruparu ïa.— E tairihia te mau puaa horofenua tama'i i te maere e i te ma-
i te Parau
a
XII; Apokalupo: XVI
:
VEA
POROTETANI
7
tapo. E itoito taaê to luda i te reira tama'i ;
e
ati
a‘e;
noa
e pau te mau taata’toa ia ratou
taata hia lerusalema i to’na vahi oia hoi i lerusalema.
e
(Zek, 12: 2-8).
I te reira tama'i, na lehova i parau i te ô‘e ei rave i te mau nunaa
nei;
atoa te mau ô‘e a te taata i to’na iho taeae; e te ma‘i
pohe e te
toto; e ma te ûa rahi e te ofai rahi ûa-paari, e te auahi e te Gopheri.
e
rave
(Ez. 38: 21 - 22).
'
5. Te hopea o taiia aroraa rahi? E pau rahi to te mau enemi no
lerusalema; e e rê rahi maere ta te pupu taata na te Atua. — E hia o
Goga i nia i te mau mou'a i Iseraela, oia e to’na mau pupu atoa; e tuuhia ratou i te mau manu pererau taehae, e i te mau manu o te aru, ia
pau. E tanuhia Goga i Iseraela, i te peho i Hamona-Goga. E hitu marama
.
te tamarii o Iseraela i
te tanuraa ia ratou, e na te taata’toa o te fenua e
E parau lehova i te mau manu pererau e haaputuputu mai e ati
noa a‘e i ta’na nei tusia i ravehia e
ana, i nia i te mau mou'a i Iseraela:
e amu hoi ratou i te î‘ô, e ei toto ta ratou e inu
; te î‘o o te feia mana
tanu
e
—
te toto
o
te huiarii.
.
la tae i te reira mahana pauraa no Goga, e tutui to Iseraela i te mau
mauhaa tama'i, ia ama, e te mau paruru, e te mau megena, e te mau
fana,
e
ore
e te mau ohe; na ratou e tutui i le auahi, ia hitu
hoi ratou e rave i te vahie no te aru; e ore e
ururaau
(Ez. 39; Apok. 19: 17
tapa i mari a‘e i taua
—
5. O te
ïa niniiraa i nia i te utuafare
i te Vania aroha
e
te
ani;
o
-
18).
rahi
ora
Davida
e na
noa’tu te matahiti;
tâpû i to te vahi
e
ratou
no lerusalema ? O to lehova
i nia i te mau taata i lerusalema,
e
hi'o i ta ratou i
patia;
e
oto
hoi ratou ia’na, mai tei oto i te tamaiti hoê no'na ra, e e mauiui rahi to
ratou ia’na. Oto rahi tei lerusalema ia tae i taua mahana ra, mai te oto i
Hadadarimona, i te peho
E tatarahapa o Iseraela e
i Megidona. (Zek. 12: 10-11; Apok. 1:7.)
farii i te Mesia.
la Satani râ, e ruuruuhia ïa oia i reira, ia hoê tausani i te matahiti
e ua hurihia i raro i
te abuso, e ua tuuhia te tapa'o i nia ihora, ia ore
oia ia haavare faahou i te fenua.... ( Ap. 20: 2-3).
6.
i
—
mau
e
PARAU OPANIRAA: O te Atua tei faatere i teie nei
hamani,
i te
ra
e
te
arii
ao
ta’na
taata ta’na i tuu i nia iho. Tei la’na te faateitei
to ratou mau basileia. Tei la’na te tuu ia ratou i raro.
mau
e
Te peapea nei tatou i te hi'oraa i te
i te upootiaraa. E upootiaraa poto râ.
teoteo e te taiva e le mana-taata
Te tia'i nei te Ekalesia no lesu i
te upootiaraa o te Basileia o te Atua; te tia'i nei i te vîraa o te Enemi
no to’nà Basileia, e to te mau nunaa tahopuraa i te Arenio mai te farii
i te Sepeta parautia no te Arii no te mau Arii.
PflRAU RI! ^Pl
1. Te Tavana Rahi
api.
te aito rahi tei faatere ia
—
Ua tae mai i Tahiti nei, te hoe auvaha mana no
Farani Tiama:
Brunot. E oia te Tavana Rahi faatere i te
o
te
mau
Tavana Rahi Generara o M.
fenua aihuaiaau Farani Tiama
VE A
8
i Oteania: nei,
i teie^mau tau.
PORO=TETA.N:I
—
Te aroha nei te Vea Porotetani ia!na i toîna».
fenua nei, mai te ani- i te Atua ia manuia to’na tere, ei hauto tatou fenua iti, i roto i te tahoeraa o te mau manao aau.
taeraa mai i te
raa no
Kereta. Ua riro atura taua. fenua motu faufaa raki
rahi roa o te mau faehau purutia tei hue-noa-hia
na. te reva, e te mau pahi-reva purutia.— I te matamua, a faite ai te rahiraa o
te nuu Paratane - Heieni e ■ te nuru purutia (i na te rêva mai) ua upootia teparatane. I mûri iho râ, no te rahi-roa-raa o te faehau purutia i hue-nna-hia
mai
mai te hio ore i to raton pohe rahi —■ iti atura, te paratane, e aita
ta ratou e ravea, faahou (ua atea, roa o Aiphitl e o Kupero) no te paruru,
etaeta i taua. fenua. faufaa rahi ra, i rop.u mau i te moana Mediterranée. E
2.. Tâ Taniai. Rahi. — I
i te Purutia. Te tumu : te
—
riro e, e na reira mai pahate hoê hueraa api faehau purutia i nia ia Kupero,
e ia Aiphiti, e ia. Lubia, Te ara nei râ Paratane.
2.. i ie. feiiua Metopotamia (Irak). — Ua hau atura te tamai orurehau i reira.
Ua''riro te rê ia Paratane, e ua horo te aito piri-purutia (Rachid Ali) o tei
faatupu i taua orurehau ra, oia hoi taua tamai ia Paratane.
4. I Luiia-Kurene. — Ua riro o Solium, te hoe oire otia no Aiphiti ia Purutià, i te pae matamua no Tiunu. — Ua fkaroohia râ i teie mau mahana (22
no Tiunu) e : ua patu faahou o Paratane', e ua tomo faahou ratou i roto- i teotia no Lubia?!talia/, e te. haere noa r.a te aroraa.
5; I Eîiopia
te;
rê,
—
üa iti
itadia i faatltîMa i Tiunu,
roa
na
te faehau itaha toe. Ua aburu te; tauasini os
te Paratane..
6. 1 Paratane.— Te parau-noa-hia nei e: te vai noa nei te opuaraa rahi a
Hitler, i te tomo i Paratane, ma te puai. No reira, te mataâra, rahi nei. Para.?
tana, ma te tuu i to’na mau pahi-reva è topita i te mau oire tahatai mai ia
Norue e tae noa’tu ia Borodo, e i uta roa i te fenua purutia. — Ua iti to
Purutia
pupuhiraa ia Pteatane i te avae tiunu.
7. Z nia i te moana
Atelunetita.
—
Aita te tamai
e
faaeaneii reira (ta te
pahi?hopu, ta te mau pahi-reva e- ta te mau manua). Te tahi râ aroraa.
rahi uana: ua tupu ïa i te pae hopea no Me, i tua, i te. fenua toetoe i Groen¬
land.
E, ûraa rahi uana. Ua. tomo o Haad,, te manua paratane tei hau i t@,
rahi e te puai (42.000 tane) ; e ua tomo o Bismark, te pahi hau ê na te pu¬
rutia. Pohe rahi to na pae e piti.
8. Te peapea nei o Rntîa raua o Purutia. — Ua titan faahepo o Purutia ia
Rutia i te hoe mau titauraa teiaha. No te faatia.ore Rutia, ua haaputu o Pu¬
rutia i te hoe nuu rahi i ta’na otia i te pae i Rutia, e ua haamata i te tamai.
mau
—
Moni taitfUHi \ te Ve^a.
( 22 no Tiunu iHl )
Papeete; Rrander: If. 50; Raiarii v.: 2f.; Ariioura mâ: 2 f.
—
Mataiea;
Amaru v.: 2f. — Pirae; T. Walker: 4f. — Vairao: G. H : 2f. — Tèvaito»;
Tuaiva: 2f.; Papi: 7 f.; Teahutuua: 5 f. — Patio: Manutahi: 6 — Vaitape: Pue
V.: 5 f.; Tehauroa : 5f. — Facmui: Tehapai: 2 f. — Poùtoru; Huiraata.a Uuru: 20 f. — la amuihia: 65 f. 50.
—
Mauruuru.
Mom
tantum no te haponoraa i te vea
i te tamaxii iaeban
Faaa: Matanoa: 20 f.
—
Orofara; Faura: 7 f.
—
la amuihia: 27 farane.
MAURUURU
Impsimbube f.t.if. F. JÜVENTIN
—
Rue du Gommanda-nt DEsm-EMAU;
,
Fait partie de Vea Porotetani 1941