EPM_Vea Porotetani_194107.pdf
- extracted text
-
Te 41 0 te Matahiti
-
TIURAI1941 -
Hihi 7.
AITA’TU E NIÜ; E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMiAÜ MAORI RA O TEI HAAMAO
HIA RA, OIA HOi TB
Mesia RA O lESU. — I Korinetia 3, 11.
HPO' I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
HOÊ: HOÊ TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
TIURAI 1940 - TIURAI 1941
Tiurai 19.40.
«
~
I te amê Hurai i9i0, tepapai ra te vea nei:
Te haar»anao nei te aau ia Farani here i teie Tiurai. E ere atura
ïa, i te hoe Tiurai oaoa, e Tiurai oto râ e te rumaruma. Ua ite noa ta¬
tou i te tumu: uatuu-faahouhia o Farani taatoa i roto i te ho.ê
fare
auri api e te toetoe (Bastille), ü Farani here, tei riro ei aveia i te
mau fenua atoa o te ao nei, no to’na Tiama e no to’na atoa aau aroha,
inaha ! tei roto oia i te tahi ati teimaha : ua viivii to’na fenua... te
taraata nei ta’na enemi i te haru i to’na tiamaraa,,e te faàriro ia’na
Eiaha râ te mau enemi no Farani ia vare : eita to’na tiama
pohe i te avae tei taahi ia’na.., Eita to’na aau e riro.,. E upoo-
ei tîtî
e
...
tia â te tiama i te mahana e vai>nei...
Tiurai 1941. —
».
Teaha nei Farani here i teie Tiurai M nei?
Tèi roto â i te tîtîraa. Ua patu te enemi i te hoe patu faataaêraa
ropu ia Farani : e piti atura tuhaa ; eita to onei e tae âtu i ona j e ua
tae ra, e mea varavara. ïa. Tei roto râ na pae e piti atoa i te ati poia,
te veve, e tei roto i te Tiama-ore. Teie râ, te tamau noa nei tatou
i to tatou tiaturiraa tumu : e hiti faahou mai te mahana parautia, ma
te Ora e te Tiama e te Hau i roto i ta’na mau hihi. E itea noa mai
hoi te hanahana no to tatou aia here. E haere mai te mau fenua i
to’na maramarama ; e faatupu mai te Atua i to’na Faaora.
e
E âo to tatou, i te mea e, tei roto to tatou fenua iti Tahiti nei
i te Tiama. Aitâ tatou i ite i te mau peapea e te mau ati riaria o te
tamai. Te parahi hau nei.
I teie avae Tiurai, oia hoi te avae i faahanahana-noa-hia’i te Tiata Farani i horoa i to’na hui-taata, mai mua mai (1789), e haamanao tatou — i ta tatou mau pure — i te feia mana toroa atoa, e te
raa
mâu nuu, e te mau Hau o
tei hinaaro i te faaupootia i te mau huru
tiamaraa’toa e tura’i te taata i te tau hopea nei.
I.—
VEA
2
Te
mau
Te pure.
POROTETANI
apoo pape
pihaa
Daniela VI-ll v. h.: Ile alura oia ia Daniela
i te pureraa e te aniraa’tu i to’na Atua....
Ua rahi roa te mau aoraa e te mau haapiiraa i
Vaiiho tatou i te reira.
nia i te pure.
E mataitai râ tatou i te hoe taata i te
pureraa. O Danieia ïa taata.
1. E toru to Danieia pureraa
i te mahana hoe; i te poipoi, i
o ta'na pure i reira: e imi, i
pihaiiho i te-Atua, i te itoito e te puai; e faahaehaa, e ani, e
te avatea
e,i te ahiahi. Te tumu
haamaitai.
2. No ta’na pure, ua haere noa o Danieia i roto i to’na tare.
Ua au ïa i tâ iesu haapiiraa (Mat. 6-6). E vahi maniania ore
te tare
ton.
e
te
piha. Aita e taata i te haapeapea ; tei te atea ê ra¬
I reira to tatou
varua
e
farerel ai i to tatou Atua.
3. Ua tuu Daniela i to’na turi i raro. — O te huruïa o to tele
faaterehau hanahana no Dariu faaturaraa i te Arii o te mau
(A hio atoa i te pure o te telona. Luka : '18-13).
huru : e aniraa, e arueraa, e haaraaitairaa, e tiaororaa, e arairaa... ia au i te taime o
Arii.
4. Te pure a Daniela, e rave rahi to’na
te pure.
b. Aita
0
Daniela i haapao i te hamani ino, e te
tahitohito, e
mauiui o to’na tino. Aita te mau ati nei i faaore i te pihaaraa o to’na varua. Te tamau noa ra Daniela i ta’na pure. E inaha,
ua tia maite mai te Atua i pihaiiho ia’na, ei faaitoito, ei faaora.
te
Te oro‘a
IL
naho
Euphari. Luka XIV-17. Haere mai, ua naho-
roa.
Te faaite mai ra te hoe hoa
«
...
I tae’tu na
vau
(e taata faaroo mau hoi) ia‘u e:
i te fare-pure, i nanahi. i te sapati oro'a,
eita vau e parahi note te oro'a euphari, no te
titauhia vau i te tahi farereiraa tumu, o te ore roa
mai te opua e:
mea
hoi,
ua
i nehenehe ia‘u ia haamairi!
i mûri a‘e i te pureraa avatea, ia‘u i hio i te fata mo‘a
faanehenehehia, e na farii mo’a, oia hoi na vairaa no te maa
Teie râ,
tei
pûpû nei i to!na pupu taata, i reira to‘u paia‘u iho e: Eaha râ hoi 1 Te titau nei te Atua ia oe; ua
faanahonaho Oia i te mau mea’toa, aita e mea toe: tera, tei mua
i to aro!... E no te reva’tu ïa oe, i tera ra ?
Eita roa’tu ïa e
tia: ua faaino ïa oe i te Atua, e ua hamani ino ïa oe i to vavarua
rauraa
ta te Atua e
VEA
POROTETANI
3
to mau taeae i te pac o te faaroo, Parau mau
paha oe i faaineinô maite ia oe iho no te raveraa i te
oro'a, i teie sapati, teie rà, e taata faaroo mau hoi oe, mai te
aau haavare-ore, i te mau taime atoa. Eaha ihora oe e ore ai e
ineine ai? Eialia e haere i rapae; a faaea! a rave i te oro'a!
E ua faaea vau, e ua rave au i na tapao e piti no te oroa : e
ua mauruuru to'u aau... ; e ua tae atoa'tura vau i te farereiraa
rua,
e e peapea
hoi ! aita
i faaauhia ra, mai te oaoa o te aau ».
Eiaha
tatou
e
rave
papa'u noa i te oro'a eu^ihari; eiaha’toa
i te oroa euphari.
tatou ia otohe faufaa ore noa, no te rave
Te fâhi mau parau rii api no Raro
No te
mea
ua
niana'ohia to tatou Vea Porotetani ei taura taamu o tei
porotetani atoa, e vai purara noa nei i nia i te
no teie moana Patifita, mai Nuu-Hiva e tàe roa
mai i Tahiti mâ, mai te fenua atea roa ô Rapa mâ e tae roa mai i Raiatea mâ, te faaite atu nei matou ia oe, e te mau hoa Vea e, i te tahi mau
parau rii api o tei tupu i te mau Fenua i Raro nei.
Ua ite outou i te faatahinuraa orometuâ faahiahia tei tupu i Vaitape e
to matou mauruuru rahi. Teie râ: te faaite nei matou ia outou, ua ore
rii to matou mauruuru na roto i te hoê ohipa ino roa ta matou i farerei
i to matou hoiraa mai na Bora-Bora mai, oia hoi na roto i te hoê fare
inuraa e te oriraa tei faatupuhia i roto i te oire i Uturoa, tei riro ei faaturoriraa i te feia faaroo e te ui-api. Ua maere roa to te fenua nei i taua
faa fetii i te
mau
fenua
mau
taata
e rave
rahi
ohipa api ra.
i Huahine, tei faaineinehia, ma te here, e
ite matou i to Matairea itoito api i te rave i te ohipa
o te Evanelia. I taua tere ra, ua tomohia te hoê fare amuiraa api, hamanihia e te hoê pupu api roa, o Kalavari to’na i'oa. Ua faahope taua
amuiraa iti i to’na puai no te faariro i ta’na ohipa ei mea unauna.
Ua oti te tere i Matairea, ua haamata te tere Me, faaterehia e te mau
Tomite no Bora-Bora. Aue te tere puai; ua pau te aho no te mau tomite,
aita e taime faaearaa, e i tera oire e i tera oire ua amuihia te oroa no
Me i te mau ohipa tomoraa fare, e te mau faaipoiporaa, e te tahi mau
hiopoaraa himene. Eita roa e moe ia matou te tomoraa fare amuiraa i
Fetuna e i Haapu, e te tomoraa fare pureraa i Anau.
E te mau hoa taio Vea e, mai te mea e ratere outou i Faanui e vau,
a haere mataitai i te farepure api e te etaeta maitai e te mararaaratna hoi,
Na roto
i te tahi
te mau paroita, ua
tere poto
4
VE A
patuhia e to Anau iti
ma
P0R0TET:A;N1
te itoito rahi e te aravibi. Na ratou -iho te tnau
mea
atoa, e tae noa’tu i te mau haafeferaa no te
mau
pou
raau
maramarama
e
te
tima no te aua terono.
Ua riro te tomoraa ei
mea hanahana râhi, e ua rahi te mau manfliini
tei tae mai i taua oire iti ra... No Matairea mai e no Raiatea
nui, no Tahaa,
e
no
Tahiti te ta’hi, e ua
amui atoâ te mutoi farani
i te tiaa rahi manihini. Na Mf Preissle a'oraa ;
i te pape no
Siioama tei ôhia
ua faaau
roto i te
na
e
te Tavana Tuhaa
oia i teie “Siioama”
hoê mou'a i te anotau
no
Hezekia, ia tahe taua pape ra i roto ia Ziona. Ua pàopaohia te e‘a mo te
pape i roto i taua mou'a ra e na pupu e 2. Ua haamata te tahi i te
rave i teie ohipa teimaha i te pae o te tümu no te
pape no te ARATAI
ia’na i te oire, e ua haamata atoa te tahi pupu i te
paopao mai i te pae
no te oire no te IMIRAA i te
pape, e inaha, ua farerei na pupu e 2 i
roto i te opu no te
ta ratou opuaraa ra;
mou'a. Aue to ratou oaoa e, no te mea, ua manuia
mai te mea, ua paopao ratou i roto i te poiri e
ma
te ite-ore. Ua tiaturi
mai
e
te
pupu afai atu,
i roto i te oire i te
ora
teie
noa
ratou !
noa’tu te
mau
e
inaha, ua farerei te
mau
tipuupuu raa
tau atoa. E to Anau e,
e ua
pupu tei imi
tahe te pape
eiaha ia moe ia oe
ohipa faahiahia roa, eiaha roa e vahavaha i te pape no Siioama tei
tahe rii maite. A paopao atoa tatou ma te fiu ore i roto i te vahi matomato no teie nei ao, ma te hinaaro papu ia baere atu te
pape, ema te
hia’i i taua pape ra; mai te mea e na reira tatou e tupu te
oaoa
Ua mauruuruatoa matou i te huru
ua
rahi te
mau
taata o
Me,'no te mea’
i teie ohipa ma te anaanatae e ma te
tei haapao
no te
mau aüfauraa
mana'o haamauruururaa i te Atua
o
Ua riro atoa te manuia
teie tere Me ei
iho i te tahi feia
te
o
rahi
no
tei hînaaro
noa
tei faaherehere
ia taumi i
noa
i teie pae fenua-
pahonoraa itoito i nia
i teie ohipa tupuna e
raro
aroha, tei au i te Evanelia.
Ua fatata roa i te moe ia'u te tere
hana Revaraa no te Fatn. Ua
ua
hoê farereiraa
mutu-ore.
taatahia te tere iho
Ua faaî te
mau
to Uturoa i Bora-Bora i te
roa
taPa tere ra, no
ma-
te mea,
pureraa e 2 tei faatupuhia i Vaitape e i Anau.
himene navenave i te fenua Bora-Bora.
E teie te parau
Avera. Ua
no
mauruuru
e na
rii hopea, oia te hiopoaraa
navenave
roa
te mau
himene
no na
himene
no te paroita no
amuiraa e 4, e ua fifi te
ohipa faataaraa no te mau tombe hiopoaraa.
A rohi i teie
ohipa faahiahia e ia riro te reo himene ei umeraa mai i
taata’toa, i roto i te faaroo.
E homa, a rave i teie ohipa i
te mau paroita atoa, ia hanahana te
te mana'o no te
mau
pureraa.
V'EA
PO-îlOTETANI
5
E «mai ite mea, 'e fastupu atoa ïtatou i te tahi mau
'hiopoaraa utuafare
i to tatou pae, mai tei raatarobia i Rurutu
ma, auê te mâ e te ruperupe
no to tatou mau fenua i Raro.nei.
Nahsa ^tetou? E tamata pai. — E na vai te haarnataraa?
Tirara, iaorana
G. Preiss.
Ta iafou mau tamarri faehau i rava aenaï.
Ua tae.mai ta ratou mau rata, mai tei tiaturihia. -Eere râ ite mea
.Eava,i maitai ta ratou mau parau, no te mea, aita ratou i faatiahia ia
faatia .rahi ratou i le mau parau no to ratou tere. — Teie na rata e
piti ta Teuira a Maruhi, orometua-nuu, i papai mai :
-1. I ma iaMonowai: i tûa - 27 no Epèrera^lQU.
E hoa here ma ê, ia ora na outou i te Atua mau. Te papai poto
noamei au .i teie rata i te faaiteraa’tu i te huru no to matou tere. Ua
...
tapae matou l’FMii te.26, e ua faarue matou i reira i te.27. Te haere
nei matou i Nouméa. Eita e faatiahia te rahi o te parau, mea maitai matou.
Na Teuira a Maruhi.
—
2. Amtmlie iOteteraria). I tê.W no Me 194-1.
^iBa ora na outou i te Atua mau o tei faafarerei ia tetou na roto
i teie episetole iti. Te faaite poto noa nei au i to matou huru, Eita e
faatiahia te roa o te parau ; mea hiopoa te rata e te roaraa o te pa...
Teie te huru o to matou tere ; e mea maitai roa ; aita e peaî to matou faurao. Ua fariihia matou e te
mau orometua Paratane e rave rahi, mai te poupou, e te hau atoa
hoi. — Mea maitai roa te Paratane ia matou paatoa^ tamarii tahiti.
'Teie te tahi : E mea maitai te mau tamarii faehau. Teie râ, te fa-
rau ;
pea ; ua tauturu te Atua
rerei nei matou i te toetoe rahi i onei. Na te Atua e tauturu mai.
Eiaha e peapea : te haapaohia nei te mau ohipa no te f aaroo, e te hio
nei te mata o te faarooinia i te Atua e na’na e tauturu mai ia tatou
e tae noa’tu i te hopea.
Na Teuira, orometua no te nuu Tahiti.
*
Ua tae atoa mai te mau rata na Nouméa mai, o tei faaite i te huru
no to te mau tamarii tahiti fariiraahia e to te fenua, tae noa’tu i te
feia mana e te hui faaroo. E mea mahanahana rahi. E pureraa rahi
hanahana tei faatupuhia i Nouméa no te revaraa o te mau tamarii
taratoni e to tahiti i Panipe (Sydney). Ua faatia to tatou Tavana
Rahi Generara, o M. Brunot, i te faahiahia rahi no te pureraa i te
fare-pureraa porotetani ; te oreroraa faatupu mihi na te orometua,
na M. Ariège; e te tura rahi no te mau tamarii faehau i taua pure¬
raa Ta.Ua putapû te aau no na Tavana Rahi e piti tei tae tino i taua
oroa ra, E i mûri ae i taua oro'a ra, e pureraa reo tahiti noa ta te
mau faehau tahiti i te fare-pure.
VEA
6
POROTETANI
O j^rama^edo: Te tama‘i no fe mahana rahi
O ^e
^tua puai-hope
I teie anotau, tei te pae no te mau Fenua no te Hitiaa o te Râ, te hao te TamaM. Tera o Heleni e o Kereta, ua riro i te Purutia; e
ua niana'o te tahi pae e; o Suria-Damaseko te pau i mûri iho. . .
e e
rururaa
titapou i Kanaana, e aro ia lerusalema, e
Aiphiti (miti-uteute. ). — E ua mana'o atoa te tahi pae e: e
haere atoa mai o Rutia Rahi e o Turetia i roto i taua tamaM rahi no te
mau nunaa, e ati noa a‘e lerusalema.
— No reira te tahi mau taata faaroo
e raverahi i tiaturi ai e: ka fatata paha te tau no te Tama'i i Aramagedo,
i parauhia i te Apokalupo XVI - 16, oia hoi te tama'i no te mahana rahi
o te Atua Puai-hope.
reira taua enemi riaria i te
na
mai reira i
.
.
ite, mai te mea te fatata nei taua mahana rahi e ninii ai
to’na riri i nia i te mau nunaa tei aro i to’na pupu taata
tei puhapa faahou mai i to’na fenua ai'a, ia au i te mau tohu! —■ I teie
nei râ mahana, e tamata tatou i te imi i te hoê mau vahi tei tohuhia e te
Bibilia no taua Tama'i i Aramagedo.
Te Atua tei
oia i te au'a
o
1. Teihea te mau parau tumu no taua tama'i ra, te faaite-raa^hia, i roto
i te Parau a te Atua? Teie: Ezechiela, Pene XXXVIII - XXXIX; Zekaria,
XII; Apokalupo: XVI : 12 - 21 ; XIX : 11 - 21 ; XX: 8 - 10. la au i
mau parau ra, e nehenehe ia tatou ia faataa i te mau vahi i mûri nei.
2. O Iseraela i te reira tau ! la au ia Ezechiela, ua faahoihia mai ïa
o Iseraela mai te o'e mai ra, e ua haaputuhia mai, mai roto i te taata’toa
e rave rahi, i te mau mouâ i Iseraela, i vai ano noa na. — I te reira tau
ua parahi atoa Iseraela mai te ora ( 38 - 8 )
3. O vai te aro ia Iseraela i te reira tau? O Goga ïa, i te fenua o
Magoga, e arii no Rosa (Rutia??) Meseka (Moscou??) e Tubala (Tobolsk??) (Ezechiela 38 : 2 - 3.). Ua mana'ohia: o te mau nunaa e parahi
i te pae apatoerau e i te pae apatoa no te mou'a ràhi Rutia, no Caucase..la tae i te reira tau, e titapou mai taua mau nunaa (Rutia?), mai te arataihia
e taua arii ra, e Goga, e titau ia lerusalema. —
Mai te vero ra ratou ia haere i nia, e mai te ata e moê ai te fenua, o
taua
Goga e to’na atoa ra mau pupu, e te taata atoa e rave rahi i te amui atoa
ia’na. (Ezek. 38 - 9).
Te tumu o to ratou tere? E haere i te fenua oire rii aua-ore-hia ra; e
haere i te feia parahi hau noa, ma te ora. . . ia noaa te tao'a pau, ia tufa
i te tao'a; e haru i te taata ma te puaa atoa; ei hopoi hoi i te ario e te
auro. .(Ez. 38: 11 - 13).
4.
Te huru no lerusalema i te reira tau? Teie ïa; e farirohia ïa e
lehova ei au'a rurutaina na te taata’toa e âti noa a'e ; e riro lerusalema
ei ofa'i taiaha na te taata’toa: te feia i faateiaha ia ratou i reira, e paruparu ïa.— E tairihia te mau puaa horofenua tama'i i te maere e i te ma-
raa
VEA
POROTETANI
7
tapo. E itoito taaê to luda i te reira tama'i ; e pau te mau taata’toa ia ratou
ati
e
noa
a‘e; e taata hia lerusalema i to’na vahi oia hoi i lerusalema.
(Zek, 12: 2-8).
I te reira tama'i, na lehova i parau i te ô‘e ei rave i te mau nunaa
nei;
atoa te mau ô‘e a te taata i to’na iho taeae; e te ma‘i
pohe e te
e
rave
toto;
e ma te ûa rahi e te ofai rahi ûa-paari, e te auahi e te Gopheri.
(Ez. 38: 21 - 22).
'
5. Te hopea o taiia aroraa rahi? E pau rahi to te mau enemi no
lerusalema; e e rê rahi maere ta te pupu taata na te Atua. — E hia o
Goga i nia i te mau mou'a i Iseraela, oia e to’na mau pupu atoa; e tuuhia ratou i te mau manu pererau taehae, e i te mau manu o te aru, ia
pau. E tanuhia Goga i Iseraela, i te peho i Hamona-Goga. E hitu marama
.
te tamarii o Iseraela i
tanu
noa
te tanuraa ia ratou, e na te taata’toa o te fenua e
E parau lehova i te mau manu pererau e haaputuputu mai e ati
a‘e i ta’na nei tusia i ravehia e ana, i nia i te mau mou'a i Iseraela:
—
e amu
hoi ratou i te
te toto
e
o
î‘ô, e ei toto ta ratou e inu ; te î‘o o te feia mana
te huiarii.
.
la tae i te reira mahana pauraa no Goga, e tutui to Iseraela i te mau
mauhaa tama'i, ia ama, e te mau paruru, e te mau megena, e te mau
fana, e te mau ohe; na ratou e tutui i le auahi, ia hitu noa’tu te matahiti;
e ore hoi ratou e rave i te vahie no te aru; e ore e tâpû i to te vahi
ururaau
(Ez. 39; Apok. 19: 17 - 18).
5. O te tapa i mari a‘e i taua ora rahi no lerusalema ? O to lehova
—
ïa niniiraa i nia i te utuafare o Davida
e
i nia i te mau taata i lerusalema,
i te Vania aroha e te ani; e na ratou e hi'o i ta ratou i patia; e oto
hoi ratou ia’na, mai tei oto i te tamaiti hoê no'na ra, e e mauiui rahi to
ratou ia’na. Oto rahi tei lerusalema ia tae i taua mahana ra,
mai te oto i
Hadadarimona, i te peho ra i Megidona. (Zek. 12: 10-11; Apok. 1:7.)
E tatarahapa o Iseraela e e farii i te Mesia.
la Satani râ, e ruuruuhia ïa oia i reira, ia hoê tausani i te matahiti
e ua hurihia i raro i
te abuso, e ua tuuhia te tapa'o i nia ihora, ia ore
oia ia haavare faahou i te fenua.... ( Ap. 20: 2-3).
6.
i
—
PARAU OPANIRAA: O te Atua tei faatere i teie nei ao ta’na
hamani, e te
i te
mau
arii
mau
e
taata ta’na i tuu i nia
iho. Tei la’na te faateitei
to ratou mau basileia. Tei la’na te tuu ia ratou i raro.
Te peapea nei tatou i te hi'oraa i te teoteo e te taiva e le mana-taata
i te upootiaraa. E upootiaraa poto râ. Te tia'i nei te Ekalesia no lesu i
upootiaraa o te Basileia o te Atua; te tia'i nei i te vîraa o te Enemi
to’nà Basileia, e to te mau nunaa tahopuraa i te Arenio mai te farii
i te Sepeta parautia no te Arii no te mau Arii.
te
no
PflRAU RI! ^Pl
1. Te Tavana Rahi api. —
Ua tae mai i Tahiti nei, te hoe auvaha mana no
o te Tavana Rahi Generara o M.
Brunot. E oia te Tavana Rahi faatere i te mau fenua aihuaiaau Farani Tiama
te aito rahi tei faatere ia
Farani Tiama:
VE A
8
PORO=TETA.N:I
i Oteania: nei, i teie^mau tau. — Te aroha nei te Vea Porotetani ia!na i toîna».
mai te ani- i te Atua ia manuia to’na tere, ei hauraa no to tatou fenua iti, i roto i te tahoeraa o te mau manao aau.
taeraa mai i te fenua nei,
2.. Tâ Taniai. Rahi. — I Kereta. Ua riro atura taua. fenua motu faufaa raki
i te Purutia. Te tumu : te rahi roa o te mau faehau purutia tei hue-noa-hia
purutia.— I te matamua, a faite ai te rahiraa o
nuru purutia (i na te rêva mai) ua upootia teparatane. I mûri iho râ, no te rahi-roa-raa o te faehau purutia i hue-nna-hia
mai
mai te hio ore i to raton pohe rahi —■ iti atura, te paratane, e aita
ta ratou e ravea, faahou (ua atea, roa o Aiphitl e o Kupero) no te paruru,
na.
te
te reva, e te mau pahi-reva
nuu
Paratane - Heieni e ■ te
—
etaeta i taua. fenua. faufaa rahi ra, i rop.u mau i te moana Mediterranée. E
riro e, e na reira mai pahate hoê hueraa api faehau purutia i nia ia Kupero,
e ia Aiphiti, e ia. Lubia, Te ara nei râ Paratane.
2.. i ie. feiiua Metopotamia (Irak). —
Ua hau atura te tamai orurehau i reira.
Ua''riro te rê ia Paratane, e ua horo te aito piri-purutia
(Rachid Ali) o tei
faatupu i taua orurehau ra, oia hoi taua tamai ia Paratane.
4. I Luiia-Kurene. — Ua riro o Solium, te hoe oire otia no Aiphiti ia Purutià, i te pae matamua no Tiunu. — Ua fkaroohia râ i teie mau mahana (22
no Tiunu) e : ua patu faahou o Paratane', e ua tomo faahou ratou i roto- i teotia no Lubia?!talia/, e te. haere noa r.a te aroraa.
5; I Eîiopia rê,
te; itadia i
—
üa iti roa te faehau itaha toe. Ua aburu te; tauasini os
faatltîMa i Tiunu, na te Paratane..
6. 1 Paratane.— Te parau-noa-hia nei e: te vai noa nei te opuaraa rahi a
Hitler, i te tomo i Paratane, ma te puai. No reira, te mataâra, rahi nei. Para.?
tana, ma te tuu i to’na mau pahi-reva è topita i te mau oire tahatai mai ia
Norue e tae noa’tu ia Borodo, e i uta roa i te fenua purutia. — Ua iti to
Purutia pupuhiraa ia Pteatane i
te avae tiunu.
7. Z nia i te moana Atelunetita. —
Aita te tamai e faaeaneii reira (ta te
pahi?hopu, ta te mau pahi-reva e- ta te mau manua). Te tahi râ aroraa.
rahi uana: ua tupu ïa i te pae hopea no Me, i tua, i te. fenua toetoe i Groen¬
land.
E, ûraa rahi uana. Ua. tomo o Haad,, te manua paratane tei hau i t@,
rahi e te puai (42.000 tane) ; e ua tomo o Bismark, te pahi hau ê na te pu¬
rutia. Pohe rahi to na pae e piti.
8. Te peapea nei o Rntîa raua o Purutia. — Ua titan faahepo o Purutia ia
Rutia i te hoe mau titauraa teiaha. No te faatia.ore Rutia, ua haaputu o Pu¬
rutia i te hoe nuu rahi i ta’na otia i te pae i Rutia, e ua haamata i te tamai.
mau
—
Moni taitfUHi \ te Ve^a.
( 22 no Tiunu iHl )
Papeete; Rrander: If. 50; Raiarii v.: 2f.; Ariioura mâ: 2 f. — Mataiea;
Amaru v.: 2f. — Pirae; T. Walker: 4f. — Vairao: G. H : 2f. — Tèvaito»;
Tuaiva: 2f.; Papi: 7 f.; Teahutuua: 5 f. — Patio: Manutahi: 6 — Vaitape: Pue
V.: 5 f.; Tehauroa : 5f. — Facmui: Tehapai: 2 f. — Poùtoru; Huiraata.a Uuru: 20 f. — la amuihia: 65 f. 50.
—
Mauruuru.
Mom
tantum no te haponoraa i te vea
i te tamaxii iaeban
Faaa: Matanoa: 20 f. —
Orofara; Faura: 7 f. — la amuihia: 27 farane.
MAURUURU
Impsimbube f.t.if. F. JÜVENTIN
—
Rue du Gommanda-nt DEsm-EMAU;
,
Fait partie de Vea Porotetani 1941