EPM_Vea Porotetani_194106.pdf
- Texte
-
Te 41
0
te Matahiti
—
AITA TÜ E NIU E TIA I TE
TIUNU 1941
TAATA’TOA
HIA RA, oiA HOi TE
IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAD
Mesia RA O lESU.
HOO I TE MATAHITI
Hihi 6.
—
—
I Korinetia 3, 11.
HOÊ: HOÊ TAEA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
Ch. VERNIER,
/Iroha noci’turc) oia ia ratou e tae noa’tura i te
hopea ra. loa. 14.1. (v. h.)
Eaha te mau ohipa, tei hau ê roa i te hanahana, i tahito ê ? O te
anei no te mau oro‘a faatahinuraa Arii? O te mau ta'urua
anei tei faatupuhia e te mau oire rarahi, ei fariiraa i te hoê emepera
tei riro ia’na, te rê ? E ere ïa. Teie rà te tahi:
unauna
A hi‘o na ia lesu, te tamaiti a te Atua
Te haapae nei i tô'na
ahu, te tatua nei ia’na i te hoê ahu horoi ; ua pi‘o ihora i te pae no te
mau avae repo no te mau ravaai no te roto i Galilea, ... horoi ihora,
tamaro atura. — E i te otiraa taua ohipa ra, tia maira i nia, parau
maira: aita te Tamaiti o te taata i tae mai i te ao nei ia tavinihia, el
....
tavini rà !
E teie nei, eaha ihora te ohipa e hau ê ai to tatou hanahana, i teie
nei? o te haaputu anei f te faufaa o teie nei ao, ia tao'ahia
oraraa
anei, i roto i ta tatou mau ohipa, ia aruehia ta¬
ïa; o te tavini rà.
Te rahi o te mau aau tei teiaha i te hopoia, e o te au ia tatou ia
faatiama!... Te rahi o te mau mata tei rariràri i te roimata, e o tei
au ia tatou ia faaoaoa ! Te rahi o te mau mata taata tei pi‘o noa i
raro (no te rahi o te peapea) e o tei au ia tatou ia faateitei ! Te rahi
0 te feia pohe ma‘i o tei au ia tatou ia utuutu e ia faaitoito!... Mai
te mea, ua na reira tatou, te au nei tatou ia lesu, to tatou Avei'a. —
tatou ? O te manuia
tou
e
te taata ? E
ere
Aita lesu i haama i te
Area râ, teie â te
tauro. E mea^
'
'■
e
rave
i te hoê tauera horoi
tahi tapa'o
no
to’na taviniraa ia tatou
; o
te Sa-
mauiui rahi a‘e râ !
A tavini i te Atua, e homa ! E ohipa hanahana ïa, e te nehenehe
te maru! noa’tu to tatou huru (tamarii, feia paari; taurearea, feia
faaroo... ) e itea-noa-hia ia tatou te hoê
i to tatou mau taeae rii. —
e
avae.
ohipa, ei taviniraa i te Atua,
2
VEA
POROTETANI
To tatou anotau.
i.
Te 20
le
ui, o te ui ïa no te mau pau rarahi. — O ta
parataiie i feruri, i te na ô raa e: I roto i te 40 matahiti no teie ui (te 20 o te ui) oia hoi mai te matahiti 1900:
E 20.000.009, (20 milioni) taata i
pohe roa i nia i te tiaraa tama‘i; e 200 milioni taata (tane, vàhine, tamarii) tei pohe roa, e
aore ra, tei taparahihia na roto i te
ohipa tama'i ; e 20 miliare
paunu'(paratane) tei pau no te ohipa tama'i e aore ra, no te faa—
O
te hoê Vea
ineineraa i te tama'i. E te faataahia nei taua pauraa moni, mai
teie te huru : üa pau ta Marite: 4.210.000.000
paunu ; ta Paratane:
3.990.000.000 paunu; ta Tapone: 2.520.000.000; ta Farani: 2.100.
000.000; ta Italia : 1.680.000.000; ta Purutla: 2.850.000.000.
E ua
parauhia e: e oti 1.600 pahi rarahi mai ia Queen Mary e aore ra
Normandie, i te reira moni.
—
5.
—
E hia moni
teie tama‘i?
E
—
e
haapoheraa i te hoê
pau no te
hape te taata ia mana'o
e: e ere
a‘e faehau, i
i te moni rahi.
Ua irai maite te feia imi
parau i te reira, e teie ta ratou
I te tau no Kaisara, e pae noa iho tilini
i ite:
paratane (35 farane) i
I teie râ tau, e pau ïa 18.750 paunu, oia hoi: e toru milioni
farane. Na te faaterehau rahi no te pae o te mau mauhaa tama'i
i Canada, teie faaiteraa.
pau.
3.
E moni hoi ta te taata,
aita râ e tauhaa e pau ai...
i teie tau, i te hoê mau fenua, i to tatou
nei aihuaraau. Te na ô nei te tahi rata i tae mai: «I
onei, o te
Tanila ana'e te parau rahi; o te faufaa ïa tei
tanuhia; no to'na
oljie e to’na oioi; aita râ te mau maa tahiti, tumu e tanuhia nei.
—
O te parau
iti taaê
roa
E moni hoi ta te taata, aita râ e tauhaa
faahou i te mau faretoa, e pau ai te moni e vai i roto i te rima taata.
i,
E veve rahi atoa râ. Te
—
na
ô nei te
rata.hopea
na
te hoê
•rometua no Matuita.
...
te
E ati
«
taata,
e
tumotu. E
ore
tai,
veve tei Ua-Pou taatoa
nei; aita e ahu faahou to
te haere nei te tahi pae i te pureraa mai te ahu mo-
aroha
mea
roa
hoi, rahi roa’tu ai
ua
5.E te
rau ra :
ia hio atu. No te imiraa
ore e te ravea
te ati. Area i te pae no te maa, e mea mai-
alîune te fenua... !
fenua...
a
aita atura
ia oe, e te u'i
faaroo
e
na
i te
parau a
uaina e e ava
api! Aita’tura te
lehova l Tera taua pa¬
tau, et totoaraa
taero i teie
morl no te
mau auto
i
navai,
e
VEA
POROTETANI
3
varavara te man uaua pereoo, no ta oe mau tere arearea e
te hauti; ua iti te tiliota. e ore ai te taata e faahopue ai i tera
huru pia e tera huru pia... etc.
ua
Ei
ore
e : e ere i te ohlpa rahi na te Atua ia lapea e
i te hoê mau maa e te hoe mau tauhaa tumu,..;
tapao
roa
ia faaei Mo-
râ na tatou, e ei faatupuraa i te tatarahapa e te manao paari.
Eita râ te Atua e haapoto noa i to’na rima; e faaroa faahou â, i
to’na atu mahana, ei faaite ia tatou i to’na aroha. O vai râ tti
faaroo i ta’na Parau?
raa
E
tere
Evanelia i Rurutu-Tubuai
I roto i te Vea
no Eperera-Me i mairi aenei, uà faaitehia te tumu mau
maori râ te faatahinuraa ia Tevaiautea ei orometua i Moeraj
(Rurutu). — Ua haapa'o mau hia taua oro'a ra i te 20 no Mati, mai tei
teie tere,
no
faatiahia aenei.
—
piti O te ohipa tei ravehia i Moerai (e i na paroita no Rurutu) o te
hi'opoaraa ia i te mau fare no te oire. — Ua faaroo tatou i teie peu tumu
a te Rurutu, tei faaetaetâhia e te mau orometua, tae noa’tu i te mau Apooraa Tuhaa i Rurutu. I te mau matahiti apî, e ia tae i te Apooraa Tuhaa,
e hi'opoa te hoê tomite feia ti'araa maitai, i te huru o te mau fare no na
oire no Rurutu.
E ohipa hau roa i te maitai, no te mea o te hoê ïa
ravea e mâ maitai ai te fare i te pae tino e i te pae varua hoi. E haamauruuruhia te mau fatu fare tei faaitoito i te pu‘a e te parai apî e i te
tatai hoi i to ratou mau fare, ia ore te huru repo, e ia monohia e te ahu
nehenehe.
E mea oaoa mau ia mataitai i teie mau fare, i roto, tei taua'i*
Te
—
.
hia i te
.
mau
huru peue
faahiahia.
.
.
O tei hau râ i te oaoa: o te faaroo-
Tomite-Hi'opoa e: ua mâ atoa te utuafare i te pae o te Varua; oia
hoi: ua oti te mau melo i te faaipoipohia; tei roto i te Ekalesia e aore
ra i te pupu imi-mana’o. — E mea oaoa rahi i te hi'oraa i te Parau a
te Atua i te turamaraa i to te utuafare atoa. — Eaha te mau paroita i TahitiMoorea e i te mau fenua i Raro e ore ai e faatupu atoa’i i te hi'opoaraa
fare, i te pae o te tino e i te pae o te varua, mai tei Rurutu? E riro ïa
te hoê mau oire tei hupehupe no te rahi o te mau fare repo, pàrai-orehia, e te parari e te pê. .. i te taui oioi i to ratou huru. E te hopea, ©
raa
te
te oire taatoa te taui i to’na
hoho'a.
ohipa ta matou i rave i Moerai (e i Rurutu hoi) o te faa‘ Oro'a-Me”, oia hoi te mau aufauraa faatupuraa parau,
E mea ineine maitai to te fenua taatoa no taua ohipa tumu, te mau
parau i tamauhia, te mau himene, e te mau tusia tei faataahia no te Atua
e no ta’na ohipa i te ao nei. — Aita te mau imiraa faufaa i rahi i Rurutu
i teie tau o'e, o te mau hei pûpû rii noa îa. Aitâ e puha aita e vanila; ç
Te toru
o
tereraa ïa i te
te
mau
VEA
4
pia râ..
e
POROTETANl
Avera,
E inaha, mai te mea, ua topa te aufauraa i Moerai e i
ereatoa i te topa rahi roa. Ei tapa'o e: Ua tae te aau. —
I te otiraa te mau ohipa i Moerai, ua tae atura matou i Avera
(sapati)
oaoa
te
.
e
i te 23
E farereiraa oaoa rahi e te malianahana; ua
faaapu varua a Teriimana, or.. Te mau
te oro‘a-me, te tuaroiraa i te pô, te hi'opoaraa tare,
i te 24
no Mati. —
i te hi'oraa i te
aau
.
pureraa i te tare pure,
e te nehenehe o to taua Ekalesia fariiraa ia matou.
rejra i roto i te
Te vai
—
noa ra
te
tae roa mai i teie nei. Oia’toa to matou tere e to
rahi i Auti, te paroita no Arahiti mâ. E mahana
vero hoi; e toà te matai! Aita râ te ohipa i taupupu no te reira; ua î te
fare-pureraa no te pureraa rahi tei faaterehia e Tapao orometua, e no te
oro'a aufauraa manuia rahi; oia’toa i te pô: e mea ora roa na tuaroi e toru
tei tuuhia e na tavini o te Atua.
E ia tae i te piti o te mahana, ua
manuia roa’toa te oro'à hi'opoaraa fare, no te mea, ua rauma'i atura.
No te reva matou i Tubuai e i Tahiti i mûri a‘e i te tere i Auti; no te
tano ore râ o te mata'i, ua faaea noa matou i Rurutu e tae noa’tu i te
sapati avatea, i te 30 no mati. Ua operehia matou i na paroita e toru no
te pureraa avatea. — I te ahiahi râ o taua mahana to matou faaineineraa
e reva i Tubuai. E ua na reira mau, i mûri a‘e i te hoê pureraa revaraa o
aau e
matou faaearaa poupou
.
tei faatahe i to matou
e
o
na
Paroita
e
mau
.
roimata. Ua tuu
ra
to te fenua i roto i te rima
matou i
no
na
te Atua
tavini
o
te Atua,
Manahope.
—
Ua tapae matou i Tubuai i to mûri iho mahana toru, no te tano ore
te mata'i. Ua mahanahana râ te aau i te tapaeraa i teie haapûraa. Na
Toâtua, diatono-metua i pàilati i to matou pahi, no te faaôraa i roto i te
ava; e na’na matou i aratai i te fare orometua, tei reira Tapuarii, e to’na
mau taata.
E 4 mahana matou i Tubuai, i te parahiraa i roto i to
ratou rima. Inaha hoi te maitai e te poupou ia parahi atoa te mau taeae
mai te au maite ( Sal. 133). Hoho'a ê to Mataura e to Moerai; aità â te
mau fare i putuputu, mai ia Rurutu. Te hoê râ ohipa oaoa roa ta matou
i ite e ta matou i faaitoito: o te Hiero apî: ua niuhia e ua haamatahia i
te patu. — O te parau rahi ta Tapao orometua i a'o i ta’na pureraa omuaraa, i te putuputuraa rahi-pô tei tupu i te mahana maha; e ua na reira’toa
te Peretiteni.
Ua faatere matou (Tearo) i te apooraa diatono e i te
—
—
Faraide oro'a..
.
E
ua
mataitai
matou
—
mai te
haamaitai
aau
—
i te
to’na here tumuraa ia matou, i tera mahana e i tera mahana,
e nehenehe ia matou ia pahono atu !..
E ua farerei atoa
i te tahi tamaiti tei hinaaro rahi ei pipi orometua.
—
E ia tae i te
ahiahi mahana maa, i te 5 no Eperera, to matou ïa faarueraa i taua mau
hoa here, e i te fenua Tubuai..
Mai te fano tia matou i Tahiti. — No te
au rahi o te mata'i, e piti noa iho mahana matou i tua; ua piri matou i
Taravao i te ahiahi monire.
e mai te tapae i Papeete i te poipoi roa
mahana piti, mai te maitai e te hau.
mau
e
o
tapa'o
te
ore
no
roa
.
.,
.
.
C. V.
POROTETANI
VEA
To tatou
mau
Ua ite atura tatou
5
tamarii faehau i reva aenei.
e: ua
tae ratou
mal te maitai i Nouméa e i
Panipe (Sydney) OteteraKa.
Ua
nao
te niuniu mataniua
M. Sautot
e:
taata rahi
roa e
no
te Tavana P.ahi
no
Taratoni,
no
tae mai te pupu
faehau volontaire's no Tahiti i
Nouméa nei i te 30 no Eperera, i mûri a‘e i te hoe tere maitai
roa; te vai anaanatae rahl noa ra to ratou manao. Faaore i te
peapea no to ratou mau fetii 1 Tahiti, mai te faaite ia ratou i to‘u
aroha, e to te Tavana Rahi tiaraa teitei, to Brunot.
E ua tae atoa te piti o te niuniu no te Tavana Rahi no Tara¬
toni, i te Tavana Rahi i Tahiti, o tei nao mai e: te inauruuru
nei au i te faaite ia oe e: ua faarue te pupu matamua faehau Patitifa i Nouméa i te 5 no Me, i te ahiahi. Tei roto i taua pupu ra
na faehau faahiahia rahi no Tahiti. Ua fano ratou i Sydney. E
ua
te auraro rahi tei haere i taua revaraa ra.
*
îK
Ua tae atoa mai ta matou niuniu
na
Taratoni mai, i te 14 no
tei faaite mai e; ua mauruuru roa matou i te farii haapoupouraa i te mau tamarii Tahiti. — Na Ariege, i Nouméa. — O
M. Ariege nei, o to tatou hoa ia tei faatere i te flaapiiraa tamaroa
Me,
0
a te Taiete i Papeete i mua ê aenei. Tei Nouméa oia i teie nei, mai
te hoè orometua te huru ; e ua papai ihoa matou ia’na, i te reva¬
raa 0 te mau tamarii tahiti. — .Ua papai atoa matou i te mau
orometua i Sydney, e i te tahi atu â mau vahi, o te haere-noa-
nia’tu
e
to tatou mau
tamarii faehau.
*
Te tiai nei to te fenua.nei i te mau rata a to tatou mau faehau
nei. E tae mai ia i te pae mutamua no te avae Tiunu nei. E riro
te Vea i te nenei i te vetahi, i te avae i mua. — Area râ, ua riro
taua mau tamarii i reva aenei ei mana'ona'oraa, ei oaoaraa na
te mau fetii e na te mau paroita e na to te fenua.
tei tupu i teie tau
(Papara, Haapiti, Paea, Punaauia..) Ua faahitihia to ratou mau
i‘oa, e ua tauturu te Paroita taa^toa i ta ratou mau tusia, ta ratou
i faataa no te Atua, i reira,
Parau faaotiraa. la haere to oe ra mau taata e aro i to ratou
mau enemi i te mau vahi atoa ta oe e tono ia ratou ra, ia pure
mai ratou ia lehova... i teie nei fare i faatiahia e au ito oe ra i‘oa,
e faaroo mai oe i veira, i nia i te ra‘i, i ta ratou pure... e tauturu
mai â oe ia ratou. — I Arii 8: 44-4S.
I te hoe
mau
aufauraa faatupuraa parau
6
VEA
POROTETANl
Mai te aifo, i fe h^apaoraa i ta’na parau tapu.
Noa’tu to’na api (15 matahiti) ua hinaaro atoa o lakobo i te papai i te hoe
parau haapaeraa i te mau hurii maa taero, mai te hoe mau taata api ta’na
i mâtau e ta’na i amuimui. Ua patia oia — mai te paoa ralii — i te pine o
te feia haapae, i nia i to’na ahu. ïeie râ, aitâ
paha oia i ite maitai i te hohonu no taua parau tapu, e ua faaiteite oia, i te
ta’na taiete haapae "e: ua inu rii oia i te uaina.
tahi mahana, i te faatere g
Ua a‘o maite te faatere ia’na mai te faaite ia’na e: e ara maitai i ta oe pa¬
i tapu; e ere roa ïa i te hoe parau hauti e o te nehenehe noa ia haapaoore. E
parau hohonu! Te faaroo ra o lakobo, e mai te mea e, e parau api
teie i to’na aau, oia hoi: te etaeta no te parau i tapuhia; e ere i te parau
hauti! I reira’toa to’na faaiteraa i te faatere i te hoe oroa faaipoiporaa tei fatata
rau
i te
tupu i roto i to’na utuafare, e to’na mata‘u o te ore e maraa ia’na ta’na
haapae i rotopu i te mau manihini o te tae mai i taua faaipoiporaa
ra.
Ua parau mai te faatere ia’ha; — Mai te mea, o te reira te huru, e
mea maitai oe, e lakobo, ia faaore roa i,ta oe
parau haapae i teie nei, e ia oti
roa te
faaipoiporaa, ei reira oe e papai faahou ai ï te hoe parau haapae api.
Mai te mea aita to oe e itoito i te faaoromai i te ati, mea maitai a‘e ïa te faa¬
ore roa i ta oe parau i tera ra.
parau
.—
Ua riro teie
tiaraa i te aau
ono i te papai
Huru
maoro
te faatere o te taiete haapae mai te hoe ohe i te palakobo; e ua faaite oia i te faatere i to’na hinaaro onoi te hoe parau kaajme api i tera ra. E ua na reirahia.
rii i mûri a‘e, ua farerei faahou raua, e ua parau lakobo i te
reo na
no
faatere, mai te tutohu te mata i nia i to’na mata; “ E ati iti rahi to‘u i te
reira oro‘a faaipoiporaa! to‘u hiaai i te mau inuraa huru rau tei inuhia i taua
oro‘a ra, eita ïa e tia ia parau!!— mai te hora ahuru ma hoê i te pô, e ao
noa a‘e i te hora
pae, ua amu noa e ua inu noa te mau manihini, ua patoi
râ vau i te inu i te uaina. To‘u iho metua teie tei taparu mai ia‘u; aita râ
vau i faatia. Afai maira raton ia‘u i te
pia-apara ( Cidre ); ua parau vau : Aita i
e ua ani au i te
pape; aita roa’tu ratou i faatia i to‘u hinaaro; ua horoa mai
râ ratou i te pia, e i mûri iho, ua faahepo mai ratou ia‘u i te ava-tô... Aita
râ!
I taua pô taatoa ra, aita roa vau i inu e hoê iti ae, e tei to‘u hoiraa
—
mai i te
No
fare, to‘u ïa inuraa i te pape.
e te faatere e ere' anei ? e tia
reira,
ia‘u ia pine i to‘u pine haapae
pô-oro‘a, teie râ, te parau noa
i roto ia‘u nei; E te Atua, tauturu mai ia‘u!
mau
i nia i to'u ahu ? Hiaai iti rahi to‘u i te reira
ra
vau,
Haapiiraa Bibilia
TE
i.
—
SIRE
To te Ekalesia mana‘o i te huru
o
teie buka.
Te hoê buka marô rahihia teie, i te Faufaa Tahito. Mai mua
mai to te feia faaroo maereraa i te huru o teie buka iti, e
roa
12..——
3.—
VEA
POROTETANI
eraverahite mau faaauraa tei imihia
faatereraa rarahi e vai nei :
O
no
7
taua buka
ra.
E toru
Te parau nei te faatereraa matamua e: Hoê â taala te arii
e te liai mamoe herehia e te vahiné Sulami.— E
varua ta taua hinaaro no raiia. O lehova te tiai i herehia,
Solomona
auraa
Iseraela, te vahiné sulami; e aore ra ; o lesu e te ekalesia.
Te parau nei te piti o te faatereraa e: o Solomona e te
tiai mamoe, hoê ïa taata; aita râ e auraa varua to teie hereraa;
e auraa tino noa. E mai te m,ea e, e himene
faaipoiporaa teie,
e O
no
te
anotau
o
Solomona,
e no
mûri mai. Te faatenihia nei, i
roto i teie
pehe, te hinaaro mau, te hinaaro haavare ore, e Le
viivii ore no te paretenia i ta'na tane momo'ahia ra, ia tura te
faaipoiporaa e ia mo‘a. (I Kor. 11: 1-3).
Teie râ te toru o te faatereraa, oia hoi te faatereraa tumu
e te parare: c taata ê o Solomona, e e taata ê te “here” oia hoi
te tiai mamoe. Ua hinaaro o Solomona i te vahiné Sulami, aita
râ te vahiné Sulami 1 hinaaro ia’na, rahi noa’i ta’na mau tao'a
ei hoo i te hinaaro (8-7). A hi‘o atoa i te reo o taua vahiné ra
i.to’na teina iti (8-10): ovauiho nei te aua, e tau pue û, e pare
ïa, i itehia mai ai
au
i
mua
i ta’na mata.— Ua
aro mau raua; e
te etaeta o to teie vahiné
faahoi hia’i oia, mai te hau,
patoiraa i te hinaaro o te arii i
i te fare o to’na metua, e mai te
faateniteni oia, i reira, i te puai e te uana o te hinaaro (8-6).
Teie râ : o te tiai mamoe, te here mau a te vahiné Sulami
tei herehia e ana, mai te aueue ore, tae noa’tu i te hopea.
No reira, e parapole teie buka, e te vai nei to’na auraa nehenehe.
( Te vai atura )
no
P^R^U RII
API
HO
TE TAMAM
1. Te tama‘i i Heleiii. — üa pau atura o Heleni (e o Yougo-Slavie) i te
Purutia. Tei roto taua feiiua ra i te titiraa i teie nei. Ua ora mai nei râ te
Arii,
faautahia. oia i te fenua motu, i Kereta. Tei reira, atoa te Paratane
i taua aihuaraau hopea na Heleni.
e ua
i te parururaa
faehau Paratane tei ora mai, mai ia Heleni. — Ua parauhia e : e
paratane (papaa e te maohi) tei haere i Heleni. —■ Aita râ ratou i roaa paatoa i te Purutia, i te pauraa o Heleni ; e 50.000 tei ora mai ;
10.000 tei riro, Eaha i riro ai ? ia nehenehe i te 50.000 ia tapapa i te mau pahi
tei faahoi ia ratou i Aiphiti. — Ua rahi râ te faehau initia i roto i taua
2. Te
mau
60.000 faehau
10.000
ra.
3. To te Purutia tamataraa i te haru ia Kereta.
ra; ua
—
Tei tua
roa
taua fenua
Mai teie te huru;
pahi-reva-purutia i te faehau purutia na te reva, i nia
tamata ra Purutia i te haru ia’na na roto i te reva.
Ua hue
noa
te mau
E iti te 20.000. — Ua rahi roa to ratou tei ahu i te ahu
faehau paratane. — Aita râ i vare roa. — e ua pau taua mau purutia, maH.a‘0 taaê roa. (23 ao Me)
i taua fenua
ra.
POÏIOTETANI
VEA
8
Etiopia. — E rê rahi faahou ta te Paratane i reira. Ua ani
Duc d’Aoste, generara ralii, i te hau. Aita ta ratou e ravea
faahou, ua haaati roa hia te italia e te nuu paratane. E ua faatitihia 18.000
italia i reira. Eita e maoro e tiama roa’i Etiopia i te faahau italia.
5. I Kurene Luhia.
Aita’tura te Purutia i haere faahou i mua, i Tobruck
e i Solium
(otia Aiphiti). üa patuhia ratou i rapae i te fenua Aiphiti, e ua
4. Te tama‘i i
te
Euiarii
ra, o
—
rahi ta te Purutia pau i reira.
6. Te tama‘ii Irak. — O-Irak
nei,
te fenua tahito ïa no Asura
o
(Nineve:
e no te Tarataio (Babulonia). E fenua faufaa rahi no ta’na mau apoo
hinu-mori. E ua tiaturi noa Paratane i taua fenua ra. I teie nei râ, ua patiatiahia taua fenua ra e te Purutia’toa ; tupu atura te orurehau na te hoê taata
arahia piri-purutia. No reira Paratane i aro ai i taua fenua ra, e i te
Mossoul)
Purutia
tei tae atoa i reira, e haru i taua fenua ra. Aita râ i manuia e tae roa mai
i teie nei.
7. Te haavare a te Hau- Vichy. — Ua peapea roa o Farani Tiama e o Paratane,
e 0 Marite rahi i te ohipa huna ino roa ta te Atimarara-farani ta Darlan i
rave, raua o Hitler i te 14 no ihe 1941. Mai te mea e, ua tuu roa Darlan ia
Farani e i ta’na mau aihuaraau-Aferita i roto i te rima no Hitler, e tauturu
ia’na no te haapeapearaa (e no te tama'iraa paha. ..) ia Paratane. E ua faatia
0 Pétain i te reira ohipa ino rahi riaria, mai te faa ore i ta’na tapu e: eita e
au i te hanahana, ia tama‘i Farani i to’na mau hoa tahito (Paratane. ..).
No reira te mau pahi-reva-purutia i haamata’i i te tapae i nia i te mau
mahora tauraa pahi-reva i Suria-Farani (Damaseko) ma to ratou mau faehau
e te mauhaa tama'i. E te haere nei ratou e aro i te paratane, na taua ea fatata
e
afaro,
te
uteute
—
e
tae ai ratou i te fenua
orurehau i Irak,
e aore ra
i Kanaana-miti-
Aiphiti.
Ua-inoino roa Paratane raua o Marite i teie ohipa api fifi roa; e ua parauhia e: eita raua e faaherehere, tupu noa’tu ai te tama‘i ia Farani-Vichy. —
Te aroha nei râ hoi raua i te rahiraa o te huiraatira farani,~no to raua ite
e: te au ore noa nei hoi ratou ia Purutia, e i te ohipa haavare a te Hau-
Vichy. — Aue te parau mauiui e, ia
Farani i te Farani, ei haamauruururaa
te
pouri.
tama‘i te Farani ia Paratane, e i te
ia Hitler! Te haere noa nei te hora o
paratane e: E tae roa mai i teie nei, e 6.200
18.000 pailati-mecanicien; te mahiti nei 1.600
8. Te faaite nei te mau Vea
pahi-reva-purutia tei
pau, e
avion i te avaê hoê i Marite.
8 Te hoê parau api roa, tei faahitimaûe i teie nei ao: o to Rudolph Hess,
te rima atau no Hitler, faar.uê hunaraa ia Purutia, na nia i to’na pahi-reva, e
to’na tapaeraa i Paratane, e pupu ia’na iho i roto i te rima no te Paratane. Te
tumu? To’na ite e: 1 e taparahihia oia e te Purutia iho, no to raua o Hitler au
ore
raa;
2. E faahereherehia oia e. to’na mau enemi.
—
Parau
maere mau.
SAoni tauturu i te Ve‘a.
(25 no Me 4941 )
Mahina; Faatiarau: 1 f.;
Ebb: 1 f.
Orofara; Auira Durietz: 6 f.; Vaiare: Temahahe
la amuihia: 8 farane.
Moni tauturu no te haponoraa i
i te tamarii faehau
Papeete: Mahea
Ruta
a
Avae: 20
a
Paie: 25 f.; üra V.
a
f.; Poutoru: R. Ebb: G f.
te vea
Paie: 10 f.; Ârue: Paraita: 20 f.;
la amuihia: 81 farane.
MAURUÜRÜ
Impeimerib Elib F. JUVENTIN
Eub du Commandant Desïeemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1941