EPM_Vea Porotetani_194103.pdf
- Texte
-
Te 41
0
te Matahiti
MATI1941
-
Hihi 3.
-
VEA POROTETANI
AITA’TU
E NIU E TIA I TB
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TE
IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAÜ
Mesia RA O Iesü.
I Korinetia 3, 11.
—
HOO I TE MATAHITI HOB: HOB TAEA 3 TOATA
Ch. VERNIER,
Tau
I.
—
aoraa
Directeur- Gérant.
rii potopoto
E tena’na, e fariu mai ia ora. Ezech, 18:32
v.
h.
To'u fariuraa, EAHA IA ? o te faarueraa i te ino; o te hoi faahoui te raaitai; 0 te faarueraa i tei mûri, eiaha ia hi‘o faahouhia; o
tutonuraa i te mata i mua, i'te hoê ‘‘mua’' tei faaapihia.
raa
ta
To‘ufariuraa..., NO TE AHA? la faahotu
oe
i to
oe oraraa,
i te
hoê hoturaa parautia e te aroha, aita’tu ai ! la ueue oe i te oaoa e te
haa e ati noa a‘e ia oe! la faaea oe, mai te hau e te oaoa, na roto i
te ati e te pohe !
To'ufariuraa...! E NAHEA ? na roto i to oe tatarahapa haavarei ta oe mau hapa, mai te faaruê roa raa i te reira, na roto i
te puai no lesu tei horo‘a mai i te ré no tatou.
To‘u fariuraa... ! ANAFEA ? I tera ra, i mûri a‘e i to oe tai‘oraa
i teie parau, o tei riro ei titauraa, no ô mai i te Atua !
ore-raa
IL
I te
—
Ehaereatu vau i roto ia^aa
mau
vahi atoa i haerehia’tu
e
lesu,
o
ra.
Apok. 3. 20
v. r.
te ora’toa ïa tei tomo i
lesu atoa. A hi‘o na râ :
Zakaio, e inaha, no te rahi o te oaoa i te anaanai roto i te mata no te telona nei, i pii ai te Fatu e : ua tae atoa
reira,
e
Te tomo nei oia i ô
raa
te
ora
i roto i teie fare !
Te tomo nei oia i ô laeiro, e inaha! te haere mai nei te Varua no
teie potii i pohe a'enei e faaoraora faahou i to’na tau paparia rii ma-
turama i to’na tau mata i pohe ra.
e i ô Maria, e inaha! te hopoi nei oia
i reira i te “mea tia hoê roa ”, o te ore e riro faahou i te tahi ê.
No to lesu tomoraa i tèie Ml ao, i otohe ai, i to’na aro, te mau haarearea, e e
Te tomo nei oia i ô Mareta
vîraa, te mau tîtîraa, te mau 'peu etene, te zugo teimaha tei faateiaha i te
mau
vahiné, i te feia veve, i te feia rii...
VEA
2
POROTETANI
Hade i hopoi ai oia i roto i taua faaearaa rumai te hoê tiaturiraa taaê...
I te mau vahi ta’na e tomo nei, te afai nei oia i te ra‘i no reira mai
oia. E inaha, oia â teie e parau nei i to tatou varua tei teimaha i te
hopoia: “Ja irlti mai oe i te opani ra, ehaere atu vaui roto ia oe”.
No to lesu tomoraa i
ruma e
te taiâ rahi,
E îoru oro‘a faatahinuraa orometua.
i.
—
Oro‘a faatahinuraa ia
I te ava'e i
Tahiarii tane
fepuare, ua mahiti e toru tau pipi mai roto mai
faataahia raton no te toro'a orometua.
i
te aua-orometua e ua
1. Tahiarii T.
{Teriitinorua
a
Tevaearai)
oia i Maharepa (Moorea) i te 7 no fepuare 1941,
Ua tae tino te Peretiteni no te A. R. (o Verenie) e na orometua
e iva e faatefe i taua oro‘a ra; e ua tae atoa te mau pipi no te
aua-orometua. — É mahana nehenehe roa, e te ùa ore.
Ua faatahinuhia
ineine roa te paroita no Teavaro6 amuiraa) tae noa'tu i te mau maniliini no Afareaitu
e no Papetoai.
I te tomoraa o te mau orometua iroto i te farepure, ua himene
te Paroita i te hoê himene faahanahanaraa i te Atua, e haainataI te hora 11 i te avatea, ua
Teaharoa (e
hia’tura te pureraa.
Na Verenie te a'oraa i nia i te toro'a ravaai
uiraa, e na Tefaaora or. te pure tahinuraa.
taata; na’na'toa te mau
Parauparau ihora Tahiarii i to’na mau mana'o i taua taime
rahi e te rurutaina no’na; ua mauruuru roa te taata. Haamauhia’tura o Tahiarii ei orometua faatere i te Paroita no TeavaroTeaharoa, e na Tapao orometua i farii maite. —
Haere atura te taata e tamaa. Ua faanahohia te reira oro'a ia
au i te tau tupuna;
aita e airaamaa papaa; e mea parahi noa
te taata i raro i nia i te one; te paepae faaula maa, e ofe raraahia
ïa; hoê avae to’na teitei; aita e mereti; e apu haari rave maitaihia; aita e pala (mereti rarahi): e raoere raralii tifaifaihia, tei reira
te maa te vairaa; aita e patia e te punu, maori rà, o te ‘'patia
a Adamu”. E mea vitiviti rahi, e te mâ e te hi'oraa nehenehe
mau e te ravai rahi.
oaoa
— i mûri a'e i te hoê Apooraa Tuhaa e
putuputuraa rahi ruperupe toi tupu. Uairitipaepae ofe raraa, e ua parahi e toru amuiraa i nia i
hora 8
la ahiahi, i te
te inuraa
hla te
taoSe,
mau
e
3
POROTETANI
VEA
rahi rave-apiliia. E pae rà amuiraa,
ïa, i nia i te mahora matie. Te anaana noa ra te ava'e;
te one, i roto i te liaapora
tei rapae
e
te raaramarama
a
te
rahi,
te
e
ua ore.
E taa
—
noa
te mau parau
tuaroi mai roto alu i te
orometua tei faatere i te mau
mau
haapora. Aita e papai parururaa.
Na Teunu
raua
o
Bremond te pureraa
fetii;
na
Tearo, Hauarii,
Teuiarai pipi-orometua. na tuaroi matamua... ei
faaitoitoraa i te orometua api e te Paroita no Teavaro-Teaharoa.
Ua rahi roa te mau mana'o faahiahia rahi; ua rahi atoa te mau
himene navenave rahi e te itoito; aita e paruparuraa e ao noa
a'e.
E huru faito e 800 taata i taua pô ra. Aita e ohipa hi'oraa
peapea: o te hau noa, e te oaoa e te mahanahana. — 1 te hora
6 i te poipol te faaotiraahia, e ua hoi mai to Tahiti na nia ia
Müiaro, mai te vaiiho ia Tahiarii i nia i te ohipa, i roto i_te rima
orometua,
e na
—
no
te Atua
ta’nû Paroita.
no
e
*
2.
I te 12
e
—
no
te vero
Sal. 90: 1.
"
*
—
Oro‘a faatahinuraa ia Teuiarai.
Fepuare
iva i Bora-Bora
no
—
no
puahiohio
to
afai atu te pahi ia-Teuiarai mâ e na orometua
Teuiarai faatahinuraa i reira. Noa’tu te ati rahi
o
tei haaparari i te mau tare e rave rahi, aita to
ua
Bora-Bora i hinaaro i te vaiiho i teie oro'a hanahana ta ratou i tiai noa.
E teie te
roa
mea maere
te anaanatae
oaoa e
I te taime i
0
no
e
fenua aroha-
te matai rahi: o te mau mata
te mau taata e rave rahi tei amui mai no te oro'a
haapa'ohia i roto i te hiero tuiroo no Vaitape.
faatahinuraa tei
hia
ta te mau manihini i ite i nia i teie
ofatifatihia, tei haaparari hu'ahu'ahia
tei
hope ai te otoraa navenave e te nanea no te oe, ua aratai-
Teuiarai
e
orometua hoê ahuru i roto i te hiero tei î roa i te
na
tomoraa, faahanahanaraa i te Atua.
taata tei himene i te himene
oro'a; e no te aha i na reira’i? no
taata i te huru mo'a no te faatahinuraa. Oia mau;
ua rurutaina te aau no te mana'o e, o lesu iho tei rotopu ia tatou no te
horoa’tu i te tiarama no te Evanelia i te rima no te orometua api... te tiaUa hanahana
te mea, ua
rama
e ua
ite te
tura hoi teie nei
mau
mo'a aupuru
maitaihia
e
te hui tupuna. Ua horuhoru te aau i te hi'oraa
te mata i te nahoa rahi tei faaî i te fare
o
tei haaati i te tavini
tau
e
i tera tau
melo
no
mau
aito
i'oa
no
e o
api... te
o
te
mau varua no
tei faaorahia
te Ekalesia mo'a
ua
e
taatoa,
faaroo, noa’tu te
lesu noa’tu
—
e
i te nahoa rahi
ite
varua
te feia faaroo tei tupu i tera
te Mesia. Ua amuihia i teie hora te mau
mau varua a
nuiiaa
hamani-ino-hia
ê;
e
te mau Apotetoro, no te
varua no
te feia o tei fa'i i te
te mau etene, e te
tahi
mau
haa-
VEA
4
pa'oraa êê, varua nô te
tei tae mai
POROTETANI
mau orometua o
tei fâaruê i to rafou ai'a tupuna,
nia i te e‘a paruparu o te moana
imi i to raton iho maitai, no te haamaitairaa râ
i teie fenua ê, e ere no té
i teie nunaa ê, e mai te
mea te taoto nei to raton tino i tera fenua e i tera fenua, ua amui râ to
ratQU varua i to ratou mono, i te hora mo‘a no te faatahinuraa.
Mea papu: tei pihaiiho ia’na te varua no Tihoni Wiliamu, no Otomoni
e te varua atoa ,hoi no te mau aito maohi tei
pohe i roto i te faaroo, mai
te tau no Farefau, no Papeiha, te tau no Maratai e tae noa’tu i te tau
na
Mehao.
no
E teie te parau tumu,
tei a'ohia: e ere outou tei hinaaro ia‘u, o vau râ
outou; (iritihia mai te irava 16 no loane XVI).
tei hinaaro ia
Mai te
aau
te ite nei
mea
teoteo i te taime
e
eita’toa to tatou
te
no
E
mea
tatou, o lesu iho tei hinaaro ia tatou, eita to tatou
no
te manuiaraa ta tatou
mau
ohipa
e rave
nei;
paruparu i te tau e puai ai te peapea e te fifi ia tatou;
oia tei hinaaro ia tatou e eita oia e faaruê i tei maitihia e ana.
aau e
tatou, feia paruparu, o lesu râ o te horo'a mai i te mau mauhaa tama'i i roto i to tatou rima, oia hoi te aroha, te faaoromai, te mata'u
ore
ere o
i te taata, te tiaturiraa i te
hirohi
e
tupuraa o te huero tei ueuehia ma te rote tiai tamauraa i te auhune.
te roimata ;
Ua faaroo atoa te tavini api i te faàueraa no lesu o tei hinaaro ia’na:
e ia hotu outou i te huero ; oia mau, eita e au i te Fatu te “ taata
faaea noa», te Vea râ o tei ohipa haere i te tau vero e i te tau maitaii
haafifi-ore-hia e te mau maitai no teie nei ao.
A haere
Ua farii te tavini
api i teie faaueraa
to’na arii hanahana
roto i te
pahonoraa i te mau uiraa i uihia e te faatere no te Tuhaa IV; e ia oti
te faatahinuraa, ua faaite oia i mua i te tiria taata i te mau mea faahiahia
ta lesu i haapa'o no’na.
la oti te oro‘a faatahinuraa
no
na
haapa'ohia te hoê Tuaroi i roto i te fare
mai, i te mau fare amuiraa no Vaitape; e, i te
aahiata, ua faaruê te mau manihini i te fenua, maori râ o Raanui raua o
M‘ Preiss tei parahi no te oro'a haamauraa tei tupu i Faanui. Oro‘a nehenehe atoa teie, tei amuihia i te tcmoraa o te fare api o te orometua. Ua
amuiraa hoê
roa
tae atoa te feia
aupururaa
i te
raana
mau
Mauruuru i to
hana
ua
tei toe
no
te fenua ei manihini
manihini
Bora-Bora,
e
e
no
Faanui tei
i to ratou orometua api.
ore
i fiu i te
—
eiaha ia moê ia tatou taua farereiraa hana¬
G. Preiss.
ra.
*
*
3.
~
*
Oro‘a faatahinuraa ia Koringo a Poo.
Ua tupu teie oro'a i Papeete (Paofai)i te pô,
mai tei opuahia ra. E pô nehenehe roa mau.
i te 13 no fepuare,
E taata iti rahi tei
VEA
5
POROTETANI
tapapa i taua oro'a ra, tei namua hia e te hoê oro'a tamaaraa
rahi, tei pûpùhia i te avatea e te amuiraa Patutoa, mai te tauturuhia
te Paroita.
e
Ua
àpi roa te tare pureraa, i te hora hltu e te afa, a tomo ai
Peretiteni e te tino no te mau orometua, e o Koringo hoi.
E himene haamaitai amui ta te Paroita taatoa i himene, i taua
taime tornoraa ra, e ia oti, haaraatahia’tura te pureraa rahi. —
na
Na te
peretiteni ra, na Jean Charpier te a'oraa faaitoitoraa ia
Koringo mâ : I Korinetia 6: 19 v. h. E ere hoi outou i to outou iho I
E ua ui oia ia Koringo ma: no vai atura hoi orua? E ua pahono
te
peretiteni
O te
e: no te Mesia orua! E no to orua mau taeae orua!
ïa no te toroa orometua. — Na te Peretiteni-mono
auraa mau
te mau uiraa i ui ia
roto i te i'oa
na
no
orometua hoô ahuru
i te aro
Koringo tane. E ia ott to’na faatoroaraahia
le
Toru-Tahi, e ma te tuuraa rima no na
vau, i reira to Koringo tane faaiteraa,
ma
taua nahoa rahi
o
ite, i to’na oaoa e to’na rurutaina i
ua faaite atoa oia i ta’na opuaraa
te fariiraa i te toro'a mo‘a ;
rahi, maori
ra: e faaite i te Evanelia no te aroha no te Atua, e
lesu i faasataurohia. — I mûri iho ia’na, ua tia te Peretiîeni no te A. R, e ua haamau oia ia Koringo — na roto i te i'oa
no
0
te A. R.
—
ei orometua-tauturu
no
te Paroita
no Papeete. Te
râ te feia e rave,
api, e ia Koringo
moê i te oire rahi, e
rahi mau nei te auhune i Papeete, te iti nei
la tauturu etaeta mai te Atua i to tatou hoa
vahiné, i to
raua
imiraa i te
te aratairaa ia ratou i te aua
mau mamoe
no
te liai
mamoe
maitai.
E
pô mauruuru rahi taua pô ra; ua puta te aau o te taata i
të hanahana rahi no taua oro'a ra, e no te faîraa parau anaanatae rahi no to tatou hoa apî. — Haapa'ohia’tura te hoè putuputuraa i Patutoa i taua pô
ra.
Haapiiraa Bibilia
Te buka
o
te Koheleta
/. — Te auraa o te reo: Koheleta. Teie ïa: o te vahiné tei a‘o i
te parau, oia hoi, te orometua vahiné. O vai ra ïa orometua va¬
hiné? Ua mana'ohia e: o te Paari ia no nia mai, o tei faataahia
to’na huru faahiahia, i roto i te pene VIII no te Maseli. — E ere
râ! no te mea, eita e au i te Paari no nia mai, te mau ati varua
mauiui rahi tei itehia
te
oaoa
Pene I
e
•
e
te Koheleta i te mahana i imi ai oia i
te hau i roto i te mau arearearaa no te pae
II)
tino. ( tai'o:
6
VEA
POROTETANl
au i te upoo o te buka, mai te
(Te parau a te Koheleta ra, a te tamaiti a Davida I. 1.) Te na ô nei a te irava 12 no te pene I: O
vau nei,
o te arii no Iseraela, i lerusalema. O te Orometua
2.
—
0 vai atura te Koheleîa? la
mea
ra
e:
ïa.
—
E
e
o
Solomona ïa,
au
mau
â taoi i te arii
ra
ia Solomona te mau parau
tei faatiahia i roto i te buka nei, no te unauna e te rahi o te
mau faufaa i faufaahia'i te Koheleta (I. IL); oia’toa to'na ite e
to’na paari. (I. 16-- 17). Teie râ, eita e tano maitai i te tau no
Solomona te rahi
te
o
mau
parau no
teie buka, i te mana'oraa
nei. E
nei, i
te paeau rahi, mai ia Lutero mai e tae roa mai i teie
tano te hoho'a no te tau anoi rahi o te paieti e faatiahia
0
roto i teie buka,
Ua
te
no
3.
i te anolau no Nehemia-Esera, e i mûri atu â.
parauhia e, o te buka no Malaki tei tano maitai i te buka
Koheleta, na roto i te mau tapa‘o-roto e te mau tapa'o-rapae.
Eaha ihora o Solomona i faaauhia’i i te Koheleta, i roto
—
i teie buka?
I roto i te hi'oraa
o
te
i mûri a‘e i te titiraa:
o
mau
ati luda tei hoi mai i lerusalema,
Solomona iho â te arii
paari e aita’tu,
te Maseli, No reira te taata no’na teie
buka i
tuu ai i roto i te vaha no Solomona i ta'na mau feruriraa
paari i
ia
au
i te buka
nia i te faufaa
te hi'oraa
o
o
ore
taua
o
te mau faufaa e no te unauna o teie nei ao. I
taata
ra, e mea
au
maitai
e
la faaau oia ia
Solomona ei Koheleta, no te mea tei ia’na taua mau faufaa una¬
una 0 teie nei ao, e e riro e, ua feruri atoa oia i to ratou faufaa
ore, ia roaa te oaoa e te hau.
hoi, ua marô-rahi-hia teie buka e te mau orome¬
paari ati luda, hou lesu-Mesia. Mai te mea e, aita ta'na e
faufaa no te aau, e te buka haapiiraa parau huru ê e te taiva,
e turori ai te aau o te feia paieti. — E ua mana'o ratou e faaruê
i taua buka i rapae, mai te faariro ia’na ei buka apote*rifa. Aita
4.
—
Area râ
tua
râ ratou i
na
faaotiraa o teie buka, e parau
XII. 13. O te Atua te mata‘u atu, e haa-
reira. No te mea, te
mahanahana hoi. A hi'o;
pa‘o hoi i ta’na parau etc...
No reira taua mau orometua paari i parau ai e: te Sire ra, na
Solomona ïa i papai i to’na apîraa; te Maseli ra, no te tau ïa o
to’na paariraa; e te Koheleta ra, no to’na rubiruhiaraa ra.
5.
—
Eaha te parau
Mal te
mea e:
rahi
aratai mana'o no teie buka?
paari na’na teie buka, i to’na
mau, 1 roto i teie nei oraraa?
e te taura
te uiui nei te taata
Eaha te mea faufaa
Eaha te maitai tumu? E nahea vau i te faanaho i to'u nei oraraa,
ia raanuia ta'u ohipa? Ahiri teie uiraa i te anotau no na arii
mana‘'o e:
7
POROTEJANI
VEA
paieti, no lehosaphata, enoHezechia e no losia... ua pahonohia
e : haapao i te Tare a te Atua; e rava'i roa ïa. I teie nei râ anotau no Malaki-Nehemià, e mana'o ê to te papai-buka nei. Eaha
e hi'ora? Ua faahaehaa roa hia te nunaa a te Atua; ua
te fenua; ua anoi te haapaoraa; ua ore te hanahana matamua. No reira, ua feaapiti e ua paruparu to'na aau, i te aroha
O te Atua. Te ui ra oia; eaha tel au ia faaroo e ia tiaturi i roto
i teie oraraa? Eaha te faufaa no te mau mea’toa ( te tao'a, te
ta’na
ano
mai te vai pue, e te
anei te hoê maitai tumu
faufaa, te ite, tepaari)? Te tahe nei ratou,
horo nei ratou i
e
au
Eaha
te apoo.
ai i te taata ia haa
e
te ravea e roaa’i?
aita ta'na
e
—
Te vai
ra
ia faaoromai? Teihea taua maitai ra?
la taiohia teie buka, mai te mea e,
pahonoraa maitai i te reira uiraa.
pahonoraa mau, e ite hia’i e: o te Atua
Tei râ, tei te hopea te
to’na tiaturiraa.
6.
—
Tatuhaaraa
no
k Kohelcta.
I. OMUARAA. Te faufaa ore o te mau mea’toa (MI). II.
o te Atua, e te
hinaaro o te taata, eita raua e au
Te hinaaro
(Ill-IV). 111. Te faufaa ore o te mau tao'a, e te faufaa hau ê o
(V-X). IV. Te faaitoitohia nei te taata ia haapao ratou
i te aroha e te maitai i te Atua (Xl Xll).
te Paari
P^R^U RM
API
1. — No te faaineineraa to tatou mau tamarii faehau “engagé.? volon¬
taires” e reva i te mau fenua êê, i faatupu ai te hoê mau paroita e rave
rahi (mai te amui i te Apooraa fenua) i te hoê mau oro‘a tamaaraa no ta
ratou mau tamarii faehau. Ua titauhia te feia mana o te fenua i taua mau
oro‘a ra, e ua orero ratou i
i te aau no te mau tamarii
te hoê mau oreroraa faahiahia rahi, ei tiarautiraa
faehau. — üa na reira to Punaauia, to Papeari,
hopea iho nei, ua na reira
Papeete ( Paofai). Ua fatata e 200 faehau tei tae mai i te oro‘a
tamaaraa i Ebene-Ezera (Papeete) e, i te paiaraa ra, e tuaroi tei rave hia i
roto i te fare putuputuraa, ia au i tei rave atoa hia i te mau paroita. — I
Papeete, ua tauturu te taata e rave rahi i taua tamaaraa ra. —
2. Te hoê oromeüia “engagé volontaire”. — O Teuira a Maruhi, no Pu¬
naauia. No te puai to’na mana'o e haere atoa i te tama'i, ei tauturu i to’na
mau taeae faehau tahiti i te pae o te faaroo, i pûpû ai oia ia’ua iho. Ua
to
Mahina, to Arue, to Papenoo, to Papara etc; e i te
te Paroita no
mauruuru
0
itoito, e ua haamauruuru te Peretiteni
tei faaoromai i to’na mana‘o-tapea i ta’na
te Raatira rahi i teie mana‘o
i te Paroita Punaauia
te A. R.
orometua, ta’na i here.
o
—
horoa o Lulu i te hoê Satauro-anaana ei
toro‘a orometua, ia tae i te mau taime pureraa.
Ua ooti
e
ua
3. Ei faaitoitoraa i te
aau no
fanaanataeraa i to ratou aau i te
fenua ai‘a i
tapa‘o
no
to’na
to tatou mau engagés volontaire.?, e ei faa.
taioraa i te mau parau rii api no to tatou
Tahiti nei, te faaite nei te Vea i to’na
mau
hoa taio
vea e;
VEA
POROTETANl
Hapono mai Hoe tara e te voa mau o te facliau
tei hinaarohia, e e hapo-
noliia ta’na “ Vea Porotetani”, i te mau avae atoa,
noa’tu te fenua ta’na e
haere.
4. Te anihia
te
Vea te i‘oa
nei te mau orometua ia faaite oioi mai ratou i te faatere o
te feia tei mau i te Yea e o tei liaere i te aua faehau, ia
o
haponotialiia ta ratou vea i reira. —•
5. Te vai nei â te buka a'oraa (75) ei tauturu atoa i to ratou tere ( 1 tara)
6.
Te TaniaH Eahi. ■— Ua riro te ava‘e fepuare i mairi aenei, ei ava‘6
rahi faaineineraa no te mau paturaa rarahi e fatata roa nei.
Aita Loi te mau aroraa i faaea i Albanie (Heleni e te Italia) o i Lubia
(Paratane e te Italia). E mau aroraa veavea ràbi boi tei tupu i reira e i Etiopia, e i Erythrée, e i Somalie, e mau aihuaraau italia i Aferita (Hitiaa-o-te-râ).
E e mau rê rarahi ta te Paratane i reira ; e mau oire rarahi, mai ia Benghasi eo
Mogadichou tei mahere la ratou; ua tauatinï e ua tauatini te mau tîtî i roaa mai.
Teie râ te vahi tei hiohia ; o to Purutia e to Tapone faaineineraa (hoê â pae.)
no te hoê tama‘i u‘ana o tei fatata roa. E iti te 300.000 faehau purutia i ineine i Rumania; ua ineine i te tomo i te fenua Bulugaria, e tapapa e e haavî i
te fenua Heleni.
Aita râ i taa e; e nahea o Turetia ia Purutia? Te mana'ohia nei e: e patoi oia i te nuu purutia, mai te mea e tamata oia i te faahepo i to’na iho fenua.
Te hio nei paratane i te reira opuaraa a te purutia, tei hiiiaaro i te tapapa
ia Aiphiti e i te vahi motu i Suez e te miti uteute; no reira e faehau rahi roa
e te nuu pahi-reva tei haaputuhia e te paratane i reira.
Te tiai atoa nei te paratane i te tairiraa rahi tei tohuhia e Hitler, i nia i
te fenua paratane iho. Tei te ara, i te ao e i te pô, i tua e i nia i te reva, e
i nia i te fenua. E itoito rahi vî-ore to Paratane i te hioraa i te mau ati rarahi
e vai fatata i mua nei, e ua tiaturi e: eita te Atua e faarue ia'na.
Te hautiuti atoa nei o Tapone, mai te nounou i te mau aihuaraau faufaa
rahi no Holane i Oteania, e ia Initia-Tinito farani. E te faaineine nei Para¬
tane raua o Marite no te hoê tama‘i api, o te tupu i Oteania. Faehau rahi
paratane e te pahi-reva, tei haaputuhia i te oire i Singapoor, i te hoê ooa miti,
—
—
e
taa’i te fenua Initia
e
te fenua tinito.
Tauturu rahi ta Marite ia Paratane;
faaotiraa o te tama‘i.
eita
e
faaea faahou, tae noa’tu i te
Mea itoito atoa te nuu iti no Farani-Tiama (Général de Gaulle) ; e
hanahana to’na, i te mau aroraa tei tupu i Lubia e i Etiopia.
tuuhaa
Te parau nei Paratane e: mai te haamataraa o te tamai, e 3101 pahipurutia tei topa i nia i te fenua paratane; e 7000 pailati pahi-reva pu¬
rutia tei ino; i te pae o Paratane, e 851 pahi-reva tei ino, i nia i to’na iho
—
reva
fenua.
Moni tauturu i te Ve‘a.
Papeete-Pirae: M“® B.: 100 frs.; M”'’ C. B.: 12; Tupi Seno; 2; Mahuru
a Arii: 1; Rereao v.: 5; E. A.: 2; Frida Manatairoa: 4; Pirae: X: 3.
Makatea: Turo: 2; Temae (Moorea): Farani a Vairaa: 8; Temeharo a Vairaa: 20. Raiatea: M“® Bernadeau: 12. la amuihia; 171 frs
MAÜRUÜRÜ.
Impkimbkie Elie F. JTJVENTIN
Eue du Commandant Destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1941