EPM_Vea Porotetani_194102.pdf
- extracted text
-
Te 410 te Matahiti
-
FEPUARE 1941
Hihi 2.
VEA POROTETANI
*
IITA’TÜ E NIÜ E TÎAI TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAO
HIA RA, oiA HOi TE Mesia RA O lESü. —
HOO I TE MATAHITI
Ch, VERNIER,
I Korinctia 3, 11,
HOÊ; HOÈ TARA 3 TOATA
Directeur-Gérant.
E nahea te taata api i te tamaraa i tona ea?
Sal. 119-9.
O te hoê ïa uiraa manaonao rahi no’na iho e no ta’na tau metua.
Te pahono nei râ te Atua e ; « ia faaau oia i to’nâ haerea i ta‘u Parau ! »
Teie te auraa o teîe parau ;
Eiaha na oe e mânao, e te taata api e : aita atu ta oe ohipa, maori
râ : te hauti, te haapao ore, te inu, te taiata e te tâoto i roto i te vari ; faaitoito rà oe i te mana'o e: e au ia oe, e e nehenehe ia oe ia pa-
rahi mai te ma. — Te hinaaro na oe i te viivii ore ?... E roaa mai ïa !
Eaha ïa e ore ai ? Aita anei i roaa i te tahi pae e rave rahi ? Paaitoito râ i te fariu ê i to mata e to mau manao i te mau mea e vii¬
vii ai oe, e a tamau i to mata e to mau manao i nia i te mau mea mâ.
Ta te hara e pûpû nei ia oe : o te teataraa ino, e te mau buka pa-
rau-faufau, e te purumu, e te ava taero, e te pêrê, e te taiata, ei poheraa no oe. Ta te Atua râ e pûpû nei ia oe ; o te Ekalesia ïa, e te
Bibilia, e te utuafare, e te ite, e te natura, oia hoi te mau ohipa maere ta te Atua i hamani ; ei ora anae te reira no oe ! I te vàhi tei reira
te sitona i te tupu neheneheraa, e pohe ïâ te zizania.
Te faaora nei lesu, i te taata, eiaha ana'e na roto i te faâoreraa i
ta ratou mau hara, na roto atoa râ i te faaauraa i te aau apî e te mâ
i roto ia ratou, e ore ai te taata e rave faahou ai i te ino (Sal. 51-10).
No reira, te hinaaro ra oe i te parahi mai te mâ, tei to hinaaro itoito la, e tei to oe haapao i te paari no nia mai. E te mau taata api ra, te papai atu nei au i te parau ia outou, no
te mea te itoito na outou e te vai ra te parau a te Atua i roto ia ou¬
tou, e ua vî taua varua ino ra ia outou. (I loa. 2-14).
VEA
O
POROTETANI
Te Salamo
te Utuafare
no
liiaha hoi te tàmariira, e tuhaa ïa no ô ia lehovara,.,.
Sal. 127-3.
Teie nei Salamo 127 nei, e tia ia tatou ia parau ia’na e ; o te Sala¬
mo ïa no te utuafare.
Te faahanahana nei oia — na roto i te hoê mau
faaauraa parau faahiahia rahi — i te mau oaoa, e te mau maitai au
V'ihi no te utuafare.
Te tuu nei râ oia i te hoê hanahana taaê i nia
i te mau utuafare tei rahi te tamarii, e te faaite nei oia ê : o te mau
utuafare ïa tei hau i te puai e i te oaoa. Teie râ te faaite atoa nei teie
nei Salamo e : eita mau te maitai e te oaoa o te utuafare e tupu e e
ia taaê te Atua ia'na. O te Atua teie e horoa nei, e e tamau nei
haamoa nei i taua oaoaraa ra. Te utuafare manuia, te utuafare
mau,
e e
liotu, 0 te utuafare paieti ïa, o tei niuhia i nia i te pâpâ, e o tei faariro ei ture no’na te reo a losua : Area vau e to‘u atoa ra utuafare,
è haamori ïa matou ia lehova (los. 24-15). O ta te Salamo nei e pa¬
rau nei i te irava 1 : la ore lehova ia patu i tô tare ra, é ohipa faufaa ore ta te feia e patu ra.
Na roto i teie avae fepuare, o tei riro ei avae e haamata faahouai
.
te mau haapiiraa tamarii i Papeete, e i te mau mataeinaa, e mea au
rahi ia taio maite na metua i teie Salamo; ei reira ratou e haapiihia
ai e : te maitai no to tatou mau utuafare, tei roto paha ïa i te huru o
to tatou faatereraa paari, e no to tatou hereraa ia tatou tatou iho ; tei
roto mau râ i to tatou paieti.
*
*
E teie nei, tamata na tatou i te feruri i te hoê mau faataaraa maramarama
na
teie Salamo o te utuafare. Eaha ta’na e hâapii nei ?
Teie ïa :
1.
-
Te tamarii ra, e tuhaa ïa, oia hoi e horoa na te Atua.
E tapao faaite te reira
i te faufaa rahi no teie mau tamarii, e te
oaoa-haamaitai o te au i to tatou mau aau i te mahâna e fanau mai
ai ratou i te utuafare, e te huru o te utuuturàa o te au ia tatou ia
utuutu ia ratou, i to ratou tupu paariraa.
Te faaite nei teie reoe : ia apitihia to tatou oaoa (i te fariiraa i teie
horoa a te Atua) i te hinaaro i te haamoa i te utuafare taatoa, no te
Atua. Te rahi ra te tamarii i te fanau i roto i te hoê utuafare, te haeréatoa-raa ïa i te rahiraa, te hereraa no na metua
i na tamarii, i te aro o te Atua.
ia raua raua iho e
Hoê à o ratou haereraa na nia i te e‘a o te parau mau e no te ora;
nthenehe atu ai ia ratou ia pii umere, i temahana e tia mai ai ratou
i ic! aro 0 te Fatu : Inaha vau, e te mau tamarii ta lehova i ho-mai
no'ura! (Is. 8-18)i
VEA
POROTETANI
3,
Area râ hoi, e ere te tamarii i te faatupu oaoa anae ; e tumu atoa
ratou
no
te hoê mau mihiraa hohonu rahi e te raaha ore, mai te mea
aita te Atua, i to tatou hereraa ia ratou. Ua ite paatoa te feia metua
e ; e riro paha ta ratou mau tamarii i te farerei i te ati e i te pohe ;
teie râ, mai te mea te here nei ratou i ta ratou mau tama, ia au i te
varua, e riro à ia
ratou te rê i taua mau ati ra ; no te mea, o lehova
tei tial i te tare; te tiai nei oia i to ratou mau varua, i teie nei ora-
tino, e i te oraraa a mûri atu nei.
2.
Te tamarii ra, e puai la. la rahi te tamarii, e ia tupu to ra¬
tou hereraa ia ratou ratou iho, e i na metua hoi, ia tauturu ratou ia
ratou iho,
ua faarahi-roa-hia ïa te puai o taua utuafare.
raa
-
.,.
Salamo. a na ô ai e : mai te ohe i te
oia’toa te tamarii a te taata itoito ra. E ao
to te. taata i î to'na piha ohe ia ratou!
Ei ohe tarai maitaihia, ei ohe maru i roto i te rima aravihi o te
taata itoito ; ei ohe pee maitai ; ei ohe paari maitai mai te faira, Eihea rà taua mau vahi ra e roaa mai ai i te ohe nei ? Tei roto ïa i te
utuafare paieti, ia au i teie ohe mo‘a ta te Evanelia a Luka i parau
e ; tupu atura taua tamaiti ra, e itoito atura te aau, i aéra hoi i te
paari, e te vai ra te maitai a te Atua i nia ia’na (11-40).
Epee taua mau ohe paieti i roto i teie nei ao, “e ohe faaorà ïa na
lehova ”. (II Arii 13-17).
G te faaauraa ïa no te papai
rima o te feia puai ra,
Aita
Ua tupu
i te
nuu
haperaa!
e
teie aamu i te Tamai Rahi i mâiri aenei (1914-1918) i roto
paratane, i to’na puhaparaa i te fenua Kanaana, i te tamairaa i te
Turetia.
Te hoê raatira (tei tia i pihai iho i te Generara rahi faatere nuu, ia Allenby)
te taio ra i ta’ua
Bibilia, i te hoê pô, i te maimiraa i te i‘oa oire ra, ia
Mikamasa. Eaha oia i imi ai i te reira i‘oa? Teie ïa: ua faauehia to’na nuu
ia haru i te hoê maa oire,
nia i te tupuai o
iti
-
o
Mikamasa te i‘oa — o tei patuhia i
te hoê aivi matomato, tei taravatia na ropu i te hoê peho
hohonu,
hopea ihora, te iteraahia te i‘oa o taua oire ra i roto i te Bibilia;
16: paralii ihora Saula
e te tamaiti iho o îonatana e te mau taata atoa i Gibea, i ô Beniamina
rte
tei roto i te I Samuela XIII. Te naô nei le irava
te Philiseti, tei Mikamasa ïa i te puhaparaa. «
Taio maite noa’tura taua raatira nei i te mau parau tei faatiahia i taua
ra, area
te huru o to Ionatana raua e te tamaiti hopoi mauhaa na’na
tapaparaa i te puhapa a te Philiseti; i te hoê pô, na te hoê e‘a piri
pene ra, oia hoi :
ra
4
VEA
POROTET,ANI
ta te buka Samuela
taua e'atia
e
e îàatia nei, mai teie te hum : « e
pue mato oeoe tel
haerehia e lonatana i te puhapa o te Philiseü; hoè, tel te
tahi pae, hoè hoi tel te tahi pàe: o Kpzeza tè i‘oa o te tahi, e o Sene,
te i'oa 0 te hoè ».
Pa'uma atura lonatana e to’na taraaiti hopoi màuhaa na taua e‘a mato ra,
e tae
raua i te hoê maa fenua e afa akera te
rahi, e pau i te arotehia e na puaatoro e piti ra. (I Sam.
14-14),
Roohia ihora te nuu o te Philiseti i te rurutaina, e ua horo pupara noa»
aéra
e ua mou.
e
1 reira to Saula aroraa i te Philiseti, ma te taatoa o to’na nuu, e inaha!
pau rahi roa’tura.
A taio noa’i teie raatira paratane i taua mau parau ra, manao aéra oia»
i roto i ta’nâ iho e : taua e‘a
piri ra, taua na
Faaara
mato oeoe ra, e te maa fenua
haihai, e riro e, te vai noa ra!
papu e te
aéra
oia i te tahi atu raatira e te hoê mau faehau ta’na e tono i
taua
pô ra, e hio, — ia itea te e‘a piri, e na mato oeoe, e le maa fenua
papu i mûri mai. — Ua tae ratou, e inaha! huru â o te huru, mai tei te
anotau no Saula e
mau
e na
no lonatana. E te iti roa o te mau faehau Turetia, tei
i taua e'a matomato ra, mai te tiaturi e: eita roa te nuu paratane
reira î te haere. — Ua na reira râ, e ua tupu, mai tei te anotau o
te Philiseti i
ua roohia
te nuu turetia o tei
puhapa i Mikamasa — e ua pau
reira, e 3000 matahiti i mûri a‘e ia Saula raua o
lonatana, ua haapao faahou te nuu paratane i ta raua ravea, e ua manuia.
roa
i te Paratane, No
Te Varua no te Reforomatio
(Aita teie parau i 6 i te Vea no Atopa-Novema)
I te mau matahiti atoa, ua mâtau te Ekalesia porotetani i Europa e i Marite i te faahanahana i te Reforomatio.
Êaha te Reforomatio? o te tauiraa rahi varua ïa, tei tupu i
Europa, nà roto i te ohipa no Kalavino e no Lutero, e no te hoê
mau aito, o tei faahol i te
haapaoraa Keretitiano i nia i to’na
aveia mau, oia hol ia lesu, te upoo no te Ekalesia, e ta’na Evanelia.
E
Ua pari te mau enemi no te Reforomatio e: e ohipa orurehau.
ere roa ïa ! No to Kalavino ma iteraa e, ua taaê atura te haa¬
faaroo i te reira tau i te haapiiraa tumu no lesu e no te
Evanelia, no reira ratou i faarue ai i taua Haapaoraa ra. Ahiri
te Reforomatio i te hoê ohipa orurehau anae, aita ïa to’na e
hopea hanahana. Ua taninito noa ia, e ua pohe ia’na iho. E ohipa
mana rahi râ ! tei roto ia’na te Varua o te Fatu ; aita e mana
taata no te tapea e te haavi ia’na. No reira to’na parareraa mai
paoraa
te auahi :
no reira
ta’na mau rè tuiroo i teie nei
ao.
VEA
I te 16 0 te
POROTETANI
5
tenetere, te parahi ra te taata e rave rahi i roto
e matara’i ta ratou hara e e ora’i to ratou
i te taaore i te ravea
varua.
Mai tei te tenetere matamua
i te ea
0
(i te anotau o Paulo, Aposetolo) te ui ra te taata i te uiraa iti manaonao rahi: « Eaha râ
vau e ora’i au nei? » Ua pahono râ te feia mana no te Haapaoraa faaroo i te reira tau : a faaroo i te Pope Arii, e te mau apooraa mana no te Ekalesia ! Ua pahono râ te mau aposetolo, i tahito e : E faaroo i te Fatu ra, ia lesu, e e ora oe e to utuafare atoa.
Ua na reira Kalavino e to’na pae : a faaroo î te Parau a te Atua;
te taata tei taio e o tet feruri i taua parau ra, ma .te tauturu o
te Varua Maitai, ua roaa ïa ia’na te lamepa, ei aratai ia’na i nia
te ora.
Taa noa’tu ai teie huru tauiraa i te pae varua,
matio i faatupu i
ta te Reforo-
Europa, teie atoa te tahi: tei Farani te tahi
tupuraa rahi no taua tauiraa varua. Feia Farani mau, toto fa¬
rani, te tahi pae no taua mau aito ra. No te matahiti 1512 to
lakobo Lefèvre neneiraa i ta'na buka tatararaa no te mau Episetole
rahi no to te
Tau matahiti i mûri ae, te nenei
nei oia i te Faufaa api, tei iritihia ei reo farani. A tahi ra ! E
parau rahi roa ïa; no te mea, i taua mahana ra to te Parau a te
Atua tuuraahia i te rima o te huiraatira, e i te feia manahune;
a
Paulo ; tei reira to’na faaite maitairaa i te parau
feia faaroo tiaraahia i te faaroo.
ua
taio atura ratou i te Parau Moa a te Atua i to ratou iho reo,
eiaha i te reo latino, o te ore e roaa te auraa i to ratou pouri.
No te matahiti 1536 to Kalavino (taata farani numera hoê) ne¬
neiraa i ta’na buka rahi tuiroo:te “Institution Chrétienne”, oia
hoi te Tumu no te Faaroo Keresitiano. Ua pûpû oia i taua buka
rahi hohonu ra
—
e
te reo farani nehenehe roa — i te Arii Fa¬
rani ra, ia François e Tahi !
E feia farani tia mau atoa te mau
Huguenots e te mau Cami-
sards, oia hoi teie mau aito porotetani tei aro e o tei pohe no
to ratou faaroo.
A taa’tu ai taua vahi ra, teie à te tahi huru no te Reformation;
maori râ: to’na varua faatiama. — No to Kalavino faaruêraa i
te
mau
faatereraa
o
tei haavî i te aau taata, i te reira tau, e no
i te faatereraa o te Evanelia o tei faatiamâ i te âau
taata, ua titau oia i te arii e te hui-arii farani ia tiama te haamoriraa. — No to te feia porotetani nounouraa i taua tiamaraa
ra, ua manii roa to ratou toto, i te taputoraa. — E ua noaa mail
ua maru atura te ture fenua, mal te faatiahia taua tiamaraa no te
mana'o, e no te faaroo e no te haamoriraa ta ratou e Utau ra,
to’na peeraa
VEA
6
POROTETANI
; >E. iaaha!
ua riro taua tiainaraa ta te Haapa'oraa porotetani i
Earani i titau ei maitai no ta’na haiaiHoriraa, &i-pû no te mau
tiamaraa i te pae politita ta te hui-taata farani i titau i mûri a'e,
e ô ta tatou e ite nei e tae roa mai i tele nei tau tiopea nei.
la-feruri tatou i teie Tama'i Rahi riaria e tupu nei i Europa,
eaha ta tatou e ite nei i reira? Te faatereraa tahito i te tama'iraa
i te faatereraa api, oia hoi te mau nunaa tei tiaturi i te mau mana
,
faaheporaa, i te aroraa i te mau nunaa tei tiaturi e o tei faahanahana i te tiamaraa o te aau o te taata. Ane to tatou ati rahi,
ahiri te tiama o te aau i pohe noa’tu i te mau mana haavîraa
i“te aau! Aita’tu ïa e ati i na ô ai lesu e: Eiaha e matau i te feia
tel' taparahi i to outou mau tino, e aore i polie ia ratou to outou
mau varua: e matau râ i tei taparahi i to outou mau tino e to
outou mau varua’toa.
—
Ei teie nei anei tau, e ite ai tatou i te reira ati? —
ràj mau papu i to tatou tiamâ. —
Faaitoito
Opani: Tei ia’m te Varua o te Fatu ra, tei reira te tiamâ (Il Kor. 3-17).
Haapiiraa Bibilia
Te buka o te mau Maseli
Te huru o teie buka. — E buka pehe-haapiiraa ïa (mai te mau
Salamo tei riro ei buka pehe no te aau) — Te hinaaro nei teie buka i te
I.
—
mau, oia hoi i te paari e te maitai. Te
faaitoito nei i te taata; o te mau maitai ïa no
haapii i te taata i te haapa'oraa
maitai
mau
varua
ta’na
e
te tauturu, te haehaa, te hamani maitai, te hau, te
te viivii ore. Te matamehai râ o te paari, o te mata'u ïa
te utuafare, te faaoromai,
ma
o
te aau,
ia Tehova.
II.
—
Te Voa
—
o
“te Maseli a te arii
te
auraa
no
teie buka. Teie to’na i‘oa i roto i te bibilia hebera:
o
Iseraela, a Solomona, te tamaiti na Davida.” — Teie
te reo Maseli:
hohoa parau, faaauraa parau.
E reo ïa no te
hoê mau faaauraa pehe
potopoto, no te hoê mau parapole tei pehepehehia. Tei roto i te pene II, irava 2 - 6, te upoo parau mau no teie buka;
0 te upoo parau tei hau i te roa i te mau upoo parau atoa no te mau
buka rio te Faufaa Tahito. — A tai‘o na! —
TU.
Na vai teie buka i papai?
Te mana'o noa nei te paeau ralii o
1 ) —r
la au i te reira aratairaa, e faaauraa ïa o Agura raua o Lemuela no Soloraona
Teie râ, ua mana'ohia e: e ere Solomona i te fatu hoê roa no
teie mau maseli; te vai atoa nei te hoê mau taata paari tei papai i te mau
pehe haapiiraa, mai ia Solomona, e o teifaaohia ta ratou rnau maseli i roto
—^
te taata e :
na
Solomona ana'e, ia au i te upoo parau o teie buka (L
—
i te tino no teie buka.
P OROTETAN 1
VEA
7
reira, teie te huru ô te mana'o, i te fatu o teie buka î
IX, ua mana'ohia e, e tuhaa omuaraa ïa no te buka.
E mau mas'eli ïa na fe taata paari tei haaputu i te mau maseli a Solp,mona, tei faaitehia i te tuhaa II, oia hoi mai te pene X tae noa’tu i te XXII,
2. la au i te reira parau, na Solomona mau te mau maseli no teie tu¬
haa II, oia hoi X — XXII. E mau maseli faahiahia rahi (376) e te au
rahi no te haàpaoraa faaroo; te faataa nei ratou i te mau maitai e noaa
No
1. Mat te pene I
mai i te feia
e
mala‘u ia lehova.
3. Te tuhaa III e te IV,
(XXII — XXV), “na te feia paari ïa” ia au i
E ere ïa i ta Solomona.
4. Te mau Maseli no te tuhaa V (XXV — XXIX), e mau maseli ïa na
Solomona ; i te anotau no Hezechia te haaputuraahia. Na’na te paeau raht.
5. Area te mau Maseli no te pene XXX — XXXI, e mau fatu ê ïa.
IV. — Tatuhaaraa i te buka-MaselL la haapotohia, teie te huru:
1. Tuhaa HoÊ; Omuaraa: te paari e te maamaa. (I — IX).
;
te reo iho no na upoo parau.
2. Tuhaa Piti: Te buka matamua no te mau maseli a Solomona e na
tapiri e piti “no te mau parau a te feia paari” (X — XXIV).
3. Tuhaa Toru: Te buka piti no te mau Maseli a Solomona, tei haa-
tuhaa
putuhia i te anotau o Hezechia, e na tuhaa tapiri e toru (XXII — XXXI).
V. Te faufaa rahi no teie buka. — E buka faufaa rahi, no te mea te
haapil nei oia i te taata apî i te e‘a o te ora mau. Ua riro ïa buka mai te
hoê fare-toa no te paari no nia mai; te faaara nei oia e te faaitoito nei i
te mau huru taata (tei api e tei paari, tei ite e tei maua, tei veve e tei taoahia); e buka faufaa rahi no te upoo e no te aau. I roto i te tuhaa I (IIX) hoê ahuru ma ono faaitoitoraa tei faataahia no te ui api, e ua haamatahia te mau faaitoitoraa
na
roto i te
reo
e:
e
tau tamaiti e aore ra:
A taio i te pene 8;
(ua faatia te paari i to’na
fare, e ua tarai i na pou nehenehe e hitu ra).
Te faatia nei te pene opaniraa no teie buka i te hohoa nehenehe mau no
te vahirie paari mau. Ua amuihia i roto i taua vahiné ra te mamahu, te
atuatu, te ite, te aravihi, te haehaa, te itoito e te mau maitai o te riro ei
e
te
mau
tamarii ra.
—
unaunà no te hoê metua
vahiné.
FflR9^U RII API
Z. — Fetaiahinuraa orometua- Ua faaoti te T. Tamau no te A. R, e : e
faatahinuhia na pipi too-maha tei oti to ratou tau i te aua orometua. Ei te
7
13
no
Fepuare e tupu ai te oroa tahinuraa no Tahiarii t. i Maharepa; ei te
Fepuare, to Koringo a Poo, i Papeete. la Teuiarai à Apatoofa ra, ei
no
Bora-Bora ïa taua oro‘a e tupu ai; e na te tahi peretiteni e aratai ia Tevaiautea à ürahutia i Moerai (Rurutu) faatupu ai i te oro‘a tahinuraa i reira.
la tau to te Atua mata e to’na Varua i nia i taua na tavini tei fatata i.te
faaôhia i te
ohipa, e i nia i te mau paroita ta ratou e faatere.
4.—
VEA
8
POROTETANI
2.
E faaôh.ia e maha pipi api i te aua, niai tei faaotihia; no
nei, no Raiatea ma, Rurutu e Nuu-Hiva.
Te mau mahana Apooraa Tuhaa. TUHAA I : Mahana maha
—
Tahiti
13 no
Pepuare; TUHAA U; Mahana pae 14 no Fepuare; TUHAA III: 7 no
Fepuare, ia tia i te Fatu.
4.
Te neneihia nei te buka himene a te mau tamarii: aitâ i oti.
5.
E vero rahi puahiohio tei tupu i to tatou mau pae fenua i te 17
e i te 18 no Tenuare, mai tei te ava‘e Titema 1940. E rave rahi te mau e‘a
turu i parari, e te mau tumu raau tei haruru i raro. Ua ino roa te miti, e
ua parari te hoê mau fare raau e rave rahi, e te purumu haati hoi i te tahi
mau mataeinaa. I Huahine, e piti fare pureraa i parari ( Fitii, Haapû ).
6.
Te Tama'i Eahi. — Ua haamaha rii te mau fenua i to ratou aho i te
ava‘e Tenuare i mairi anei. Aita râ te tama'i i faaea; te haere noa ra, mai
te faaineine na pae e piti i te hoê mau paturaa o te tupu i te mau tau
—
—
—
fatata i mua nei.
A.
Ua farerei faahou Mussolini raua o Hitler no te feruriraa i ta raua
ohipa. E parau moe rahi ïa. Teie râ, mai te mea ra e, ua tohu Hitler e : s
pau 0 Paratane i na mahana e 70 nei! Eanei ?
B.
E 2 aroraa rahi tei tupu i tuÂ, i nia i te miti Mediterranee i rotopu
i te Paratane e te Italia-Purutia. E aroraa veavea rahi. Te aratai paruru ra
te mau manua paratane i te hoê mau pahi paratane faauta mauhaa tama'i
i Heleni, e inaha, roohia’tura ratou e te nuu manua italia tae noa’tu i te
nuu-reva no Purutia-Italia.
Ua ino hoê manua paratane huru rahi (9000
tane ) oia’toa te hoê torpilleur italia. E iti te 20 pahi reva italia-purutia i
topa i raro
G.
I Albanie, ore noa’tu te mau vero-hiona, e te toetoe rahi, ua haere
noa Hereni i mua e e faehau italia tei mahere ia’na.
D.
I Aferita-Italia, te otohe noa nei te Italia. Ua pau te oire pû italia
0 Bardia ( e pau rahi ) e teie nei, te haati nei te Paratane i te oire ava, ia
Tobrmk.— E te tupaipai noa nei te mau pahi reva paratane i te mau oire
italia i Lubia. Teie te taoa pau tei roaa mai i te Paratane i Bardia: 103 tura
auri; 589 pupuhi fenua; 300.000 ofai pupuhi; 600 pupuhi-ribene; e 2 milioni ofai; 1700 camions faauta faehau e te faauta tauhaa. 370 kilometerate
hohonu 0 to te Paratane paturaa i te Italia i mûri.
E.
Te parauhia nei e: te otohe atoa nei te Italia i Abyssinie) ua riro
—
—
—
—
—
te oire auahia o
Kassala.
P. — 1 Initi Tinito farani, ua tama‘i te farani-anami e te mau
la mana‘o noa, o Tapone-Purutia i mûri i teie ohipa.
faehau Siam.
Moni tauturu i te Ve‘a.
Papeete: Aetua v. : 2 frs.; Teura v.: 74 frs.; M“® Vigor: 20 frs.; M.
Tony B. 34 frs.; M“® Raymond Tuheiava: 1 fr.; M“' Marie Haereraaroa: 6
frs.; Tehei Haupuni: 3 frs.; Alcide lourdain: 2 frs.; G. T.: 10 frs.; M'=“®
P.: 6 frs.; Tiarei: Tetua: 6 frs.; Orofar a: Vahineura: 5 frs.; X.: 1 fr.; Teahupoo: Teuira V.: 1 fr.; Arue: Paraita: 16 frs.; Tevaitoa: Temarii V.: 12 frs.;
Samoa: M™ Miriama Bethmann: 92 frs.
la amuihia; 291
iMPHuoauB Eub F. JUYENTIN
MAURUURU.
Rue du Commandant DaerBEMAu.
Fait partie de Vea Porotetani 1941