EPM_Vea Porotetani_194009.pdf
- Texte
-
Te 40
0
te
Matahiti
—
HIA RA, OIA MOI TE
Mesia
HOO I TB MATAHITI
Ch. VERNIER,
TETEPA 1940
RA O
lESU.
—
HOÊ: HOÊ
—
Hihi 9.
I Korinetia 3,11.
TARA
TOATA
Directeur-Gérant,
^
To' putuputuraa o te
Apooraa Rahi. (20-22 Atete)
A taa’tu ai te rata haati ta te Peretiteni
no te A. R. A. e papai
tia noa ia tatou ia faaiteite
rii i te hoê mau vahi no taua Apooraa rahi ra.
Ua putuputu ïa mai te mahana piti, i te 20 no Atete e tae noa’tu
i te mahana maha, i te 22 no Atete. Ua tae mai te mau auvaha, maori
râ te hoê ho te tuhaa IV. To te tuhaa V e te VI ua monohia ïa, Ua
Ua haamatahia taua Apooraa ra e te hoê pureraa i Paofai, e ua na
reira hia to’na faaotiraa, mai tei matauhîa.
I te putuputuraa poipoi no te mahana piti : ua maitihia te feia toroa
e ua taiohia te mau parau te te Tomiti Tamau i feruri e i faaoti, mai
i te
mau
Paroita, i to’na’tu mahana,
e
ia Atete 1939 mai, I reira to te A. R. iteraa i te huru o taua mau
ratou. I mûri a‘e i te reira, ua faatia na
ohipa tei ravehia i roto i ta ratou mau apooraa
Tuhaa ; e ua taio ratou i ta ratou mau rapport, oia hoi te mau mana'o
ta ratou i feruri no te tereraa o te mau ohipa faaroo i ta ratou mau
ohipa ra, e ua
peretiteni i te
mauruuru
mau
tuhaa i teie matahiti. Ua farii to te A. R. i te reira.
hi‘opoaraâhia te mau pipi orometua.
maha pipi tahito e ua fatata i te mahiti ; e
maha, e mea huru api a‘e ; hoê matahiti toe, e mahiti ai. E hi'opoaraa maoro, e ua rau te mau haapiiraa i hi‘opoahia’i ratou. Ua manuia paatoa: no reira e tamau â ratou i te aua- orometua e tae noa
I te putuputuraa ahiahi, te
Too-vau ratou ;
e
atu i to ratou mahitiraa.
Ua feruri te A. R. i te
maha,
e ua
faaotii Te
Tomite Tamau
te
e
paroita e tuuhia’i na pipi tahito toopipi api râ o te mono mai ia ratou, na te
mau
mau
faaoti.
Mahana Toru, 21 no Atete. — Ua pau ïa mahana i te feruriraa
mau haamauaraa no te mau faufaa rii tei roaa mai i te A. R.
i
i
VEA
2
POROTETANI
i nia, tetauturu a te mau orometua, e
pipi-orometua, e ta te mau ivi-vahine. E anotau maa hoo
rahi teie, e ua maitai te mau aufauraa i teie matahiti. No reira, ua
mauruuru te A. R. i teie tauturu api i te mau orometua, e te tiaturi
nei oia i ta’na mau orometua, ia rave faahôpe ratou i toratou toro'a,
i te mau tuhaa'toa. I te ahiahi no taua mahana toru atoa, te feruriraahia te mau aniraa e aore ra te hoê mau parau no na tuhaa e ono.
Mahana Maha, 22-no Atete : — I te putuputuraa poipoi, te feruri
faahouraa te A. R. i te hoê mau parau taaê tei tuuhia e na Peretiteni, Ua faaotihia e : e tamau te mau paroita i te pureraa ati tamai,
no te mea te vài noa nei te mau peapea i roto i teie nei ao, e te oto,
e te pau. E pure i te Atua ia itoito faahou to tatou aia here, e ia topa
te hau parautia i teie nei ao ! E rahi atoa te mau faaararaa, e te mau
faaitoitoraa i tuuhia e na peretiteni. I te taime avatea, te faaotiraahia te mau putuputuraa no taua A. R. ra.
la ahiahi, e inuraa ti ta Heremona i faatupu, mai te tauturuhia
e te Haapiiraa tamaroa. Ua mataitai te hoê pae o te mau auvahai te
mau ohipa faaapu a te mau pipi e ua mauruuru.
E ua pou te mau auvaha i raro i te moùa e tapapa i te pureraa faaotiraa i Paofai.
teie matahiti. Ua afai rii hia
ta te mau
Te hau
api i Farani
..
e
te ava. ;
Hau i Tahiti nei (Bulletin de presse)
Hau-Farani i faaoti iho nei, ei taputoraa i te hoê mau ati riaria e pohe rahi ai te taata, mai te inu-ava, e
te ouma-pe, e te ma‘i aamu e te tona.
Teie te tahi mau faaauraa no te ture o te inu-ava.
1.
Te opanihia nei te mau ava momona tei hau i te 16 te faite o
Te faaite nei te Vea iti a te
i te hoê
mau
ture Ltoito ta te
-
te ava i roto.
2. - E toru noa iho mahana
mahana maa.
3.
mau
-
Te opani etaetahia
taata aore i taea te
4. - Eita te mau haa va
hia na roto i te taero.
inuraa : mahana piti, mahana maha,
nei te hoo e aore ra, te pûpû i te ava i te
matahiti paariraa i te 20.
e haamaru i te utua no te mau hara tei rave
5. - Eiaha roa te roo e te io‘a no te mau ava momona ia faaitehia
i rapae, i te mata taata.
6. - E horohia i te tiripuna te mau fare inu-raa o tei ofati i teie
mau
ture,
VEA
7.
-
E afaihia i nia
roa
3
POROTETANI
te utua a te Hau, no te mau ava
taero.
Mai ta tatou i parau
Farani,
e no
a'enei, te inu ava, o te enemi rumera hoê no
Tahiti ! Eita e maitai ia rave paruparuhia teie enemi.
Ei tautururaa i te
1.
—
Te
parapole
no te
mau
haapiiraa sabati.
farero iti.
No te haumani te hoê
farero iti nainai roa i te tapea noara
atu
ra to’na aau, e aore i hinaaro i te haapa'o faahou i ta’na tuhaa
ohipa, e i te faaea i te vahi hoê.
I te hi'oraa i te reira mana'o, ua na reiraToa to’na mau hoa
rii farero no pihai tho; e ua pee atoa te mau naero i te reira faai te hoê auri rahi i nia i te hoê manuâ iti rahi, paruparu
tereraa orurehau.
Teie
mau auri rarahi, i te aoao o te
ratou e aore i etaeta maitai faahou, ua
râ, i te iteraa te
te huru taataa
ra
ratou : “E
homa, e te mau naero e, a
farero e, a mau papu ! E
ra, o
^ta
moana”.
Tono a'era te
noa’tu i te
mau
e
nei,
te mau farero tei ore â i aueue,
auvaha i le farero iti nainai, e ti'aoro
i to’na ti'araa
e,
te mairi matou i raro i te
auri rarahi no te pahi manua
mau naero e
pahi
pii anô
tapea maitai, e te mau
e tae
i te hoê
ia’na, ia tamau maite oia
ta’na ohipa.
huru paruparu o
melo o te tino ta
maitai rea, te haati nei tatou i te reira,
Auraa; I Korinetia 12: 22-23. O te mau mero
lia ia ore
E te mau
te tino nei eita roa’tu ïa e
tatou e mana‘0 nei e, aore e
i le maitai rahi
2.
—
.
Te taahoo o te aroha.
potii faaroo i Amerika apatoa ; ua haruhia oia i roto
hoê taata eteue tei enemi i to’na papa. Inaha !
ua tapu taua etene ra i na rima e piti no taua potii,
E rave rahi a'era te mau matahiti, i maitai faahou ai taua potii
aroha rahi. la tae râ i te tahi mahana maoro, tae mai ra te hoê
taata veve rahi e patoto i te uputa no te fare o taua potii ra', e
ani i te tahi tauturu. Ua taa noa i taua potii ra te hohoa o taua
taata: o te taata tei tâpû i to’na tau rima; aita ra oia i parau
noa’tu. Teie râ ua faaue oia i ta’na vahiné tayini ia pûpû atu
oia i te faraoa e te û i taua taata veve ra. E parahi maira taua
potii ra, i te hi'oraa i te taata veve i te atnuraa i te maa,
Te hoê
i te hoê ururaa e te
VEA
4
POROTETANl
I te pauraa o te maa, to’na ïa faaiteraa i taua manihini tâaê
i to'na tau rima motu tei tapiihia e ana i mua roa ra. E teie te
potii i reira: ‘^ua roaa ta‘u tahoo”.
nei, te poia ra to enemi, faaamu
atu ia’na ; e te poihâ ra, faainu atu ia’na. Te haapue ra hoi oe i te
arahu i nia iho i taina upoo i reira.
reo
taua
O
Auraa: Roma 12; 20, E teie
3.
—
Eita râ
e
moe
i te
mau
tamarii.
Ua tupu ïa parau i te hoê tare tamaaraa i Papeete, i te
atete. Ua haere mai te hoê vahiné na Moorea i Papeete,
ava'e
oia e
ta’na tarnahine ili faaamu (e
maha matahiti). No te fetii ore i
Papeete, ua haere raua e tamaa i te hoê fare tamaaraa i te matete.
Ua afaihia njaira te mau maa, e te faaue hei te metua vahiné
i ta’na tarnahine iti: a amu ! Aita râ i amu. Ua tapiti faahou te
metua vahiné: a aamu, e aiu ! Hi'o maira te mata o te tarnahine
iti i to’na metua vahiné, mai te parau to’na vaha ia’na e: e te
pure? Haama atu ra taua metua vahiné i te aoraa itoito a tana
tarnahine iti, tei tia'i i te pure tamaaraa, Inaha ! ua mâtau te
metua vahiné nei i te pure i te mau taraaaraa’toa, i te utuafare;
i teie nei râ fare tamaaraa, i Papeete (tei î i te taata e rave rahi,
i taua taime avatea ra ), ua faarue oia i te, pure. Aita râ i moè
i teie tarnahine iti; e aita’toa i taa i to’na mana'o te tuihu i faaruehia’i te pure, i teie tamaaraa. _E aita’toa i ti‘a ia’na ia faaruelîia te pure.
Na ô maira teie
metua vahiné ia matou : e moe â te ohipa
paari eita râ e moe i te mau iamarii. O ta te Parau a
te Atua i haapii mai ia tatou, a na ô ai e: A haapii i te tamarii
i ta’na e‘a ia haere, e ia paari oia ra, e ore ïa e moe faahou ia’na.
Ei tapa‘0 atoa teie aamu iti e: o ta tatou mau tamarii teie e fâahapa nei ia tatou ia ore ta tatou mau haerea ia faaauhia i ta
tatou mau haapiiràa ia ratou; e ara i to tatou haapa'oraa i to
i te feia
ratou
Te
,
aro.
poîi
Eiaha
e
no te
haavare ia ratou.
faaroo, i te Tuhaa IV
Te nenei nei te Vea i te hoê pae no
te Tuhaa IV i
i te huru
taio, i
mua
te tereraa o te
i te
aro o
(Raiateama)
te mau parau ta te Peretiteni no
te Apooraa Rahi, ei faaiteraa la’na
faaroo i ta’na Tuhaa i teie matahiti 1939-40,
e î ai te fenua i te hanahana o lehova, mai te vairaa miti e î i te tai ra,
o
HABAKUKA 11-24: Ei reira
1
POROtETANl
VEA
..
i î roa i te hanahana no te Atua, i teie taime;
IV, aita oia i î, mai te vairaa miti i te miti! E
tai-roto teî papa'u ê te tahi mau vahi, e o tei hohonu rii
Aifa hoi teie nei
.
5
ao
oia’toa to matou Tuhaa
au
râ i te
noa
i te vetahi
E
mau
vahi.
tere hoi to matou
ua
tahiti ta tatou
e
i te tahi
ofai. Aita râ i
mau
hio nei. E
poti here no te mau ohipa Evanelia i te mairi atoa hoi oia i te tahi mau taime, i nia
ua
mau
i nia iho.
I teie matahiti, aita matou i farerei i te vero rahi e te puahiohio ; ua
huru manino te tai-roto ta matou i tere. Tei tua roa te vero, oia hoi i te
mau fenua ê; e aita tatou i peapea rahi i taua vero ra. Teie râ, eita anei
te Atua
e faatupu i taua vero ra i ô tatou nei,
nei? O te Atua tei ite. E maitai râ paha ia
mau, no
E
au
e au
i teie mau tau e fatata mai
tupu, ia itehia te mau aito
te mea i roto i te ati e taa’i te aito.
ihoa i la tatou
haapaoraa porotetani,
e au
i ta tatou mau paroika,
i te feia faaroo ia tamatahia to ratou huru mau.
Te vahi toe, i to rnâ-
te aito mau no lesu Mesia, tei ore e parahi mata'u noa i te
e rave rahi. — I teie tau, mai te mea ra e, te parahi ipata'u
noa nei te feia faaroo ; te mata'u nei te tahi pae i to te paroita iho, i to
te amuiraa, i to ratou iho mau fetii, i te mau popaa iino, i te mau haiapaoraa ê; aita ratou i paioi maitai i te ino ta to ratou mata e ite màu nei,
e aore ra ta te taria e faaroo nei, e te farii pinepine nei ratou mai te matou pae, O
mau enemi
e:
nao
aita
e
peapea! No teie huru mata'u noa, aore paha ta tatou haa-
pa'oraa e faatura maitaihia nei.
anei te toto-aito i roto i to tatou mau uaua? Te toto no to tatou
hui-tupuna, oia hoi te mau pure-Atua o tei paruru i ta ratou haapa'oràa
e to ratou mau utuafare e tae noa’tu i te maniiraa toto? Aita paha i pau
roa taua toto aito r’a.
A imi ana'e tatou i te ravea, ia pihaa faahou mai
taua toto aito i roto i te tino no te feia faaroo.
Ua pau
la
i te rahi, e hoi to tatou mata'u i te
to tatou mata'u i te Atua i te rahi, e hoi to tatou
tupu to tatou mata'u i te taata,
Atua i te' iteraa; ia tupu
mata'u i te tataa i te iti.
ia tatou o tei faahapa, mai te faaheauê te ruperupe e te tura no ta tatou
Ahiri i rahi te mau aito i rotopu
rehere
ore
i tera ino e i tera ino,
haapa'oraa.
*
*
».
atâatâ i iri ai to matou poti? Te tahi; o te
nounou taoa ïa; te tumu ia no te mau peapea e rave rahi i rotopu i te
feia porotetani. Ehia peapea fenua i Raiatea mâ, o te nounou- faufaa ïa te
tumu? Ehia mau faaauraa parau taa maitai tei faaorehia. O te Diabolo ïa,
tei mauruuru i te reira.
E teie nei eaha te mau to'a
pihai iho i teie ofai matamua, teie te ofai no te amahamaha, e te
te haavare. E ma'i ino roa te haavare i ô tatou nei ; aita to te taata
riariaraa i te reira peu faufau.
I
eiâ
e
e
ofai peapea rahi no te mau peu hairiiri
te pere moni, e te taiata ; e ua ite outoü i te hororaa
ta matou i horo i te Tavana-Rahi i teie matahiti, e ua ite outou i ta te
Ua maramarama roa tatou i te
te tciero ava, e
no
Tavana-Rahi
pahonoraa. Teie â te tahi ofai: te
poiri no te tahi pae i te
te Atua, e i mau tumu no to tatou haapaoraa pdrotetani. Ua ara
maitai te rahiraa no te mau orometua i taua ofai ra e ua tupu te mau haa-
parau a
piiraa i te rahi, e ua mauruuru tatou. E 770 taata (tamarii e te feia paari)
téi haapiihia i te matahiti i mairi a'enei.
E te tahi ofai faahou i o te faatura-ore-raa i te Fare o te Atua, e te auraro ore i te parau a te Atua, T roto i te hoê mau tuaroi, ua faarirohia
o
te Parau a te Atua ei parau.
e
...
hauti, Eiaha e na reira i te Parau mo‘a
i te vahi mo‘a.
haapaoraa faaroo taaê, ta tatou e patoi
nei, e te vai atoa nei te hoê mau ofai ta‘u i ite maitai; ua vai huna noa
râ, oia hoi te mau ohipa hi‘ohi‘o e te tahutahu, tei tiaturihia e te tahi
Teie hoi te tahi ofai :o te mau
ore
pae taata faaroo i teie nei â. E ofai atoa:
maori râ to te tahi pae feia faaroo tapoiraa
to ratou iho mau
O te
tatou
mau
aau
utuafare,
e aore
te tahi peu ta‘u i ite maitai,
i te ino e tupu nei i roto i
râ i roto i te paroika.
ofai ïa tei haafifi i te tereràa o to matou poti. la
i te reira, e
ti'a’i.
*
*-
Teie nei, e parau atoa vau i
te tere neheneheraa o to matou
mauiui to
"
*
te hoê mau vahi maitatai o tei faaohie i
e o tei tuu mai i te anaanatae i to te
poti,
raatira aau.
aàu haehaa tei rave i te ohipa o te Fatu mai te faapû; tei ite i te vaiiho i te hoê mau parau, ia roaa te hau. Te
Te vai nei te feia
oto-ore i te
vai nei te tahi mau hoa, ta matou e mauruuru
vare-ore, no
ia vetahi ê
:
nei no ta ratou parau haa-
to ratou mauiuiraa i te hara, e no te huru o
E ere i te aroha vaha, e aroha rave râ.
to ratou aroha
Te tahi vahi oaoa ta matou i ite i teie matahiti, o to te taata haàpa'o
maitairaa i te mau oro'a rarahi o te faaroo, oia'toa te oro'a lubili hanereraa matahiti no te poheraa no Tihoni Viliamu, Ua hau a'e te taata i teie
matahiti i taua mau oro'a ra, i to na matahiti i mairi a'enei, e, e mea iti
te peapea.
haapa'o maitai ihaumai te anaanatae rahi.
E te mau aufauraa îaatupuraa parau, ua nehenehe roa e ua haere i mua
roa ; e, eiaha i te aufauraa moni ana'e tei roa mai i tera paroika e i tera
paroika ; ua roaa’toa i reira te hoê mau faufaa-varua hau roa a'e i te raauruuru, maori râ to te hoê mau taata e rave rahi faaipoiporaa (.108) to
ratou oraa i roto i te Ekalesia (119); e te mau imi mana'o e vai nei
(98), Te Taiete Haapae, aita i faaea; ua tupu roa i te tahi mau paroika:
Teie te rahiraa: 283, O te huru ia no te tereraa no te poti o te faaroo i
Oia’toa te tahi sabati-ahoaho-haapaeraa maa; ua
hia,
e
te Tuhaa
IV, i te matahiti 1939-1940.
G. Press
(Paraita).
VEA
7
POROTETANI
'Haapiiraa Bibilia
( Te buka
a
loba)
I. — Te mau tuhaa rarahi no ieie buka.
Tuhaa I: O te omuaraa ïa. Pene I-il. Te faaite nei teie parau omuaraa i te huru no loba ;
e taata parau ti‘a tei parihia e Satani i te aro o
lehova. Teie te pariraa ! e paieti haavare to loba. Ahiri to’na parau ti‘a e
tamatahia é te ati, ei reira e taa’i e: e haavâre te parau ti‘a a loba. Te
faatia nei te ^tua i te aniraa a Satani, e te tairi nei Satani ia loba i na ati
riaria e pae. Aita râ loba i aueue. I reira to na taua too-3 a loba taeraa
taua
tamahanahana ia’na. Ua mamu noa râ i te taiâ.
a‘oraa ïa no na taua matamua e toru, e no te
api, no Elihu e no lehova iho hoi, e te mau pahonoraa a loba
taua
mau
mai i te
aro
loba,
o
Tuhaa II: O te
a'oraa
e
mau
ra.
Pene 111-XLII. 6.
Tuhaa III: Te parau faaoliraa. Te faautua nei lehova i na
faahoi nei ia loba i ta’na mau faufaa i pau, e hau roa’tu.
II.
—
Te huru
E buka taaê
roa
o
teie buka.
teie e te faahiahia rahi. E buka parau pa
haapiiraa. Te tumu parau rahi ta’na e feruri nei :
parau ti‘a. Inaha o loba, e taata parau ti‘a : eaha
ati faito ore? O ta teie ïa buka
e
feruri
e e
E tamata te tahi lau'a i te pahono e: e
reira loba i ati aij e hara moe, e uaia uuua ijaua lana ^ luaut
Eita râ loba e farii i taua pariraa ra^ aita tana e hara moe e te huna.
Te tamata nei te tahi atu tau‘a i te pahono e: e tamataraaati no
te faaroo; ia itehia e te Atua te faaororaairaa e te ti'aturiraa o te taata
no
ati
hana-
parau ti‘a. Area, te pahono faahou nei te tahi tau’a: e ravea te
e
hana’i te Atua, e ia haamaitaihia’i oia e te taata. Te huru ïa no te ati
hohonu i ati ai loba. Ua tamatahia to’na parau ti‘a, ua tairihia i te pae
tino, ua parihia to’na faaroo, e inaha; i taua mau tamataraa ra, aita loba
i hara; ua tuu â to’na vaha i te haamaitai i te Atua, e ua faahanahana
ia’na. No reira te Atua i faautua’i ia loba i te utua rahi maitai.
Ua riro atu ra te buka a loba ei buka faufaa rahi no te feia faaroo tei
roohia e te ati ; te maere nei paha ratou i te teiaha e te maoro e te taa
ore o to ratou mau ati, ia ferurihia. Na teie buka e faaite ia ratou i te
auraa hohonu e te hanahana no to ratou mau ati, mai te mea e ti‘a ia ratou
ia pee
'III.
i te huru na loba.
—
Na vai teie buka i
papa‘i ?.
Moae teie buka i
papai, a vai ai oia i le medebara. Ua vaiihohia taua faatereraa ra. Teie atu
rate mana'ô rahi : ua papaihia teie buka parau paari i te anotau no Solomona. I taua anotau ra, e haapiiraa imi parau paari ta teie arii i faatupu
i lerusalema ; e no roto i taua haapiiraa ra te hoê mau taata parau paari,
mai ia Etana, Hemana, etc... E mau pipi a Solomona. Na te hop paha pi¬
pi i papai i teie nei buka.
E mau parau nehenehe roa e te aroha hoi ia taio: Pene 1, H. lll;
XIV; XIX, 23-27, OXIX; XXXIII, 14-23; XXXVIII-lXj XLII; 1-6.
E
rave
rahi le taata tei mana'o, i te matamua e, na
N
VEA
8
POROTETANl
P^RiftU RM API
1.
-
Faàtitiadfaroraa parau.
—
Ta faaite nei te Peretitëîii no te A. K,. ( oia
iho nei i
talii,
hoi O Verenie ) i te parau papu mau no ta’na tau tamarii i haere
te tama‘i. üa parauhia i Tahiti e i Rurutu roa e: ua
roa te
e ua
moe roa te tahi. Teie te afaroraa ia au i te mau niuniu taaê tei tae mai:
na tamarii mataJiiapo e piti, te mau nei ïa i te auri i Purutia; te toru,
te faeha:i â, i Farani-tiamâ; e te malia ra, aita i tae i te tama‘i. Te huru ïa.
2. - Buka aoraa. — Te faaite faahouhia nei e : ua mahiti te hoê buka a‘oraa ei tauturu i te mau taeae api e te feia taurearea’toa o tei hinaaro i te ite
i te auraa no te hoê mau irava e rave rahi. E hitu raera.
3. - Aitâ te Buka him&ne api a te mau tamarii i neneihia. Aita ta te fare
neneiraa e parau (pepa) i teie tau; tei te tae
e
pohe
tei
mai,
ravehia’i.
Te Tama‘i Rahi, —
1. I Farani. — Aita e tama'i faaliou i reira, maori râ te iioê mau oire tei
topitahia e te nuu reva Paratane, no te mea tei reira te puhaparaa no te nuu
purutia, e no ta’na mau pahi reva. Te tamata nei râ te Hau
te amo
ma te itoito i te mau ati raralii e vai nei i te fenua farani; te faaitoito nei
i te mau faaapu, e te mau utuafare, e te ui api. Teie râ eita pata te taata e
4.
-
■
Farani i
paia maitai i Farani i teie tau vero i mua nei, ia ore te mau pahi maa ia
tae i Farani. Ua faaite te Hau Farani i te rahiraa o ta’na mau pahi reva i
pau mai te 10 no Me tae mai i te lO no Tiuuu. Teie ïa: 306 (589 pailati ).
Ua pau râ ta Purutia : 982 pahi reva purutia i taua ava'e ra.
2. I Paratane. —• E itoito rahi to Paratane i te parururaa i to’na iho fe¬
nua i teie tau. Ua tapu Purutia e: ia pau roa o Paratane i te ava‘e Atete, e ia
ano roa. E inaha, aita roa’tu i pau. Area râ, e mau ravea paari ta Purutia
i te imiraa i te' pau o ta’na enemi nui: o te mau pahi hopu ïa tei haati ia
Paratane, e o ta’na nuu reva. E ia faaroohia te mau parau niuniu na Purutia,
mai te mea ra e, e rave rahi roa te mau pahi moana e te mau pahi reva no
Paratane tei ino, e no te pau iho â Paratane. Teie râ, e parau ê roa ta té
mau niuniu no ô mai ia Paratane. Te na ô nei te hoê faaterehau no Paratane
(Sinclair): mai te 8 no Atete tae mai i te 22 (oia hoi, i na mahana 15) ua
P'au 701 pahi reva purutia, e ua pohe 1500 pailati purutia; i te pae paratane râ
ua pau 192 pahi reva, e e 300 pailati. Te faaite atoa nei Paratane e:ua riro
te hoê aihuarau iti paratane ( o Somalie ) ia Italia, i te tama,i. E ere râ i to
fenua faufaa rahi.
Ua parauhia e: te amuimui maite
faaauraa ta Marite i faaau iho nei raua o
i Marite.
Te tiaturi nei Paratane e : e maoro â
nei Marite ia Paratane; inaha hoi, e
Canada, te hoê aihuaraau paratane
teie tamad ; e tae roa i te matahiti
ô te faatere hau rahi, o Churchill: “E’riro te e‘a o te rê i te
maoro; o tei au râ ia tatou, o te haere roa tatçu i te hopea roa». '
Te faaite atoa nei o Paratane i ta’na mau paU, i te nuu fenua, i te 12 avae :
oia hoi: e 92.000 faehau (pohe roa, putaputa, moe haere).
5. I Italia.
Te tamau noa nei oia i te tama‘i ia Paratane: i Gibraltar,
i Aiphiti e i te miti ute-ute. To’na hinaaro: e huri ia Paratane i rapae i te miti
mediteraneani e i rapae i te miti ute-ute. Te imi atoa nei Italia i te peapea
ia Heleni. Teie râ, ia tama‘i noa’tu oia ia Heleni,. e riro Turetia i te ti‘a i te
1941;
e ua na
—
pae 0
Heleni. Hoê pahi hopu italia tei
tupitahia e te paratane.,
^oni fauluru i ïq V©‘a.
Papeete: M”” Ellcott: 4 frs., Metua v. Painu: 2 frs.; M”' Vivian Vincent:
1 fr.; Teura v.: 40 frs.; Pirae: Teddy Walker: 2 frs.; Tehuiarii a Puhiava 3 frs.
la amuihia: 52 francs.
Mauaüuru.
Impeimerie Eue F.
JUVENTIN
—
Kub du Gommanbant Desteemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1940