EPM_Vea Porotetani_194008.pdf
- Texte
-
Te 40
0
te Matahiti
Hihi 8.
ATETE 1940
VEA POROTETAN
AITA’TU
E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TE
Mesia
HOO I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
Ua pau 0
Farani;
IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI
RA O
Iesü.
—
HAAMAU
I Korinetia 3, 11.
HOÊ: HOÊ TARA TOATA
Directeur-Gérant
e
tia faahou mai
ra
oia.
no te mataeinaa i ta’na
mahanarumaruma rahi i otohe noa’iFarani i mûri,
ravea ore, e i pau ai. Teie taua orama ra :
Te ite ra vau i te reva farani i te vai noa raa i nia i te purumu;
ua î i te toto, e ua viivii noa i te vari paruparu. Oto ihora vau i te
hi'oraa i te reira hoho'a no to tatou nei reva hanahana. E inaha, ite
atura vau i te tahi rima taata i te haruraa i taua reva nei, e te horoiraa i te vari, e te toto, e te haamauraa i taua reva ma i nia roa i te
hoê tira raau... E tahirihiri faahou aéra taua reva nei i te matai,
mai tei te matamua. — Oaoa roa atura to‘u aau, e ua ore to‘u roi-
Ua faatia mai te hoê tamaiti taureareâ
orama,
mai te
i te
mau
raata... ”
Tirara taua oramà iti nei !
to tatou
no
mau aau
oto.
—
— E parau râ i te mahànahana maitai
Oia mau : ua topa o Farani i roto i te
vari O te tiama ore e no te faaino, e no te pau. Te taahi nei te
enemi i to’na ouma, mai te oaoa. — Teie râ, e faatia faahouhia oia
i nia; e ite faahou a oia i te anotau haumaru; e hiti mai â to’na mara-
horo â te mau fenua ia’na. — la na mua râ oia i te
tatarahapa i ta’na mau ino; ia mata'u oia i te Atua; ia haapa'o oia
i te parautia e te parau mau e te aroha. la hoê aau i te imiraa e te
raveraa i te maitai, Eita o Farani e pohe.
marama, e e
Te
Te
E
nao
mau
enemi
no
te u‘i
api.
hei Paulo i ta’na tamaiti ia Timoteo
(IITim. 2-3):
faaoroma'i maite hoi oe i te ino ; ei aito maitai i ô Jesu-Mesia
Mai te mea e faehau te taata nei, e tapa‘o ïa e: e enemi ta
ra.
VEA
J
E
enemi
te taata e tô nei.
ta ratou mau
POROTETANi
ïa parau i te feia api ; e rave
tei tamoemoe ia ratou, i te imiraa
au roa
o
pohe. O vai râ te mau
ratou
rahi
i to
enemi tumu no te u‘i api?
taero ( e te avaava hoi ). Hoê â o raua ino.
i te ata mai: e enemi râ raua no to outou tino,
e no to outou pute-moni e no to outou upoo-maramarama. E
mea maere rahi te rahiraa moni (e ahuru te miliare) e mau'a
nei i te matahiti hoê, no te haamauruururaa i te reira enemi, e
inahal te rahi o te mau ati e vai nei, i teie nei ao, e aita e monl
no te faaoraraa i taua mau ati rai!., E te u‘i api e! e ara i te
reira enemi numera hoê!. Ane te rahi o te mau taata api ta
ta hapaina ava (e ta te avaava hoi) i faataaê a'enei i te Atua, e i
te tare pureraa, e i te mau aniuiraa faaroo; e ua totoa noa ratou
i to ratou ora, no te mea ua riro ratou ei titi no taua enemi ra.
Mal te mea te mana‘ona‘o nei outou i te ora o to outou tino e
no to outou varua, e mauê ê atu ïa i te reira mau peu iino, o
tei tupohe i roto ia outou, i te hinaaro i te Atua, e te hiaai i te
Faaora, e tiama'i to outou titiraa i le hara. Te mau taata api tei
hapae i te mau maa taero (e te vai rahi nei hoi ratou), te parau
nei ratou e: e taoa maitai rahi te upoo aniania ore, o te nehenehe
ia feruri maramarama noa i te mau huru parau, te au i te pae
1.
Tô
—
mau maa
E rire te tahi pae
tino
e
1 te pae varua.
taiata, oia hoi te
taero roa te
u‘i api i te reira ino i teie tau. Te reira haapiiraa, te ite-hia nei
ïa i te teata, i te hoê mau pehe, i te radio. E tahitohitohia te
faaipoiporaa mau ; e faarirohia te vahiné mai te hoê tauhaa te
huru; aita to’na e tura, i te tahi pae. E faarue-noa-hia, ia mâhâ
2.
mau
~
Te
mana‘o
o te enemi o te u‘i api: o te
te mau ohipa viivii. Mai te mea ra
piti
e
e, ua
râ! te hopea o te taiata, o te pohe ïa. E ara
Paulo i to Korinetia: aita outou i ite:
hiero to outou mau tino, no te Varua maitai? Eita te taiata
le hinaaro.
E
ara
atoa i te reo faaararaa na
•
te
faatupu i te oaoa, o te oto râ e te pohe ta’na e ooti. Maue
faahema ra, A horo ia lesu ; na’na outou e paruru
taua enemi: e mo'a to’na e te viivii ore.
e
atu i taua
ê
i
3. — Te toru o te enemi: o te pere ïa. E ma‘i aamu atoa te
reira, e te parare rahi. Ua ati te mau tare atoa i te reira ma‘i;
e ua riro roa te u‘i api i te pere api, i te pere moni. Eita te taata
api e maitai i te reira. E hiaai noa oia i te
ore ; e na te reira ohipa pere e haapii ia’na
t te taiata, E mau tetfi hoê ana'e ratou.
moni, i te ohipa
i te eia, e te inu,
VEA
4.
Te maha
—
POROTETANI
te enemi
o
te u‘i
o
3
api: o te taiva ïa. E
ia vetahl ê; e hau
tel faarue i te tare
enemi hoi te haavare, te teoteo, te aroha ore
râ te taiva ia ratou. E rave rahi te feia api
pureraa e te mau peu o te faaroo, i to ratou vai taurearearaa.
Mai te mea ra e: i to ratou vai taraariiraa, ua vai noa îa ratou
i
a‘e i te faatereraa
raro
no
te feia
metua; i teie nei râ, ua tia-
mâ ratou; tei ia ratou te parau no ratou iho. Te faariro nei râ
ratou i taua tianaâraa ei uputa na te diapolo, e te mairi nei ratou
i roto i ta’na mau upea.
E ara, e te feia api, i taua na enemi.
nei te tahi pae i te e‘a aano e tae’tu ai
E mai te mea, te taahî
i te pohe, a hoi mai i te
Atua; e faarue te paieti-ore i to’na e^a, e te parauti'a ore i to'na
haerea; a hoi mai ia lehova, e na'na e faaore mai i ta outou mau
hara. (Isaia 55-7).
Tere Evanelia i Ua-Pou (Matuita)
rte 7
rahi,
na
Eperera 1940
no
ravehia taua
ua
e
Sabati
oroa
ïa;
o
te hoê ia Sabati hanahana
roto i te mau ohipa i îaaterehia i taua Sabati ra. Mai teie te huru;
ohipa
ra na
roto i le hoê aoraa: III loane I. 2.
tino, ia ma to ratou mau utuafare, e horoi i te pape, e haafetii, e haapii i te mau tamarii i te faatura i te mau me¬
tua, e haamatau i te taupoo i te mau mahana atoa, e faaroa te rima ahu
vahiné i roto i te tare-pureraa, ei pereue to te mau tane, e mea ora ia te
1 te pae
mau
i te pureraa
tino i reira.
ia faaruehia te mau parau iino, ia tamauhia te mau irava
haapiiraa, e te haapiiraa himene, e te haapiiraa Sabati, e ora
I te pae varua,
tamau
ïa te
no
te
varua
no
tei faaroo.
la oti te aorâa, ua faatiahia te oroa
Bapetizoraa; e 8 tamarii i bapetizo-
hia i taua mahana ra.
E
ua
maitihia ei Diatono, o te taeae ra o
amuiraa
i te oroa Euhari; e 2 tau tino tei
Hirario Teikikaotai, ei faaterc i te
Huuti, ei faatere i te amuiraa no
faaotihia taua ohipa ra na roto
Hakamaii,
raua
o
Heva
a
Haakutii; e hoê faaôraa taeae, o te hoê mero tnmu no
roto i te haapao-
ô mai i roto i te haapaoraa Evanelia, o Hitu to’na i‘oa.
Eperera 1940: e tomoraa fare-pureraa i Hakamaii: ua
putuputu mai na amuiraa e 2, to Hakahetau e to Haakuti, i te taime poipoi, e ua haapaohia to te pae tino na mua a'e, e ia oti, ua haamata te
oro'a tomoraa i te hora piti, na te amuiraa Hakamaii, oia Oriveta te hiraa
petania,
ua
E i te 28
no
VEA
4
POROTETANI
Hirario Teikikootai i taviri i te fare, mai te tomohia
e te orometua e na amuiraa no Hakahetau, oia Tamara e to Haakuti- oia
Tiona e na te orometua te haainauraa Bibilia, e te aoraa. Ohipa I. 12.
V. r. ia au i te io‘a o taua fare ra: Oiiveta. E i te pô, ua ravehia te hoê aufauraa na roto i te mau parau matutu; e itoito rahi ta te mau amuiraa i
i taua pô ra e tae noa’tu i te hora 12 i te pô i faaoti ai, e ia poipoi a‘e
Sapati 29, e 4 bapetizoraa i taua Sapati ra, e ia oti, ua faatiahia te oro'a
Euphari, hoê faaoraa tuahine.
E ite pô ua faatere faahouhia te aufauraa no roto i te hoê irava tuaroi
c te hoê mau Himene e tae noa’tu i te a'oraa i faaoti ai, e hanere tara
te moni i roaa mai, ei auîau i te tarahu no te fare pureraa, io na fare
tomoraa, e na
mené
Haakamaii.
toa e 2 i
Eperera i te monire, aita na amuiraa i hoi vave, ua tapea
Haakamaii, e ia poipoi a‘e i te 31 no Eperera i te mahana
piti i purara i te taata i to ratou mau parahiraa.
E te vai atura i mûri iho.
E i te 30 no
faahouhia
e
to
Pakeekee, orometua.
Te
mau
hoa
no
te u1 api
hoa no te u‘i api?
1.
Teie te pabonoraa matamua : te mau tau'a haavare ore.
A imi maite i te hoê hoa mau, eiaha te tau'a o tei haere mai ia tatou i
te mahana auhune, e inaha! i te mahana o te ati, te horo ê nei, ia au i
te reo o Mika (7-8): eiaha outou e tiaturi noa’tu i te tau’a, eiaha outou
e vare i te aratai; tapiri maitai i to vaha i tei taoto i roto i to ee ra.
A imi i te tau'a mau; o tei riro ei haapûraa, ei pupuniraa i te mahana
peapea; te tau'a tei ite-hia to’na here tumu i te mau mahana atoa, mai ta
te papai Maseli e parau ra : E aroha mai â te tau'a i te mau mahana
atoa; i fanau mai râ te taeae mau no te anoiau e ati ai ra. ( 17-7 ) E
E
au
ia tatou ia
ui atoa ; o vai râ te mau
—
ao
api tei itea ia’na — i te omuaraa o to’na oraraa nei — te hoê
te tia ia faaroohia e ia fariihia ta’na mau parau ; te hoê tau'a
e huna i te parau mau, faatupu noa’i taua parau mâu ra i te
te taata
tau'a mau, o
o
te ore
mîhl.
No reira, e ara
maitai te taata api i te
tau'a ta’na e maiti. Ei hoa tumu
mau.
api ? O te mau peu rii arearea maitatai
e te tura, o te faaitoito i te tino e te varua atoa: Te himene i te mau
y
kimene arueraa i te Atua, te mau tere mataitai i te mau ohipa taaê ta te
Atua i rave, i tera fenua, i tera fenua ; te mau peu o te natura, o tei faa2. Te mau
hoa o te u'i
VEA
ite hua mai i te hanahana
i roto i te
3.
no
Te
aau
o
te u‘i
buka matatai
lïiau
Te rahi
o
te Atua. E
te
mau
5
faatupu te reira i te mana'o maitai
api.
te mau buka faufau
taninito faufaa
o
POROTETANI
o
:
E hoa te reira
tei haviivii i te
aau
o
no
te u'i
te u‘i
api. Te rahi
api !
rii parau papa‘u roa : aita e maa to te aau. E
te mana'o. E rave rahi râ te mau buka faahiahia,
vea
ore noa
ei tauturu i te mana'o
te îeia
api tei hinaaro i te taahi i nia i te ea o
te hau, e no te aroha. A taio na i te mau aamu no te mau
taata tuiroo i te pae o te faatupuraa parau; ua neneihia te tâhi pae ei reo
tahiti ; Tihoni Viliamu, te taapuu no Niiramebera, etc... Te buka âamu
faahiahia roa râ: o te mau Evanelia ïa, o te Bibilia ïa. Aita’tu parau nehenehe e te faatupu i te mana'o itoito maori râ te parau no lesu, te tau'a
mau no te feia api- — Ua faahaehaa oîa e tae noa’tu i te pohe satauro,
ia roaa te hau, te faaoreraa hara, e te ora api.
Eâha’tura te tahi ohipa e au i te feia api e maitai ai? O te taio, e te
feruri maite i te Parau o’te Atua; o te pee i te Fatu e ta’na Evanelia; o
te
tiamâ,
o
e no
haaparare i te parau ora i roto i to’na fetii e to’na fenua; o te imi i
te taata i moe ra ia ora. Te reira te auraa mau o to tatou oraraa nei. Eita
te
ïa te mau matahiti no to tatou vai apiraa e mau'a noa i te faufaa ore.
I te tahi a'enei mahana, ua haere mai te hoê taata no Moorea
e
farerei
Papeete. E mécanicien aravihi e te manuia mau taua taUa faaite teie tamaiti i to’na oaoa i te mea e, ua haapiihia oia
peu maramarama, e to’na metua, mai te apiraa mai â, e inaha : ua
i ta’na tamaiti i
maiti ra.
i te mau
manuia.
i ta’na tamaiti: E parau mau! Te mauruuru nei
horoa vau i te ite e te màramarama ia oe, i to'u
haapiiraa ia oe i to apiraa ra. Teie râ e haanianao oe e ta'u tamaiti ; Aita
roa’tu e faufaa to oe maramarama e to oe aravihi e to oe manuia, mai te
mea, aita oe e mata'u nei i te Atua. O te tumu ïa o te paari mau e no
Parau a'era te metua
oe
ia'u i te mea e, ua
te hau e no te oaoa mau.
Haapiiraa Bibilia
Hagiogerafa — Te buka a loba. —
Te mau Hagiogerafa. Ua oti ia tatou, i teie nei, te mau bu¬
ka Ture (na buka e pae a Mose) e te mau buka tuatapaparaa (mai ia
losua tae noa’tu ia Esetera). E teie nei te haamata nei tatou i te hi'o i te
tühaa Toru, no te Faufaa Tahito, oia hoi te mau Hagiogerafa.
Te
1,
mau
—
Hagiogerafa, “papairaa mo'a” te aurâa. E reo heleni ïa. Na
Heleni, o tei mairihia te “Bibilia no Hitu ahuru” (70 tahu'a
iriti parau), teie faaauraa. I roto i te tatuhaaraa no taua bibilia reo heleni,
e pae puta ta te tuhaa Hagiogerafa, oia hoi: loba, Salamo, Maseli, Koheleta, Sire - 1 roto râ i te tatuhaaraa aii-Iuda, 12 buka to taua tuhaa toru
Teie reo!
te Bibilia reo
nei,
POROTETANl
VEA
6
e ua
12 nei:
mairihia teie tuhaa i te io'a; “te mau papai”. Teie taua na puta
Salamo, Maseü, loba, Sire, Ruta, Oto a leremia, Koheleta, Esetera -
Daniela, Ezera-Nehemia, Paraleipomeno.
nei, hoê a‘e
paari mau, oia hoi te paari
ta te ture o te Atua i faatupu i roto i te aau o te taata paieti i taua anotau ra. Te imi nei hoi te mau etene i te paari (a hi‘o I Kor. 1-22); aita
râ ta ratou e aratai maramarama no te mea, ua pouri to ràtou aau ; aita
e heheuraa. la Iseraela râ, i te anotau no Solomona, e heheuraa ta te Atua
i horoa ia ratou, e noaa mai ai te paari ta ratou: o te Ture ïa ta te Atua
i horoa ia ratou, ei turama i to ratou aau; oia’toa te mau peropheta. Na
taua mori aratai o te Turei haapii ia Iseraela paieti e: te vai ra te paari
mau, hou te hamaniraahia teie nei ao ; tei te Atua ïa paari ; na taua paari
Atua teie nei ao i hamani (1er. 10-12); na’na e faatere nei i le tuatapaparaa parau o te taata’toa (Mas. 8-16). E tia hoi i te ite taata ia mataitai e
ia feruri i taua paari ra, no te mea, te varua o te taata, o te lamepa îà no
lehova, ei imi i te mau mea rii atoa i roto i te aau ra (Mas. 20-27).
Teie râ, noa’tu teie lamepa e ite ai te taata i te paari, aitâ te marama¬
rama mau i hiti roa mai i roto i te aau o te taata i te anotau no Solo¬
mona; te fatata ra hoi te ao; area te vai pouri noa ra. Te parau a te
mau peropheta, i te reira tau, ua faaauhia ia e Petero mai te lamepa anaana i te vahi pouri, e ia tai ao, e ia hiti te fetia poipoi i roto i te aau
(Il Pet. 1-19).
No reira i te tau no te mau Hagiogerapha, aitâ ta paari i hope maitai
i roto i te aau ; e imi â, e e liai â Iseraela i te Paari tia mau, o tei hunahia ia’na e tae noa’tu i te mahana e hiti mai ai te mahana Parau-tia, oia
hoi leoU o tei faarirohia e te Atua ei Paari no tatou (1 Kor. 1. 30).“
la taiohia te mau Hagiogerapha, e taa noa taua na vahi e piti nei ; te
Paari tei heheuhia, e te paari tei hunahia.
III. Eaha te huru o te paari tei faaitehia i roto i te mau Hagiogerapha.
E mau tumu parau taa maitai, ta te mau buka Hagiogerapha e imi nei
e e vauvau nei. Teie te huru o te paari ta ratou e îaatia nei.
2.
—
Eaha te
mea
i amnihia’i na huka e pae
tuhaa ? No te mea, te faaiia nei ratou i te
Te buka
e
a
loba: te feruri nei teie buka i te hoê tumu no te mau ati
tupu nei, e te ravea e tia’i ia tatou ia
raaoroma'i i te reira.
Te buka Salamo: Te faaite nei ïa ia tatou e: e
nahea tatou ia pure,
i te tau ino e i te tau maitai.
Te buka Maseü: te
roto i te mau
mea’toa
haapii nei ia tatou i te ravea e manuîa’i tatou i
no
te oraraa nei.
Te buka no te Koheleta: te faaite nei ia i te
ta tatou e ora nei, e te
roa
ïa
no
haapii nei
te oaoaraa mau.
e: te
faufaa-ore no teie
oraraa
matau i te Atua, te o tumu hoê
VEA
2345..——
Te büka
te Sire: te faataa nei ïa i
o
te hinaaro
haavare,
o
te
huru hinaaro
e
piti, oia hoi
o
faaoromai ai tatou i te ati ; te piti : i te huru mau
te toru : te ravea e manuia’i tatou ; te maha i te ravea no
mau ; e te pae : te huru o te hinaaro mau,
ravea
te pure ;
oaoaraa
IV.
na
7
tei imi ia’na iho, e te hinaaro mau, o tei pupu
te haavare ore. la haapotohia : te haapii nei te buka ma-
ia’na iho, ma
tamua i te
POROTETANI
e
Ua
papaihia te mau buka Hagiogerapha i roto i teihea huru
faaauraa. Ua papaihia ïa i roto i te faaauraa pehe. E mau pehe potopoto ra. Mai te mea e, te tapiti nei te papai pehe i to’na manao tumu,
na roto i te hoê hohoa api, ei
haapapuraa i taua mana'o tumu ra. E
peu tumu ïa na te papai pehe.
—
AP!
1.—' E tupu te Apooraa no te-Tuhaa I (apatoerau) i Papeete, i te mahana piti, i te 6 no Atete, i te hora vau e te afa i te poipoi. — Oia’toa t®
apooraa no te Tuhaa Piti, i te 7 no Atete ( i Papeete ).
^
ra e
E te
Apooraa Rahi: i te 21 no Atete nei. E omuahia taua
i Paofai, i te pô mahana piti ( 20 no Atete ).
apooraa
te hoê pureraaa,
Eiaha
mau
Ua inahiti te hoê buka
hio i
e
te
mau
tatararaa
aoraa
a‘oraa. Mau
a‘oraa
tahito
a
de
Pomaret.
haapao râ i te aoraa. — E
irava, haamarama.ramaraa i te feia taurearea e te mau
numera
te
o
mau
aoraa; e
hoo. Ani noa mai.
hoa here, ia Tearo
mâ, orometua i Arue. Inaha hoi! Ua pohe roa ta raua tamahine, tei faaamuhia e raua, mai to apîraa mai â, e tae roa mai i to’na paariraa. Ekalesia oia»
taeae
api
o tei imi i te mau Parau i Papaihia. Hitu raera i te
Te aroha’tu nei te Tea Porotetani i to tatou pue
la vai mai te mahanahana
atoa i to te hunoa
i te
oire
rani. la
raua
ta
ô mai i te Patu i roto i to
e
tamai faahou nei
Aita râ tatou i ite papu
hau roa’i
raua e o
Fa¬
noa,
faufaa (moni, tauhaa, maa, auri, etc.)
no
Farani, i teie tau? E parau rave ata roa, ia pahono mai
noa, mai te mea e; te faaea
tia i roto i te hoe afa tia no Farani; tei ia
no
e
hinaaro atoa nei.
Eaha te huru
te papu.
i roto
te tiai nei Purutia e o Italia ia pau atoa Paratane. Ei
faaite maramarama’i i te mau tuhaa fenua no Farani-Paratane ta
manao
e
e
hinaaro i te faaherehere i te
ore.
taua na fenua ra, e
tapea, e te huru atoa o te mau
raua
raua aau,
api e' vai nei.
ia Italia, no to’na pauraa, e no to’na
te hui taata tei vai atura mai te ravea
faaauraa tei faaauhia
raua e
e
no
huaai
e
e
mau
reira
na
Te Tamai Rahi; 1. 1 Fat ani. Aitâ’tura Farani
ia Purutia
mau
i
e
la hio
tumu nei te mau nuu no Puru»
ratou atoa te mau oire-pahi atoa
Farani, i te pae i te tooâ o te râ. Tei reira to
Purutia haaputuraa i ta’na
mo‘e no te mahana e tama'i ai oia la Paratane.
Te tahi râ afa no Farani (Farani-Ropu) tei te Hau Farani iho ïa; na te
Hau no Pétain te faaterefaa. Tei te oire pû, tei viehy, to’na haamauraahia.
mau
pahi rii
e
ta’na
mau ravea
VEA
8
POROTETANl
mea e; te tauihia nei i Farani, te huru o te faapaha te liau Repupilita, mai te imi i te tahi faaauraa ê, o te au i te muri-tamai nei, e i te faalieporaa paha na Hitler raua o
Mussolini. E manuia râ anei?
Teie râ, e ohipa rahi ta te Hau no Pétain
e vai nei i te haamaitai faahouraa i te mau purumu, e te mau ea turu parari,
e te mau ea auri no te mau
pereoo auahi; te patu faahou i te mau oire tei
pau roa; te faaapu faahou i te fenua; te haamaitai i te mau faretoa hamaniraa i te mau tauhaa tumu e .tere faahou ai te mau ohipa i mua. — Te faaroohia
nei e: aitâ te paeau rahi no te mau faehau farani i tatarahia e i faahoihia
i to ratou mau utuafare, o te nane noa, e o te parahi ratou mai te ohipa ore.
E imihia ta ratou ohipa na mua a‘e e tia’i.
2. I Paraiane. Te tamau noa nei Paratane i te tama'i mai te itoito rahi e
te aau hoê. üa riro te aau o te mau taata, i taua fenua ra, mai te auri paari.
Eita roa ratou e tuutuu, e ia itehia te hopea o teie tama'i: te maitai e aore ra te
ino; te rê e aore ra te pohe. — üa tamata Hitler i te pûpû i te hau ia’na; e
E te faarooroohia
nei, mai te
tereraa Hau. E vai iho hia
—
haavare râ. Aita Paratane i farii, no reira te riri
Hitler ia Paratane e to’na tohuraa i te pau rahi faaherehere-ore
no Paratane e fatata mai nei. Eaha ia pau ? pau pahi ? pau tura auri ? pau
pahi reva ? pau matai taero ? Te faaineine itoito nei Paratane no te farereiraa
i taua pau e tohuhia nei. Na te mahana e faaite ia tatou i te huru mau. —
Ua fifi rii te haapa‘oraa no Farani raua o Paratane i teie tau. — Ua enemi
te Hau no Vichy ia Paratane, no te hoê mau peapea manua farani tei hamani
ino hia e te Paratane. E parau hohonu teie. Tia'i rii i te parau mau.
3. I Ilalia. Ua pau iho nei te hoê manua rahi italia i te hoê pahi tama‘i
paratane. E 250 matalo italia tei ora mai, e tei ravehia e te paratane.
4. I Euiia. Ua haamata faahou Rutia i ta’na ohipa haru fenua, mai te
haapeapea-ore-hia e Purutia-Italia. — ua tomo oia i te fenua Rumania, e ua
haru oia.
mai te peapea ore — i te tuhaa rahi hotu, ia Bessarabia, e ia
Bukovine, e i te tahi mau oire pahi no Rumania. Te huru ïa o te mau Hau
nainai i teie tau: aita ta ratou e parau, no te mea aita ta ratou e ravea i te
puai 0 te mau Hau rarahi haru fenua. Ahiri o Paratane-Farani aita i paruparu,
ua tura noa ia mau fenua rii. I teie nei râ, te aueue nei ratou i te mata‘u, o
te vavahi noa hia ratou, mai te puai — Te puai, te haru noa, te taparahi,
te faariaria.., o te Ture api ia, i Europa-Ropu. Tia‘i râ tatou i te hopea mau,
ere
râ i te hau mau; e parau
tahoo
api
na
—
eiaha
e
taiâ!
—
^
Moni fâufiiru i te
Wa.
Papeete: M. Oscar H. 4 frs. ; Makaiea: Rua Tavae: 5 frs. ; Tupuraa v. Ne5 frs.;'Marguerite Tepuariria; 5 frs.; Jasmina Teuraheiroa Moris: 5 frs.;
VitoNena; 4 frs.; Edmond Nena: 4 frs.; Atuona (Hiva-oa) MadameTriffe:
na:
8 frs.
la amuihia: 40
Mauruuru.
farane.
Imphimeeie Elib F. JUVENTIN
Rue
du
Commandant Debtbbmau.
Fait partie de Vea Porotetani 1940