EPM_Vea Porotetani_194007.pdf
- extracted text
-
Te 40 O te Matahitj
TIÜRAI 1940
-
-
Hihi 7.
AITA’TÜ E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAÜ
HIA RA, oiA HOI TE Mesia RA O lESU.
HOO I TB MATAHITI
Ch. VEMNIER,
TIURAI 1789
—
I Korinetia 3, 11.
HOÊ: HOÊ TARA TOATA
Directeur-Gérant.
-
TIÜRAÎ 1940
Te haamanao nei te manao i na huru ava‘e e piti ; oia hoi ia Tiurai 1789, e ia Tiurai 1940.
Te Tiurai 1789...
e tiurai
I te 14 no taua tiu¬
te tiamaraa i te pae o te
oaoa rahi faito ore.
rai ra, te roaaraa i te hui taata i Farani,
tino. O te hoê ïa taoa faufaa rahi roa. Mai te mea ra e, ua parahi noa
te hui taata i Farâni — e tae roa mai i taua mahana ra — i roto i te
mau
huru titiraa atoa. E ua riro te fare-auri, o “ La Bastille ”,
ei
faaauraa no taua mau titiraa i Farani. Tei roto i taua fare tapearaa
te hoê mau taata e rave rahi tei tapeahia to ratou mau vaha,
ia ore
faaite, i te vahi taata, i to ratou mau mana'o itoito, e te
huru orurehau, e hau ai te aau o te huiraatira - E inaha ! i te 14 no
Tiurai, te parariraa taua fare-auri ra, i te puai i te orurehau no Paris ;
i reira te mahitiraa o te feia tei tapeahia no to ratou mau mana'o itoito I taua mahana ra te roaa-raa i te taata farani, te ti'amaraa, te aifaitoraa e te autaeaeraa - No reira’toa to tatou reva farani tore-toru.
E mai reira, to teie tao‘a faufaa rahi (te tiama) parareraa i te mau
fenua Europa, e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao - E tae roa mai
i teie nei, te faahanahana nei o Farani, e ta’na mau tamarii i te mau
ratou ia
•
aihuaraau i taua oroa rahi ra.
Te Tiurai WW. — Te haamana'o nei te aau ia Farani here i teie
Tiurai. - E ere atu ra ïa i te hoê Tiurai oaoa, e Tiurai otorâ e te rumaruma. Ua ite noa tatou i te tumu : ua tuu faahouhia o Farani taatoa
i roto i te hoê fare auri api e te toetoe - O Farani here, tei riro ei
avei‘a i te mau fenua’toa o te ao nei, no to’na ti'amâ, e no to’na aau
aroha, inaha ! tei roto oia te tahi ati teimaha ; ua viivii to’na fenua,
e to’na oire pu, o Paris i te enemi. Te tamata nei taua enemi ra i
te haru i to’na ti'amaraa, e te faariro ia’na ei tîtî. No te î i te teoteo,
te tamata nèi te tahi mau taata ti araa ore i te haavî e te faahaehaa
i to tatou Aia here, ia ino to’na roo i rapae, e ia ore to’na tura i te
aro 0 to te ao. Eiaha râ te mau enemi no Farani ia vare : eita to’na
ti'amae pohei te avae tei taahi ia’na. Eita tehuero o te tiamata’na
i ueue e ati noa a‘e i teie nei ab e mou ! E riro paha te enemi i te
îaaea huru maoro i Farani, mai te faariaria ia’na. Eita râ to’na aau
riro; eita oia e aueue i te'hamani ino. E upootia â te ti'ama i te
no te mau Hugeno ( oia hoi te mau
porotetani tei hamani inohia i Farani no tb ratou faaroo, i te tau no
te arii ra, no Louis XIV ) teie te parau tumu ta ratou e parau noa ra
e
mahana e vai nei. I tè anotau
i ta ratou mau enemi : rahi noa’i te mau hamara tei tupai i te auri,
te rahi atoa ihoa ïa o te
mau hamara 4e parari i nia i taua auri
Eita’toa te auri paari no te aau a Farani e parari i te mau ha¬
mara 0 te enemi.
ra.
O lesu tei parau mai i ta’na mau pipi e : eiha outou e mata'u i tei
taparahipuai i te tinonei; eita rà te varua e pohe ia ratou; e matau
râ outou ia’na i te tia ia’na ia rave pohe roa i ter tino e te varua’toa
i Gehena ( Mat. 10 28 ).
No reira a rohi, a faaitoito tatou i teie Tiurai oto e te teiaha. E
imi â te tiama i to’na e‘a, e te vai ra te mahana e tia faàhou mai
^
ai oiai nia i tè fenua. Haamana'o râ tatou i te vairaa no te tiamaraa mau ;
tei roto ïa i te Fatu, ia lesu, o tei parau mai e : Na te Ta-
maiti outou e faatiamâ ra, ua tiama mau ïa outou
(loa. 8-36 ).
Te faaore nei te Varua o lesu i te mau tîtîraa roto, oia hoi te titiraa o
te hara.
Te hoè mau faaotiraa na te Tomite Tamau
1.
Te hoo no te mau Bibilia Tahiti.
—
Tamau
—
Ua faaoti te Tomite
te, A. R. A. e: e hoohia te Bibilia Rahi: e vau ahuru
farane (16 tara) e te bibilia nainal: e piti ahuru farane ( i tara ).
no
E taua hbo ra, e hoo tauturu ïa na te Taiete neneiraa bibilia.
Ahiri i nia i te hoo
Eita rà tatou
te papai
mau:
18 ïa tara te B. R., e e 5 tara te B.. N.
flfi i teie parau
iti api, no te mea, te na ô nei
Salamo e: te oaoa nei au i ta oe Parau, mai le taata tei
e
itea ia’na te tao‘a rahi
No- te hoê
ra.
tapati ohoaho e te haapaeraa maa.
a]. Ua faaoti te T. T. e: ia faarirohia te Sapati 30 no Tiunu i mairi aenei, ei Sapati ahoaho, e ei Sapati pureraa no Farani here.
Te tumu parau rahi no te pureraa avatea: o te faahaehaaraa ïa o
to tatou mau varua, te tatarahaparaa e te fariuraa i te Atüa. Ia
2.
—
bc]]..
faarirohia le mau ati riaria e te ahpaho rahi no te tau hopea nei,,
et reo na te Varna o te Atua i le
faatupuraa i te tâtarahapa ora.
Te tumu pa'rau no te pureraa ahiahi; te ora no to tatou Ai'a
here i roto i to'na pan aroha rahi. la faatupu mai a te Atua i
te itoito i roto i teie fenua
toa i to’na
tuiroo, o tei turama i teie hei ao taa-
paari, i to’na tiama, i to’na hiaai i te parau mau, e
i to'na aroha i te
mau
anotau haumaru, e
nunaa
rli.
la ite vave mai oia i te hoê
ia ora oia i to’na ati.
Ei ohipa tapa'o no taua raahana rahi ahoaho, ua faaue te
T. T. i te mau paroita no Tahiti — Moorea ... e: ia haapao ratou
i te hoê haapaeraa maa, mai tei matauhia i Tahiti ma nei i
tahito ê, e i te mau fenua atoa tei mau i te haapa'oraa cheretitiano. Ua haamala taua haapaeraa maa i te hora hitu i te poipoi
tae rioa’tu i te mairiraa o te mahana.
la au i te pororaa a te Tavana Rahi, (no te, hoê aufauraa
rahi tauturu i te Ati no Farani), ua faaitoito te T. T. i te mau
paroita porotetani ia tauturu puai ratou i taua ohipa maitai mau.
Ua amui te mau ororaetua tahiti i te mau tavana i te mau matae ua aufau to tatou mau taata na nia i te tiaraa huiraatira e na nia i te tiaraa faaroo.
einaa,
Ei oho matamua rà no te Faaroo Porotetani i Oteania nei, ua
hapoiio te T. T. hoê ahuru tausani farane i te Hau (e 2000 tara).
3.
Ua faaotiatoa te T. T. e: e vai iho hia te rururaa orometuatei opuahia i Papeete-Heremona, i te pae matamuano Tiurai.
No te rahi o te mau fifi i teie tau, i vai iho hia’i. —
—
E a'oraa
no
te anotau ahoaho nei.
Aita hoi matou i ite i te ravea ia rave...
tei ia oe
rà to matou mata — U Paraleipomeno 20: 12 v. h.
Eaha’tu â te parau
rahi i teie anotau hopea nei? maori râ te ati ràhi
teimaha nO to tatou Hau metua.
Te tau noa nei to tatou mau mata i nia
Fàrani, tei taahihia to’na mau oire e te enemi, mai te î to ratou aaïf i
te teoteo. No reira, na roto i te hepohepo rahi o to tatou mau aau,,e tamata
ia
te arii no luda, no lehosaphata i te mahana
tei ti'aoro ia lehova, mai te pii ia’na e;
aita hoi matou, i ite i te ravea ia rave, tei ia oe râ to matou mata.
tatou i te' feruri i le parau no
i
haatihia’i oia
e
te enemi, e o
E
piti vahi ta tatou e hi‘o : teie te vahi matamua ;
I.
Te hepohepo rahi no luda,
ravea
1.
—
ia
i ore ai ratou i ite ai i te
rave ?,
Te hoê mau enemi taehae rahi tei haere
lerusalema. E toru enemi tei opua i te tama'i ia
mai e aro i te ai'a, ia
luda i te reira-tau; te
V.--
VËA
4
tamarii
mau
no
POROTEÎANl
Maobi, to Amona‘e to Edoma. Faaite-hia’tura ia lehosa-
phasa e: e feia rahi roa teie e haerë maira e tii ia oe, mai te tahi pae
moana mai; e inaha! teie raton, ua tae roa i Ene.Gedi - mata'u ihora lehosaphata, no te mea, aita ta’na mau nuu i ravai no taua aroraa ra ; te ite ra
oia e : aita ta’na e mana ; e te peapea ra oia ia lerusalema e i te
hiero, o
te pau i
te hamani ino o na enemi.
Teie râ te vahi maitàija to’na maita'u i faatupu: ua imi te arii ia lehova.
No roto i te vahi hohonu to’na ti'aororaa ia lehova (Sal.
130). Ua poro
oia i te hoê haapaeraa maa e ati noa a‘e luda e ua hope mai to luda i
lerusalema, i roto i te aua o te hiero. I reira to te arii ti'araa i roto i te
amuiraa, e to’na ti'aororaa ia lehova, na roto i te hoê pure faahiahia rahi
(ir. 5-13) A hi‘o na i te omuaraa o teie pure:
E
anei oe, i te
Atua i nia i te rai, e tei ia oe te parau i te mau basiere anei
tei to rima te mana e te puai, e aore
roa e taafa e ti‘a ia patoi atu ia oe?. — A hi'o atoa na i te
pae ropu
o teie pure ; E ere anei o
oe, i puehu ai te taata o teie nei fenua ta oe
ere
leia’toa o te ao nei? E
i horoa mai
na
te mau huaai o to hoa
ra o
Aberahama? la ti'aoro matou
ia oe, i to matou mau pohe, ua faaora mai oe i reira, e ua tauturu mai.
E teie te pae hopea o teie pure; Eita’nei oe e faahapa ia ratou? Aita hoi o
matou nei e puai ia rave atu i
nei. Aita hoi matou i ite i te
teie nei feia rahi e tii mai e rave ia matou
ravea ia rave, tei ia oe ra to matou mata.
E homa, eita’nei e au ia tatou teie reo pure a lehosaphata? Tei roto
atoâ tatou i te hepohepo : ua amui na enemi e aro i to tatou aia, e ua
tomo
no
roa
mai i uta rôa i te
fenua, e te haavivi nei ia Farani - mai te 9
Me to’na haamataraa i te patu, mai te faatura ore i te mau fenua rii hau. E
inaha, ua tere ratou, mai te vai pu‘e, na nia i te paéau rahi' no to tatou
mau parau oto ta tatou e. faaroo noa nei, o tei faataia i te
aau. Te au nei to tatou metua here, i teie ivi vahiné ta leremia e
papai nei
e î E hi‘o mai e te feia e haere ra, e haamana'o i te huru o te oto e au
ito'u nei oto, i tei faatupuhia mai iau nei. (oto o leremia 1-12).
fenua. Aue te
I?
II. Ta luda maa
ravea
iti hoê roa, na roto
i taua hepo¬
hepo rahi no’na ra?.
I. To ratou mata, tei ia lehova 'ia., O ta ratou ia i rave: ua tamau ratou
paatoa i to Tatou mata ia lehova: te
mau
tamarii rii, te mau vahiné, te
feia api. Na roto i to ratou paruparu, ua tamau ratou i te tiaturi i te rima
mana e te aroha o te Atua. Ta ratou ïa haapûraa rahi : te aroha e te mana
o
te Atua. E ua tano
roa
ratou, no te mea, na te Varna o te Atua i faai-
toito mai ia ratou, mai te parau e:
i teie nei feia rahi ; e ere
i te
ora
ta te Atua
e
Eiaha outou e mata'u; eiaha e hitimaue
i ta outou teie nei aroraa na te Atua râ - E hi'o
horoa mai na outou.
/
VÈA
PÔROtETAÏ^l
5
No tatou atoa ïa parau mahanahana. Eita hoi tatou e parau e : aita ta
e ravea faahou ia rave. Te tiaturi nei to Farani e to Paratane e:
Farani
aitâ ta ratou mau ravea i pau - Eita teie tama‘i e ore vave. Aita te moanâ
rahi i riro i te enemi. Atira noa’tu râ te mau ravea taata, e tamau ra tatou,
te
hui-faaroo, i to tatou mata i nia ia lehpva, i teie tau ahoaho rahi.
O te
i te Faufaa
Tahito, i roto i to ratou mau ati hepohepo. Ua na reira Mose, losua, Samuela,
Davida, Elia. Ua na reira te arii o Hezechia i te mahana i haatihia’i lerusalema e te nuu no Senakeriba. E na lehova i aro i ta ratou mau tama'i;
na’na te ora i faatupu mai.
ravea
tumu ïa tei tiaturihia
e
te
mau
aito o te fâaroo,
Ei reira’toa tatou, i teie mau tau teiaha rahi no te aau. Tamau i to tatou
lehova, oia hoi i nia i to’na puai e to’na aroha, Tiaturi tatou
ravea rahi mana'o-ore-hia. E ani ia’na te rê no te parautia
e no te ti'amâ. Teie ra I ei aau faaroo mau to tatou; ei aau tatarahapa i
to tatou mau ino; ei aautavini ia’na, mai te haavare ore. Teie hoi te mea
e vî ai teie nei ao, o to outou faaroo.
mata i nia ia
e:
tei ia’na te
Opani: Sal. 30-7. Te tiaturi nei te tahi pae i te mau pereoo ra, e te
i te mau puaahorofenua ; e haamana'o râ matou i te io‘a o to
tahi pae
matou Atua ra, o lehova.
C. V.
Hoê
noa
iho tamaiti
Te liaere ra te hoê orometua paari roa i to’na fare-pureraa.
Farerei-nera oia, i te ea tia, i te hoê diatono mata rumaruma
no ta’na paroita, o tei parau taûe noa ia’na e: E te orometua e,
e ere to oe i te aau maitai i roto i ta oe mau a'oraa e i roto atoa
i ta oe mau ohipa, no te mea, na roto i te matahiti taatoa i oti
iho nei, hoê noa iho melo iti tei roaa i te ekalesia, e inaha, e
tamaiti api.
mata o taua ruau ra, a faaroo ai oia i teie
faahaparaa, e ua parau atura oia : ua peapea roa mau vau i
te reira! Teie râ, ua ite te Atua e: ua tamata vau i te haapao maitai i to‘u toroa, mai te aau maitai. — No te manuia râ,
Ua tahe te pape
reo
oia ana'e ia tei ite.
—
Pahono aéra te diatono e; parau mau, teie rà ua oti i te papaihia e: e ite outou ia ratou i ta ratou e faahotu mai. Hoê noa
iho melo api, e inaha hoi, e tamaiti api... eaha? e tapa'o anei
te reira no te hoê taviniraa itoito e te haapa'o maitai? — Eiaha
rà oe e inoino i taû e parau atu nei ia oe, e toù orometua e!
aita roa’tu vau i opua i te faaino ia oe; no té 1 rà o te aau, i
parau ai to‘u vaha.
—
e parau mau, teie râ, te na ô
te- Atua e: E faaeromairaa roa to te aroha-,
Pahono atura te orometua e:
atoa nei te Parau
a
maitai; eita e mana'o ino ia vetahi ê; e tia i te
mea-toa! E inaha, e tiaturiraa rahi ta‘u f ma ia
Robert, te tamaitita oè'e parau nei. Haamana‘o oe e; eita te mau
huero e ueuehia nei, e faahotu vave mai i te huero api; e tiai
te faaapu. — la hotu mai râ te huero, e mau huero faufaa rahi ia.
I laua mahana ra, ua paiuma te orometua nei i nia i ta'na
purupiti, e ua a‘o i ta’na a'oraa mai te peapea o te aau. E i te
faaotiraa o te pureraa ra, aita ola i haere vave i rapae. Üa tiai
noa oia i roto i te tare pureraa, ia purara roa te Ekalesia i rapae.
üa hinaaro oia i te parahi oia ana'e, i roto i te tare, no te
haamaniiraa i to’na oto aau i te pae avae o të Fatu. — E te na
reira ra oia (mai ia Elia, tei rave maoro i to’na toro‘a, mai te
manuia ore, i te aniraa i te Atua ia atirahia oia) e inaha, e taata
teie e haafatata mai nei i pihai iho ia’na, mai te faatiaia te rima
e
te hamani
aroha i te
mau
i to’na ahu.
—
Aue!
0
.
oe
teie,
e
Robert? Ëaha ta
oe e
hinaaro nei ia‘u?'
E uiraa iti! Eaha to oe mana'o iaû nei: mai te mea, e rave
itoito vau i te ohipa ia noaa mai taû moni no te haere i te haa—
piiraa, e roaa anei ia'u te toro'a orometua?
Aue, e Robert e! Eaha? te mana'o mau nei oe i te ttiro'a
—
orometua?
—
E! ei orometua ,toho
i ô te mau etene !
.
Faaea ihora te orometua nei i te parau: ua î to’na mata i te
roimata. E i mûri iti a'e, ua parau oia ia Robert: ua riro ta ne
parau mai te hoê raau haumaru i toû aau. E tapa'o ïa no
haapa'o maitai o te Mana-Hope. la haamaitai mai te Atua ia
oe, e tau tamaiti! Eita e ore, e riro mau oe ei tavini no’na. —
Taua tamaiti ra, o Robert Moffat ïa, tei riro ei mitionari tuiroo
rahi i Aferita. E ohipa rahi faahiahia ta’na i rave i reira; ua
riro te hoê tuhaa rahi no Aferita i te Ekalesia no lesu, ia’na;
mau
•te
ua
iriti oia i te Parau a te Atua i roto i te hoê mau reo aferita
rahi. — Ua faatura te mau arii nb Paratane ia!na.
e rave
I te orometua ruau râ, ua pohe ena ïa; te parau noa hia nei
râ to’na faaroo. — E te parau atoahia nei te parau o te diatono
’lei rû i te faahapa i tb’na orometua, e o tei ore i ite i te aroha.
Haapiiraa Bibilia
Te buka ra o Esetera.
—
Te huru o teie buka i roto i te bibilia ati luda. Tei
roto ïa oia i te Tuhaa Hagiogerapha. — O te hOê ïa no na otaro e pae
VEA
7
P OROTETAN I
tei tai'ohia i te mau oro'a. O te otaro râ teie tei hau i te mauru-
uruhia
te
e
mau
ail
luda, i mutaa
e, no
te parau oaoa ta'na e
faatia ra.
Ilora
—
Eaha te parau tumu ta teie buka e faatia nei. O te
rahi ïa no te mau ati luda i te hoê anotau i faataa-
maere
hia’i ratou
no
i te
a
te
ia ratou e:
o
reo
mau:
te
polie. —^/Mai te mea e, te faatia nei teie buka
peroplieta ra, a Isaia e; e parau atoa te feia e itè
te
mau
tainarii haaniaitaihia raton
Ua teoteo o Hamana — te faaterehau fahi
e
lehova. — Oia
no
te arii
ra
no
Ahasueru, — i te polie no Moredekai, e no te mau ati luda; e
inaha, no te itoito o Esetera, te vahiné ati luda no te arii, ua
taui tia te arii i to'na riri i nia ia Hamana; e oia tel rihia i nia
i te raau — Hiro atura .Esetera ei potii aito no te mau ati luda
i mutaa ê; e ati Iseraela vahiné mau, tei liere i to’na nunaa e o
tei mata'u i to’na Atua, i te fenua ê, e i te valii telteita’na eparahi ra.
Ua haapa‘0 oia i te reo hohoiiu o to’na nietua faaamu, tei na
ô ia’na e: Eiaha oe e mana‘o e: o oe le ora i te ati luda atoa ra,
i te mea tei roto oe i te fare o te. Arii — la mamu noa hoi oe i
lena, etupu mai te ora o te ati luda na te taiii vahi ê mai.. .(4:13.14)
Ua teoteo te ati luda i teie buka; no reira i tai'ohia’i i te oro'a
0 te Purima, i te mau matahiti atoa. —
oaoa
III.
—
E puta paieti anei te buka no Esetera ? E rave rahi
te taata maitatai tei parau e: e buha paieti ore teie; aita roa’tu
te io'a 0 te Atua i roto i taua buka ra, e Inaha 137 to te io'a
Peresia faahitiraahia. E
taparaliiraa taata
rahi hoi i teie buka. No reira Lutero i mana'o ai
e:
e
au teie buka i
roto i te tuliaa Apoterifa’(buka “hunahia” te auraa). Eiaha râ tatou e na reira. Ua faaau te Varua
no
te-arii
no
e parau
te hoê parau
maitai e ia tuuhia teie buka i roto i te nanairaa buka o te Faufaa Tahito, o te reira ïa !
Eiaha râ tatou ia mana'o e: no te mea aita te io‘'a o te Atua
i roto i taua buka ra, e tapa'o ïa e, aita’toa te varua o te. Atua
i reira. Teie te mana'o: Tei roto te Atua î teie aamu taatoa. Oia
,
te aito rahi
tei tiaturihia e Morodekai. (E tuput e ora na te tahi
vahi ê mai. Il
jy,
—
faateiteiraahia. Te
MI. - Tuhaa IJ : To Hamana faa¬
Tatuhaaraa: Tuhaal: To Esetera
faaora nei Morodekai i te arii.
teiteiraahia; e ta’na mau opuaraa iino, e haamou te ati-Iuda (111V) - Tuhaa III: To Moretekai faahanahanaraahia, e to Hamana
mairiraa i raro (Vl-VIi) - Tuhaa IV: Te parau mana no te arii,
i te faaoraraa i te ati-luda. Te oro'a Purima (VIIMX).
VEA
POROTETANl
P^Ri^U RII API
Tiunu ei ava‘e teiaha
No te ralii o te ati, ua ani Farani i ta’na mau
enemi, ia faatupuliia te Hau. — O ta tatou ïa i faarooroo noa i na matana
1.
TE TAMAT RAHI. — Ua riro te ava'e no
—
rahi e te hepohepo no tatou.
i mairi a'enei.
Na roto i te hihi
hopea no te Vea (Tiunu) te parau ra tatou i reira e-
arii no Belegijra Laavareraa ia tatou, i mairi ai to tatou pae ( Paratane-Farani ) i roto i te hoê ati rahi : ua haaatihia te hoê nuu rahi Farani :
no
to te
enemi, mai te mea e, ua ati i te upeà. Aita râ ; ora mai nei, na
oire-tahatai na Dunkerque. E 325.000 faehau i ora mai, na roto i te ito-
Paratane i te
te
ito faito ore no to tatou mau
te
nuu reva o
aitô, e na roto i te aravihi o te nuu moana e
te hau amui. - Te mau mauhaa taina'i râ, ua faaruehia i Belegika.
I te taeraa a‘e te nuu purutia i te mau oire-ava, i Dieppe, Calais, Dunkerque
( ei haapeapea ia Paratane ) fariu tia mai nei ratou i te pae i Paris e i te
anapape rahi, i Seine. Ua tiaturi to tatou aito rahi o Weygand e: eita te enemi
e tae i ta’na mau tapa'o. Teie râ, i reira te ite-raa-hia e : ua rahi roa te mau
faehau purutia e uaiti ta tatou; ua iti ta tatou mau tura-auri, ua rahi roa*
ta ratou. E teie atoa te toru o te ati: te ôraa o Italia i te tama'i, i te pae i
Purutia, i te 11 no Tiunu. I reira atoa to Farani papuraa e: eita e roaa ia’na
te rê
E ua tae mai te Purutia i Paris, mai te tama'i ore; e ua haere â ratou
i mua, i te pae i Apatoa, e i te pae i te hitia o te râ e ua amui te nuu
italia i te nuu purutia, e titapou atura na te peho ra o Saône e o Rhône.
Aita’tura ta Farani e ravea, maori ra, te ani i te hau. Ua tonohia te hoê
mau auvaha farani e farerei i te mau upoo faatere no te nuu no Purutia e
no Italia, e ua faaite mai ratou i to tatou mau auvaha i ta ratou mau faataaraa
-
liil!
parau etaeta rahi, e hau ai te peapea.
Ua faaroohia e: ua taupupu roa o Farani i te farii, e i te hopea râ, ua
farii. Na te mahana râ e faaite mai ia tatou i te huru o te mau faaauraa no
te hauraa.
I teie mahana ( 24 no Tiunu ) ua faarooroo-atoa-hia e : te
M
tama‘i.
'>ifeS:!;il
patoi etaeta nei
aihuaraau farani i te hau; hinaaro â ratou e tama'i ia Purutia-Italia,
i raro a‘e i te faateréraa no Paratane, o tei tamau etaeta i to’na hinaaro i te
te mau
■
'
'
mau no
rima o to’na mau hoa, ua papu atura ia ratou
teie mau parau.
Ua paruparu to
tatou metua here, o Farani i teie tau ; ia ti‘a i te Atua, e
la tae teie Vea i roto i te
■
i, te huru
nia i te fenua, e e anaana faahou mai to’na marama-
ti‘a faahou mai oia i
rama.
Moni tauluru i le Ve‘a.
Papeete: Taumihau: 2 frs.; Rere Mer-win; 8 frs.; M™' J. Rey; 13 frs.
Mauruuru
la amuihia: 23 farane.
Imprimerie Elie F.
»
JUVENTIN
—
Rue du Commandant Destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1940