EPM_Vea Porotetani_194006.pdf
- extracted text
-
fcjiCMi
Te 40 0 té Matahiti
TIUNU 1940
Hihi
niTirn
AITA'TU E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA RA, OIA HOI TB
Mesia RA O Iesu. — I Korinetia 3, 11.
HOO I TE MATAHITI HOB:
Ch.
VEMNIEÎl,
HOÊ TARA
TOATA
Directeur-[Gérant.
iâ mau papy afoa fo murs roa i te ieni, @ fia’i.
Ua faar'oo atura tatou i te mau parau. api ta,aê roa tei tupu i te
ava‘e Me, i Farani, e i na fenua rii faaea hau noa, oia hoi i Holane
i Belegika e i, Luxembourg. Ua mairi te paruru o tei paruru i te
hoho‘a mau o tè enemi, e no ta’na mau opuaraa moê. Mai te faatura
ore roa i ta’na mau parau tàpû i taua mau fenua rii faaea hau
e
noa, ua tomo ta'ue noa ta’na mau nuu, tâ’na mau tura auri, e ta’na
mau
pahi reva i roto i taua na fenua rii, ei ravea e tae ohie noa’i oia
i Farani, na té hoê mau otia mana‘o-ore-hia. No teie huru tairiraa
faâhiti mahuta noa, e no tè puai riaria e te tuutuu ore o te paturaa,
.
e no to te .enemi haapa‘o-ore-roa-raa i te ture no te tama‘i ( ua î i te
haavare),:Ua otohe o Holane (e ua huru pau) ua otohe o Belegika
( aitâ i pau ), e ua tomo rii te enemi i te otia apatoerau no Farani.
E mau aroraa veavea rahi ino, e mau faaauraa riaria rahi tei tupu
i na pae e piti ( e te tupu npa nei â) ; e toto rahi tei tahe.e te tahe noa
nei ! Te paruru nei to tatou mau nuu faahiàhia rahi i to mûri, i Fa¬
rani, mai te pûpû i to ratou ourna i roto i te auahi rahi ura ra. Ua
poroteaito rahi faatere i te mau nuu amui,i ta’na mau faehau, i
te parau i mûri nei : Te faahope nei te enemi i to’na puai taatoa ; e
hora rahi ataata teie ; i teie aroraa e taa’i te huru amuri nei no Fa¬
rani, e no to tatou mau hoa amui, e no te ao taatoa. O te hora e au
ai te parau tuiroo tahito e ; te upootia e aore ra : te pohe. Eiaha râ
te pohe, te upootfa râ. E no reira ua faaue oiâ i te mau faehau e :
eiaha e otohe faahou ; iapohe râ ratou inia i to ratou mau ti'araa, e
au
ai!.
E te na reira nei to tatou mau nuu amui. I te ao e i te pô, te aro nei,
te mau papu nei i nia i te leni mau,
E homa, e to Tahiti ma ê, to te mau Paroita no na tuhaa e ono, e
te patu nei,
léni atoa ta tatou e tia nei e e paruru nei i teie tau ; e taua leni ra» tei
VEA
2
POROTETANI
mûri ê ïa. E te tiaturihia néi e : e mau papu tatou i nia i teie leni-
muri, mai te mau aito e mau papu nei i nia i te leni-mua.
Taua leni ra : o te aroha ïa, o te herè tumu ïa i to tatou Aia
raki, ia Parani i roto i te ati. Te hinaaro nei te metua, i roto i te hepohepo, ia ite maitai i te mau tapao no to te mau tamarii hereraa ia’na
i teanotau ino nei! E homa, a tuu i te mau tapao note here i tefenua-metua i te aro o te feia mana e i te aro o te taata, na roto i to
oe itoito, e to oe otohe ore i te tauturu ia’na, i te mau huru tauturu
ia ani-hia mai.
Taua leni
ra :
o
to de faaoromai i te mau ati rii e
tupu nei i
te fenua nei. Mai te mea aita te faraoa, e te tihota, e te hinu e ravai
maitai nei, i teie tau mahana,
eiaha e riri ; faaoromai; haamana'o
(utuafare, fetii, faufaa) e o tei horo i te leni-mua. 0 ta te Tavana Rahi ïa
i te mau faehau i te tama'i, o tei haapae i te mau mea atoa
i faaite i te radio.
Taua leni râ : otë tapearaa ïa i to vaha ; eiaha e parau e e faaroo
haere noa i te mau parau api tumu-ore.
vare
E riro te mau parau api haa-
i te faataiâ faufaa-ore-noa i te feia aau paruparu. Te mau pà-
rau api tumu mau râ, o te mau parau
te Fare-rata e i roto i te Vea Maohi.
ïa o tei neneihia e te Hau i
Tauà leni ra : O te nehenehe o ta oe haapaoraa.
Te maere nei ta¬
tou i te hioràa i te tahi pae — i teie mau mahana hepohepo
rahi —
tei ore roa i taui rii noa a‘e i ta ratou m^u peu hauti. Te inu noa nei
i nia i te purumu, i te sapati e i te mau
mai te titâ e te mohina ava i roto i te
mau auto; tei te taiata al... Aue ïa huru aroha e! O te peu ïa anei
na te tamarii, ia oto e ia mauiui te metua ? la tura roa râ tatou e to
tatou mau hare'a, i tèie anotau taa e.
Taua leni ra: o to oe ïa itoito i te rave i ta oe ohipa : i te faaapu, i
te mataeinaa, i te oire, i te fâre-toa, i te pahi, i te mau piha toro'a
a te hau. Te ani nei te Hau Parani i te mau fare-toa hamani pahireva e ia rave ratou i te ohipa 12 hora i te mahana hoê, mai te faaea
ore i te sapati e te mau mahana oro'a — oia’toa tatou, i ta tatou mau
ohipa i teie fenua hau.
Taua leni ra : o te itoito o te aau i te tiaturi tamauraa i te rê, i te
mahana e au ai. E tau peapea teie ; te vai ra te tau maitai, e mahâ
ai te rohirohi e te taiâ. Paaitoito.
Taua leni ra : O te faaroo i te Atua e te pure. — A taio i te mau
Salamo, è ta ratou haapiiraa rahi. E hau ïa te aau : E tuu atu i to
parau ia lehova ; e tiaturi ia’na, e na’na e faatupu i te rèira
;e
riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia ; o te feia râ i tiaturi
ia lehova ra, no ratou ïa te fenua. (Sal. 37 - 5, 9.). Te naô nei te Sai te ava, te taero noa nei
mahana ; te orihaere noa nei
/
/'
’
VEA
POROTETANJI
3
lamo 46 ; 1-2 : 0 te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta ; e tauturu fatata ia roohia e te ati ra. E ore ai matou e mata'u ai, ia orori
te fenua, e ia hurihia te mou‘a i raro i te tai.
Taua leni ra; O te tatarahapa, la faatupu mau à teie anotau ino
i te aau tatarahapa. Atae tatou, mai te mea, te pô nei to tatou mata
e te turi
mau
nei te taria i te parau ta te Varua Maitai e haapii nei i te
Ekalesia i teie tau.
G. V.
Te hoê
/\ito i Rurutu
(E ati tel tapa iho nei, i Auti (Rurutu), E mea aroha mau te taata i
pohe, e to’na utuafare. Tehinaaro nei râ te veaefaaite i to’na faahiahia
i te hoê aito tei riro ei hioraa rahi no tatou i taua ati ra).
apî i Rurutu nei: ua pohe a'eiiei hoê tamaiti i paremo i te
paari; ua taeahia i te 16 o te matahiti. Too-maha taata tei
haere na te pari i tera mai pae i Auti. E mahana miti rahi; ua haere râ ratou
na tatahi. Te horo ra ratou na nia i te aau e tapapa i te mau vahi faaearaa. Aita râ i roohia te vahi no te haapuraa ora, ua roohia râ ratou i ropu e te miti. To ratou ïa otuiraahia i nia i te pari-mato. Ora’tura e piti
i nia i te aau. E piti râ, ua painu ïa, ua moê to raua tino i taua hora. —
Ua haere te poti no Moerai e tapapa i taua ati rahi ra; area to Auti, aita
ïa te mana‘0 ora i roto ia ratou, ua paruparu roa, no te rahi riaria o te miti.
Teie râ, hoê tamaiti aau aito e te taiâ-ore i taua pô ra: Ua faahoro oia
i to’na vaa na roto i te mataare i tua mai, e ora’tura oia i tua mai; ua
«
Te parau
miti;
e tamaiti
tamata taua tamaiti
ra
i te hoe i te vahi i roohia’i teienei tau tamarii e te
ati; to’na ïa farerefraa’tu i te hoê o taua na tamarii i hurihia e te miti ra,
ua paruparu roa, ua fatata i te paremo, no te pepe i nia i to’na tino i
to’na tupai noa raa hia i nia i te pari mato. Huri maira taua taata aau
aito ra i teienei taata i nia i to’na vaa, hoe atura i Moerai, na tuâ noa
(e 6 kilometera). 1 reira to’na farereiraa mai i te poti o Mauritoa raua
Nee, raatira pahi. Ua haere atura te poti e ua imi i te tahi tamaiti i
toe mai i te miti, e aita roa i iteahia i taua pô ra. Hoi maira te poti. la
poipoi a‘e haere faahou atura te poti.
Area to Auti taatoa tei roto à ïa i te paruparu e te mata'u i teie are
miti; e inaha ! teie nei tamaiti aau aito, aita oia i taià: to’na ïa faahoro
faahouraa i to’na vaa na roto i te hoê maa ava iti, e ora’tura oia i tûa*
Hoe atura i tai mau a'e i Auti; i reira le farereiraa hia teie nei tamaiti
vO
pohe roa. Huri atura ia’na i roto i te vaa, hoe atura i
Moerai; eita e ô, ia hoi faahou i uta i Auti, no te ûana o te miti. — Tei'ç
i
moe
ra; ua
.'ft-rr-
4
nei tamaiti
O
ua
POROTETANÎ
VEA
,
;■
aito e te taia ore, o.te tamaiti ïa na Vavitu, orometua;
aau
Oopa a Moria. E mea aroha roa te huru o teie mau taata;
ora; hoê i pohe roa. » —
e
toru,
E rata na Teriimana, orometua.
,,
Te tafii enemi
numera
hoê no Tahiti nei-,
(E rata no na'taata maohi tumu
ma, 1 te Tavana Rahi.
—
e 72,,no Raiatea
A hi‘o ia Vea Maohi no Me 1940).
Na te Tavana Rahi, faatere i te màu fenuà aihuaraau farani i Oteania nei.
oe i te aroha o to tatou Atua Manahope e to oe utadfare
mana’toa i raro a‘e ia oe, e iae hoa’tu i ta oe Apooraa.
E hoa here ma e, ua faaitehia mai ia matou te faatiaraa no te hoê piha
la
e
orana
te feia
ei titauraa
e
ei aniraa i te îioê
fenua here nei. Ua mauruuru
mau
maitai
e au
ia tatou e to tatou mau
uputa api tei iritihia mai,
ia nehenehe i te mau taata maohi ia paraparau atu i to tatou Hau metua
roa
matou î teie
tei ferurihia. Ua rahi roa to matou
tapa'o teie ohipa api no to teTiau metua farani
here rahi ia matou e no to’na hinaaro papu ia maitai ana‘e matou i raro
i te
mau
mauruuru
opuaraa e te mau mana'o
no
te
mea
e
a*e i to’na pererau.
E teie nei, te tuu atu
nei matou ia oe, te faatere hau no teie pae fenua,
tahî mau tumu aniraa, mai te aau haehaa e mai
i te, tahi mau mana'o e te
ia riro teie nei rata ei faaitehuaraa’lu i te mau mana'o
maù taata tumu tei here puai i to ratou nunaa e i to raton
te parau mau, e
te hoê
no
aia fanauraa.
E to matou Tavana Rahi e, e tiaturi papu oe e; to matou here i to tatou
e i to tatou Hau Metua ana'e te tumu mau no teie nei aniraa.
aia
Na roto i to matou here i to tatou aia e na roto i to matou here i to
mau taata tupu, mai te feia paari e tae noa’tu i te u‘i api, e tae
noa’tu i te mau tamarii rii, e na roto atoa i to matou tiaturi papuraa i to
Farani here ia matou, te pii aroha atu nei matou ia oe, i to matou Hau
matou
metua e : A paruru mai ia matou, a tauturu mai ia matou, eiaha e faaturi
i to outou mau taria ; o outou te mau aito tei tiaturihia ei paruru no te
mau
Hau rii
enemi
e
te
to matou
mau
u'i
rii paruparu ; a paruru ia matou i mua i te
to matou mau oire, no to matou mau utuafare, no
mau nunaa
numera ,hoê no
api, oia hoi i te uaina e,te mau ava taero atoa.
Te horuhoru nei to matou aau e te oto rahi i te iteraa i te mau ohipa
riaria rahi, tei tupu i roto ia matou e o tei riro ei haamaraa no matou e
ei haapauraa i te mau maitai tei haapiihia mai ia matou mai te matamua
mai â
VÈA
Te peapea
5
POROTETANl
nei to matou aau i te hioraa e,
e
riro matou ei tîtî no te
feia hoo e te feia hamani i te mau maa taero e rave rahi, e to matou mau
taata
tupu
e
to matou iho
mau
tamarii, ei tusia aroha no taua feia ra.
Ua ite matou e, e mea rahi to ratou mana e ta ratou mau mauhaa, ta ratou mau
ravea
no
te haamauruururaa i te
mana'o, e ia î ta ratou mau vairaa, noa
atu te veve,
te poia e te mau peapea e rave rahi i roto i to matou rnau
utuafare, noa’tu ia pohe to matou nunaa i roto i ta ratou ohipa faataeroraa i te taata, ua ite matou e; e mea rahi to ratou mana, e e mea paruparu matou ia ratou, area ra outou ta
to oe mana i to ratou.
matou e tiaturi nei; e puai hau a‘e
Hau metua here, o tei riro ei tia‘i e ei
ia matou, e faaora ia matou i feie ati rahi ta matou e farerei pinepine nei.
Te haavare noa nei te tahi pae ia matou na roto i te parau e,- e maa
Nehenehe ia oe, e to matou
paruru
maitai te uaina. E
mea
ua
ere
matou i te feia tei tiaturi i teie huru parau, no te
hi‘o pinepine to matou mata
i te ino rahi o teie nei maa. E te
tiaturi nei matou i te mau parau maramarama rahi ta
matou i tai'o, e o tei
te hoâ mau taata tuiroo no Earani,
oia hoi no te Tavana rahi no te tuhaa o Rhône (M. Bolbert), te Faatere
rahi no te mau haapiiraa toro'a rarahi a te Hau i Lyon (Recteur d’Académie
de Lyon M. Lirondelle, ) te Tavana rahi no te pae no te nuu. Général
Touchon; te faatere rahi no te haapiiraa rahi taoté. Doyen Lépine, o tei
faaite hua e: Teie nei maa, te enemi rahi riaria ia no te aô nei.
Te tiaturi nei matou i ta.matou màu aratai no te pae faaroo o tei patoi,
faaite i te tahi
mau
parau faahiahia na
mai tahito mai à, i te mau maa
aiâ
taero na roto i to ratou here i to matou
tupuna.
ta te Vea
Maohi i haamaramarama mai ia matou i te ino tumu no te uaina e te mau
Te tiaturi atoa nei matou i te tahi mau parau maramarama
maa
taero.
E to matou Tavana rahi e, te
tiaturi nei matou ia oe ei faaore i te mau
tupu noa e tei haere i te rahiraa.
Ua faaroo matou e, ua anihia te hoo faa-rahi-raa i te uaina, e teie to
ati tei
matou mana'o amui:
E
ohipa ino teie, e ohipa taparahi taata, eiaha rôa oe e faatia, te tau
Eiaha e faatia i te faa-rahi'raa i te hooraa uaina i to
atu nei matou ia oe;
tatou mau pae fenua
nei.
E mai te mea, çita e
nehenehe ia opani roa i teie maa taero, a faaiti roa
mai oe i taua maa ra.
i te ture, e aore ra na roto i te faataaraa
i te hoê mau irava api, ia paruruhia matou i to matou iho mau hinaaro
A imi i te mau ravea i roto
VÈA
6
POROtETANl
*ia ore, e i mua’toa i te feia tei hamani ino mai ia matou na roto i te hoo
puairaa i te uairik e i te mau maa taero.
Teie ta matou aniraa haehaa ia oe, tei ferurihia e te feia mana, te feia
ratou
paari, te feia metua, na roto i to ratou here i to ratou aia, e i to
Reva Farani, na roto i to ratou hinaaro mau ra, ia tiama, e ia ruperupe
ia hotu hoi.
te fenua, e
A farii mai i ta matou aniraa, ia maitai, e ia ruperupe te fenua, e
ia hotu
hoi, eiaha ia pohe.
Tirara, ia maitai oe, e na te Atua e tauturu ia oe i te ohipa rahi ta oe e
nei.
rave
Papaihia: e 72 i‘oâ maohi tumu no te mau fenua i raro.
/
*
*
*
Pahonoraa:
Te Tavana Rahi no te mau haapa‘oraa farani i Oteania,
Raatira
roto i te pupii
no
taata i haafetiahia i te
fetia
hanahana.
.Na.
Uturoa-Raiatea.
Mai te faaau i te hoê mau taata maitatai e rave rahi i
na, ua
oreraa
ra
Raiatea e i Tahaa
faatae mai oe iau nei i te hoê parau aniraa o tei ani mai i te faafenua i raro, e aore
i te hooraa uaina e te mau ava taero, i te mau
(ia ore ia tiahia te reira vahi) ia faaitihia te mau rahiraa uaina tei faatia-
hia
e
te Hau i te mau fenua i raro.
•
Te faahiahia nei au i to outou mana'o itoito e i
te peapea aau o tei faa-
hepo ia outou e papai i taua rata ra. Te mauruuru nei au i te mea e, ua
ite mata roa outou i te ohipa riaria ta te ava e faatupu nei, i nia i to outou
mau taeae hüiraatira, e te huru o to ratou inu auore-roa-raa i te uaina.
Na te hoê mau titauraa ê, o tei titau mai ia‘u ia horohia te hamaniraa
e te inuraa o te pia maohi, i faatupu i roto ia‘u te oto rahi i te paruparu
o te mau Tavana mataeinaa e te mau mutoi maohi; e te oto atoa nei au
i te haapa'oraa o te, feia maohi, i te mau fenua i raro, o tei taviri i te
ture mai te opani ia ratou ratou iho i roto i te hoê mau aua fare no raton
iho, e aore ra, i uta roa i te mau faa, ei faatupu i ta ratou mau ohipa
inuraa ava.
eita e oti i te mau ture ana‘e ia tapea i te huitaata no to
fenua; e au râ ia ratou, mai ia outou iho, ia puta to ratou
aau i te ohipa totoâraa ta ratou e rave nei i nia ia ratou iho e i nia i ta
Ei tapa‘0 e,
outou mau pae
ratou mau tamarii.
E
rave
rahi te mau parau o tei neneihia na roto i té Vea Maohi
maramararaa
ei haa-
i te taata, i taua vahi ra; teie râ,« mea au roa, e na outou
VEA
7
POROTETANl
iho e tafara, e e faaravai i taua mau parau ra, na roto i to‘u nei i‘oa, i roto
i ta outou tnau apooraa mataeinaa, e aore ra i roto i ta outou mau
putuputuraa.
E 72 outou O tel papai i to outou i‘oa i raro a‘e i teie nei parau ; no
reira, mai te mea e 72 outou, i te aroraa iroto i to outou mau pae fenua,
mai te tauturu etaeta i te ohipa a te taote ra a M. Perrin, o tei faaite
pinepine ia outou î te ino ta te inuraa ava e faatupu nei i nia ia outou,
e riro te tahi mea i te taui, e ati noa*a‘e ia outou.
Te hinaaro nei au i te tiaturi e: e riro te aauno to outou mau hoa, e no
fetii, e no to outou mau taata tupu i te puta i te itoito o
to outou
mau
ta outou
ohipa.
E
au
mau
A farii mai
mutoi, ia mata'u atoa râ ratou
huaai i te ohipa inu ava.
hoi> ia ratou, ia mata'u i te
i te ino, e ino ai ratou e ta ratou mau
e
te
,...
Papaihia: de GÉRY
f
Aita i ravai!
(aamu)
te tahi aufauraa i te hoê oire iti no Aferita e ua afai mai te mau
(taata porotetani) i ta ratou mau tao‘a aroha no te faatupuraa
Evanelia ; e taua mau tao'a ra, e ere ïa i te moni mai ta tatou e haapa'o nei
i teie tau; e mau tauhaa râ mai tei haapa'ohia e to^ tatou hiii-tupuna. Te
huru 0 te mau tao'a ta te mau taata ereere i pûpû mai, teie ïa.' iri no te mau
puaa,. mau mea hamanihia, taofe, maniota, tô papaa etc).
Ua parahi te hoê tavana api i rotopu i taua feia ra, e hoa here oia no te
orometua, e ua afai mai i ta’na tao'a aroha, oia hoi i te hoê iri liona, ruperupe roa e te faufaa rahi roa. Teie ta te orometua pahonofaa: e hoa e) mauruuru
roa, mauruuru, teie râ, aita i ravai.!
Ua hoi te tavana i to’na fare no te rave mai i te piti o te iri tei roaa mai
ia’na na roto i to’na puai e te fifi rahi, i te taparahiraa i taua mau manu
taehae ta’na i mana'o ei imiraa faufaa na’na.
Teie nei, no to’na faarooraa i te reo no te orometua o tei parau mai ia’na
e: Aita i ravai, te afai faahou nei oia i te piti no te'iri mai te tiaturîraa e,
e mea papu, e mauruuru te orometua e ua ravai. Inaha, te parau faahou mai
nei te orometua mai te reo œaru e te here rahi e; Mauruuru, e hoa e, teie râ,
Ua tupu
taata
ereere
"
.aita i ravai.
Ua hoi faahou te Tavana i to’na fare, e tii i ta’na tao‘a hopea, te hoê tao'a
faufaa-rahi-roa, e ua tae i mua i te orometua mai te tiaturi papu e, teie nei,
ua ravai teie, no te mea aita e faufaa faahou i roto i te fare
e inaha,
te parau
mai nei â te orometua; aita i ravai.
Tèie nei, ua hautauâ roahia te tavana i te maere, no te reo o te orometua
tei parau noa mai e: aitâ i ravai. E inaha no
tutonuraa
nia i to te orometua, ua maramarama vave to’na mana'o i ta te orometua e
hinaaro nei i roto ia’na,,.. ua tahe to’na roi-mata e ua tano oia i te parau
to’na
ta te
i to’na mata i
papai Balamo i parau ra e: ia te Atua hinaaro, o te aau! (o ia te Atiia
iusùj, hinaaro ra, o
te od-n naruvaru ia). (Sal. 51: 17).
P. P.
VEA
8
POROTETANI
P^RÜ^U RII API
te tama‘i rahi. — O te parau noa iho ta tatou e faatia i teie
mahana, no te mea o te parau rahi tumu ïa no teie tau.
la au i ta tatou i fearoo aeuei, ua haamata atura o Purutia i ta’na patuTe parau no
rahi, ta’na i faaineine moo noa, inai te ava‘e atopa i mairi aenei. Aita râ
ta’na_ leni mau; ua imi oia i te hoê ravea au ore,
te ravea o te haavare. Ua tonio taueinoa oia i Holane, i Beiegika e i Luxem¬
raa
oia i tairi ia Farani i nia i
bourg (na fenua faaea hau noa, ta’na i tapû e; cita oia e hamani ino ia ra¬
ton). Ua ite râ oia e; o te ravea t'aua haavare ra, e puta’i o Farani i te
aoao, oia hoi, i te vahi .aita ta Farani e leni meumeu e te puai rahi, mai te
leni Maginot.
Ua haamata taua paturaa rahi riaria a Purutia i te pô,'i te 9 no Me, e mai
reira mai, aitâ i faaea. E puai taaê ta te mau tura rahi auri i te haereraa i mua, i te ueueraa i te auahi e te pohe. — Ua otohe niaite hoi te mau
nuu Holane e te Beiegika, tae hoa’tu i tè mau nuu Paratane-Farani, e ua
fatata Beiegika i te pau i teie nei. Eiaha râ mai te peu e, ua ino to tatou
mau nuu i otohe ai; e ere ïa! Te vai ^aatoa ra; teie râ, ei faaafaroraa i te
leni, i otohe noa’i tatou — No reira, i'teie mahaiia ta matou e papai nei (23
no Me) te haere noa ra te aroraa ; e mau aroraa puai e te pau rahi te Pu¬
rutia i te 'ïnau nuu no te Plau-Amui, e i te mau pahi-reva. Teie râ, aitâ te
enemi i vî; te vai noa ra to’na aho, e te haere rii maite nei. i mùa, i te pae
i apatoerau no Farani, tei reira te mau apoo arahu tumu. Mai te mea ra e,
te hinaaro nei Purutia i te tapapa oioi i te miti, i Farani e i Beiegika, ia
nehenehe i ta’na
mau
jrahi-reva ia haapeapea rahi ia Paratane.
mahana, ei mau mahana ahoaho i Fara,ni, e i teie ner
ao taatoa; tei roto Farani i te ati e te peapea. E haamanao tatou ia^na e i
ta’na mau nuu i roto i ta tatou mau pure; ia upootia te parau tia e te pa¬
Ua riro teie
mau
te
mau
eiaha teie nei ao ia haavîvîhia e te mana taata; eiaha
faufaa 'o te varua tei riro ei unauna no Farani-Paratane ia faarirohia
ei
mea
faufaa ore.
rau
mau.eTe tiamâ;
Area râ, e mau aoraa itoito rahi e te mahanahana ta Raynaud raua o
Churchill, na Peretiteni faaterehau no Farani-Paratane, i ao iho nei. Te tiaturi nei raua i te rê i to’na atu mahana mau. Eita hoi e roaa na roto 1 te
ohie, e te taime poto; na roto râ i te faaitoito e te faaroo. Ei varua aito râ
to te mau taata e
parkhi i mûri, e maitai ai te ohipa i mua, i nia i te leni
aroraa.
?Aoni fauturu i fe Ve‘a.
(e inti ava‘e i
Papeete: Ah Foung: 4 f.; M'’"® Th. Ellacott: 4 f. ; M®“® Legaïc; 2 f. —
Orofaia: Ani: 5 f. — Tiarei: Manarii v. : Layton : .5 f. — Pihaena: Raimae: 1 f.
Anaa: Tuamea: 3 f. — Pare: Pearii; 5 f. — faitape: M“'‘'’ Pue:
4 f. ; Désirée Reae: 9 f. — Makaena: Terii v. Mehao: 2 f. —
—
la amuihia: 42
farane.
Mauruuru.
Imprimerie eue f. juventin — rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1940