EPM_Vea Porotetani_194006.pdf
- Texte
-
fcjiCMi
Te 40
0
té Matahiti
TIUNU 1940
Hihi
niTirn
AITA'TU E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
HIA RA, OIA HOI TB
Mesia
IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
RA O
Iesu.
HOO I TE MATAHITI HOB:
Ch.
iâ
mau
papy
VEMNIEÎl,
afoa fo
—
HOÊ
I Korinetia 3, 11.
TARA
TOATA
Directeur-[Gérant.
murs roa
i te ieni,
@
fia’i.
Ua faar'oo atura tatou i te mau parau. api ta,aê roa tei tupu i te
ava‘e Me, i Farani, e i na fenua rii faaea hau noa, oia hoi i Holane
i
i, Luxembourg. Ua mairi te paruru o tei paruru i te
enemi, e no ta’na mau opuaraa moê. Mai te faatura
ore roa i ta’na mau parau tàpû i taua mau fenua rii faaea hau
noa, ua tomo ta'ue noa ta’na mau nuu, tâ’na mau tura auri, e ta’na
mau pahi reva i roto i taua na fenua rii, ei ravea e tae ohie noa’i oia
i Farani, na té hoê mau otia mana‘o-ore-hia. No teie huru tairiraa
faâhiti mahuta noa, e no tè puai riaria e te tuutuu ore o te paturaa,
e no to te .enemi haapa‘o-ore-roa-raa i te ture no te tama‘i ( ua î i te
haavare),:Ua otohe o Holane (e ua huru pau) ua otohe o Belegika
( aitâ i pau ), e ua tomo rii te enemi i te otia apatoerau no Farani.
E mau aroraa veavea rahi ino, e mau faaauraa riaria rahi tei tupu
i na pae e piti ( e te tupu npa nei â) ; e toto rahi tei tahe.e te tahe noa
nei ! Te paruru nei to tatou mau nuu faahiàhia rahi i to mûri, i Fa¬
rani, mai te pûpû i to ratou ourna i roto i te auahi rahi ura ra. Ua
poroteaito rahi faatere i te mau nuu amui,i ta’na mau faehau, i
te parau i mûri nei : Te faahope nei te enemi i to’na puai taatoa ; e
hora rahi ataata teie ; i teie aroraa e taa’i te huru amuri nei no Fa¬
rani, e no to tatou mau hoa amui, e no te ao taatoa. O te hora e au
ai te parau tuiroo tahito e ; te upootia e aore ra : te pohe. Eiaha râ
te pohe, te upootfa râ. E no reira ua faaue oiâ i te mau faehau e :
eiaha e otohe faahou ; iapohe râ ratou inia i to ratou mau ti'araa, e
e
Belegika
hoho‘a
.
au
e
mau o
tè
ai!.
E te
na
te patu
reira nei to tatou
mau nuu
amui. I te
ao e
nei i nia i te leni mau,
to Tahiti ma ê, to te mau Paroita no
nei, te
i te pô, te
aro
nei,
mau papu
E homa, e
léni atoa ta tatou
e
tia nei e e paruru nei i teie tau
na
; e
tuhaa
e ono, e
ra» tei
taua leni
VEA
2
POROTETANI
i nia i teie leninei i nia i te leni-mua.
Taua leni ra : o te aroha ïa, o te herè tumu ïa i to tatou Aia
raki, ia Parani i roto i te ati. Te hinaaro nei te metua, i roto i te hepohepo, ia ite maitai i te mau tapao no to te mau tamarii hereraa ia’na
i teanotau ino nei! E homa, a tuu i te mau tapao note here i tefenua-metua i te aro o te feia mana e i te aro o te taata, na roto i to
oe itoito, e to oe otohe ore i te tauturu ia’na, i te mau huru tauturu
mûri ê ïa. E te tiaturihia néi e : e mau papu tatou
muri, mai te
aito
mau
e mau papu
ia ani-hia mai.
ra : o to de faaoromai i te mau ati rii e tupu nei i
Mai te mea aita te faraoa, e te tihota, e te hinu e ravai
maitai nei, i teie tau mahana, eiaha e riri ; faaoromai; haamana'o
i te mau faehau i te tama'i, o tei haapae i te mau mea atoa (utuafare, fetii, faufaa) e o tei horo i te leni-mua. 0 ta te Tavana Rahi ïa
Taua leni
te fenua nei.
i faaite i te radio.
: otë tapearaa ïa i to vaha ; eiaha e parau e e faaroo
i te mau parau api tumu-ore. E riro te mau parau api haai te faataiâ faufaa-ore-noa i te feia aau paruparu. Te mau pà-
Taua leni râ
haere
vare
noa
rau api tumu mau râ, o te mau parau
te Fare-rata e i roto i te Vea Maohi.
ïa o tei neneihia e te
Hau i
O te nehenehe o ta oe haapaoraa. Te maere nei ta¬
tahi pae — i teie mau mahana hepohepo rahi —
tei ore roa i taui rii noa a‘e i ta ratou m^u peu hauti. Te inu noa nei
i te ava, te taero noa nei i nia i te purumu, i te sapati e i te mau
mahana ; te orihaere noa nei mai te titâ e te mohina ava i roto i te
mau auto; tei te taiata al... Aue ïa huru aroha e! O te peu ïa anei
na te tamarii, ia oto e ia mauiui te metua ? la tura roa râ tatou e to
tatou mau hare'a, i tèie anotau taa e.
Tauà leni
ra :
tou i te hioràa i te
Taua leni
ra: o
to oe ïa itoito i te rave
i ta
oe
ohipa : i te faaapu, i
mataeinaa, i te oire, i te fâre-toa, i te pahi, i te mau piha toro'a
a te hau. Te ani nei te Hau Parani i te mau fare-toa hamani pahireva e ia rave ratou i te ohipa 12 hora i te mahana hoê, mai te faaea
ore i te sapati e te mau mahana oro'a — oia’toa tatou, i ta tatou mau
te
ohipa i teie fenua hau.
Taua leni ra : o te itoito
mahana
/
/'
’
e au
o te aau i te tiaturi tamauraa i te rê, i te
ai. E tau peapea teie ; te vai ra te tau maitai, e mahâ
ai te rohirohi e te taiâ. Paaitoito.
Taua leni ra : O te faaroo i te Atua e te pure. — A taio i te mau
Salamo, è ta ratou haapiiraa rahi. E hau ïa te aau : E tuu atu i to
parau ia lehova ; e tiaturi ia’na, e na’na e faatupu i te rèira
;e
riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia ; o te feia râ i tiaturi
ia lehova ra, no ratou ïa te fenua. (Sal. 37 - 5, 9.). Te naô nei te Sa-
VEA
3
POROTETANJI
lamo 46 ; 1-2 : 0 te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta ; e tauturu fatata ia roohia e te ati ra. E ore ai matou e mata'u ai, ia orori
ia hurihia te mou‘a i raro i te tai.
Taua leni ra; O te tatarahapa, la faatupu mau à teie anotau ino
i te aau tatarahapa. Atae tatou, mai te mea, te pô nei to tatou mata
e te turi nei te taria i te parau ta te Varua Maitai e haapii nei i te
te
fenua,
mau
e
Ekalesia i teie tau.
Te hoê
G. V.
/\ito
i
Rurutu
(E ati tel tapa iho nei, i Auti (Rurutu), E mea aroha mau te taata i
pohe, e to’na utuafare. Tehinaaro nei râ te veaefaaite i to’na faahiahia
i te hoê aito tei riro ei hioraa rahi
no
tatou i taua ati
ra).
pohe a'eiiei hoê tamaiti i paremo i te
Too-maha taata tei
haere na te pari i tera mai pae i Auti. E mahana miti rahi; ua haere râ ratou
na tatahi. Te horo ra ratou na nia i te aau e tapapa i te mau vahi faaearaa. Aita râ i roohia te vahi no te haapuraa ora, ua roohia râ ratou i ropu e te miti. To ratou ïa otuiraahia i nia i te pari-mato. Ora’tura e piti
i nia i te aau. E piti râ, ua painu ïa, ua moê to raua tino i taua hora. —
Ua haere te poti no Moerai e tapapa i taua ati rahi ra; area to Auti, aita
ïa te mana‘0 ora i roto ia ratou, ua paruparu roa, no te rahi riaria o te miti.
Teie râ, hoê tamaiti aau aito e te taiâ-ore i taua pô ra: Ua faahoro oia
i to’na vaa na roto i te mataare i tua mai, e ora’tura oia i tua mai; ua
«
miti;
Te parau
e
apî i Rurutu nei:
ua
tamaiti paari; ua taeahia i te 16 o te matahiti.
tamata taua tamaiti
ra
i te hoe i te vahi i roohia’i teienei tau tamarii e te
ati; to’na ïa farerefraa’tu i te hoê o taua na tamarii i hurihia e te miti ra,
ua paruparu roa, ua fatata i te paremo, no te pepe i nia i to’na tino i
to’na tupai noa raa hia i nia i te pari mato. Huri maira taua taata aau
aito ra i teienei taata i nia i to’na vaa, hoe atura i Moerai, na tuâ noa
(e 6 kilometera). 1 reira to’na farereiraa mai i te poti o Mauritoa raua
Nee, raatira pahi. Ua haere atura te poti e ua imi i te tahi tamaiti i
toe mai i te miti, e aita roa i iteahia i taua pô ra. Hoi maira te poti. la
poipoi a‘e haere faahou atura te poti.
Area to Auti taatoa tei roto à ïa i te paruparu e te mata'u i teie are
miti; e inaha ! teie nei tamaiti aau aito, aita oia i taià: to’na ïa faahoro
faahouraa i to’na vaa na roto i te hoê maa ava iti, e ora’tura oia i tûa*
Hoe atura i tai mau a'e i Auti; i reira le farereiraa hia teie nei tamaiti
vO
pohe roa. Huri atura ia’na i roto i te vaa, hoe atura i
Moerai; eita e ô, ia hoi faahou i uta i Auti, no te ûana o te miti. — Tei'ç
i
moe
ra; ua
.'ft-rr-
4
nei tamaiti
Oopa
O
ua
ora;
POROTETANÎ
VEA
,
aito
aau
e
tamaiti ïa na Vavitu, orometua;
aroha roa te huru o teie mau taata; e toru,
te taia ore, o.te
a Moria. E mea
hoê i pohe roa. »
—
E rata
,,
Te tafii enemi
(E rata
no
;■
na
numera
Teriimana, orometua.
hoê
no
Tahiti nei-,
na'taata maohi tumu e 72,,no Raiatea
— A hi‘o ia Vea Maohi no Me 1940).
ma, 1 te Tavana Rahi.
e
Na te Tavana
Rahi, faatere i te màu fenuà aihuaraau farani i Oteania nei.
la
i te aroha
te
orana
oe
feia mana’toa i
E hoa here
ei titauraa
e
ma
e, ua
o
to tatou Atua
ia nehenehe i te
e
faaitehia mai ia matou te faatiaraa
mau
mauruuru roa
mau
Manahope
to oe
utadfare
a‘e ia oe, e iae hoa’tu i ta oe Apooraa.
ei aniraa i te îioê
fenua here nei. Ua
i te
raro
maitai
e au
matou î teie
taata maohi ia paraparau
ia tatou
no
e
te hoê piha
to tatou
mau
uputa api tei iritihia mai,
atu i to tatou Hau metua
tei ferurihia. Ua rahi roa to matou
tapa'o teie ohipa api no to teTiau metua farani
no to’na hinaaro papu ia maitai ana‘e matou i raro
opuaraa e te mau mana'o
mau
mauruuru
no
te
mea
here rahi ia matou e
e
a*e i to’na pererau.
E teie
nei, te tuu atu nei matou ia oe, te faatere hau no teie pae fenua,
tahî mau tumu aniraa, mai te aau haehaa e mai
i te, tahi mau mana'o e te
ia riro teie nei rata ei faaitehuaraa’lu i te mau mana'o
maù taata tumu tei here puai i to ratou nunaa e i to raton
te parau mau, e
te hoê
no
aia fanauraa.
E to matou Tavana Rahi e, e tiaturi papu oe e; to matou here i to tatou
e i to tatou Hau Metua ana'e te tumu mau no teie nei aniraa.
aia
Na roto i to matou here i to tatou aia e na roto i to matou here i to
taata tupu, mai te feia paari e tae noa’tu i te u‘i api, e tae
tamarii rii, e na roto atoa i to matou tiaturi papuraa i to
Farani here ia matou, te pii aroha atu nei matou ia oe, i to matou Hau
matou
mau
noa’tu i te
mau
A paruru mai ia matou, a tauturu mai ia matou, eiaha e faaturi
mau taria ; o outou te mau aito tei tiaturihia ei paruru no te
mau Hau rii e te mau nunaa rii paruparu ; a paruru ia matou i mua i te
enemi numera ,hoê no to matou mau oire, no to matou mau utuafare, no
metua
e :
i to outou
to matou
mau
u'i
api, oia hoi i te uaina e,te mau ava taero atoa.
Te horuhoru nei to matou aau e te oto rahi i te iteraa i te mau
riaria rahi, tei tupu i roto ia
ei haapauraa i te mau maitai
mai â
matou e o
ohipa
tei riro ei haamaraa no matou e
tei haapiihia mai ia matou mai te matamua
VÈA
Te peapea
feia hoo
taata
e
tupu
nei to matou
aau
te feia hamani i te
e
to matou iho
5
POROTETANl
i te hioraa e, e riro matou ei tîtî no te
taero e rave rahi, e to matou mau
mau maa
mau
tamarii, ei tusia aroha no taua feia ra.
mauhaa, ta ratou mau
mana'o, e ia î ta ratou mau vairaa, noa
Ua ite matou e, e mea rahi to ratou mana e ta ratou mau
ravea
no
te haamauruururaa i te
atu te veve,
te poia e te mau peapea e rave rahi i roto i to matou rnau
utuafare, noa’tu ia pohe to matou nunaa i roto i ta ratou ohipa faataeroraa i te taata, ua ite matou e; e mea rahi to ratou mana, e e mea paruparu matou
ia ratou,
to
i to ratou.
oe
mana
area ra
outou ta matou e tiaturi nei; e puai hau a‘e
Hau metua here, o tei riro ei tia‘i e ei
faaora ia matou i feie ati rahi ta matou e farerei pine-
Nehenehe ia oe, e to matou
ia matou,
pine nei.
paruru
Te haavare
e
noa
maitai te uaina. E
nei te tahi pae
ia matou na roto i te parau e,- e maa
matou i te feia tei tiaturi i teie huru parau, no te
ere
i te ino rahi o teie nei maa. E te
parau maramarama rahi ta matou i tai'o, e o tei
faaite i te tahi mau parau faahiahia na te hoâ mau taata tuiroo no Earani,
oia hoi no te Tavana rahi no te tuhaa o Rhône (M. Bolbert), te Faatere
rahi no te mau haapiiraa toro'a rarahi a te Hau i Lyon (Recteur d’Académie
de Lyon M. Lirondelle, ) te Tavana rahi no te pae no te nuu. Général
Touchon; te faatere rahi no te haapiiraa rahi taoté. Doyen Lépine, o tei
faaite hua e: Teie nei maa, te enemi rahi riaria ia no te aô nei.
Te tiaturi nei matou i ta.matou màu aratai no te pae faaroo o tei patoi,
mea
ua
hi‘o pinepine to matou mata
tiaturi nei matou i te
mau
mai tahito mai à, i te mau maa
aiâ
taero na roto i to ratou here i to matou
tupuna.
ta te Vea
te uaina e te mau
Te tiaturi atoa nei matou i te tahi mau parau maramarama
Maohi i haamaramarama mai ia matou i te ino tumu no
maa
taero.
E to matou Tavana rahi e, te
tiaturi nei matou ia oe ei faaore i te mau
tupu noa e tei haere i te rahiraa.
Ua faaroo matou e, ua anihia te hoo faa-rahi-raa i te uaina, e teie to
ati tei
matou mana'o amui:
E
ohipa ino teie, e ohipa taparahi taata, eiaha rôa oe e faatia, te tau
Eiaha e faatia i te faa-rahi'raa i te hooraa uaina i to
atu nei matou ia oe;
tatou mau pae
fenua nei.
E mai te mea,
mai
oe
çita
e
nehenehe ia opani roa i teie maa taero, a faaiti roa
i taua maa ra.
i te ture, e aore ra na roto i te faataaraa
irava api, ia paruruhia matou i to matou iho mau hinaaro
A imi i te mau ravea i roto
i te hoê mau
VÈA
6
POROtETANl
ore, e i mua’toa i te feia tei hamani ino mai ia matou na roto i
puairaa i te uairik e i te mau maa taero.
Teie ta matou aniraa haehaa ia oe, tei ferurihia e te feia mana,
*ia
te hoo
te feia
paari, te feia metua, na roto i to ratou here i to ratou aia, e i to ratou
Reva Farani, na roto i to ratou hinaaro mau ra, ia tiama, e ia ruperupe
te fenua, e ia hotu hoi.
A farii mai i ta matou aniraa, ia maitai, e ia ruperupe te fenua, e ia hotu
hoi, eiaha ia pohe.
Tirara, ia maitai oe, e na te Atua e tauturu
ia oe i te ohipa rahi ta oe e
nei.
rave
Papaihia:
e
72 i‘oâ maohi tumu no te mau
/
fenua i raro.
*
*
*
Pahonoraa:
Te Tavana Rahi no te mau haapa‘oraa
Raatira
farani i Oteania,
taata i haafetiahia i te
roto i te pupii
no
fetia
hanahana.
.Na.
Uturoa-Raiatea.
Mai te faaau i te hoê mau taata
maitatai
e rave
rahi i Raiatea e i Tahaa
na, ua
faatae mai oe iau nei i te hoê parau aniraa o
oreraa
i te hooraa uaina e te mau ava taero,
ra
(ia
hia
ore
ia tiahia te reira vahi) ia faaitihia te mau
te Hau i te mau fenua i raro.
e
Te faahiahia nei au i to outou mana'o
tei ani mai i te faa-
i te mau fenua i raro, e aore
rahiraa uaina tei faatia-
•
itoito
e
i te peapea aau o tei faa-
hepo ia outou e papai i taua rata ra. Te mauruuru nei au i te mea e, ua
ite mata roa outou i te ohipa riaria ta te ava e faatupu nei, i nia i to outou
mau taeae hüiraatira, e te huru o to ratou inu auore-roa-raa i te uaina.
Na te hoê mau titauraa ê, o tei titau mai ia‘u ia horohia te hamaniraa
e te inuraa o te pia maohi, i faatupu i roto ia‘u te oto rahi i te paruparu
o te mau Tavana mataeinaa e te mau mutoi maohi; e te oto atoa nei au
i te haapa'oraa o te, feia maohi, i te mau fenua i raro, o tei taviri i te
ture mai te opani ia ratou ratou iho i roto i te hoê mau aua fare no raton
iho, e aore ra, i uta roa i te mau faa, ei faatupu i ta ratou mau ohipa
inuraa
ava.
eita e oti i te mau ture ana‘e ia tapea i te huitaata no to
fenua; e au râ ia ratou, mai ia outou iho, ia puta to ratou
ohipa totoâraa ta ratou e rave nei i nia ia ratou iho e i nia i ta
Ei tapa‘0 e,
outou mau pae
aau
i te
ratou mau tamarii.
E
rave
rahi te
maramararaa
mau parau
o
tei neneihia na roto i té Vea Maohi ei haarâ,« mea au roa, e na outou
i te taata, i taua vahi ra; teie
VEA
iho
7
POROTETANl
tafara, e e faaravai i taua mau parau ra, na roto i to‘u nei i‘oa, i roto
outou tnau apooraa mataeinaa, e aore ra i roto i ta outou mau
putuputuraa.
i
e
ta
E 72 outou
tel
papai i to outou i‘oa i raro a‘e i teie nei parau ; no
72 outou, i te aroraa iroto i to outou mau pae fenua,
mai te tauturu etaeta i te ohipa a te taote ra a M. Perrin, o tei faaite
pinepine ia outou î te ino ta te inuraa ava e faatupu nei i nia ia outou,
e riro te tahi mea i te taui, e ati noa*a‘e ia outou.
reira, mai te
O
mea e
Te hinaaro nei
to outou
ta outou
E
au
au
fetii,
mau
i te tiaturi
e no
e: e
riro te
aauno
to outou mau
hoa,
to outou mau taata tupu i te puta i te
e no
itoito o
ohipa.
mau
i te ino, e
hoi> ia ratou, ia mata'u i te
ino ai ratou
A farii mai
e
te
e
mutoi, ia mata'u atoa râ ratou
ta ratou mau huaai i te ohipa inu ava.
,...
Papaihia: de
GÉRY
f
Aita i ravai!
(aamu)
tupu te tahi aufauraa i te hoê oire iti no Aferita e ua afai mai te mau
(taata porotetani) i ta ratou mau tao‘a aroha no te faatupuraa
Evanelia ; e taua mau tao'a ra, e ere ïa i te moni mai ta tatou e haapa'o nei
i teie tau; e mau tauhaa râ mai tei haapa'ohia e to^ tatou hiii-tupuna. Te
huru 0 te mau tao'a ta te mau taata ereere i pûpû mai, teie ïa.' iri no te mau
Ua
taata
ereere
puaa,. mau mea
Ua parahi te
hamanihia, taofe, maniota, tô papaa etc).
hoê tavana api i rotopu i taua feia ra, e hoa here oia no te
orometua, e ua afai mai i ta’na tao'a aroha, oia hoi i te hoê iri liona, ruperupe roa e te faufaa rahi roa. Teie ta te orometua pahonofaa: e hoa e) mauruuru
roa, mauruuru, teie râ, aita i ravai.!
Ua hoi te tavana i to’na fare no te rave mai i te piti o te iri tei roaa mai
ia’na na roto i to’na puai e te fifi rahi, i te taparahiraa i taua mau manu
"
taehae ta’na i mana'o ei imiraa
e:
faufaa na’na.
tei parau mai ia’na
faahou nei oia i te piti no te'iri mai te tiaturîraa e,
papu, e mauruuru te orometua e ua ravai. Inaha, te parau faahou mai
orometua mai te reo œaru e te here rahi e; Mauruuru, e hoa e, teie râ,
Teie
nei,
no
to’na faarooraa i te reo no te orometua o
Aita i ravai, te afai
e mea
nei te
.aita i ravai.
Ua hoi faahou te Tavana i to’na fare, e tii i
faufaa-rahi-roa, e ua tae i mua i te orometua
ua ravai teie, no te mea aita e faufaa faahou i
te parau
mai nei â te orometua; aita i
ravai.
ta’na tao‘a hopea, te hoê tao'a
mai te tiaturi papu e, teie nei,
roto i te fare
e inaha,
Tèie nei, ua hautauâ roahia te tavana i te maere, no te reo
tei parau noa mai e: aitâ i ravai. E inaha no
tutonuraa
nia i to te orometua, ua maramarama vave to’na mana'o i ta
hinaaro nei i roto ia’na,,.. ua tahe to’na roi-mata e ua tano
to’na
ta te
te od-n naruvaru ia).
i to’na mata i
te orometua e
oia i te parau
hinaaro, o te aau! (o ia te Atiia
(Sal. 51: 17).
P. P.
papai Balamo i parau ra e: ia te Atua
iusùj, hinaaro ra, o
o te orometua
VEA
8
POROTETANI
P^RÜ^U RII API
O te parau noa iho ta tatou e faatia i teie
rahi tumu ïa no teie tau.
la au i ta tatou i fearoo aeuei, ua haamata atura o Purutia i ta’na paturaa rahi, ta’na i faaineine moo noa, inai te ava‘e atopa i mairi aenei. Aita râ
oia i tairi ia Farani i nia i ta’na_ leni mau; ua imi oia i te hoê ravea au ore,
te ravea o te haavare. Ua tonio taueinoa oia i Holane, i Beiegika e i Luxem¬
bourg (na fenua faaea hau noa, ta’na i tapû e; cita oia e hamani ino ia ra¬
ton). Ua ite râ oia e; o te ravea t'aua haavare ra, e puta’i o Farani i te
aoao, oia hoi, i te vahi .aita ta Farani e leni meumeu e te puai rahi, mai te
Te parau no
mahana,
leni
te tama‘i rahi.
no te mea o
—
te parau
Maginot.
Ua haamata taua paturaa rahi riaria a Purutia i te pô,'i te 9 no Me, e mai
reira mai, aitâ i faaea. E puai taaê ta te mau tura rahi auri i te haereraa i mua, i te ueueraa i te auahi e te pohe. — Ua otohe niaite hoi te mau
nuu Holane e te Beiegika, tae hoa’tu i tè mau nuu Paratane-Farani, e ua
fatata Beiegika i te pau i teie nei. Eiaha râ mai te peu e, ua ino to tatou
mau nuu i otohe ai; e ere ïa! Te vai ^aatoa ra; teie râ, ei faaafaroraa i te
leni, i otohe noa’i tatou
—
No reira, i'teie mahaiia ta matou e papai nei (23
noa ra te aroraa ; e mau aroraa puai e te pau rahi te Pu¬
rutia i te 'ïnau nuu no te Plau-Amui, e i te mau pahi-reva. Teie râ, aitâ te
enemi i vî; te vai noa ra to’na aho, e te haere rii maite nei. i mùa, i te pae
Me) te haere
no
i
apatoerau no
Farani, tei reira te mau apoo arahu tumu. Mai te mea ra e,
oioi i te miti, i Farani e i Beiegika, ia
haapeapea rahi ia Paratane.
nei Purutia i te tapapa
nehenehe i ta’na mau jrahi-reva ia
te hinaaro
Ua riro teie
mahana, ei
mau
mau
mahana ahoaho i Fara,ni, e i teie ner
taatoa; tei roto Farani i te ati e te peapea. E haamanao tatou ia^na e i
ta’na mau nuu i roto i ta tatou mau pure; ia upootia te parau tia e te pa¬
ao
rau
mau.eTe tiamâ;
te
mau
faufaa 'o te
ei
mea
faufaa
eiaha teie nei
varua
tei riro ei
ao
e te mana taata; eiaha
Farani-Paratane ia faarirohia
ia haavîvîhia
unauna no
ore.
Area râ, e mau aoraa itoito rahi e te mahanahana ta Raynaud raua o
Churchill, na Peretiteni faaterehau no Farani-Paratane, i ao iho nei. Te tiaturi nei raua i te rê i to’na atu mahana mau. Eita hoi e roaa na roto 1 te
ohie, e te taime poto; na roto râ i te faaitoito e te faaroo. Ei varua aito râ
to te
mau
taata e
parkhi
i mûri,
e
maitai ai te ohipa i
mua,
i nia i te leni
aroraa.
?Aoni fauturu i fe Ve‘a.
(e inti ava‘e i
Papeete: Ah Foung: 4 f.; M'’"® Th. Ellacott: 4 f. ; M®“® Legaïc; 2 f. —
Orofaia: Ani: 5 f. — Tiarei: Manarii v. : Layton : .5 f. — Pihaena: Raimae: 1 f.
Anaa: Tuamea: 3 f. — Pare: Pearii; 5 f. — faitape: M“'‘'’ Pue:
4 f. ; Désirée Reae: 9 f. — Makaena: Terii v. Mehao: 2 f. —
—
la amuihia: 42
Mauruuru.
farane.
Imprimerie eue f. juventin
—
rue du commandant destremau.
Fait partie de Vea Porotetani 1940