EPM_Vea Porotetani_193807.pdf
- Texte
-
Te 38
0
te
Matahiti
TIURÂI 1938
Hihi 7.
—
VEA P0R01 Elpa:
AITA’TU
e NIU e TIA I TE
TAATA’ïOA
HIA RA, OIA HOI TE
HOO
I TE
Ch.
'4
no
Mesia
ia HAAMAU maori
ra 0 TEI HAAMAU
RA 0
lESU.
—
MATAHITI HOÈ: HOÊ
VERNIER,
TARA
TOATA
Directeur-Gérant.
Tiurai
-
Eita paha te mau « oro’a arearea
i teie ava’e i Papeete e i
Tahiti,
I Korinetia 3,11.
no
Pro-Patria
te
Tiurai
e faatupu rahi hia
oti a’enei i te haaJêanne d’Arc i Papeete
no te mea,
»
ua
paohia i te ava’e i tapae mai ai te manuâ o
nei. Teie râ, te faaroo hia nei e : e
faatupu hia te hoê tiurai rahi i
Raiatea. Eita paha te paeau rahi no te
feia, e no te mau mataeinaa
0 te haere i taua mau
arearea raa ra, e feruri i te auraa hohonu
no
te oro’a no te 14 no Tiurai. E
feruri noa ratou e e faaineine ratou
i te mau arearea raa tino : te
mau arearea raa maitatai e te
mau
arearea raa hupehupe ; e riro te
oro’a no te tiamâraa no te hui raatira farani ei oro’a faatîtî raa i te
taata e rave rahi i raro a’e i te
mana no te mohina
uaina, no te hapaina ava-taero e te
hairiiri ta taua
mau
maa e
faatupu mai.
ohipa
E iti te taata
e haamanao
e, i te 14 no tiurai 1789, ua parari te
fare-auri ra, o Bastille, i te orure hau, e ua faatiamâ
hia te mau tîtî
tei tapea hia i roto, no to ratou
mana’o vi-ore. E mai taua mahana
mai â, te papai raa hia i nia i to
tatou reva farani tore-toru i na reo
tuiro'o e toru ra ; Tiamaraa
Aifaitoraa — Autaeaeraa.
—
E te mau hoa taio Vea
e, e haamanao tatou, i taua mahana ra, i to
tatou fenua
hererahihia, ia Farani Nui, te fenua tei haere noa i mua
i te pae no te
tiamaraa, e no te aifaitoraa e no te autaeaeraa. Eiaha
tatou e faaino i to’na hohoa e to’na
roo na roto i te hupehupe o to
tatou haerea.; e faahanahana râ tatou
ia’na na roto i to tatou mâ, e
,na roto atoa hoi i to tatou here tauturu ia’na.
Haamanao ia FaraniMetua, e te mau faatere hau rarahi tei amo i te mau hopoia teiaha
no te Hau, i teie tau.
E pure i te Atua ia piti mai â te faite o te
Paari no nia mai i roto ia ratou, ia riro noa to tatou Patrie
ei
hioraa
VEA
2
POROTETANI
hanahana no te mau basileia i teie tau. la riro Farani ei
no te Parau tia mau, no te Parau mau e no te Aroha mau.
faaauraa
Tahiti nei, mai te Tavana Rahi e to’na pae, e tae noa’tu i te mau Tavana Tahiti, e to
ratou pae. la paari atoa ratou i te faatere raa i teie aiâ iti no tatou,
la vitiviti tatou paatoa i te haapao i te reo no lesu, tei na ô e : E
faahoi i ta Kaisara ia Kaisara 6 ta te Atua i te Atua.
Hamana’o atoa i te feia mana farani e vai i
Eaha ta Kaisara ? O te ture fenua ïa, e te mau parau e te mau
faaueraa mana o te au ia
nei
haapao maitai hia
e
tatou, mai teie i mûri
:
raaji te parau fanau raa e te parau pohe ràa ; te haapao
haapiiraa hepetoma ; te haapao i te tiaraa faehau i te mahana e titauhia’i ; te aufau, mai te vitiviti e te ohumu ore, i te moni
purumu e te mau huru utua e faautuahia’i tatou e te Hau, te haapao
i te mau ture no te haamaitairaa i te tino, ia maitai te nunaa tahiti,
Te faaite
i te
e
mau
te tahi atu â.
râ i ta te Atua. Eaha ta te Atua ? Te hinaaro la’na
ia Kaisara e i te
Atua, no te haapao apipiti raa râ ia raua, ia au i te reo o lesu ta
tatou e parau nei.
E haapao atoa
e
i To’na Basileia. Eiaha râ hoi no te faataputo
E Tahiti nei e! E Tahiti nei e; tuu
0 te ino ta te taata taero ava e
fetii,
e mea
tamarii,
:
te
e aore
faata‘ita‘i
taehae
0
no
i te aaii o ta’na
faahatna raa ia ratou.
ra te taero ava
tuutuuraa, o ta’na
O te ma‘o tutui, o te ono
tui-vaa,
huri i nia iho i to’na ihora
rahi ïa.
Teie te tahi ino
ra mau
ê atu i te ava.
araiava, o te aavere, o te ha'uraparate-hee-are, o te mohu ; o na
te ma‘o huaiape, o te
te moana, e, e ore e ore
te metua taero
ava e
i ta’na fanau'a. E ore ato'a
faata'ita'i râ e o te tupa'i
oto i ta’na, o te
ta’na.
tiamimi, o te hahatea, o te homiti, o te puhipata, o te
o te haputu, o te torii : o na i’a taero, e pohe ai te taata
ia amu; e pohe ato'a te taata i te ava papaa, e i'a ino ïa.
O te taata tahutahu, o te taata pifao, o te taata orou : o na tae¬
hae no te fenua, e pohe ai, e paapaa maro ai te taata ; e o te taata
O te
huehue,
ai to’na fetii i te apoo. O vai te
auea, e ora’i té taata i uru hla e te taero ava? E taata hoiria rahi
e te aaria hoai, e te rima orurupu, te taata taero ava.
E aau
taero
ava
te taehae e tae vave
VEA
POROTETANI
3
pupee to’na, e ,te aau hitirere, e te apoo faatere ino î te hau.
mau ahu, te afata, te
opahi, te vaa, te upe'a, ua riro, tei
To’na
te hoo
huahua
ua
O
na
na
hue,
ta’na tamarii. E
roa
tairihia;
ua
o
te tatua
ra, ua
tapûpû hla,
valraa ; e ua motumotu ê roa na ahu
aano
tapu taura haere te fetii,
e ua
O
ava.
ua pau
te toe ra, o
o
ro‘i,
ana'e i te haamâ, Eua ta‘i
ore ïa, o te veve ïa,
te moni
te fauta U ïa, o te ino ïa.
Teie â te tahi ino
No te riri hio-roa-ore
hapa'i te faatere
taparahi ra te taata taero ava ia’na iho.
inu ai te tahi paeau 1 te ava, e ia taero,
Te
:
e
pahi, ù ihora i te toâ, parari atura,
pahi i te atire. O to’na Iho tino ta
tfr taero ava e taparahi, e, e taparahi ato’a ia vetahi ê i te hopea ra, e piri to’na arapoa i te taura i te tari raa ra. E topa te
tahi i raro i te vai, e unuhi aéra. E taata rahi aenei tei faautuahia i te pohe, i te hara ta te taero ava e faatupu.
e
e uà
manu
te ivi
I to Tahiti
o
raa o te
te hooa
rnauraa
i te Evanelia nei, ua vavahi hia te mau
te mau pahi maoa tahora,
i te mori, i faauta mai i
te ava, i taero faahou ai Tahiti, e, i mano tini ai te taata i unuhi
roa ino i te ava. E ai (amu) te puô nei, e te oovi i te îo taata;
e ai ato'a te ava i te opu vairaa maa o te taata nei, e, e pohe
âtü. Eahu te toto i te ava, e, ahu te roro, e, e pohe ïa feia. Eiaha
é tao e, na te ava e faaetaeta i te tino. E haavare roa ïa parau.
pani ofa'i,
e
e ore
atura te taero ava
te mau raatira
na
; no
i imi i le puaa, e
: te haapohe nei te taata taero ava i to’na
tino papaa anae nei ta te ava e taparahi, o
taata ato'a. Na te ava e faaturi i te taria, e faaiita i te
Teie â hoi te tahi
iho
te
varua.
varua
E
ere
te
haapoiri i te manao. E nahea e ô ai te reo o te aroha, te
te evanelia i tei reira ra taata? E ore te parau a te Fatu
ra, a lesu e puta’tu i roto, tei rapae te n\anao, e te î ra tevaha
i te faaino ia lehova e i ta’na ra faaueraa. E ore te ava nei e
faarahi i te Varua pure, e ore hoi e faatupu i te tatarahapa.
E ore te feia e taero i te ava e imi i te Atua e i te ora mure ore.
aau, e
reo
no
hamani ino rahi ïa; e mea faaroo taiata
aroha ore. Te
auahi pohe ore te hopea o te taata taero ava ; e auahi i tutuihia
e te riri parautia a lehova ra, ei taaviriviri raa, ei autâraa, ei
mamaeraa, e ei tahooraa na te feia aau etaeta, eatau, e a tau
a hiti noa’tu. E to Tahiti nei e, a haamanao e a imi i te ravea e
ore roa’tu al ta oe na ava. Eiaha e manao e: no te aroha i faauTe
rahi
ava
taero ra, e mea
roa
ïa; e mea tuputupua faufaa ïa, e mea
tuahia mai ai te
ava.
4
VEA
Irili hia
no
i Tahiti nei
P 0 R 0 T ETANÎ
roto mai i le
e
i Moorea
«
Titeamata
e vau
na
ato‘a
Ha
te mau taero ava
>),
puta papaihia e
J.M. OLomoni, Mat. 18i9.
Irava parau no te tere
perelina;
Mataio VIII: 14-15.
E
ràhi te ohipa ta lesu i rave i taua mahana ra, i roto i te
Kaperenaumi. Teie te tahi ohipa : ua faaora lesu i te tamaiti
te raatira hanere (ir. 13). Teie te tahi ohipa; ua faaora oia i te
feia demoni e te feia pohe i te ma ‘i, tei hopoihia mai ia’na ra ( ir. 16 )..
diho râ tatou i te rahiraa o te parau ; a hi‘o na tatou i te ohipa
oire
rave
ra
i
lesu i rave i roto i te fare no te metua hoovai vahiné o Simona
Petero. I roto i te hoê piha o taua fare ra, te vai pohe noa ra taua
vahiné ra. Ua pohe i te ahu. Eaha lesu i hi‘o ai i taua vahiné ra ? o
te parau matamua ïa ta tatou e faataa nei.
I.
-
O
SIMONÂ ?
Teié îa, no' te mea ua faaite maira te
1.
ma
EAHA lESU I HUO AI I TE METUA VAHINE
‘i
ra.
mau
pipi ia lesu i taua
'
(A hi‘o: Mareko 1. 30). Ahiri aita Simona mâ i faaite ia lesu i
taua vahiné ma‘i ra, aita lesu i hi‘o ia’na, eita ïa taua vahiné ra e ora
ia lesu. Ua hi‘o lesu i taua vahiné ra, no te faaroo e te tiaturi o
ta’na mau pipi ia’na ra. E haamana'o tatou i taua vahi matamua ra,
ia tupu te ma‘i no te hoê fetii no tatou nei ; e faaite tatou ia lesu i
taua ma‘i ra, i reira ra.
IL
-
EAHA NA TUMU E PITI I ORA’I TAUA VAHINE
RA, IA lESU ?
1, Teie te tumu matamua:
no
te
mea ua
faaiiai'a te rima
mana o
lesu i taua rima paruparu ra. Aita’nei te mana atoa i te rai
nei, i pûpûhia
ao
e
te Metua i te rima
te tumu matamua ïa i ora’i taua vahiné
o
e
i te
lesu ? (Mataio 28: 18.). O
ra.
2. Teie te piti, no te mea ua tiaturi te rima paruparu o taua vahiné
ra,
o
te
i te rima puai o lesu, o tei faatia aéra ia’na i nia (Mareko 1. 31)
piti la o te tumu i ora’i te metua hoovai vahiné o Petero ia lesu.
III.
-
EAHA TE TAPA‘O NEHENEHE ROA NO TE
ORA O TAUA VAHINE RA.
IITeie taua tapa’o
ra : ua
tavini oia ia lesu e te mau pipi i rèira ra.
hopea o te irava 15 nei : « tia a'era oia i
Mai tei faaitehia i te vahi
nia
e raverave
atura i te maa na ratou
».
la rire teie nei vahiné ei
VEA
POROTETANI
5
hi'oraa na tatou atoa. la
faaorahia tatou e
ma‘i, eiaha tatou e parahi noa'; eiaha tatou lesu, e tera ma‘i, e tera
e faatau. A tia râ tatou
i nia, e haere tatou e
tavini e te haapurupuru i te Fatu
here, tei
faaora ia tatou.
P.
Te hoê
faaauraa
mau
[ Mai te 13 tae noa’tu i te 30 no
(Initia) te hoe mau putuputuraa rarahi
rau
i roto i teie
nei
Titema 1938 nei, e
tupu i Madras
no te mau Sotaiete
Faatupuraa PaAhiri aita teie tama'i Tinito
Tapone, ua
taatoa.
ao
Ekalesia.
te
no
putuputu ïa taua Apooraa taaê i
Hangcheou (Tinito). tnaha,
mau
te
orometua maohi
no
te fenua iti n.o Lifou
(falata
parau aroharaa i te Tomite faatere i tana
aroharaa ra, e
mau
faaauraa ïa
no
E
—
Faaauraa hoê.
rave
te himene. Teie te
haereraa hoê: ei reira
feia himene. Teie râ na ravea e
ia roaa maitai i te taatoa o te
piti: ia
Hariraa-. Te
nota
au
te teitei
maitai ai te amuiraa
e au
iho,
te
o
te
o
te
o
e au atoa hia te
haamataraa, oia hoi
Varua-Maitai. E tia
te teitei
i te hoê
mau
o
o
taata
e e
e
i te
rave
II.
—
Faauraa
E tumu
raau
piti.
—
E
au
te
mau
o
paatoa
te Va-
ohipa ia
au
rahi roa, no
mana'o
ora
maite
au
oaoa
te himene:
rave
te tumu
o
te himene: ei
te himene. la
otoraa,
fenua ê mai, ia amui i te vahi
hoê, i roto i te
hoê, e ia ohipa i te ohipa hoê no te maitai. la tia
Apooraa Rahi ia faaroo i te hoê himene faahiahia rahi.
mau
himene;
maitai te haereraa
rua-Maitai ïa; ia faaau maitai te Ekalesia
taatoa, e ia
uru
Taua parau
au te Ekalesia i te hoe
himene amai (chœur)
rahi te tuhaa i roto i te hoê
himene (maru, maru-teitei, maru-
te feia himene ratou ratou
te feia e faaroo mai.
i te
ra.
*
haehaa, maru-vahine) e rave rahi atoa te
e navenave ai te himene, maori ra :
feia himene, te nota
haamatama, oia hoi
o
Apooraa Rahi
no lesu.
] '
E
—
piti,
ïa
ua hapono
raratoni,) te hoê
te Ekalesia
*
I.
i
hoê,
e
te
â i ta outou
Ekalesia i te hoê twmu haari.
te vai
nei, i to matou mau pae fenua motu nei, o tei au
roa te..huru i te
Ekalesia: o te tumu haari ïa. To’na fenua au
maitai, e
tupu hatumatuma'i oia, ua taa noa ïa : o te fenua tei anoi hià te
repo i
te one. O lesu te
repo fenua o tei au i te Ekalesia.
E raau parau rahi te tumu
haari, oia’toa te Ekalesia.
Eita te tumu haari
hotu vave; e tupuraa marirau to’na. E tiaf te taata
tae noa’tu i te ahuru
matahiti, a hotu ai te tumu
ua haamata ana‘e oia i te hotu, eita e faaea faahou.
faaapu mai te hitu
e
e
haari ; teie râ,
E mea faufaa ana‘e te
mau mea’toa, i roto i te tumu haari.
Ua riro te
ei raau ma‘i; e paohia te tumu ei vairaa
pape-ûa; e to’na pape, e mea au
rahi ia inu. E iiehenehe rioa ia tarai i te
tumu haari, ei iri raau, ei ra‘o
aa,
VEA
6
fare;
POROTETANl
to’na niau hoi, e roaa noa ïa te pute, e te peue, e te purumu,
te haapee; e tapoihia te fare i te reira. ..
tie-oroe ra, e roaa ïa te purumu repo, e te purumu parai-puâ.
e
e
te ete, e
I te
E
puhâ i te opaa, e noaa te arahu i te apu-haari, e te mau huru punutaipu atoa, e te vairaa tihota. 1 te puru haari, e hamanihia ïa te nape, e
te mau maru roi. I te mââ râ, e faaamuhia ïa te moa, e te pua'a; e anoihia te faarara i te mau huru maa-tunu, e i te miti haari hoi. E mea au rahi
te
roaa
te
puô haari ei salade. E te' haapa'o nei matou i te pape
Euphari, ei haamana'oraa i te toto no
I te uaina i te oroa
haari, ei mono
te Fatu ra, no
lesu-Mesia.
E
faufaa o te roaa mai i te tumu raau
haamauhia oia i roto i te Mesia, e tupu
mai, mai roto mai ia’na, te mau mea rarahi e te mau mea rii,
te rahi o te mau
mea maere mau
hoê!
—
rahi
roa
cita
e
Oia’toa i te Ekalesia. la
tia ia parau.
ai te mau raau rarahi.
la vaere tatou i te hoê faaapu, e tanina tatou-i te mau raau rarahi, i te
auahi. Te ravea ïa e pohe ai te hoê raau rahi i te auahi, ei vahie rahi o
te haapuehia e ati noa a‘e i taua raau ra. O te Varua-maitai te ahi, te auahi
e pau ai; tatou, te feia Ekalesia, o te vahie ïa. Tei to tatou
amui maiteraa, e tei to tatou au maitairaa, e ama’i te auahi, e e roaa mai ai te mana
ecpau ai te ino rahi e vai nei i raro nei; te hinaaro-tama'i, te mârô,
te imi i te faufaa o teie nei ao (te ario e te auro), te mau hinaaro tia
III.
ore
o
IV.
—
E
aa
te Ekalesia i te
te tino nei.
—
.
vahie
e t>au
.
O te Ekalesia te paruru no
te mau tamarii o te
vai-paariraa.
teie i roto i to matou mau fenua rii motu. I roto i te mau utuafare
tuahine e rave rahi, te faatura nei e te'
here rahi nei te mau matahiapo i te teina iti hopea, no te mea; o oia te
E peu
tei reira te mau taeae e te mau
tamaiti hopea, te tamaiti no te paariraa.
mana‘o e te varua no to ratou metua i
Te tiaturi nei ratou e; ua
ô te
hamàni
ino ia’na, e mana'o ïa ratou e : ua hamani ino ïa ratou i to ratou metua
tane. la faahanahana râ ratou e ia here ia’na, ua faahanahana ïa e ua here
atoa i to ratou metua tane. E tau te hoê haamaitairaa taaê i nia i te feia
o tei faatura e o tei here i te tamaiti no te vai-paariraa. E ua tau atoa
te hoê faaino
roto ia’na. Ahiri ratou e
taaê i nia i te feia o tei ore i na
reira.
utuafare, te Ekalesia no lesu-Mesia; e tei roto
i taua utuafare ra te mau tamarii no te vai-pâarifaa: o te feia paruparu ïa, e
te pouri, tei ore â i haamaramaramahia e te maramarama no lesu-Mesia,^
oia’toa te feia veve e te feia ma‘i. O ratou, taua feia rii ra, fa to tatou
metua i te ao ra e here-rahi-taaê nei. la here atoa e ia faatura roa tatou
i te mau tamarii no te vai paariraa e vai nei i roto i te Utuafare, oia hoi^
i roto i te Ekalesia, e maitai ai,
Te mana'o nei matou e; e
VEA
Te tavana Fiti
7
POROTETANI
e
te raatira
pahi
papaa
Marite, i mutaa iho, te hoê tamaiti maramarama
tamaiti mana'o hauti râ e te taiata. üa faaô to’na tau
metua ia’na i roto i te nuu moana. No to’na aravihi, e no to'na
tauturu aloa raa tiia lioi, roaa maira ia’na te toro‘a raatira pahi
Te vai ra i
e
ite;
te
e
tama‘i.
Fano a‘era oia i te mau
e ua
tapae i
fenua motu no te moana Patifita nei;
Fiti. t reira to’na îarii maitairaahia e te hoê tavana
inaohi. Hoê mahana taatoa to’na faaearaa ei manihini na taua
tavana ra. Aue ia mahana maitai e te oaoa e ! Teie râ, i te taime
i ineine ai te raatira no te reva, ua ani maira to’na hoa tavana
iâ’na ia faaoti oia i te hoê pure i te Atua, e ani ia’na ia haamaitaihia to’na utuafare.
fiti rahi, no teie taurearea papaa, o tei ore roa'
No reira, i tehi'oraa te tavana Fiti i te he-
Aue ïa aniraa
i, mâtau i te pure.
tamaiti raatira nei, na’na ihora i pure: e
paieti rahi o tei faaMai taua
mahana mau ra, to’na hinaaroraa i te taui i ta’na haapaoraa, mai
te hiaai i te hoê oraraa api. E oia mau iho à: aita i maoro,
pûpû alura oia i to’na aau i te Atua : E mûri aéra, ua tomo oia
i Toto i te aua orometua, e ua tonohia oia, i te matahiti 1859,
pohepo rahi no taua
pure maramarama rahi, e te fiti ore, e te
aueue i te aau no taua papaa iti ra, e puta roa aéra.
Aferita.
faaroo no Tahiti ma e, a faaitoito! E rave
rahi te mau manihini papaa ta outoù e farii atoa nei, i tera tau
e i tera tau! la anaana to outou maramarama i to ratou aro.
Peneia'e o te ô atoa te maramarama ora i roto i to ratou aau i
to’na’tu mahana; o te Atua tei ite.
ei orometua a‘o i
E te mau tavana
Haapiiraa Bibilia
Te mau Episefole no
te faufaa ^pi.
Ve‘a i mairi a'enei)
E 21 to ratou rahiraa. üa haponohia’tu taua mau episetole ra e te hoê
mau aposetole, e aore ra e te hoê mau rave ohipa amui no te mau aposetolo,
i te hoê mau Ekalesia, e aore ra i te hoê mau Ekalesia amui, e aore ra i te
(A hi‘o i te mau
hoê
mau
taàta noa.
Na taua
mau
episetole
e
faaite maramarama ia tatou
i te huru o to te feia
fariîraa e to ratou haa23a^oraa i te mau haapiiraa
no, te Mesia. E mau episetole poto roa te vetahi, atira noa tu râ, e mau parau
faufaa rahi roa; no te mea, na ratou e haapii ia tatou i te huru o to te ao
cheresitiano matamua roa
VEA
K; '
tauiraahia
te
e
mana
o
te
■.
tatou
e: na na
Evanelia, i te mau tau matamua.
Ua ite lioi
e i to Galatia i faatupu i te Ihforomatio
te faaroo tei tupu i
Europa i te 6 no te tenetere, i
—
Episetole i to Roma
hoi teie tauiraa rahi o
no Lutero e no Kalavino.
O'a
te tau
No roto i teie
nei
ia
POROTETANI
Bibilia,
mau
episetole
faanahohia
i te matahiti i
au
2.—
ua
tatou i teie
mau
E faataa tatou
e 21 nei, 13 ta'Paulo. Teie râ, i roto i ta tatou
ratou ia au i te huru o to' ratou roa
raa, eiaba
papaihia’i. I roto i teie mau parau )-ii
Episetole, ia au i te tau, iimpai liia’i.
i teienei, e inaha
pupu episetole :
omuaraa, e imi
PÜPU HOE. NA EPISETOLE I TO TESALONIA, Ua
papai hia e
o to’na tere faatupuraa Evanelia, Te parau rahi ta’na e feruri nei i reira, o te parau no TO lESU HOIR A A
MAI, e aore ra no te tiai
0 te
feia chresitiano. Ua haapotohia ïa parau i roto i te Tetalonia I ; 9 e te
10,
i te na ô raa e : O ratou tei
faaite- ia matou i.. to outou fariiraa mai i te Alua,
mai te mau idolo maira, e haamorîi te Alua mau e te Atua
ora
ra, e ia tiai
mai i ta’na Tamniti no te rai mai, o ta’na i
faatia mai te pohe maira, oia hoi
o
lesu, 0 tei faaora ia tatou i te pohe a mûri nei.
Ua haapoto atoa hia i roto i te I Tes. 5: 8; Taio atoa I Tes.
5: 12-28 e te
II Tes. 3:10 o tei laariro i te ohipa ei faaueraa mana.
Paulo, i te piti
PUPU PITI. E maha ïa episetole ; to Galatia, to
Roma, I, II Korinetia:
papai anae hia ratou e Paulo i te toru o to’na tere Evanelia : e te feruri
nei oia i reira i te parau rahi no te ORA.
ua
,
1. — Ua haapotohia te'Epitetole i to GALATIA i roto i
te pene V, irava
1 e te 13 : E' tena na, e tapea tamau iitaiie na i te
Uamâ ta te Alesici i
faatianià mai ia tatou nei, e eiaha ia mau
faahou i te %uqo tçivini ra.... Eiaha râ
taua Uamâ ra ei faatupu i ia le tino, ei aicraio aroha râ to
outou ia outou iho.
Ua mairihia teie episetole i te Parau mana no to tatou
mau tiamâ. E nehenehe ia tatuhaa ia’na i roto i na tuhaa e toru: 1. Te
( 1,1 — II, 21
te
'HLjA-:':
tiamâ
1.
;
2. Te tiimu
no
(V: 13 — VI: 18) E
te Tiamâ
(lll, 1
Aposetolo
—
V. 11 )
taioraa rii tuinu
mau
:
V
;
no
te tiamâ
; 3. Te hoturaa
13— 26.
no
Rit ^Pl
Te tama‘i i Paniorae i te fe^ma Tinito. Aitâ i
roa, i' te hi'oraa. Parau mau hoi: te haere nofi ra to
—
hau, e eita e hau vave
Tajione i mua (i te fenua
tinito)
e te haere atoa ra te nuu orurc-hau Paniora i mua; teie
râ, e mea
pac o piti. Te vahi aroha rahi râ, o te feia tama'i ore: o' ratou teie
e
pau rahi nei. I te fenua tinito, ua faaoti te nuu tinito e: ia vavahihia
te
mau patu o tei
tapea i te anapape rahi ra o A^ang-Tse i roto i to’iia
tahora;
e inaha, tahe atura taua
pape rahi ra lia roto i to hoô area fenua
papu e te
haehaa, tei reira te mau oire o te mau faaapu no te taata e rave inhi.
E ati
iti rahi to ratou : ua ninâhia to fenua i te
2'>ap® • 6 pohe rahi to te taata ti¬
nito e to te tapone atoa hoi. Uo na reira te
tinito, ei haafifiraa i te tapone;
teie ra, te pohe atoa nei te tinito i te reira, Ua
parau hia: lioê milioni tinito
tei ati i te maa ore. E mea aroha roa.
etaeta
I:lt
I'.! '
na
Oia’toa i Paniora
mau
ofa‘i
:
e
pohe rahi to te
haaparari tei faarue hia
e
te
tamarii
mau
mau
pahi
Uafaaroohia te hoê meleni i Paea; 1 metera,
menemeneraa.
i te taata tei
E
ua
horoa te Piha
faaapiu i taua meleni
Faàaim
Impeimerie Eue F. .JXJVENTIN
no
Eue
e
Papeete i
ra.
—
e
du
to te mau
vahiné i
te
reva.
pae
tenetimetera to’na
te hoê rê
(100 farane,)
Commandant Desteemau.
■
Fait partie de Vea Porotetani 1938