EPM_Vea Porotetani_193807.pdf
- extracted text
-
Te 38 0 te Matahiti
TIURÂI 1938
Hihi 7.
—
VEA P0R01 Elpa:
AITA’TU e NIU e TIA I TE TAATA’ïOA ia
HAAMAU maori ra 0 TEI HAAMAU
HIA RA, OIA HOI TE Mesia RA
0
HOO
I TE
Ch.
'4
no
lESU. — I Korinetia 3,11.
MATAHITI HOÈ: HOÊ
VERNIER,
Tiurai
TARA
TOATA
Directeur-Gérant.
-
Pro-Patria
Eita paha te mau « oro’a arearea no
te Tiurai » e faatupu rahi hia
i teie ava’e i Papeete e i
Tahiti, no te mea, ua oti a’enei i te haapaohia i te ava’e i tapae mai ai te manuâ o Jêanne
d’Arc i Papeete
nei. Teie râ, te faaroo hia nei e : e
faatupu hia te hoê tiurai rahi i
Raiatea. Eita paha te paeau rahi no te
feia, e no te mau mataeinaa
0 te haere i taua mau
arearea raa ra, e feruri i te auraa hohonu
no
te oro’a no te 14 no Tiurai. E
feruri noa ratou e e faaineine ratou
i te mau arearea raa tino : te
mau arearea raa maitatai e te
mau
arearea raa hupehupe ; e riro te
oro’a no te tiamâraa no te hui raatira farani ei oro’a faatîtî raa i te
taata e rave rahi i raro a’e i te
te mohina uaina, no te
hapaina ava-taero e te mau ohipa
hairiiri ta taua maa e
faatupu mai.
mana no
E iti te taata e haamanao
e, i te 14 no tiurai 1789, ua parari te
fare-auri ra, o Bastille, i te orure hau, e ua faatiamâ
hia te mau tîtî
tei tapea hia i roto, no to ratou
mana’o vi-ore. E mai taua mahana
mai â, te papai raa hia i nia i to
tatou reva farani tore-toru i na reo
tuiro'o e toru ra ; Tiamaraa —
Aifaitoraa —
Autaeaeraa.
E te mau hoa taio Vea
tatou fenua
hererahihia,
i te pae no te
e, e haamanao tatou,
i taua mahana ra, i to
ia Farani Nui, te fenua tei haere noa i mua
tiamaraa, e no te aifaitoraa e no te autaeaeraa. Eiaha
tatou e faaino i to’na hohoa e to’na
roo na roto i te hupehupe o to
tatou haerea.; e faahanahana râ tatou
ia’na na roto i to tatou mâ, e
,na roto atoa hoi i to tatou here tauturu ia’na.
Haamanao ia FaraniMetua, e te mau faatere hau rarahi tei amo i te mau hopoia teiaha
no te Hau, i teie tau.
E pure i te Atua ia piti mai â te faite o te
Paari no nia mai i roto ia ratou, ia riro noa to tatou Patrie
ei
hioraa
VEA
2
POROTETANI
hanahana no te mau basileia i teie tau. la riro Farani ei faaauraa
no te Parau tia mau, no te Parau mau e no te Aroha mau.
Hamana’o atoa i te feia mana farani e vai i Tahiti nei, mai te Ta-
Rahi e to’na pae, e tae noa’tu i te mau Tavana Tahiti, e to
faatere raa i teie aiâ iti no tatou,
la vitiviti tatou paatoa i te haapao i te reo no lesu, tei na ô e : E
faahoi i ta Kaisara ia Kaisara 6 ta te Atua i te Atua.
Eaha ta Kaisara ? O te ture fenua ïa, e te mau parau e te mau
faaueraa mana o te au ia haapao maitai hia e tatou, mai teie i mûri
vana
ratou pae. la paari atoa ratou i te
nei :
Te faaite raaji te parau fanau raa e te parau pohe ràa ; te haapao
i te mau haapiiraa hepetoma ; te haapao i te tiaraa faehau i te mahana e titauhia’i ;
te aufau, mai te vitiviti e te ohumu ore, i te moni
Hau,
haapao
purumu e te mau huru utua e faautuahia’i tatou e te
te
i te mau ture no te haamaitairaa i te tino, ia maitai te nunaa tahiti,
e te tahi
atu â.
E haapao atoa râ i ta te Atua. Eaha ta te Atua ? Te hinaaro la’na
e
i To’na Basileia. Eiaha râ hoi no te faataputo ia Kaisara e i te
Atua,
no
te haapao apipiti raa râ ia raua,
ia au i te reo o lesu ta
tatou e parau nei.
E Tahiti nei e! E Tahiti nei e; tuu ê
0 te ino ta te taata taero ava e huri
fetii,
e mea
i nia iho i to’na ihora
rahi ïa.
Teie te tahi ino : te
ra mau
atu i te ava.
tamarii,
e aore
faata‘ita‘i ra te taero ava i te aaii o ta’na
tuutuuraa, o ta’na faahatna raa ia ratou.
O te ma‘o tutui, o te ono araiava, o te aavere, o te ha'uratui-vaa, 0 te ma‘o huaiape, o te parate-hee-are, o te mohu ; o na
taehae no te moana, e, e ore e ore i ta’na fanau'a. E ore ato'a
te metua taero ava e oto i ta’na, o te faata'ita'i râ e o te tupa'i
ta’na.
te hahatea, o te homiti, o te puhipata, o te
huehue, o te haputu, o te torii : o na i’a taero, e pohe ai te taata
ia amu; e pohe ato'a te taata i te ava papaa, e i'a ino ïa.
O te taata tahutahu, o te taata pifao, o te taata orou : o na tae¬
hae no te fenua, e pohe ai, e paapaa maro ai te taata ; e o te taata
taero ava te taehae e tae vave ai to’na fetii i te apoo. O vai te
auea, e ora’i té taata i uru hla e te taero ava? E taata hoiria rahi
O te tiamimi, o
e
te aaria
hoai, e te rima orurupu, te taata taero ava.
E aau
VEA
POROTETANI
3
pupee to’na, e ,te aau hitirere, e te apoo faatere ino î te hau.
mau ahu, te afata, te
opahi, te vaa, te upe'a, ua riro, tei
To’na
te hoo ava. O
huahua
ua
na
na
hue,
aano
ua
tairihia; o te tatua ra, ua tapûpû hla,
valraa ; e ua motumotu ê roa na ahu ro‘i,
tapu taura haere te fetii, ua pau ana'e i te haamâ, Eua ta‘i
ta’na tamarii. E o te toe ra, o te moni ore ïa, o te veve ïa,
te fauta U ïa, o te ino ïa.
e ua
roa
O
Teie â te tahi ino : Te taparahi ra te taata taero ava ia’na iho.
No te riri hio-roa-ore e inu ai te tahi paeau 1 te ava, e ia taero,
hapa'i te faatere raa o te pahi, ù ihora i te toâ, parari atura,
manu te ivi o te hooa pahi i te atire. O to’na Iho tino ta
tfr taero ava e taparahi, e, e taparahi ato’a ia vetahi ê i te hopea ra, e piri to’na arapoa i te taura i te tari raa ra. E topa te
tahi i raro i te vai, e unuhi aéra. E taata rahi aenei tei faautuahia i te pohe, i te hara ta te taero ava e faatupu.
e
e uà
I to Tahiti
rnauraa
i te Evanelia nei, ua vavahi hia te mau
pani ofa'i, e ore atura te taero ava ; no te mau pahi maoa tahora,
e na te mau raatira i imi i le puaa, e i te mori, i faauta mai i
te ava, i taero faahou ai Tahiti, e, i mano tini ai te taata i unuhi
roa ino i te ava. E ai (amu) te puô nei, e te oovi i te îo taata;
e ai ato'a te ava i te opu vairaa maa o te taata nei, e, e pohe
âtü. Eahu te toto i te ava, e, ahu te roro, e, e pohe ïa feia. Eiaha
é tao e, na te ava e faaetaeta i te tino. E haavare roa ïa parau.
haapohe nei te taata taero ava i to’na
tino papaa anae nei ta te ava e taparahi, o
te varua taata ato'a. Na te ava e faaturi i te taria, e faaiita i te
Teie â hoi te tahi : te
iho
varua.
E
ere
te
haapoiri i te manao. E nahea e ô ai te reo o te aroha, te
te evanelia i tei reira ra taata? E ore te parau a te Fatu
ra, a lesu e puta’tu i roto, tei rapae te n\anao, e te î ra tevaha
i te faaino ia lehova e i ta’na ra faaueraa. E ore te ava nei e
faarahi i te Varua pure, e ore hoi e faatupu i te tatarahapa.
E ore te feia e taero i te ava e imi i te Atua e i te ora mure ore.
aau, e
reo
no
hamani ino rahi ïa; e mea faaroo taiata
aroha ore. Te
auahi pohe ore te hopea o te taata taero ava ; e auahi i tutuihia
e te riri parautia a lehova ra, ei taaviriviri raa, ei autâraa, ei
mamaeraa, e ei tahooraa na te feia aau etaeta, eatau, e a tau
a hiti noa’tu. E to Tahiti nei e, a haamanao e a imi i te ravea e
ore roa’tu al ta oe na ava. Eiaha e manao e: no te aroha i faauTe
rahi
ava taero
roa
ra,
e mea
ïa; e mea tuputupua faufaa ïa, e mea
tuahia mai ai te ava.
4
VEA
P 0 R 0 T ETANÎ
Irili hia no roto mai i le
i Tahiti nei
e
i Moorea
«
Titeamata na te
e vau
ato‘a
Ha
>),
mau
taero
ava
puta papaihia e
J.M. OLomoni, Mat. 18i9.
Irava parau no te tere
perelina;
Mataio VIII: 14-15.
E rave ràhi te ohipa ta lesu i rave i taua mahana ra, i roto i te
oire ra i Kaperenaumi. Teie te tahi ohipa : ua faaora lesu i te tamaiti
te raatira hanere (ir. 13). Teie te tahi ohipa; ua faaora oia i te
feia demoni e te feia pohe i te ma ‘i, tei hopoihia mai ia’na ra ( ir. 16 )..
diho râ tatou i te rahiraa o te parau ; a hi‘o na tatou i te ohipa
lesu i rave i roto i te fare no te metua hoovai vahiné o Simona
Petero. I roto i te hoê piha o taua fare ra, te vai pohe noa ra taua
vahiné ra. Ua pohe i te ahu. Eaha lesu i hi‘o ai i taua vahiné ra ? o
te parau matamua ïa ta tatou e faataa nei.
1.
I.
-
O
SIMONÂ ?
EAHA lESU I HUO AI I TE METUA VAHINE
Teié îa, no' te mea ua faaite maira te
ma ‘i ra.
mau pipi ia lesu i taua
'
(A hi‘o: Mareko 1. 30). Ahiri aita Simona mâ i faaite ia lesu i
eita ïa taua vahiné ra e ora
ia lesu. Ua hi‘o lesu i taua vahiné ra, no te faaroo e te tiaturi o
ta’na mau pipi ia’na ra. E haamana'o tatou i taua vahi matamua ra,
ia tupu te ma‘i no te hoê fetii no tatou nei ; e faaite tatou ia lesu i
taua ma‘i ra, i reira ra.
taua vahiné ma‘i ra, aita lesu i hi‘o ia’na,
IL
-
EAHA NA TUMU E PITI I ORA’I TAUA VAHINE
RA, IA lESU ?
1, Teie te tumu matamua: no te mea ua faaiiai'a te rima mana o
lesu i taua rima paruparu ra. Aita’nei te mana atoa i te rai e i te
nei, i pûpûhia e te Metua i te rima o lesu ? (Mataio 28: 18.). O
ao
te tumu matamua ïa i ora’i taua vahiné ra.
2. Teie te piti, no te mea ua tiaturi te rima paruparu o taua vahiné
ra,
o te
i te rima puai o lesu, o tei faatia aéra ia’na i nia (Mareko 1. 31)
piti la o te tumu i ora’i te metua hoovai vahiné o Petero ia lesu.
III.
-
EAHA TE TAPA‘O NEHENEHE ROA NO TE
ORA O TAUA VAHINE RA.
IITeie taua tapa’o ra : ua tavini oia ia lesu e te mau pipi i rèira ra.
Mai tei faaitehia i te vahi hopea o te irava 15 nei : « tia a'era oia i
nia e raverave atura i te maa na ratou ». la rire teie nei vahiné ei
VEA
POROTETANI
5
hi'oraa na tatou atoa. la
faaorahia tatou e
ma‘i, eiaha tatou e parahi noa'; eiaha tatou lesu, e tera ma‘i, e tera
e faatau. A tia râ tatou
i nia, e haere tatou e
tavini e te haapurupuru i te Fatu
here, tei
faaora ia tatou.
P.
Te hoê
mau
faaauraa no te Ekalesia.
[ Mai te 13 tae noa’tu i te 30 no Titema 1938
nei, e tupu i Madras
(Initia) te hoe mau putuputuraa rarahi no te mau Sotaiete
rau
i roto i teie
nei
ao
taatoa.
Faatupuraa Pa-
Ahiri aita teie tama'i Tinito
Tapone, ua
putuputu ïa taua Apooraa taaê i
Hangcheou (Tinito). tnaha, ua hapono
mau
te
orometua maohi no te fenua iti
n.o Lifou (falata i
parau aroharaa i te Tomite faatere i tana
Apooraa
aroharaa ra, e mau faaauraa ïa no te
Ekalesia no
lesu.
*
I.
E
—
Faaauraa hoê.
rave
—
raratoni,) te hoê
Rahi
ra.
Taua parau
] '
*
E au te Ekalesia i te hoe himene
amai
rahi te tuhaa i roto i te hoê
himene
(chœur)
(maru, maru-teitei, maru-
haehaa, maru-vahine) e rave rahi atoa te feia himene. Teie râ na
piti,
e navenave
ravea e
ai te
himene, maori ra : ia roaa maitai i te taatoa o te
feia himene, te nota
haamatama, oia hoi te teitei o te himene; o te tumu
ïa o te himene. Teie te
piti: ia au maitai te haereraa o te himene: ei
haereraa hoê: ei reira e au maitai ai te
amuiraa o te himene. la au maite
te feia himene ratou ratou
iho, e au atoa hia te otoraa, e e oaoa paatoa
te feia e faaroo mai.
Hariraa-. Te nota haamataraa, oia hoi te teitei
o
te himene:
o
te Va-
rua-Maitai ïa; ia faaau maitai te Ekalesia
taatoa, e ia rave i te ohipa ia au
i te
o te Varua-Maitai. E
tia i te hoê mau taata e rave rahi
roa, no
fenua ê mai, ia amui i te vahi
hoê, i roto i te mana'o hoê, e te
ora hoê, e ia
ohipa i te ohipa hoê no te maitai. la tia mau â i ta outou
Apooraa Rahi ia faaroo i te hoê himene faahiahia rahi.
II.
Faauraa piti.
E au te Ekalesia i te hoê twmu haari.
E tumu raau te vai
nei, i to matou mau pae fenua motu nei, o tei au
roa te..huru i te
Ekalesia: o te tumu haari ïa. To’na fenua au
te
uru
mau
—
—
maitai, e
tupu hatumatuma'i oia, ua taa noa ïa : o te fenua tei anoi hià te
repo i
te one. O lesu te
repo fenua o tei au i te Ekalesia.
E raau parau rahi te tumu
Eita te tumu haari
faaapu mai te hitu e
haari, oia’toa te Ekalesia.
hotu vave; e tupuraa marirau to’na. E tiaf te taata
tae noa’tu i te ahuru
matahiti, a hotu ai te tumu
e
haari ; teie râ, ua haamata ana‘e oia i te
hotu, eita e faaea faahou.
E mea faufaa ana‘e te mau
mea’toa, i roto i te tumu haari. Ua riro te
aa, ei raau ma‘i; e paohia te tumu ei vairaa
pape-ûa; e to’na pape, e mea au
rahi ia inu. E iiehenehe rioa ia tarai i te
tumu haari, ei iri raau, ei ra‘o
VEA
6
POROTETANl
fare; e to’na niau hoi, e roaa noa ïa te pute, e te peue, e te purumu, e
te ete, e te haapee; e tapoihia te fare i te reira. ..
I te tie-oroe ra, e roaa ïa te purumu repo, e te purumu parai-puâ. E
te puhâ i te opaa, e noaa te arahu i te apu-haari, e te mau huru punutaipu atoa, e te vairaa tihota. 1 te puru haari, e hamanihia ïa te nape, e
te mau maru roi. I te mââ râ, e faaamuhia ïa te moa, e te pua'a; e anoihia te faarara i te mau huru maa-tunu, e i te miti haari hoi. E mea au rahi
roaa
puô haari ei salade. E te' haapa'o nei matou i te pape haari, ei mono
Euphari, ei haamana'oraa i te toto no te Fatu ra, no
te
I te uaina i te oroa
lesu-Mesia.
E mea maere mau te
hoê!
—
rahi
roa
cita
e
rahi o te mau faufaa o te roaa mai i te tumu raau
mai, mai roto mai ia’na, te mau mea rarahi e te mau mea rii,
tia ia parau.
III. — E aa te Ekalesia i te
la
haamauhia oia i roto i te Mesia, e tupu
Oia’toa i te Ekalesia. la
vaere
vahie e t>au ai te mau raau rarahi.
tanina tatou-i te mau raau rarahi, i te
pohe ai te hoê raau rahi i te auahi, ei vahie rahi o
tatou i te hoê faaapu, e
auahi. Te ravea ïa e
te haapuehia e
ati noa a‘e i taua raau ra. O te Varua-maitai te ahi, te auahi
ai; tatou, te feia Ekalesia, o te vahie ïa. Tei to tatou amui maiteraa, e tei to tatou au maitairaa, e ama’i te auahi, e e roaa mai ai te mana
ecpau ai te ino rahi e vai nei i raro nei; te hinaaro-tama'i, te mârô,
te imi i te faufaa o teie nei ao (te ario e te auro), te mau hinaaro tia
e
pau
ore
o
te tino nei.
.
.
IV. — O te Ekalesia te paruru no
te mau tamarii o te vai-paariraa.
to matou mau fenua rii motu. I roto i te mau utuafare
tuahine e rave rahi, te faatura nei e te'
here rahi nei te mau matahiapo i te teina iti hopea, no te mea; o oia te
E peu teie i roto i
tei reira te mau taeae e te mau
ô te
tamaiti hopea, te tamaiti no te paariraa. Te tiaturi nei ratou e; ua
mana‘o e te varua no to ratou metua i roto ia’na. Ahiri ratou e hamàni
mana'o ïa ratou e : ua hamani ino ïa ratou i to ratou metua
râ ratou e ia here ia’na, ua faahanahana ïa e ua here
atoa i to ratou metua tane. E tau te hoê haamaitairaa taaê i nia i te feia
o tei faatura e o tei here i te tamaiti no te vai-paariraa. E ua tau atoa
te hoê faaino taaê i nia i te feia o tei ore i na reira.
ino ia’na, e
tane. la faahanahana
tei roto
vai-pâarifaa: o te feia paruparu ïa, e
Te mana'o nei matou e; e utuafare, te Ekalesia no lesu-Mesia; e
i taua utuafare ra te mau tamarii no te
maramarama no lesu-Mesia,^
taua feia rii ra, fa to tatou
metua i te ao ra e here-rahi-taaê nei. la here atoa e ia faatura roa tatou
i te mau tamarii no te vai paariraa e vai nei i roto i te Utuafare, oia hoi^
i roto i te Ekalesia, e maitai ai,
pouri, tei ore â i haamaramaramahia e te
oia’toa te feia veve e te feia ma‘i. O ratou,
te
VEA
7
POROTETANI
Te tavana Fiti e te raatira pahi papaa
Marite, i mutaa iho, te hoê tamaiti maramarama
ite; e tamaiti mana'o hauti râ e te taiata. üa faaô to’na tau
Te vai ra i
e
te
No to’na aravihi, e no to'na
lioi, roaa maira ia’na te toro‘a raatira pahi
metua ia’na i roto i te nuu moana.
tauturu aloa raa tiia
tama‘i.
Fano a‘era oia i te mau fenua
e ua
motu no te moana Patifita nei;
t reira to’na îarii maitairaahia e te hoê tavana
tapae i Fiti.
inaohi. Hoê mahana taatoa to’na faaearaa ei manihini na taua
tavana ra. Aue ia mahana maitai e te oaoa e ! Teie râ, i te taime
i ineine ai te raatira no te reva, ua ani maira to’na hoa tavana
iâ’na ia faaoti oia i te hoê pure i te Atua, e ani ia’na ia haamaitaihia to’na utuafare.
Aue ïa aniraa fiti
i, mâtau i te pure.
rahi, no teie taurearea papaa, o tei ore roa'
No reira, i tehi'oraa te tavana Fiti i te he-
pohepo rahi no taua tamaiti raatira nei, na’na ihora
paieti rahi
i pure: e
tei faa-
pure maramarama rahi, e te fiti ore, e te
o
aueue i te aau no taua papaa iti ra, e puta roa aéra. Mai
taua
to’na hinaaroraa i te taui i ta’na haapaoraa, mai
te hiaai i te hoê oraraa api. E oia mau iho à: aita i maoro,
pûpû alura oia i to’na aau i te Atua : E mûri aéra, ua tomo oia
i Toto i te aua orometua, e ua tonohia oia, i te matahiti 1859,
ei orometua a‘o i Aferita.
E te mau tavana faaroo no Tahiti ma e, a faaitoito! E rave
rahi te mau manihini papaa ta outoù e farii atoa nei, i tera tau
e i tera tau! la anaana to outou maramarama i to ratou aro.
Peneia'e o te ô atoa te maramarama ora i roto i to ratou aau i
to’na’tu mahana; o te Atua tei ite.
mahana mau ra,
Haapiiraa Bibilia
Te mau Episefole no te faufaa ^pi.
(A hi‘o i te mau Ve‘a i mairi a'enei)
E 21 to ratou rahiraa. üa haponohia’tu taua mau episetole ra e te hoê
aposetole, e aore ra e te hoê mau rave ohipa amui no te mau aposetolo,
i te hoê mau Ekalesia, e aore ra i te hoê mau Ekalesia amui, e aore ra i te
mau
hoê mau taàta noa.
ia tatou i te huru o to te feia
i te mau haapiiraa
no, te Mesia. E mau episetole poto roa te vetahi, atira noa tu râ, e mau parau
faufaa rahi roa; no te mea, na ratou e haapii ia tatou i te huru o to te ao
Na taua mau episetole e faaite maramarama
cheresitiano matamua roa fariîraa e to ratou haa23a^oraa
VEA
K; '
tauiraahia e te mana o
te
■.
tatou
POROTETANI
Evanelia, i te mau tau
matamua.
—
Ua ite lioi
Episetole i to Roma e i to Galatia i faatupu i te Ihforomatio
O'a hoi teie tauiraa rahi o te faaroo tei
tupu i Europa i te 6 no te tenetere, i
te tau
e: na na
no
Lutero e
no
Kalavino.
No roto i teie mau episetole e 21 nei, 13 ta'Paulo. Teie
râ, i roto i ta tatou
nei Bibilia, ua faanahohia ratou ia au i te huru o to'
ratou roa raa, eiaba
ia au i te matahiti i papaihia’i. I roto i teie mau
parau )-ii omuaraa, e imi
tatou i teie mau Episetole, ia au i te tau,
2.—
E faataa tatou i
iimpai liia’i.
teienei, e inaha pupu episetole :
PÜPU HOE. NA EPISETOLE I TO
TESALONIA, Ua papai hia e
Paulo, i te piti o to’na tere faatupuraa Evanelia, Te parau rahi ta’na e feruri nei i
te
reira, o te parau no TO lESU HOIR A A MAI, e aore ra no te tiai
feia chresitiano. Ua haapotohia ïa parau i roto i te Tetalonia I ; 9 e te
10,
i te na ô raa e : O ratou tei
faaite- ia matou i.. to outou fariiraa mai i te Alua,
0
mai te mau idolo maira, e haamorîi te Alua mau e te Atua
ora
ra, e ia tiai
mai i ta’na Tamniti no te rai mai, o ta’na i
faatia mai te pohe maira, oia hoi
lesu, 0 tei faaora ia tatou i te pohe a mûri nei.
o
Ua haapoto atoa hia i roto i te I Tes. 5: 8; Taio atoa I Tes.
5: 12-28 e te
II Tes. 3:10 o tei laariro i te ohipa ei faaueraa mana.
PUPU PITI. E maha ïa episetole ; to Galatia, to
Roma, I, II Korinetia:
papai anae hia ratou e Paulo i te toru o to’na tere Evanelia : e te feruri ■
nei oia i reira i te parau rahi no te ORA.
1. — Ua haapotohia te'Epitetole i to GALATIA i roto i
te
ua
,
pene V, irava
1 e te 13 : E' tena na, e tapea tamau iitaiie na i te
Uamâ ta te Alesici i
faatianià mai ia tatou nei, e eiaha ia mau
faahou i te %uqo tçivini ra.... Eiaha râ
taua Uamâ ra ei faatupu i ia le tino, ei aicraio aroha râ to
outou ia outou iho.
Ua mairihia teie episetole i te Parau mana no to tatou
mau tiamâ. E nehenehe ia tatuhaa ia’na i roto i na tuhaa e toru: 1. Te
Aposetolo no te tiamâ
( 1,1 — II, 21 ; 2. Te tiimu no te Tiamâ (lll, 1 — V. 11
te tiamâ (V:
'HLjA-:':
1.
I:lt
I'.! '
13 — VI: 18) E mau taioraa rii tuinu : V ;
) ; 3. Te hoturaa no
13— 26.
Rit ^Pl
Te tama‘i i Paniorae i te fe^ma Tinito. Aitâ i
hau, e eita e hau vave
roa, i' te hi'oraa. Parau mau hoi: te haere nofi ra to
Tajione i mua (i te fenua
tinito) e te haere atoa ra te nuu orurc-hau Paniora i mua; teie râ, e mea
etaeta na pac o
piti. Te vahi aroha rahi râ, o te feia tama'i ore: o' ratou teie
e
pau rahi nei. I te fenua tinito, ua faaoti te nuu tinito e: ia vavahihia
te
mau patu o tei
tapea i te anapape rahi ra o A^ang-Tse i roto i to’iia
tahora;
e inaha, tahe atura taua
pape rahi ra lia roto i to hoô area fenua
papu e te
haehaa, tei reira te mau oire o te mau faaapu no te taata e rave inhi.
E ati
iti rahi to ratou : ua ninâhia to fenua i te
2'>ap® • 6 pohe rahi to te taata ti¬
nito e to te tapone atoa hoi. Uo na reira te
tinito, ei haafifiraa i te tapone;
teie ra, te pohe atoa nei te tinito i te reira, Ua
parau hia: lioê milioni tinito
tei ati i te maa ore. E mea aroha roa.
Oia’toa i Paniora : e pohe rahi to te mau tamarii e to te
mau vahiné i te
mau ofa‘i
haaparari tei faarue hia e te mau
—
pahi reva.
Uafaaroohia te hoê meleni i Paea; 1 metera,
menemeneraa.
E ua horoa te Piha Faàaim no
i te taata tei faaapiu i taua
meleni ra.
Impeimerie Eue F. .JXJVENTIN
—
e
pae tenetimetera to’na
Papeete i te hoê rê (100 farane,)
Eue du Commandant Desteemau.
Fait partie de Vea Porotetani 1938