EPM_Vea Porotetani_193803.pdf
- Texte
-
te 38
0
AITA'TÜ
MATI 1938
te Matahiti
E NIU E TIA I TE
HIA RA,
TAATA’TOA
—
I Korinetia 3,11.
HOO I TE MATAHITI HOE: HOE TAEA
Ch. VERNIER,
A
aro
oiifou: ia
\tamarii, e ta outou
ora
Hihi 4.
IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
Mesia RA O Iesu.
OIA HOI TE
-
TOATA
Directeur-Gérant.
to outou
mau
taeae, e ta outou mau
mau tamahine, e ta outou mau vahiné,
le to outou mau tare.
Neh. IV. 14
v.
h.
Te iia o nei te hoê parau papaa “ Tamarii naînai ra, tapîtapiraà
inainai la; tamarii rarahi ra, tapitapiraa rarahi. la”. Parau mau
I roa
teie.
E ohipa rahi ta te feia metua i te vai apiraa o ta ratou mau tamarii,
|i te imiraa i to ratou
ora
i te pae tino e i te pae varua. E oaoa rahi
irâ to ratou ia ite i temanuiaraa o ta ratou mau imiraa ravea: e taîraarii tino itoito, e te ma‘i ore, e te upoo maramarama, e te ohie i te
jhaapiiraa, e te haapaoraa maitai i te utua-fare, e te mata'u hoi i te
lAtua.
Te ahoaho râ no te hoê metua tane
îi te hi'oraa, araua’e rii iho, i ta
itino, i te pae varua) i te tupuraa
hpê metua vahiné paieti
tamarii maitatai (ite pae
i te paariraa, i rotopu i te mau peu
e no
te
raua mau
e
|taero e te faatupu pohe e pue noa ra, e ati noa a‘e ia ratou, iroto i teie
lei
ao.
I roto i te utua-fare, te itoito nei te feia metua i te horoa i te haa-
|i)iiraa maitai ei paruru i ta ratou mau tamarii i te mârei a te enemi,
Jte tamata nei ratou i te faatumu i te ture o te Atua i roto i to ratou aau,
lai te ite
e :
eita pahà te diabolo e ô i roto i te aau tei tiaturi
e
tei
fpnata'u i te Atua. Teie râ, te ite atoanei te feia metua e: ia ore noa
itu te ino i rotoi te utua-fare, te tiaHneioia i ta ratou mau tamarii
M nia i te purumu.
Tei reira te liona uuru, i te imiraa i te tamarii e pau ia’na.
Te tamoemoe noa ra te mau taehae, i te mau aroa, e te mau poro
|i)urumu. E te feia metua
e, e
nahea oütou ?
Teie : a aro outou, ia ora ta outou mau tamarii.
Eiaha e aro noa i te enemi i roto i te fare, i rapae râ, i te mau vahi
bi reira to’na hohoa e ta'na ohipa. Mai teaha te huru o teie aroraa ?
Teie ïa : a tomo i roto i te mau amuiraa no te feia tei opua atoa i te
tamai i taua mau enemi ra ; a amui i ta ratou ohipa;
VKA
2
P;OROTETANI
a tomo i roto i te mau Sotaiete haapae;
mai i te mau tîtî rio te a va, i taua taie te
ra, ia faatiamâhia ratou; a aro i te mau peu faufau, e te taiata, e te
paieti ore, e te hairiiri rahi e tupu noa nei i mua te aro o ta tatou
A tomo i roto i te
a aro
mau
Ekalesia ;
i te inuraa ava ; a ume
tamarii.
horo i te feia mana, a horo i te auvaha ture, a
la ore tatou ia aro i te ino, e ati rahi mau ta
A horo i te ture, a
horo i te Tavana Rahi.
to tatou mau
tamarii.
Ta tatou mau
piri
Tenuare 1938, ua tuuhia hoê ahuru ma piti
ia tia i te Fatu, i te ava'e i mua nei. Ua huru
faito e piti-ahuru pahonoraa tei tae mai i te rima o te faatere
O te Vea, e tae roa mai i teie nei. E te faaroohia nei e: e rave
rahi te mau hoa no te Vea teie e irai nei i taua mau piri ra ;
aitâ i hope te imiraa; e tae mai râ ta ratou mau pahonoraa i te
tau mau ra. Faaitoito i te pahono mai! Hoê ava'e toe. E mea
faalîiahia te mau pahonoraa.no te tahi pae; eiaha râ mai te mea
I roto i te Vea no
piri,
0
te faaitehia,
pahonoraa atoa.
Teie hoi te tumu no teie nei mau piri: ei faaitoitoraa ia tatou
î te taio e te imi i te mau Parau i Papaihia. E mea varavara te
feia tei na reira! E inaha, e parau faufaa rahi teie, i na ô ai te
papai Salamo e: Ua liaapulu vau i ia oe parau i roto i tau aau,
ua
ia
tano roa
ore au
ino te
mau
ia hara ia oe na.
O vai to
lehova?
Exodo 32: 26.
tahito ra, e rave rahi te taata,
i roto i te utuafare o Iseraela, tei faatura noa i te Atua i te utu, tei atea
ê râ to ratou aau ia’na, tei te mau atua êê ïa. — Oia atoa i te anotau hopea nei, e rave rahi te taata tei faaroo i te fatu too-piti. E ere anei i te
parau mau? — E Arapoanui e, aita anei oe e faaroo ia lehova e ia Mamona?
Arapoanui — E, ua na reira vau, mai fo‘u apiraa mai â e tae noa a‘e
nei, i teie nei mahana.
Te orometaa.
Orometua,
Arapoanui.
—
—
—
E homa e, i te anotau
O vai te fatu matamua ta oe e
i te
nana ra,
i te tino maitai e te etaeta
No reira, te faatura nei au ia’na, e
tei tuuhia i nia iho ia‘u i rotopu
O lehova ïa, tei horoa mai
ei tapao no to’na hamani maitai ia‘u.
ua farii atu vau i te hoê toroa maitai
taviui nei?
Orometua.
—
3
POROTETANI
VEA
Aita anei oe i taupupu rii i te rave maitai i taua toroa
ra?
ArapoanuL — Ua taupupu roa vau! la poroi mai te orometua ia'u i
haapiiraa evanelia e te tauturu haereraa i te feia no rapaeau e te feia
tei roohia e te ati, aita roa vau i itoito i taua huru tuhaa ohipa ra.
Orometua.
E mai te mea ra e, e tomoraa fare, e aore ïa e faaipoiporaa, tei tupu i roto i to oe pupu, aita anei oe i itoito i reira?
te
—
Ua itoito roa ïa vau. Ua ore te taupupu e te paruparu i
ohipa mauruuru rahi ra, e te titau
haere iiei i te taata to roto e to rapae, te tane, te vahiné e tae noa'tu i te
mau tamarii ia haere paatoa mai i taua oroa ra, ia amu e ia inu hoi, e ia
rearea maite, e ia rahi noa’tu â, mai tei papaihia i te Isaia 56: 12.
ArapoanuL
—
reira. Ua î to‘u aau i te oaoaraa i taua
Orometua.
—
Eaha
i tavini paruparu ai i te mau
oe
ohipa i te pae o
ohipa i te pae o te tino nei, te tauturu nei oe
puai rahi e te itoito roa?
te Evanelia? Area te mau
i te reira mai te
ArapoanuL
niraa i te
e
Teie te tumu i na reira’i au. E mea paruparu tou tavivarua, no te mea, aita to‘u aau i oaoa mau i te Mesia
—
mau
ohipa
i ta’na Evanelia.
Orometua.
—
Tei ia vai
ra
to aau?
ArapoanuL — To‘u aau, tei te fatu ïa tei tavinihia e te tahi paeau o te
Philipi « O te opu » to’na io‘a, o te opu hoi te àtua tei herehia
au, tei ia’na to‘u mana'o atoa e to‘u hinaaro atoa.
Ekalesia
e
Haere atoa mai na, e Fareute tane! Eaha oe
pureraa? Eaha hoi oe i faaruê ai i te ohipa himene
fare pureraa?
‘Orometua.
—
Atira ïa parau.
i faatau ai i te mau
i roto i te
Fareute.
—
Ua peapea
fare.
anei ia himene faahou te taata paari.
rii hoi au i te tamarii e te mau ohipa rii i te
ohipa himene, e mea au
tino, e ua ore te reo.
Orometua.
la faaroo to pue taria i te tariparau, ua peapea’toa anei oe i
tamarii i reira, e ua faatau atoa anei i te haere i roto i te mau amuiraa
Area râ, te
Ua huru paruparu te
—
te
himene arearea?.
Fareute.
—
Aita hoi. la faaroo vau i te tariparau, aore au
i
paruparu
faa¬
hou, i reira; aita vau i parau faahou e: «e taata paari au e ua ore to‘u reo».
Te ouâuâ noa ra te poupou e te oaoa i roto i to‘u aau i reira. Te faanehenehe oioi ra vau i te mau tamarii atoa i reira ra, e tae noa’tu i te mau
aiû rii e te rû nei au i te vahi himeneraa, na mûri i te tariparau, e te horo
i te mau taurearea, e te amui nei hoi au i ta ratou mau
ohipa, mai te ata noa raa, mai te raau taratara e patapata i raro a‘e i te
pani ra.
Ramepa api, Pomaret.
{Te vai atu ra)
nei
au
i rotopu
VEA
4
POROTETANI
Faatoroâraa Orometua
Atua, i te mea e, te aroha noa nei Oia i ta’na
nei â te Varua-Maitai i te hoê mau taata apî i teie
mau tau hopea nei, e te faataa nei ia ratou no te toro'a liai i ta’na nânâ.
O ta matou ïa e feruri ra, ma te oaoa, i te pô mahana toru, i te 13 no
fepuare i mairi aenei, i te tare pure, i Paofai. I taua pô ra, te tuuhia ra
te toro'a mo‘a i nia i na pipi too-toru tei oti to ratou tau i roto i te aua,
oia hoi: o Tetuanui a Ahupu, o Teunu a Maurirere, e o Hauarii a Mahinepeu. — Ua manuia ana‘e ratou i roto i te mau hi'opoaraa no te A. R.
E haamaitai tatou i te
Ekalesia. Te parau noa
e no
te Tomite Tamau.
hanahana rahi ra, i taua pô faatahinuraa orometua nei. Ua api roa te fare-pureraa, Tei reira na Peretiteni
e mahà, e na orometua tahiti hoê ahuru, i te haatiraa i to ratou mau taeae
api. Na te Peretiteni no te Tuhaa II, te aoraa ( Amosa VII ; 14-15) e na te
Peretiteni no te A. R. te mau uiraa, e na te Peretiteni no te Tuhaa IV, te
pure tahinuraa. Tei reira’toa te paroita Pirae e ta’na himene nehenehe mau.
Ua parauparau atoa na orometua api : na Tetuanui i aroha i te mau Pere¬
titeni e te mau orometua ; na Hauarii, te paroita-metua i Papeete, e na
Teunu i aroha i te aua pipi. Ua faaite ratou too-toru i to ratou oto i te
taaeraa i te mau metua, e te mau taeae here, tei matarohia e te aau, i na
matahiti e toru; ua faaite atoa râ ratou i to ratou oaoa haamaitai i te Atua,
i te mea uà ti'a i te Atua i te maiti i te feia haehaa ei poro i ta’na EvaneliaE taata rahi roa
ora
tei farerei i taua oro‘a
i te ao,. nei.
11 no fepuare, ua afai te Peretiteni no te A. R. mai
pee-hia e na peretiteni no te Tuhaa IV, ia Tetuanui a Ahupu mâ i Papetoai (Moorea) ia haamauhia ei orometua faatere i taua paroita otare ra.
E tere nehenehe rahi e te hau. E anaanatae rahi to te paroita no Papetoai,
i tefariiraai ta ratou orometua api. E piti tapao papu tei ite-hia note reira:
te fare orometua tei tâtâi nehenehe roa-hia e o tei pupuhia i to tatou hoa,
tae noa’tu i to te tere fariiraahia i te pae tino i taua mahana ra, I te ahiahi,
i te hora 5, te faatupuraahia te oroa haamauraa, i te aro o te Paroita, i
I te faraide, i te
te
Papetoai. Na M. Charpier te aoraa, e na
te io‘a no te A. R. Na Tapao, orome¬
tau otareraa i farii nehenehe roa, na roto
i te io‘a o te Paroita, e na Tetuanui a Ahupu, te pae hopea, i te faaiteraa i to’na oaoa i ta’na paroita here rahi-hia.
I te Sapati iho 15 no Fepuare, to Teunu haamauraahia i Fàaa, E tere
nehenehe roa atoa e te hau. Ua avatea, i tae atu ai na Peretiteni e maha
atoa, ei pahonoraa i te aniraa a to Faaa. I mûri a‘e i te tamaaraa, te faatereraahia te pureraa e te oro‘a haamauraa i tç aro po te paroita taatoa,
j roto i Betela, te fare pureraa,
roto i te fare pure orapa vau
no
Verenie te haamauraa,, na roto i
tua faatere i Papetoai, i teie mau
VEA
POROTETANI
Na Verenie Peretiteni te aoraa, e na’na’toa te baamauraa ia Teunu.
oaoa i te hi'oraa ia Teunu mâ: inaha hoi, no Faaa
faaite oia i to’na
5
Ua
iho
raua, e mootua o Teunu v. no Haapou'a, te orometua tuiroo no Faaa; e
e hina hoi oia no Maheanuu a Ma‘i te tavana mana, e te paieti no Faaa,
i te anotau no Pômare IV e no Pômare V.
Ua farii o Paea, auvaha no te paroita, i te mau parau a te P"‘; ua
parauparau atoa o Rafea, orometua faatere ia Faaa, i te tau o to’na vaiotareraa; e na Teunu, orometua te pae hopea.
I mûri a‘e i te oro'a bapetitoraa, ua faatere
Charpier i te oro'a Euphari, Tei reira’toa te àua pipi orometua, e te tahi mau manihini no Papeete.
la Hauarii râ, ua faaoti te Tomite Tamau e: ei Afaahiti oia e haamauhia’i, ei orometua faatere, i te 25 no Me, ia ineine taua paroita iti ra, no
i
mua roa
ra,
te farii ia’na. E itoito rahi râ hoi to ratou e te oaoa i te faaineineraa i te
tia'iraa.
E teie nêi,
ia vai tamau â te mana no te Varua o te Atua i nia iho i to
i nia i to ratou toro'a, ta ratou mau ohipa,
riro ratou ei vaha itoito no te Fâtu, ei tiai
imiraa i te mau mamoe moê, e te aratàiraa
tatou tau pue orometua api,
e ta ratou mau paroita; e ia
mata-ara i nia i te patu, i te
ia ratou i te pae avae no
Te
lesu.
Episetole toru
a
loane.
(Haapi1paa.Bïbil1a)
3. O Deméferio. Ua farerei a'nei tatou i te parau peapea no
Dioterephe, te taeae faatupu-amahamaha i roto i te Ekalesia, e o
ta loane e a‘o puai nei, na roto i teie nei episetole. I teie nei râ,
e parau mahanahana teie e te faatupu oaoa, ta loane e tuu nei,
i te pae hopea o ta’na episetole iti nei, maori râ te parau no
Demeterio. Aita tatou i ite maitai, o vai teie taeae, e to’na faaearaa tumu. E riro e, e ratere haapii-evanelia teie, tei tapae-poto
noa
rotopu i te amuiraa no Gaio. Teie râ ta tatou e ite nei
i
teie taeae paieti
teiraa ia’na. Na vai
e
matau ia’na. Hoê â
o
te taata faaroo
no
hohonurahi maori râ, to loane haamaitai faatei-
mau.
haamaitai nei ia’na? I.nate “taata’toa ”o tei
ratou arueraa ia’na. Area hoi o te huru fa no
Eita oia e imi i te mau arueraa a te taata,
ia maevahia oia. e au râ ia’na ia rave i te mau ohipa e tupu
ai to’na roo maitai. Ei faaauraa to’na i‘oa no tehaavare ore, e no
e
te aroha mau, e no te
Paulo
feia i
atoa
îsap
e
faaau nei
no
viivii
ore e
te orometua
maitai ai. No’na’toa te
:
Ei
roo
reo ta
maitai hoi to’na i te
rapae au ra e tia‘i. ( I. Tim. 3-4 v. m. ). 2. Na teparau mau
hoi, oia hoi na te parau mau tei ite noa-hia i roto i ta’na
Jiuefea’toa ra. Q tei bi'o ia Demeterio ra, uai)i‘Q ia: i te imrt?
VEA
6
POROTETANI
te puai o to’na mana faaapiraa i te aau
taata. Te mea e au-hia'i te Ekalesia no lesu, o te hanahana ïa e
te moa o te feia faaroo. 3. Nate aposelolo iho. Na loane iho, te pipi
herehia no lesu, o tei parau e: o vau te parau mau (loa. 14. 6).
O loane atoa teie e haamaüai nei ia Demeterio. E ere atura
to’na arueraa i te mea mâmâ. Ore noa’tu tatou I te ite e; o vai
mau 0 Demeterio, e taata taaê roa
râ oia, i arue roa-hia’i oia
mau
e
no
te paraumau, e
loane iho.
episetole iho, to tatou
parautia no lesu, i te
anotau matamua no te Ekalesia. Eaha te hoê mau huru no taua
aposetolo, ta te episetole e faataa nei? 1. Te liaehaa. Te faaau nei
oia i to’na toro'a, irava hoê, maori ra : te percsihulëro, oia hoi te
matahiapo, te ite tahito, te ruau. 2. te aau arolia. A hi‘o na i te
rahi o to’na hereraa ia Gaio, to’na tamaiti i te faaroo, e i te mau
ratere evanelia tei tonohia’tu, e te mau tau‘a hoi ta’na e papai
nei: E aroha’tu oc i te-mau tau‘a na, ma te faahiti hau ite io‘a
Aposetolo. --1 te hopea roa o teie
farereiraa i te hohoa no te aposetolo, te ite
4. Te
(ir. 14).
hereraa mo‘a ïa. Aita’tu to’na oaoaraa ia
la haapao ratou i te parau mau ( ir. 4). c. to'na
itoito. E mea faahiahia rahi ! o te itoito ïa no te pipi tei mairihia teio'ai Boanere, tamarii no te pâtiri. Aita loane e faaherehere nei i te feia tei haapeapea i te hau no te Ekalesia, e o tei
haaparuparu i to’na hororaa i mua. Te ta'iri ti‘a nei oia i te
tumu, te faaite roa nei oia i te i‘oa no te taata peapea, te vauvau nei i ta’na hara, e te faaara nei oia i te feia faaroo, eiaha e
pee i te mau arata'iraa iino ; noa’tu te paari o to’na tino, e to’na
E taua hereraa ra, e
ratou maori ra ;
hinahina, e tae hua oia e farerei ia
faaafaro ai i te mau mea’toa ( ir. 14). Te
itoito 0 teie ruau e! I to tatou taeraa i te hopea o teie episetole,
te maere nei tatou i te rahi no te mau parau nehenehe, e no te
mau haapliraa hohonu e vai i roto ia’na. E episetole iti nainai
roa, e inaha, ua rahi te parau. Aita mau te Ekalesia no lesu i
hape i tuu ai oia i teie lata iti i roto i te mau buka no te Faufaa Api.
matahiti rahi e to’na upoo
Gaio
e
i ta’na amuiraa,
—
Tomoraa fare pureraa
—
i Anapoto (Rimatara)
tupu ïa oro'a i te 28 no Titema 1937,
îfaitauraa. O Ebene-Ezera te i‘oa. E raveraa
Ua
Hopea
oia hoi i te mahana
api roa to teie hiero
POROTETANI
VEA
7
api e te nehenehe mau. Ua faa-api-hia fe mau vahi atoa : ua peni
hia O l'oto, O rapae, e mea mà e te faahiahia ratii. Ua faaterehia
te ohipa hamaniraa e na tamuta too-piti: Tafhiva a Hatitio, e
0 Teamo a losua; ua faaitoitohia e Teata a Hatitio, Tavana, raua
O Turai, orometua faatere i te paroita. No to’na oti nehenehe,
ua
tomohia ïa i te mahana fanauraa. Ua titauhia te
no
te
mau
auvaha
Apooraa Tuhaa, e na ratou e tomo i taua tare pure nei.
Na Teata, tavana i taviri i te opani a tomo atu ai te mau tavana
e te mau auvaha atoa no te A. T. e te mau manih'lni e to te
paroita atoa. la hopete taata’toa i te parahi i roto i te tare, ua faaite
te orometua i te mau tao'a tei pùpûhia mai e te mau manihini,
mai te mau tavana, e te mau auvaha no te A. T. e te mau tinito
hei, O tei arauimui i ta ratou mau tauhaa aroha no teie hiero
0 te Atua. I reira te haamataraahia te pureraa rahi no te tomoraa
i teie tare pure. E plti tau tumu parau tei faataahia e te orometua,
e Turai, no taua oro'a tomoraa tare ra: 1. — no te tomoraa i
teie fare pure; 2. no te mahana fanauraa no te ora o to te ao.
la oti te oro'a, ua faatupuhia te oro'a tamaaraa ei tapa'o no te
oaoaraa no te otiraa o teie nei fare pureraa i faaapihia.
( E rata na Turai, orometua).
£ aroha i îe
I te
mau
animara
fenua’toa, i Tahiti, i Moorea, i te Tuamotu, i te mau vahi atoa,
uri e te piifare naiuai, ua hope te ivi, e mea riaria, te taamino hanoa ra na te mau pae fare. Te rahiraa ra, ua tutoohia ïa, ua tupuhia
e te mau ma‘i, haere noa te ino, e aita hoi te hoê taata e haapohe atu i teie
nei mau manu, e aore ra e rapaau atu.
te
vai
Te
mau
te
ra
mau
mau
piifare, aita
manu
rii maitatai
manu
e
o
te
taata e haapao, e oviri hoi ïa, e amu ratou i te mau
i te mau manumanu, e na teie nei hoi mau manu-
e
amu
faaino nei i te
mau
raau
maa
üa ani aenei â te Tavana Rahi
mataeinaa
mouraa
te
Tahiti
no
i te
mau
taata, eiaha
E
ere
i te
ma‘i, taoto
noa
uri
noa
e
0
i te
mau
noa,
o
to outou
Chestenet de Géry i te mau Tavana
i te ohipa ma te itoito, nO te haa-
piifare ma'ima'i
ia mauiui
hei i nia i to outou
Te vai nei te hoê ture
te i‘oa
te
o
e e rave
maitai ia hauti te
mea
hia’i te tino
e
vai iho
e
noa
Moorea,
e
tanu.
mau
mau
o
te ore hoi
e
haapaohia
e
noa na.
tamarii i teie nei
peue.
mau
O te hoê ïa tumu
e
animala
pohe
tupu pinepine
tamarii i te ma‘ima‘i.
i te mau animala : o te ture “Grammont”
teie nei ture. E tairi teie nei ture i te feia e haamauiui faufaa ore
te parururaa
na: ia tupai outou i te honu, no te aha e ore
tapû i te arapoa e te hoê tipi oi maitai, eiaha e hahara noa
te aro, vai iho noa’i ia ora noa na mâ te mamae.
mau
mata'i i te
i te paa no
no
animala. A hi‘o
VËA
8
POÎlOTETAiSil
animala, mai te taata te huru. E huru ê atu paha
i te faaoromai, area râ e mauiui ratou.
E rave rahi te mau animala e tauturu mai nei i te oraraa, i te mau mahana
atoa. E raVe maitai tatou ia ratou; eiaha e mai te raveraa i te aiû, mai ta te
tahi mau taata e rave nei, eiaha râ e rave iria, e e faa-amu maitai hoi.
Te mau animala eita e mau mai ia tatou ra, e aore ra, eita ta tatou e nehenehe ia faa-amu, ia haamouhia ïa.
(Vea maohi: fepuare 1938).
E
atoa te mau
mamae
liuru
to ratou
E parau
mauiuiraa; ua ite ratou
mauruuru roa
teie, eiaha e haamauiui
faufaa ore noa i te mau
“Grammont” i haapao-atoa-hia no nia i te mau
moa oni e faatito hia nei, i te vetahi mau mataeinaa. E hutihuti hia to ratou
huruhuru, i te vai oraraa: e ia tae i te taime titoraa, ua hî noa te toto, ua
mauiui, e ua pohe roa vetahi. E inaha! o te oaoaraa rahi ïa no te feia tei
animala rii. Ahiri râ te ture
hi‘o tutonu noa i te
reira,
e no
ta ratou mau
tamarii.
pARAU RII API
1.
e
haapa'ohia i Papeete
tei hiopo'ahia i reira.
o Preiss mâ i Raiatea e faatere i te Tuhaa IV, i te mau
Charpier i Europa. Ua farerei te hoê mau paroita no Tahiti-
Ua oti te mau apooraa no te tuhaa I, II, III, i te
maitai te mau parau; tau diakono api
—
i Moorea. E mea
2.
Ua
—
ava'e
e
reva
taaê ai
Moorea ia raua, e ua mauruuru roa.
tatarahia te fare pureraa no Tiarei, i te ava'e mati
Hiero ofai. la tau mai te Varua o te Atua i nia iho i
te mau rima atoa, te tamuta e te mau faaitoito ohipa.
4.
E mea fifi roa te huru o te mau ohipa e tupu nei i Europa e i
teie nei ao, i teie mau hebetoma, mai te mea ra e, ua arepurepu roa te mau
basileia, e te taoto nei ratou i nia i ta ratou mau mauhaa tama'i. Te imi nei Paratane raua o Farani i te mau e‘a hau, e noaa mai ai te hau. E hinaaro ê râ
to te tahi pae. — Eiaha râ e faarue i to tatou tiaturiraa i te Hau o to tatou
Atua, ia au i te pure a te Fatu : Ja tae i to oe ra hau.
5.
Ua tomohia i Tamatave (Matatata) te hoê fare pureraa porotetani
rahi. E hiero ofai e te peto. E toru tausani e pae hanere taata o te ô maitai
i taua fare ra. E riro te vea i te faatia maitai i teie parau nehenehe roa.
3.
—
la tia i te Fatu, e
nei, faatia’tu ai i te
—-
—
(Aoni taufuru i te Vea
Papeete:
a. D. 14; Teihotu : 5; M®''® V. S. 3; Alex. Mervin:
1; Robert Ebb: 4; Haapiiraa Vienot: 1 ; Vairao: M. Hamblin; 4;
Makatea: Seno: 8; Teahupoo: Teuira V. 5; TattflraMaoa'e V. 5;
Tipulai Tehinareia : 5;
la amuihia: 55 farane.
IMPRIMERIE EUE F. JUVENTIN —
MAURUURU.
RUE DU COMMANDANT
DESTREMAU,
Fait partie de Vea Porotetani 1938