EPM_Vea Porotetani_193609.pdf
- extracted text
-
TETEPA 1936
Te 36 0 te Matahiti
-
Hihi 9.
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA RA, oiA
HOI TE Mesia RA O lESü. —
HO O I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
OctaVG
Peretiteni
HOÊ: HOÊ TARA
Directeur-Gérant.
MOREAU,
no
I Korinetia 3,11.
te Apooraa
Orometua
EaM Amni.
Mai te au i ta tatou i faaroo paatoa : ua mairi te korona o to tatou
upoo! ua tii mai te Atuai to’natavinihaapaomaitai, ia Moreau tane,
i te raahana maha, i te 27 iio Atete, i te hora vau e te afa i te pô.—
O te parau apî ïa, faatupu oto rahi, no te anotau hopea nei.
E ma‘i oioi roa to’na. Te vai maitai noa ra hoi oiai te pô matamua,
a haamata’i te Apooraa Rahi ; ua tae tino mai oia i te pureraahanahana
rahi tei faaterehia i Paofai, i te 18 no Atete. la poipoi a‘e, 19 no Atete,
ua tae atoa mai oia i te putuputuraa matamua no te A. R. ta’naifaatere, e ua maiti faahouhia oia ei Peretiteni no te matahiti 36-37.
Aita oia i tae vave mai i te putuputuraa ahiahi, i taua mahana toru
ra, no to’na hinaaro i te faaineine maitai i te mau nanairaa no te
mau haamau'araa
moni no te A. R. o te ferurihia e te mau auvaha i
te putuputuraa no te mahana maha.
No reira, na te Peretiteni mono
i faatereite putuputuraa ahiahi no taua mahana toru ra, e uahi'opoa
hia te mau pîpî orometua i reira. la tae râ i te hora 4 i te ahiahi, ua
tae mai te Peretiteni, e ua faatia maite oia i mua i te Apooraa i te
huru 0 te tereraa no te mau Ekalesia no te Tuhaa II, e te III, e te V
(Rurutu mâ) e te VI (Nuu-Hiva mâ)., mai te faaitoito i te mau auvaha,
ia riro ratou ei ofai ora i roto i ta ratou mau tuhaa, e hanahana’i te
Haapaoraa e e ruperupe ai te Hau o te Atua i ô tatou nei.
E ia tae i te hora 5 e te afa, to’na ïa hoiraa i nia i te mou‘a. Aita
te mau auvaha no te A. R. i farerei faahou mai ia’na, no te mea, i te
pô mahana toru haere ai i te mahana maha, to te Peretiteni roohiaraahia e te hoê ati tupu oioi: te hoê mauiui opu taa ê roa e te u‘ana
rahi. Ua faarue oia i ta’na phipa i te hora ahuru e te afa i te pô, no
2
VE A
POROTETANI
te rahi o te mamae... e ua imihia i reira te mau ravea e maru ai ! No
te
ravea ore, ua titauhia te taote... i te hora 2 e te afa i te pô... e
teie ta’na i parau : e ma‘i rahi : e ma‘i aau ! Haapeepee i te afài ia’na
i te fare ma‘i, ia tâpu oioihia. E ua na reirahia : i te hora 3, i afaihia’i
te Peretiteni i te fare-ma‘i e
ua oioi mai na taote. E ma‘i rahi mau
â hoi; aita râ te taote rahi i mana'o e : e tâpu, Ua imi oia i te mau
mai te parau e : ia ore râ ia manuia, ei reira e
tâpuhia’i. — Ua na reira mau hia i te mahana pae, e te mahana maa,
e te sabati, e te monire, e te mahana piti. Huru â o te huru
; aita e
vahi apî. Te taupupu ra te huru nô te Peretiteni no te maa ore, e te
ravea maru na mua,
inu ore, e te mamae... e ua haamata te mau rua'i raa hohoa peapea.
No reira, tâpuhia’tura te Peretiteni ia au i ta’na e mârô noa ra i te
taote
rahi, no te rahi o te mamae.— Aita râ te maru i roaa mai i
taua tâpuraa ra, e te taa maitai ra i te Peretiteni e : eita oia e maitai
faahou. No reira to’na faaineineraa ia’na iho, to’na faatitiaifaroraa
i te mau parau, e te faaitoitoraa i to’na hoa, e te fetii tamarii, e te
Peretiteni mono hoi.
la tae i te mahana maha 27 no atete, ua tâpu faahouhia oia,, o te
piti ïa 0 te tapuraa... aita râ e maruraa.— E ia ahiahi, ua taa paatoa te taata e: eita taua mahana e mairi, e na mua te Peretiteni i
te pohe. Oia mau iho â : i te hora 8 e te afa, ua pupu Vehiarii or.
raua o Verenie
i te varua o to tatou hoa here i te Atua. - Reva’tura
oia i te Metua ra.
I taua pô mau ra i te hora hoê, to te t.ino no Moreau t. hopoiraahia
mai i te fare orometua i Paofai. Ua oti i te tuuhia i roto i te piha
(punu e te raau). — I te mahana pae, e mahana faaineineraa ïa note
tanuraa o tei faataahia no te poipoi mahana maa, 29 no atete. — Aita
e huru te rahi o te mau taata, te papaa e te maohi tei haere mai e
farerei e
e
aroha i teie aito, e ia Moreau vahiné hoi. — E te rahi o
te mau taamu tiare nehenehe roa, to te
feia mana, to te Tavana
Rahi, e to te mau huru taata; (ua tomo roa hoê pereoo rahi i te tiare
ana'e), Na Tapa'o raua o Vehiarii or. i faatere i te pureraa fetii,
E ia tae i te
raa
poipoi mahana maa, i te hora 8 e te afa, te haapao
hia te oro'a liunaraa. Na te Peretitèni
no
lé Tnhaa
IV, te
pure revaraa ! E oroa hanahana rahi mau. Ailâ ïa huru rahiraa
taata i ite hia mai te reira te huru i le hoê hunaraa. Ua î roa ino te
fare-pure i Paofai, i raro e i nia i te mau taupee. Ua hope mai te feia
mana, to te pae tivila, to te nuu fenua to te nuu moana. Na te Pere¬
titeni mono te a'oraa reo papaa, e na Tearo or. (.4rue) i auvaha ite
mau Ekalesia e te mau orometua. I te pae apoo, i Paurani, ua
orero
e
te
mau
auvaha no
to te Paroita Metua i
na
tuhaa e ono, e to te Tomite Ta mau,
Papeete e to te aua pipi, i te hoê mau
VEA
POROTETANI
3
poto. E i mûri iho : o te Tavana Rahi ïa, e o Teriieroo,
o M. Ahnne (auvaha no te Taiete no Paris).— Ane*
aue te rahi o te taata e ! Ei tapa'o ïa e : e taata tuiroo rahi i Tahiti
mâ nei, tei reva iho nei, e to tauturu rahi i te mau taata tahiti.
Eita e oti i te vea nei ia tuatapapa i le mau huru atoa no Moreau
tane, e au râ la’na te reo o Daniela: Te feia i liaapii i te parau
maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te ra'i m, e o tei
faafariu i te taala e rave rahi i le parautia ra. mai te mau fetia
atoa ra ïa e a mûri noa’tu (XlI-3). — E au atoa te reo a lesu e:
Ua tia roa e teienci tavini maitai e le haavare ore,... e haere oe
orerorna
tâvana, e
i rolo i te oro‘a
oaoaraa a
to Fatu.
haapa‘0 maitai o Moreau t. i to’na Atua, e to’na toro'a oronoaa
mai ia’na, mai ô mai i to’na Metua ra. — Ua
faaite oia i te a‘o taatoa o te Atua. — Ua haapa'o maitai ola i
te mau taata, to’na mau taeae rii i roto i te ati: oia to ratou
haapûraa e to raton hororaa-ora. E ua haapa'o maitai atoa hoi
i to’na Hau-Metua, i te taviniraa ia’na i te tau hau e i te tau tama'i,
e ua la-fetiahia oia i le fetia hanahana ei haamauruururaa ia’na.
E teienei, e nahea tatou i te oto i to tatou metua i reva a'enei?
Teie ïa : ia haapa'o tatou i ta’na mau haapiiraa; ia fariu tatou
ia lesu; eiahu to tatou ei faaroo upoo ana'e, e te vaha hoi,...
ei faaroo haapa'o râ ! ei ofai ora no te hiero o te Atua i te ao nei.
Te aroha tumu nei te V. P. ia Moreau v. e i to’na utuafare
tamarii: ei te .4tua ratou, e i te parau o to’na aroha.
Ua
metua i
To tatou enemi nui!
E to Tahiti ma e!
Ua papu roa
nui
no
E rohi!
Eiaha e vî ia’na!
tatou i te i'oa no to tatou enemi nui, te enemi
mai mua mai â, e tae roa mai i teie nei:
te taata’toa,
O te Diaporo ïaî
Teie râ, e rave rahi to’na mau aahu, e ahu nei, ei faahema, e
ei haavî i te taata e te feia faaroo atoa hoi. Teie te hoê o taua
mau
aahu ra, maori râ :
Te
Te taio nei au, i
ava
taero
te mau ava'e atoa i to tatou “ Vea Porotetani”,
pinepine to'u aau i to'u hi'oraa i te api matamua
rii i faaitehia i reira, oia tioi, te tupuroaraa o
te taejQ ava i Tahiti i to tatou anotau nei.
peapea
e
ua
e
te mau parau
VEA
i
POROTETANI
I roto i te "Vea” no Eperera, [eie teparau matamua i pâpaihia:
“Te hahaere nei to outoii enemi mai te liona
e
te iiona i
uuru ra... ’’
parauliia o te ava laero ïa e te mau maa taero atoa ra.
aau no Purune t, to outou hoa here, e ua rahi
Ua horuhoru te
roa
to’na horuhoru
—
aita ïa
e
falto — i to’na taioraa i te rata
te hoè orometua tahiti, o tei here i ta’na
paroita e te û‘i api,
pâpai i to’na Peretini, ei faaite ia’na, i te mau peapea
huru rau i faatupuhia e te fare uaina a te Tinito.
no
e
0
tei
Te
na
ô mai ra taua orometua ra ;
Inaha ! ta tatou mau tamarii paroita, e tia fatou i reira, i te mau Sapati,
i te mau pô, e te mau mahana e rave rahi, e te inu noa te taata’toa, i roto
«
«
«
i taua îare-toa a taua tinito ra ; e te vahi rahi ta‘u e peapea noa nei,
«
râ, o te mau tamarii apî roa — te inu atoa nei. Riro atura te Sapati, ei
mahana inuraa, e iti te taàta e tae mai i te pureraa, e te haapiiraa a te mau
«
maori
«
tamarii taurearea, aita roa. E taputôraa i te mau Sapati, te taparahi nei
»
te tane inu ava i ta ratou mau vahiné, e rave rahi atu â te mau ino....»
E te feia faaroo nei e! Atira
iho ei pou
roa
i te faariro ia outou
outou
i roto i te fare ava, e aore, te fare uaina.
Eiaha outou ia amui-aü-ore-hia i te feia faaroo ore ra ; eaha to te parau
« tia auraa i te
parautia ore ; e eaha to te Mesia auraa ia Beliala ; eaha to te
hiero o te Atua atiraa’tu i te itoro, o te hiero hoi outou no te Atua ora ra,
« E teienei te na ô mai ra
lehova, e haere mai outou i rapaeau, mai roto mai
« ia ratou
ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa’tu i te mea viivii ra, e na‘u
« e farii atu ia outou..
( II Kor. 6. 14-17)- »
«
«
E te
taata,
e
mau
no
pipi no lesu e! e ere le reira parau te parau no te
Purune t.,
e aore no
Verenie t.,
e Parau râ no te Atua,
te na ô mai nei lehova ia outou : “ e haere mai outou i rapaeau,
mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, eiaha e rave noa’tu i
te mea viivii ra...” Na reira mau outou, o te noaa mai hoi ta
Satani vahi ia outou!
E te feia taurearea e!
ite
au
e,
e ere
parau iti atoa teie no outou. Ua
outou i to te pupu faaroo, aore à outou i amui
hia i te Etaretia
no
e
maa
te Fatu.
Atira noa’tu 1
E taata hoi outou ;
outou i te puaa
oviri; na te Atua outou i hamani ma
fo’na Ihora huru, e ma fo'na îhora hoho‘a. Eaha? E tia
e
eere
anei ia outou i te haaviivli i te hoho‘a o te Atua?
i taua hoho'a
o
te Atua i roto i te vari
outou e na reira !
outou
iho,
e no
A titau
ra ?
maite râ outou
e
ia taviriviri
Eiaha !
i te
roo
eiaha
roa
maitai
no
to outou fenua Tahiti, ia ore roa ia parare te
Ua hau te inu ava i Tahiti i to te mau fenua’toa ra.
Haapae outou i te ava e te mau maa taero atoa !
Haapae outou i te mau patana ava no te tinito, e no te papaa
parau e:
te
e no
mau
maitai o te faaroo!
roo
mauiui rahi aau
ei faaotoraa’tu ia outou, ia ite râ
outou i te rahi, o to‘u nei aroha ia outou na ! »
E te mau Tamarii Tahiti el atira outou i te faaoto i te mau
«
«
‘
rima no te Diaporo,
pohe ore. Titan râ outou i te
huru taata’toa, o tei riro ei
ei huri ia ratou i roto i te auahi
I pâpai hoi au i te parau ia ratou, ma te pohe rahi e te
e ma
te roimata rahi hoi ;
e ere râ e,
Metua, 0 tei haapii ia outou i te Evaneria no lesu !
PuRUNE T.,
orometua-faatura i Farani.
loane Taravino
( A hi‘o i te mau Vea i mairi a'enei )
Ua feruri a'enei tatou i te parau no te hoê mau enemi no te ohipa a
Taravino, i Tiniva. Aita râ oia i aueue i ta ratou mau faariaria raa; ua
faatere noa oia i te Ekalesia no Tiniva mai te etaeta. Ua ite noa oia e: e
ino te
haapaoraa maitai e te faaroo ia haamaruhia te faatereraa, e te ture.
rahi hopea tei aro ia
Taravino, e i te faaroo Evanelia i Tiniva: o te parau ïa no Servet. ,
E taata Paniora ïa. E taata ite e te maramarama; ua haere oia i te mau
haapiiraa rarahi e ua imi oia i te mau parau hohonu i te pae o le Bibilia,
e no te Teoterafia, e no te meteoreti, e te Ture, etc..
E farerei tatou i teie nei, i te parau no te enemi
piti ahuru to’na matahiti a papai ai oia i ta’na buka matamua: “no
te Torutahi’’. E buka peapea rahi, o tei faaino i te parau
a te Atua, e te mau aratairaa tumu tei matauhia e te mau haapaoraa teretitiano i te reira tau ( porotetani e te katolika ). Ua riri roa Taravino ia
Servet e ua patoi i ta’na buka.
I mûri a‘e i te reira, ua faaea o Servet i Vienne, (te hoê oire i le pae
i raro i Farani ) no to’na tiahiraahia e te feia mana no Paris, no to’na faainoraa i te mau taote. I to’na faaearaa i Vienne, to’na papairaa i le piti
o ta’na buka patoiraa i te faaroo Evanelia, maori râ : " Te haamoaraa o
te Haapaoraa Cheresitiano”, ei faahaparaa i te buka roo rahi ta Taravino
i papai, oia hoi: te “ Haamauraa o te Haapaoraa cheresitiano”. Te faaino
ra oia i te mau faatereraa tumu no te haapaoraa pope e to te haapaoraa
E
te maa hape o
porotetani... mai te faariro ia lesu ei taata noa, e mai te faaite e : tei roto
te Atua i te mau mea
i hamanihia, etc..
Vienne, e te Haavaraa pope, e ua faapohe-auahi, oia e ta’na mau buka. Aita râ i tupu no to’na
Ua haavahia oia i le oire ra i
utuahia i te
^proraa | Tiniva, e tapuni. Ahiri râ hoi oia i faaea i reira mai te haehaa
VEA
6
O
POROTETANi
te aau, e mai te tatarahapa. Aita râ: ua faaooo
teoteo.noa oia iaTaravino,
ia’na, e te pari u'ana i ta’na mau faatereraa i te pae o te
faaroo. No reira to’na haruraahia e te feia ture e to’na haavaraahia. Te
mai
te mârô
vai teoteo
a
te mau
noa
ra
to’na aau, no to’na
« libertins »
tiaturiraa e ;
e ora
oia i te tauturu
{oia hoi te mau taurearea patoi i te ture haapaoraa).
hape rahi râ oia, no te mea ua faarue te mau libertins ia’na i te pae
hopea. Ua taparu oia, mai te roimata rahi, i te mau haava, no Tiniva,
eiaha e tuu ia’na i roto i te rima no te mau haava pope no Vienne, o
Ua
,
pohe-auahi i faaauhia ra; aita
mau o Servet i horoahia ia ratou; ua faàoti râ te mau haava no Tiniva e:
ei Tiniva iho oia e tutuihia’i i te auahi. Aita o Taravino i patoi i te utua
tei titau i to’na tino ia tuuhia ia ratou no te
pohe, ua taparu râ oia eiaha ia tutuihia i te auahi. Aita râ te mau haava
i faatia i to’na hinaaro.— E ua tutuihia o
Servet i te auahi i te 27 no
Atopa 1553, i rapae i Tiniva, i Champel. —
1 to tatou hioraa i teie ohipa riaria tei ravehia i te reira tau etaeta rahi
e te aroha ore ( i te pae o te haapaoraa faaroo ) te tupu nei te riaria i
roto i le aau e te aroha. E riro tatou i te parau e: te huru ïa o te reira
mau anotau tahito; aita e faaherehereraa i te feia i haapio i te Parau a te
Atua; e ua na reira’toa Taravino, mai te mau pope o tei tauasini e ua
tauasini ta ratou i taparahi noa i taua mau anotau ra, no taua mau huru
hapa ra. Parau mau. Teie râ, ua peapea roa te mau huaai faaroo no Taravino
i le hapa ta’na i rave i taua anotau ra, oia aore i patoi i taua pohe riaria
no Servet. No reira te mau tamarii varua no Taravino i faatia’i i te ofai-
1903: mai te papai i nia iho:
Taravino, te aito
rahi no te Reforomatio.., no to matou faahaparaa i te hoê hape o tei riro
ei hape no to’na anotau... e no to matou tapea maiteraa i te tiamâ i te pae o te
faaroo, ia au i te mau faatere raa tumu no te Reforomatio e no te Evanelia,
no reira matou i faatia’i i teie ofa‘i tatarahaparaa i te 27 no Atopa 1903)).
A tahi roa ohipa mai teie te huru.— Ua tauasini te feia maitatai i taparahihape-hia i mutaa iho, i te pae faaroo, e i te pae politita; e aita i faaroohia
e: ua faatiahia te hoê mau ofai-tapao i te tau hopea nei, ei tapao tatara¬
haparaa. A tahf ra ofai mai teie te huru... e na te porotetani i rave, mai te
tapao, i Champel, i te 27 no Atopa
«
O matou, te mau huaai faatara e te haamaitai no
itoito rahi
e
te faaherehere ore.
Taieîe
Te temau
noa
Faaîupuraa Parau no Paris.
nei to tatou
Taiete Metua no Paris i ta’na mau ohipa
faatupuraa parau i Aferita, Mâtatâta, e i Oteania nei. — Aita te ohipa e
baere nei i te iticaa, te .tupu noa nei tâ i te rahiraa, ore noa’tu fe iU o te
VEA
mau
ravea.
ua
oaoa
no
te
—
POROTETANÎ
?
I ta’na Apooraa Rahi i mairi a'enei — i te ava‘e Eperera —
hi‘oraa e: ua rava'i te mau faufaa tei faaauhia
te feia faatere i te
mau
haamau'araa; aita e tarahuraa; tapa'o faaite e; te faaitoito nei
i Farani e i te mau fenua etene, i te amo i ta ratou tuhaa
te hui faaroo
i roto i te mau
hopoia no te Taiete; oia’toa te mau Ekalesia i Tahiti ma nei.
rii i te parau no te ohipa a
E tamata tatou i teienei mahana i te hi‘o
te
orometua Taiete i Mâtatâta.
mau
1.
la
—
te taa
noa
au i te mau parau ta te mau orometua taiete e papai mai nei,
nei te mana'o e : te tupu maite ra te Evanelia i taua fenua
mai te mea ra e, ua teatea te auhune vania;
tilau onoonohia nei te feia e ooti, ia tae
mai ratou, mai te rahi. E iti te 500 paroita e aore ïa e afa paroita tei faatia
haerehia i te mau tuhaa (tuhaa mou'a, tuhaa papu, tuhaa tahatai ). Ua
faaterehia ratou e te mau orometua e aore ra, e te hoê mau diatono ito-
e i te vetahi mau tuhaa,
te iti nei te feia e rave; e te
rahi;
e te maramarama. E tuhaa moni nainai roa ta te mau orometua,
vetahi, aita roa ïa e moni; ua tauturu noa hia e te mau paroita.
ito rahi
te
e
2.
ua
Te mau haapiiraa-tamani o tei amohia e te Taiete, e mea rahi roa:
—
hanere
e ua
hanere te mau haapiiraa
rii mataeinaa o te faatererehia e
haapii maohi, porotetani ; e iti râ i te piti ahurti te mau
haapiiraa rarahi (haapiiraa tuhaa ) o tei faaterehia e te mau orometua papaa
no te Taiete. 1 reira te faaineineraahia te mau tamarii maitatai no te mau
te
mau
orometua
reira’toa mai, te tahi pae no te mau
pipi-orometua o te tae i te aua. Te tuhaa haapiiraa, e tuhaa rahi ïa na te
hi'opo'araa rarahi a te Hau ; e no
Taiete i Mâtatâta.
Ambatomanga, te hoê
pû faalereraa hau. — Hoê ahuru ma pae pipi
i te aua i teie tau; e toru tei mahiti iho nei, o te tonohia i te hoê mau
paroita rarahi no Mâtatâ. Eita taua mau hoho'a orometua e tuuhia i te
mau paroita nainai; e mau haapii-evanelia râ te faatere i te reira. Te mau
orometua-tumu râ, e rave rahi te mau haapii-evanelia i raro a‘e ia
ratou. O taua mau haapii-evanelia nei te tonohia i te mau tuhaa etene roa,
ei faaineine i te ohipa; na ratou te mau ueueraa matamua; e ia tupu rii te
faaapu varua, ei reira te orometua mau e haamauhia’i i reira. Area râ, e mea
itoito roa te mana'o o te mau pipi-orometua o tei mahiti mai roto mai
i te aua: e haere mau ratou i te vahi ta te Apooraa Rahi e faataa.
4.
Te anaanatae no te u‘i-apî. Te hoê ïa vahi oaoa rahi ta te mau
orometua-taiete e faatia nei, i teie matahiti. Mai te mea ra e, e tupuraa
Varua taa ê mau ta ratou e hi'o nei, i roto i te u'i api, i Mâtatâta, i teie
tau. Te rahi nei te feia apî tei haere tuutuu ore i te pureraa, tei haapa'o
maitai i te haamoriraa, e o tei imi i te mau Parau i Papaihia ra. Te tupu
nei ia ratou te parau a Fetero i te mahana Penetekose; e ite ta outou
3.
—
Te aua orometua. Ua haamau è hia na i
oire iti huru atea i te oire
—
taata apî ra i te orama. Oia mau! ua hiaai ratou i te Atua ora ra.
Eaha te tahi tumu no teie parau oaoa rahi? O te oro'a lubili no te hane-
mau
reraa
matahiti, no te Bibilia Mâtatâta, reo maohi. — Te na ô nei te hoê
VËA
8
orometua-taiete :
« Ua
faahohonuhia te
te mau oro'a no te lubili
ma
te hanahana rahi.
POROfEtANl
—
no
te Bibilia
oraraa
varua
o
ta matou Tuhaa
e
Mâtatâta, o tei haapa'ohia iho nei
Ua puta te aau no te hoê mau taata e rave rahi,
i taua lubili ra; o te feia apî râ tei hau. Mai te mea ra e: e tupuraa apî
note ora Varua teie e haere nei i roto i taua tuhaa i Betsileo nef, ia hi‘o
noa
vau
e no
te
i te ruperupe varua no
te mau pureraa no te hepetoma pureraa,
putuputuraa no te mau “pipi no lesu” o tei rave i te ohipa, i
teie tuhaa. »
5.
—
Te mau Bibilia i hoohia. Te faaite nei te tahi atu orometua
o
tei
rave, i te ohipa
i te hoê tuhaa-tatahi e: e hiaai rahi to te mau taata i te tai'o
i te Parau a te Atua; e te haere noa mai nei ratou e hoo i te Bibilia. Mai
te matahiti 1929 tae roa mai i te matahiti 1935, e pae ahuru tausani farane tei afaihia mai ia’na, no te hoo i te bibilia. E mau
parau mauruuru
ana'e te reira. E tamau noa tatou i te pure i te Atua ia lae lo’na ra
hau e ia haapaohia lo’na hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na
Te Apooraa Rahi Amui
Ua oti te Apooraa Rahi.— Ua tupu iho â i te mau mahana i
Ua h.aamatahia na roto i te hoê pureraa rahi, i te pô mahana
parauhia.
piti, 18 no
Atete; na Toofa, orometua i Tiarei te a'oraa (Daniela XII. 3.) Ua riro râ
te mahana toru, e te mahana maha, e te
poipoi mahana pae, ei mahana pu¬
tuputuraa, no te feruri e te faaoti i te .Jnau ohipa’toa tei faataahia no teie
Apooraa-matahiti. Ua hi‘opo‘ahia ta tatou mau pîpî-orometua. Too-hitu ratou.
Ua mauruuru te mau auvaha i te huru o to ratou ineine; eita râ e mahiti
vave, aitâ i oti to ratou mau matahiti faaearaa i Heremona.
Ua riro te pô hopea, oia hoi te pureraa rahi faaotiraa, ei oro'a nehenehe
Ua apî te fare-pureraa i Paofai.— Na te Peretiteni mono i mono i te
roa.
Peretiteni i taua pô ra; na Moreau t. mau hoi taua tuhaa ra,
(te a'oraa) aita
râ i nehenehe ia’na, no te ma‘i rahi ta’na e
pohe noa ra i te fare-ma'i i taua
taime ra.— Ua haamana'ohia râ oia na roto i te mau
pure.o te taata, i taua
tairururaa rahi. E 27 tamarii i papetitoliia. PI ua faaotihia te
pureraa na roto
i te oro'a Euphari, o tei faaterehia e na orometua e toru.— Te vai ra te ma¬
hana e haponohia’i te rata haati a te Peretiteni
apî i te mau Ekalesia, mai
tei matarohia i-a.
To te mau paroita havaraa i te peretiteni.
Ua faaotihia e: e hevahia te Peretiteni ra o Moreau, na roto i te hoê ava'e
tnatoa, oia hoi mai te Sapati oro'a no Tetepa e tae noa’tu i te Sapati oro'a
no
Atopa.— Te huru o teie hevaraa: e haamau i te ahu ereere i nia i te terono
no te fare
pureraa. E maitai te mau orometua ia faahiti... i te Sapati oro'a
no
Tetepa nei... i te huru mau no te Peretiteni i reva a'enei, mai te faataa i te hoê
mau
vahi tei riro ei hi'oraa rahi
faateniteniraa i te taata, ei imi
feia e ora nei.
no
raa
te feia faaroo i
teie tau. Eiaha râ hoi ei
râ i te hoê mau
haapiiraa na tatou, te
IMPRIMRRIE EUE. F.JU-VEtlTlN. — RUE, DU C‘ DESTREMAU - PAPEETE, TAHITI.
Fait partie de Vea Porotetani 1936