EPM_Vea Porotetani_193609.pdf
- Texte
-
Te 36
0
AITA’TU
TETEPA 1936
te Matahiti
E NIU E TIA I TE
HIA RA, oiA
-
Hihi 9.
TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
HOI TE
Mesia RA O lESü.
HO O I TE MATAHITI
Ch. VERNIER,
OctaVG
Peretiteni
I Korinetia 3,11.
HOÊ: HOÊ TARA
Directeur-Gérant.
MOREAU,
no
—
te Apooraa
Orometua
EaM Amni.
i ta tatou i faaroo paatoa : ua mairi te korona o to tatou
tii mai te Atuai to’natavinihaapaomaitai, ia Moreau tane,
i te raahana maha, i te 27 iio Atete, i te hora vau e te afa i te pô.—
O te parau apî ïa, faatupu oto rahi, no te anotau hopea nei.
E ma‘i oioi roa to’na. Te vai maitai noa ra hoi oiai te pô matamua,
a haamata’i te Apooraa Rahi ; ua tae tino mai oia i te pureraahanahana
rahi tei faaterehia i Paofai, i te 18 no Atete. la poipoi a‘e, 19 no Atete,
ua tae atoa mai oia i te putuputuraa matamua no te A. R. ta’naifaatere, e ua maiti faahouhia oia ei Peretiteni no te matahiti 36-37.
Aita oia i tae vave mai i te putuputuraa ahiahi, i taua mahana toru
ra, no to’na hinaaro i te faaineine maitai i te mau nanairaa no te
mau haamau'araa moni no te A. R. o te ferurihia e te mau auvaha i
te putuputuraa no te mahana maha. No reira, na te Peretiteni mono
i faatereite putuputuraa ahiahi no taua mahana toru ra, e uahi'opoa
hia te mau pîpî orometua i reira. la tae râ i te hora 4 i te ahiahi, ua
tae mai te Peretiteni, e ua faatia maite oia i mua i te Apooraa i te
huru 0 te tereraa no te mau Ekalesia no te Tuhaa II, e te III, e te V
(Rurutu mâ) e te VI (Nuu-Hiva mâ)., mai te faaitoito i te mau auvaha,
ia riro ratou ei ofai ora i roto i ta ratou mau tuhaa, e hanahana’i te
Haapaoraa e e ruperupe ai te Hau o te Atua i ô tatou nei.
E ia tae i te hora 5 e te afa, to’na ïa hoiraa i nia i te mou‘a. Aita
te mau auvaha no te A. R. i farerei faahou mai ia’na, no te mea, i te
pô mahana toru haere ai i te mahana maha, to te Peretiteni roohiaraahia e te hoê ati tupu oioi: te hoê mauiui opu taa ê roa e te u‘ana
rahi. Ua faarue oia i ta’na phipa i te hora ahuru e te afa i te pô, no
Mai te
upoo!
ua
au
2
VE A
te rahi
te
o
te
POROTETANI
mamae... e ua
imihia i reira te
mau ravea e maru
ai ! No
titauhia te taote... i te hora 2 e te afa i te pô... e
teie ta’na i parau : e ma‘i rahi : e ma‘i aau ! Haapeepee i te afài ia’na
i te fare ma‘i, ia tâpu oioihia. E ua na reirahia : i te hora 3, i afaihia’i
ravea ore, ua
te Peretiteni i te fare-ma‘i
e ua
oioi mai
na
taote. E ma‘i rahi
mau
hoi; aita râ te taote rahi i mana'o e : e tâpu, Ua imi oia i te mau
ravea maru na mua, mai te parau e : ia ore râ ia
manuia, ei reira e
tâpuhia’i. — Ua na reira mau hia i te mahana pae, e te mahana maa,
e te sabati, e te monire, e te mahana piti. Huru â o te huru
; aita e
vahi apî. Te taupupu ra te huru nô te Peretiteni no te maa ore, e te
â
inu ore, e te mamae...
e ua
haamata te
No reira, tâpuhia’tura te Peretiteni ia
taote
rahi,
rua'i
i ta’na
mau
raa
au
e
hohoa peapea.
noa ra i te
mârô
te rahi o te mamae.— Aita râ te maru i roaa mai i
te taa maitai ra i te Peretiteni e : eita oia e maitai
faahou. No reira to’na faaineineraa ia’na iho, to’na faatitiaifaroraa
taua
i te
no
tâpuraa
mau
ra, e
te faaitoitoraa i to’na hoa,
parau, e
Peretiteni
mono
e
te fetii tamarii, e te
hoi.
la tae i te mahana maha 27
no
atete,
ua
tâpu faahouhia oia,,
o
te
piti ïa
0 te tapuraa... aita râ e maruraa.— E ia ahiahi, ua taa paatoa te taata e: eita taua mahana e mairi, e na mua te Peretiteni i
te pohe. Oia mau iho â : i te hora 8 e te afa, ua pupu Vehiarii or.
Verenie i te
raua o
oia i te Metua
varua o
to tatou hoa here i te Atua.
-
Reva’tura
ra.
I taua pô mau ra i te hora hoê, to te t.ino no Moreau t. hopoiraahia
mai i te fare orometua i Paofai. Ua oti i te tuuhia i roto i te piha
(punu
e te raau). — I te mahana pae, e mahana faaineineraa ïa note
tanuraa o tei faataahia no te poipoi mahana maa, 29 no atete. — Aita
e
huru te rahi
farerei
te
mau
Rahi,
e
o
te
mau
taata, te
papaa e
te maohi tei haere mai
e
aroha i teie aito, e ia Moreau vahiné hoi. — E te rahi o
taamu tiare nehenehe roa, to te feia mana, to te Tavana
e
e
to te mau huru taata; (ua tomo roa hoê pereoo rahi i te tiare
raua o Vehiarii or. i faatere i te pureraa fetii,
ana'e), Na Tapa'o
E ia tae i te
poipoi mahana
te hora 8
afa, te haapao
IV, te
pure revaraa ! E oroa hanahana rahi mau. Ailâ ïa huru rahiraa
raa
maa, i
hia te oro'a liunaraa. Na te Peretitèni
e te
no
lé Tnhaa
taata i ite hia mai te reira te huru i le hoê hunaraa. Ua î
roa
ino te
fare-pure i Paofai, i raro e i nia i te mau taupee. Ua hope mai te feia
mana, to te pae tivila, to te nuu fenua to te nuu moana. Na te Pere¬
titeni mono te a'oraa reo papaa, e na Tearo or. (.4rue) i auvaha ite
mau Ekalesia e te mau orometua. I te pae apoo, i Paurani, ua
orero
e
te
mau
auvaha
no na
to te Paroita Metua i
tuhaa
Papeete
e ono, e
to te Tomite Ta mau,
e to te aua
pipi, i te hoê
mau
VEA
3
POROTETANI
poto. E i mûri iho : o te Tavana Rahi ïa, e o Teriieroo,
o M. Ahnne (auvaha no te Taiete no Paris).— Ane*
aue te rahi o te taata e ! Ei tapa'o ïa e : e taata tuiroo rahi i Tahiti
mâ nei, tei reva iho nei, e to tauturu rahi i te mau taata tahiti.
Eita e oti i te vea nei ia tuatapapa i le mau huru atoa no Moreau
tane, e au râ la’na te reo o Daniela: Te feia i liaapii i te parau
maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te ra'i m, e o tei
faafariu i te taala e rave rahi i le parautia ra. mai te mau fetia
atoa ra ïa e a mûri noa’tu (XlI-3). — E au atoa te reo a lesu e:
Ua tia roa e teienci tavini maitai e le haavare ore,... e haere oe
orerorna
tâvana, e
i rolo i te oro‘a
oaoaraa a
to Fatu.
haapa‘0 maitai o Moreau t. i to’na Atua, e to’na toro'a oronoaa
mai ia’na, mai ô mai i to’na Metua ra. — Ua
faaite oia i te a‘o taatoa o te Atua. — Ua haapa'o maitai ola i
te mau taata, to’na mau taeae rii i roto i te ati: oia to ratou
haapûraa e to raton hororaa-ora. E ua haapa'o maitai atoa hoi
i to’na Hau-Metua, i te taviniraa ia’na i te tau hau e i te tau tama'i,
e ua la-fetiahia oia i le fetia hanahana ei haamauruururaa ia’na.
E teienei, e nahea tatou i te oto i to tatou metua i reva a'enei?
Teie ïa : ia haapa'o tatou i ta’na mau haapiiraa; ia fariu tatou
ia lesu; eiahu to tatou ei faaroo upoo ana'e, e te vaha hoi,...
ei faaroo haapa'o râ ! ei ofai ora no te hiero o te Atua i te ao nei.
Te aroha tumu nei te V. P. ia Moreau v. e i to’na utuafare
tamarii: ei te .4tua ratou, e i te parau o to’na aroha.
Ua
metua i
To tatou enemi nui!
E to Tahiti ma e!
Ua papu roa
nui
no
Eiaha
tatou i te i'oa no to tatou
mai mua mai â, e tae
te taata’toa,
Teie râ, e
ei haavî i te
mau
E rohi!
e
vî ia’na!
enemi nui, te enemi
roa
mai i teie nei:
O te Diaporo ïaî
rave rahi to’na mau aahu, e ahu nei, ei faahema, e
taata e te feia faaroo atoa hoi. Teie te hoê o taua
aahu ra, maori râ :
Te
ava
taero
ava'e atoa i to tatou “ Vea Porotetani”,
e ua peapea pinepine to'u aau i to'u hi'oraa i te api matamua
e te mau parau rii i faaitehia i reira, oia tioi, te tupuroaraa o
te taejQ ava i Tahiti i to tatou anotau nei.
Te taio nei au, i
te
mau
i
VEA
I roto i te "Vea”
no
POROTETANI
Eperera, [eie teparau matamua i pâpaihia:
“Te hahaere nei to outoii enemi mai te liona
e
te iiona i
parauliia
Ua horuhoru te
«
«
«
»
aita ïa
falto
e
i to’na taioraa i te rata
—
paroita e te û‘i api,
pâpai i to’na Peretini, ei faaite ia’na, i te mau peapea
rau i faatupuhia e te fare uaina a te Tinito.
Te
na
ô mai
ra
Inaha ! ta tatou
taua orometua ra ;
tamarii
paroita, e tia fatou i reira, i te mau Sapati,
rahi, e te inu noa te taata’toa, i roto
i taua îare-toa a taua tinito ra ; e te vahi rahi ta‘u e peapea noa nei, maori
râ, o te mau tamarii apî roa — te inu atoa nei. Riro atura te Sapati, ei
«
«
—
tei
0
huru
«
te ava laero ïa e te mau maa taero atoa ra.
Purune t, to outou hoa here, e ua rahi
te hoè orometua tahiti, o tei here i ta’na
no
e
’’
no
aau
to’na horuhoru
roa
o
uuru ra...
i te
mau
pô,
e
te
mau
mau
mahana
e rave
mahana inuraa, e iti te taàta e tae mai i te pureraa, e te haapiiraa a te mau
tamarii taurearea, aita roa. E taputôraa i te mau Sapati, te taparahi nei
te tane inu ava i ta ratou mau vahiné, e rave rahi atu â te mau ino....»
E te feia faaroo nei e! Atira
iho ei pou
i roto i te fare
i te faariro ia outou
outou
roa
ava, e aore,
te fare uaina.
Eiaha outou ia amui-aü-ore-hia i te feia faaroo ore ra ; eaha to te parau
tia auraa i te parautia ore ; e eaha to te Mesia auraa ia Beliala ; eaha to te
hiero o te Atua atiraa’tu i te itoro, o te hiero hoi outou no te Atua ora ra,
E teienei te na ô mai ra lehova, e haere mai outou i rapaeau, mai roto mai
ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa’tu i te mea viivii ra, e na‘u
e farii atu ia outou.. ( II Kor. 6. 14-17)- »
«
«
«
«
«
«
E te
taata,
e
te
mau
no
na
pipi
no
Purune t.,
lesu e! e
ere le
e aore no
reira
parau te parau no te
Parau râ no te Atua,
haere mai outou i rapaeau,
Verenie t.,
ô mai nei lehova ia outou
:
“
e
e
mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, eiaha e rave noa’tu i
te mea viivii ra...” Na reira mau outou, o te noaa mai hoi ta
Satani vahi ia outou!
E te feia taurearea e!
ite
au
e,
e ere
parau iti atoa teie no outou. Ua
outou i to te pupu faaroo, aore à outou i amui
hia i te Etaretia
no
e
maa
te Fatu.
Atira noa’tu 1
E taata hoi outou ;
outou i te puaa
oviri; na te Atua outou i hamani ma
fo’na Ihora huru, e ma fo'na îhora hoho‘a. Eaha? E tia
e
eere
anei ia outou i te haaviivli i te hoho‘a
i taua hoho'a
o
te Atua i roto i te vari
outou e na reira !
outou
iho,
e no
o
A titau
te Atua? e ia taviriviri
ra
maite râ outou
? Eiaha !
i te
roo
eiaha
maitai
roa
no
to outou fenua Tahiti, ia ore roa ia parare te
Ua hau te inu ava i Tahiti i to te mau fenua’toa ra.
Haapae outou i te ava e te mau maa taero atoa !
Haapae outou i te mau patana ava no te tinito, e no te papaa
parau e:
te
e no
maitai
roo
«
te faaroo!
pâpai hoi au i te parau ia ratou, ma te pohe rahi e te mauiui rahi aau
e ma te roimata rahi hoi ; e ere râ e, ei faaotoraa’tu ia outou, ia ite râ
outou i te rahi, o to‘u nei aroha ia outou na ! »
E te mau Tamarii Tahiti el atira outou i te faaoto i te mau
«
‘
o
rima no te Diaporo,
pohe ore. Titan râ outou i te
huru taata’toa, o tei riro ei
mau
ei huri ia ratou i roto i te auahi
I
Metua,
0
tei haapii ia outou i te Evaneria no
PuRUNE T.,
lesu !
orometua-faatura i Farani.
loane Taravino
( A hi‘o i te mau Vea i mairi a'enei
)
Ua feruri a'enei tatou i te parau no te hoê mau enemi no te ohipa a
Taravino, i Tiniva. Aita râ oia i aueue i ta ratou mau faariaria raa; ua
faatere noa oia i te Ekalesia no Tiniva mai te etaeta. Ua ite noa oia e: e
ino te
haapaoraa maitai
e
te faaroo ia haamaruhia te
faatereraa, e te ture.
te enemi rahi hopea tei aro ia
Taravino, e i te faaroo Evanelia i Tiniva: o te parau ïa no Servet. ,
E taata Paniora ïa. E taata ite e te maramarama; ua haere oia i te mau
E farerei tatou i teie nei, i te parau no
haapiiraa rarahi
e
no
te
e ua
Teoterafia,
imi oia i te mau parau hohonu i te pae o le
te meteoreti, e te Ture, etc..
Bibilia,
e no
piti ahuru to’na matahiti a papai ai oia i ta’na buka matamua: “no
hape o te Torutahi’’. E buka peapea rahi, o tei faaino i te parau
a te Atua, e te mau aratairaa tumu tei matauhia e te mau haapaoraa teretitiano i te reira tau ( porotetani e te katolika ). Ua riri roa Taravino ia
Servet e ua patoi i ta’na buka.
I mûri a‘e i te reira, ua faaea o Servet i Vienne, (te hoê oire i le pae
i raro i Farani ) no to’na tiahiraahia e te feia mana no Paris, no to’na faainoraa i te mau taote. I to’na faaearaa i Vienne, to’na papairaa i le piti
o ta’na buka patoiraa i te faaroo Evanelia, maori râ : " Te haamoaraa o
te Haapaoraa Cheresitiano”, ei faahaparaa i te buka roo rahi ta Taravino
i papai, oia hoi: te “ Haamauraa o te Haapaoraa cheresitiano”. Te faaino
ra oia i te mau faatereraa tumu no te haapaoraa pope e to te haapaoraa
E
te
maa
porotetani... mai te faariro ia lesu ei taata noa, e
te Atua i te mau mea
mai te faaite e : tei roto
i hamanihia, etc..
Vienne, e te Haavaraa pope, e ua faata’na mau buka. Aita râ i tupu no to’na
Ua haavahia oia i le oire ra i
utuahia i te
pohe-auahi, oia
e
^proraa | Tiniva, e tapuni. Ahiri râ hoi oia i faaea i reira
mai te haehaa
VEA
6
POROTETANi
mai te tatarahapa. Aita râ: ua faaooo teoteo.noa oia iaTaravino,
ia’na, e te pari u'ana i ta’na mau faatereraa i te pae o te
faaroo. No reira to’na haruraahia e te feia ture e to’na haavaraahia. Te
O
te aau, e
mai
te mârô
vai teoteo
a
te mau
noa
«
ra
to’na aau, no to’na
libertins
»
{oia hoi te
mau
tiaturiraa
e ; e ora
oia i te tauturu
taurearea patoi i te ture
haapaoraa).
hape rahi râ oia, no te mea ua faarue te mau libertins ia’na i te pae
hopea. Ua taparu oia, mai te roimata rahi, i te mau haava, no Tiniva,
eiaha e tuu ia’na i roto i te rima no te mau haava pope no Vienne, o
tei titau i to’na tino ia tuuhia ia ratou no te pohe-auahi i faaauhia ra; aita
mau o Servet i horoahia ia ratou; ua faàoti râ te mau haava no Tiniva e:
ei Tiniva iho oia e tutuihia’i i te auahi. Aita o Taravino i patoi i te utua
Ua
,
pohe,
ua taparu
râ oia eiaha ia tutuihia i te auahi. Aita râ te mau haava
i faatia i to’na hinaaro.— E ua tutuihia o
Servet i te auahi i te 27 no
Atopa 1553, i rapae i Tiniva, i Champel. —
1 to tatou hioraa i teie ohipa riaria tei ravehia i te reira tau etaeta rahi
e te aroha ore ( i te pae o te haapaoraa faaroo ) te tupu nei te riaria i
roto i le aau e te aroha. E riro tatou i te parau e: te huru ïa o te reira
mau anotau tahito; aita e faaherehereraa i te feia i haapio i te Parau a te
Atua; e ua na reira’toa Taravino, mai te mau pope o tei tauasini e ua
tauasini ta ratou i taparahi noa i taua mau anotau ra, no taua mau huru
hapa ra. Parau mau. Teie râ, ua peapea roa te mau huaai faaroo no Taravino
i le hapa ta’na i rave i taua anotau ra, oia aore i patoi i taua pohe riaria
no Servet. No reira te mau tamarii varua no Taravino i faatia’i i te ofai-
1903: mai te papai i nia iho:
faatara e te haamaitai no Taravino, te aito
rahi no te Reforomatio.., no to matou faahaparaa i te hoê hape o tei riro
ei hape no to’na anotau... e no to matou tapea maiteraa i te tiamâ i te pae o te
faaroo, ia au i te mau faatere raa tumu no te Reforomatio e no te Evanelia,
no reira matou i faatia’i i teie ofa‘i tatarahaparaa i te 27 no Atopa 1903)).
A tahi roa ohipa mai teie te huru.— Ua tauasini te feia maitatai i taparahihape-hia i mutaa iho, i te pae faaroo, e i te pae politita; e aita i faaroohia
e: ua faatiahia te hoê mau ofai-tapao i te tau hopea nei, ei tapao tatara¬
haparaa. A tahf ra ofai mai teie te huru... e na te porotetani i rave, mai te
tapao, i Champel, i te 27 no Atopa
«
O matou, te mau huaai
itoito rahi
e
te faaherehere ore.
Taieîe
Te temau
noa
Faaîupuraa Parau
nei to tatou
no
Paris.
ohipa
Aita te ohipa e
Taiete Metua no Paris i ta’na mau
faatupuraa parau i Aferita, Mâtatâta, e i Oteania nei. —
baere nei i te iticaa, te .tupu noa nei tâ i te rahiraa, ore
noa’tu fe iU o te
POROTETANÎ
VEA
?
i te ava‘e Eperera —
faaauhia
no te mau haamau'araa; aita e tarahuraa; tapa'o faaite e; te faaitoito nei
te hui faaroo i Farani e i te mau fenua etene, i te amo i ta ratou tuhaa
i roto i te mau hopoia no te Taiete; oia’toa te mau Ekalesia i Tahiti ma nei.
mau
ua
ravea.
—
I ta’na
Apooraa Rahi i mairi a'enei
te feia faatere i te
oaoa
hi‘oraa
e: ua
E tamata tatou i teienei mahana i te hi‘o
te
rii i te parau no te ohipa a
orometua Taiete i Mâtatâta.
mau
1.
—
rava'i te mau faufaa tei
—
la
au i te mau parau ta te mau orometua
nei te mana'o e : te tupu maite ra te
taiete e papai mai nei,
Evanelia i taua fenua
mai te mea ra e, ua teatea te auhune vania;
tilau onoonohia nei te feia e ooti, ia tae
mai ratou, mai te rahi. E iti te 500 paroita e aore ïa e afa paroita tei faatia
haerehia i te mau tuhaa (tuhaa mou'a, tuhaa papu, tuhaa tahatai ). Ua
faaterehia ratou e te mau orometua e aore ra, e te hoê mau diatono ito-
te taa
noa
e i te vetahi mau tuhaa,
te iti nei te feia e rave; e te
rahi;
ito rahi
e
te
e
E tuhaa moni nainai roa ta te mau orometua,
ïa e moni; ua tauturu noa hia e te mau paroita.
maramarama.
vetahi, aita
te
roa
haapiiraa-tamani o tei amohia e te Taiete, e mea rahi roa:
rii mataeinaa o te faatererehia e
te mau orometua haapii maohi, porotetani ; e iti râ i te piti ahurti te mau
haapiiraa rarahi (haapiiraa tuhaa ) o tei faaterehia e te mau orometua papaa
2.
—
Te
mau
hanere te mau haapiiraa
ua
hanere
no
te Taiete. 1 reira te
e ua
faaineineraahia te mau tamarii maitatai no te mau
hi'opo'araa rarahi a te Hau ; e no
reira’toa mai, te tahi pae no te mau
tuhaa rahi ïa na te
pipi-orometua o te tae i te aua. Te tuhaa haapiiraa, e
Taiete i Mâtatâta.
Ambatomanga, te hoê
pû faalereraa hau. — Hoê ahuru ma pae pipi
i te aua i teie tau; e toru tei mahiti iho nei, o te tonohia i te hoê mau
paroita rarahi no Mâtatâ. Eita taua mau hoho'a orometua e tuuhia i te
mau paroita nainai; e mau haapii-evanelia râ te faatere i te reira. Te mau
orometua-tumu râ, e rave rahi te mau haapii-evanelia i raro a‘e ia
ratou. O taua mau haapii-evanelia nei te tonohia i te mau tuhaa etene roa,
ei faaineine i te ohipa; na ratou te mau ueueraa matamua; e ia tupu rii te
faaapu varua, ei reira te orometua mau e haamauhia’i i reira. Area râ, e mea
itoito roa te mana'o o te mau pipi-orometua o tei mahiti mai roto mai
i te aua: e haere mau ratou i te vahi ta te Apooraa Rahi e faataa.
4.
Te anaanatae no te u‘i-apî. Te hoê ïa vahi oaoa rahi ta te mau
orometua-taiete e faatia nei, i teie matahiti. Mai te mea ra e, e tupuraa
Varua taa ê mau ta ratou e hi'o nei, i roto i te u'i api, i Mâtatâta, i teie
tau. Te rahi nei te feia apî tei haere tuutuu ore i te pureraa, tei haapa'o
maitai i te haamoriraa, e o tei imi i te mau Parau i Papaihia ra. Te tupu
nei ia ratou te parau a Fetero i te mahana Penetekose; e ite ta outou
3.
—
Te
aua
orometua. Ua haamau è hia na i
oire iti huru atea i te oire
—
hiaai ratou i te Atua ora ra.
O te oro'a lubili no te hanematahiti, no te Bibilia Mâtatâta, reo maohi. — Te na ô nei te hoê
taata apî ra i te orama. Oia mau! ua
Eaha te tahi tumu no teie parau oaoa rahi?
mau
reraa
VËA
8
orometua-taiete
«
:
POROfEtANl
Ua faahohonuhia te
te mau oro'a no te lubili
te Bibilia
oraraa
varua
Mâtatâta,
o
ta matou Tuhaa
e
tei haapa'ohia iho nei
ma te hanahana rahi.
Ua puta te aau no te hoê mau taata e rave rahi,
i taua lubili ra; o te feia apî râ tei hau. Mai te mea ra e: e tupuraa apî
no
o
—
note ora Varua teie
noa
vau
e no
te
—
haere nei i roto i taua tuhaa i Betsileo nef, ia
hi‘o
te mau pureraa no te hepetoma pureraa,
putuputuraa no te mau “pipi no lesu” o tei rave i te ohipa, i
teie tuhaa.
5.
e
i te ruperupe varua no
»
Te
mau
Bibilia i hoohia. Te faaite nei te tahi atu orometua
o
tei
i te ohipa i te hoê tuhaa-tatahi e: e hiaai rahi to te mau taata i te tai'o
i te Parau a te Atua; e te haere noa mai nei ratou e hoo i te Bibilia. Mai
te matahiti 1929 tae roa mai i te matahiti 1935, e pae ahuru tausani farane tei afaihia mai ia’na, no te hoo i te bibilia. E mau
parau mauruuru
ana'e te reira. E tamau noa tatou i te pure i te Atua ia lae lo’na ra
hau e ia haapaohia lo’na hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na
rave,
Te Apooraa Rahi Amui
Ua oti te Apooraa Rahi.— Ua tupu iho â i te mau mahana i
parauhia.
Ua h.aamatahia na roto i te hoê pureraa rahi, i te pô mahana
piti, 18 no
Atete; na Toofa, orometua i Tiarei te a'oraa (Daniela XII. 3.) Ua riro râ
te mahana toru, e te mahana maha, e te
poipoi mahana pae, ei mahana pu¬
tuputuraa, no te feruri e te faaoti i te .Jnau ohipa’toa tei faataahia no teie
Apooraa-matahiti. Ua hi‘opo‘ahia ta tatou mau pîpî-orometua. Too-hitu ratou.
Ua mauruuru te mau auvaha i te huru o to ratou ineine; eita râ e mahiti
vave, aitâ i oti to ratou mau matahiti faaearaa i Heremona.
Ua riro te pô hopea, oia hoi te pureraa rahi faaotiraa, ei oro'a nehenehe
Ua apî te fare-pureraa i Paofai.— Na te Peretiteni mono i mono i te
Peretiteni i taua pô ra; na Moreau t. mau hoi taua tuhaa ra,
(te a'oraa) aita
râ i nehenehe ia’na, no te ma‘i rahi ta’na e
pohe noa ra i te fare-ma'i i taua
taime ra.— Ua haamana'ohia râ oia na roto i te mau
pure.o te taata, i taua
roa.
tairururaa rahi. E 27 tamarii i papetitoliia. PI ua faaotihia te
pureraa na roto
i te oro'a Euphari, o tei faaterehia e na orometua e toru.— Te vai ra te ma¬
hana e haponohia’i te rata haati a te Peretiteni
apî i te mau Ekalesia, mai
tei matarohia i-a.
To te
mau
paroita havaraa i te peretiteni.
Ua faaotihia e: e hevahia te Peretiteni ra o Moreau, na roto i te hoê ava'e
tnatoa, oia hoi mai te Sapati oro'a no Tetepa e tae noa’tu i te Sapati oro'a
no
Atopa.— Te huru o teie hevaraa: e haamau i te ahu ereere i nia i te terono
no te fare
pureraa. E maitai te mau orometua ia faahiti... i te Sapati oro'a
no
Tetepa nei... i te huru mau no te Peretiteni i reva a'enei, mai te faataa i te hoê
mau
vahi tei riro ei hi'oraa
rahi
no
te feia faaroo i
teie tau. Eiaha râ hoi ei
faateniteniraa i te taata, ei imi
feia e ora nei.
raa
IMPRIMRRIE
RUE, DU C‘ DESTREMAU
EUE. F.JU-VEtlTlN.
—
râ i te hoê
mau
haapiiraa
-
na tatou, te
PAPEETE, TAHITI.
Fait partie de Vea Porotetani 1936