EPM_Vea Porotetani_193603.pdf
- Texte
-
Te 36
0
MATI 1936
te Matahiti
-
Hihi 3.
VEA POROTETANI
AITA’TU
E NIÜ E TIA I TE
HIA
TAATA’TOA IA HAAMAD MAORI RA O TEI HAAMAÜ
RA, OIA HOI TE
Mesia RA O lESü.
HOO I TE MATAHITI HOB:
Ch, VERNIER,
Te taoto
I
na
a
—
I Korinetia 3,11.
HOÊ TARA
Directeur-Gérant.
te mau-auri.
mahana i mairi a'enei, ua patoto mai te
hoê taata tahiti i te
uputa no te fare orometua. E matero pahi teie. —
E hoa ! eaha to oe tere i te fare nei ?
Teie : te hinaaro nei au i te pâpai i te hoê parau haapae inu ava !
Eaha te tumu oe i hinaaro ai i te reira ohipa ?
No te mea : no to‘u inu-hua-raa i te ava i tae atu ai au i te fareauri. Inaha hoi, a ono a'enei ava'e to‘u mauraa i te auri no taua
—
—
—
—
inapô nei to ‘u mahitiraa. Teie râ, ua faaoti au i to ‘u
vau e inu faahou ; e tamata vau i te haapae i te reira
maa ; no reira vau i tae hua mai ai i to oe aro, i te mataniua roa o
to‘u faatiamâraahia.
E ia raua i paraparau faahou, taa’tura i te orometua te tumu rahi
i tae mai ai taua taata ra, mai te itoito mau, e rave i ta’na opuaraa,
maori râ ta’na taoto i tupu i te fare-auri, e pae pô hou to’na mahitiraa.
«.... I roto i taua taoto no‘ura, te itéra vau i te tiai no te fareauri i te afairaa mai, i te maororaa pô, i te hoê taata mau auri apî,
e to’na vaihoraa ia’na i roto i to matou pihà rahi, tei reira te rahiraa o te mau mau-auri te taotoraa. Teie râ, no to matou peapearaa
i te reira huru taata mata ino rahi e faaôhia ra, o te taparahi mai oia
e © te êia mai oia ia matou i taua pô ra, no reira vau i parau ai i te
tiai ; afai i teié taata i te tahi piha ê atu ; eiaha e vaiiho i onei.
Aita râ i tia i te tiai, no te mea, na te Ture oia i aratai. Faarue mai
nei te tiai i taua taata ra i to matou piha,.mai te parau mai â iahf, :
la oe râ, eiaha oe e peàpea ; te afai hia mai nei te hoê Bibilia na oe,
ei faufaa.na oe. - E oia mau iho â 1 Pûpûhia mai ra te hoê Bibilia,
hiti anaana, tapoi iri puaa, ia‘u, Aita râ vau i hinaaro i te rave, no
hara ra, e no
mana'o
—
:
eita
2
VEA
to‘u hi'oraa
e: e
nei râ te tiai
e ;
to ‘u
araraa
a
POROTETANl
pipiria orometüa teie, eita e au ia‘u. Fahepo mai
mau, a tapea i teie faufaa, ei faufaa na oe. I reira
i to ‘u taoto....»
*
*
Mai taua pô mai
*
â, aita teie mau-auri i maitai, i te feruri noaraa
ravea i hau ai to’na aau, e i maha’i to’na
i ta’na taoto. Teie râ te
hinaaro, maori râ te haere mai i te aro o te tavini o te Atua e imi i
te hoê bibilia na’na e e haapae rôa i te inu, na roto i te hoê parau
tàpü e te pure hoi. -- la tiai maite te Varua o te Atua i teie taata,
e ia faafariu mau hia to’na aau, a tupu ai tei papaihia i te Isaia 65 :
7 e : e faarue tè paùti ore i to’na haerea e te taata parautia ore
i to’na mana'o: a ho‘i ai oia ia lehova, e na’na oia e aroha mai ;
e ho‘ii to tatou Atua, te rahi ra hoi ia’na te faaore i te hara.
Tavae Anahoa
Ua
pohe
teie,
roa
tatou boa,
roa to
e ua
o
Tavae a Anahoa !
nei to'na haamataraa i te
matahiti teie
e parau
aroha
oto to Papeete, to Tahiti e to Moorea ia’na. Hoê
noa'tura to’na ma'i i te
pohepohe rii, haere
rahiraa, mai te anoinoi te hoê
mau
ma‘i
apî. E inaha, i te 2 no Fepuare, e ahiahi Sapati, i faaru
E hunaraa taata
Tavana oire
a
te
Hau, te
e
roa.
Ua tae hua mai te Tavana Rahi, te mono
ta’na Apooraa, te
feia toro'a
te Oire, te feia
mau papaa o
Piha mana
tahiti e te mau
no te mau
mana
orometüa e rave rahi, e to te oire atoa.
I Paofai te pureraa
rahi;
te tumu i nounou rahi
matahiti ? maori
ua api te tare pure i te
hia'i teie taata tei pohe i te
ra ;
1. To’na maramarama:
mai te tau â i haere ai oia i te
haapiiraa,
ite hia to’na maramarama hau ê ;
ua
2. To’na here rahi i to’na fenua ai‘a: o to’na ïa oaoa mau, te
faahanahana i to'na fenua Tahiti e te imi i to’na maitai tumu;
To’na üe papu
3.
ai
0
tahiti
mau parau tahito no Tahiti mâ nei: te
patautau e te mau paripari; oia'toa te reo
mau.
4. to’na aau
yii
i te
le fenua, te mau
e rave
aroha:
ua
riro oia ei haapûraa note
rahi, i te oire e i te fenua nei, etc, etc.
mau taata
VE A
5. To’na itoito il e mau oliipa o te faaro.o : ore noa’tu oia
i roto i te Ekalesia, ua riro oia ei raatira no te amuiraa
ehia
reo
himene
navenave
3
POROTE.TANI
rahi ta’na i
1 te taeae
Taunoa;
haapii i taua amuiraa ra,
tei parare i Tahiti taatoa i teie nei?
to’na reo nehenehe, ia orero oia i te parau. . etc.
taua mau maitai laaê, i ô ai oia i roto i te Apooraa no te
e
O
6.
.
no
Piha
Faaapu, e i roto i te apooraa oire, e i teie roa nei, i roto i te
Apooraa Rahi mana no te Fenua.
O ta te orometua ïa i faatia i roto i ta’na aô raa, e o ta te feia
orero parau i faateniteni inaite i te pae apoo : M. M. Hoppens*
tedt, Ahnne, Teriieroo, Lulu Spitz. Te faaite nei te V. P. i
tona aroha lumu ia Tavae V.
e
i te utuafare atoa.
Ira va faaitoitoraa.
faaamu ïa vau ia’na i te raau
tia i rotopn i te Paradiso a te Atua ra. Apok. II-7.
Tei riro ia'na te rê ra, e
ora, e
faaotiraa teie i te rata a lesu i faaue ia loane, i
papai i te melahi (oia hoi i te auvaha) a te Ekalesia
i Ephesia, ei faaitoitoraa i taua Ekalesia o tei tuu i to’na hinaaro matamua e tei hi'a (ir. 4 e 5).
Eau hoi teienei parau ei
faaitoitoraa i te mau Ekalesia i te anotau hopea nei, e i tera
taeae e tera tuahine o tei tuu i to’na here matamua ia lesu, e
tei hia i, roto i te paruparu e te paloi ore atu i te mau ravea
paari a te enemi.
I.
Te taata ta lésa e parau nei i roto i teienei irava ?
O te parau
Patamo,
e
—
i.
0 te taata atoa ïa o te riro ia’na te ré ra,
liona te huru
ophi te huru i te imiraa i te taata e pau ia’na
ra ; te enemi tei haavare e tei haapouri i te taata mai te mata¬
mua mai à, ma te ueue haere i roto i to’na aau i te mana'o iino
e te taiva ia taaô atu i te Atua ora ra ;
te enemi tel taparu ia
oe e ia amu noa i te maa i rahuihia e te Atua ia pohe to oe
tino e to oe vârua i taua maa ra; te enemi tei tito haere i roto
i to aau i te huero no te Basileia; te enemi tei faatupu i roto ia
oe i te teoteo, e te au, ore i to Fatu, ia ore oe ia pee faahou ia’na
e ia tauturu i ta’na ohipa e ta’na Evanelia. E hoa,
aita’nei oe
i ite i taua enemi ino roa ra, tei opua i to oe poheraa, ia riro
oe ei tao‘a pau na’na ra?
Oia hoi te rê i nia i te enemi tei hahaere, mai te
e
aore ra
mai te
4
VEA
Aita’nei
POROTETANI
i taio i roto i te Bibilia i tel faauehîa mai ia
oe
(lakobo 4-7; Eph, 6; 10-11 etc..)i taua
oe
anei
e aore
ra
ua
mahanahana
itoraa i to
n.
faaueraa
mau
i ta'na
oe
—
to Fatu ia
a
E boa,
—
oe
na
oe?
haapa‘0 anei
patoi etaeta nei
lia
te
e
faahemaraa. Te riro nei anei te rê ia oe,
hi‘a anei oe ia’na ra? Faaroo mai na i te parau
e
aau
ra
mau
parauhia
lesu ia oe no nia mai i te rai ei faaitoO te piti ïa o ta tatou parau. '
e
paruparu ra.
Te tao'a rahi faahiahia
tei riro ia’na te rê
ra
e
horo‘ahia
e
te Fatu
no
?~
1, Teie taua tao’a ra, o te raau ïa o te or a.
Na, ô mai
e
tia i
ra
hoi te Fatu
rotopü i te Paradaiso
e :
e
faaamu
a te
Atua
vau
ra.
ia’na i te
Ua ite
oe, e
raau
ora
hoa bere
6, ua ere te taata i taua raau ora ra, Gen. II; 23-24. — Ua ere
oia no te mea ua riro te rê i te opbi i nia ibo ia'na. Ua pobe
te taata i reira ; ua tinaihia i roto ia’na te Varua o te Atua
taaê atura oia i reira i te Atua te tumu o to’na ora.
varua
ua
:
I teienei râ, e boa, e feruri atoa oe i teienei parau
mabanahaapa'o atu i ta’na mau faaueraa; a robi, e faaitoito. Ua faarirobia lesu ei tumu api no to oe ora ; tei ia’na te
hana rabi, e tei
Varua taatoa
o te Atua, e te faaamu nei oia i te mau tamarii a
te Atua tei riro ia ratou te rê i nia i te enemi, e tei ati atu Ia’na.
O Vau te Vine o outou te amaa. E ere anei te tumu te faaamu
f te mau amaa ? No
e
parau
mai ia
reira,
oe.
—
e
taria to
oe ra, a
faaroo mai i ta te Fatu
Irava faaotiraa: RomaXII-2; IoaneVI-35.
(PoMARET — A'oraa 50.)
loane Calavino
( A hl‘o i te Vea i mairi a‘eiiei )
No to te
Arii,
reo
no
porotetani haamani-ino-raa-rahi-hia i Paris, e te Hau
reira Calavino i horo ai i Bâle ( te hoê oire Helevetia i teie tau,
eremani
mau
).
E Oire rahi tuiroo
Bâle, i te reira tau : oire hoo tao,a; oire fare haapiiraa
e te rava'i rahi te mau auri nenei parau. O te pû
atoa ïa no le Reforomatio i Europa ; o te haapûraa no te mau taata o tei
hamani ino hia no to ratou faaroo Evanelia. I reira to Calavino horo raa,
e amui i te mau orometua tuiroo no taua oira ra, o Farel te tahi, ( orometua parau itoito rahi). Tira’tu ai to’na hinaaro i to’na faaearaa i reira,
maori râ : e tavini i te Parau Mau, No reira e piti tau ohipa tumu ta’na
rarahi,
parau
o
hohonu;
VEA
i
i
rave
Bâle,
na
POROTET ANI
roto i te matahiti hoê noa, i faaea'i oia i reira
iriti haamaramarama maitai i te Parau
te
5
a
te Atua i roto i te
reo
te
; o
Farani,
e
papai i te hoê buka rahi, tumu, o te riro ei pû no te Haapa'oraa
mau tau, è i te mau fenua’toa o tei farii
i taua
Porotetani i te reira
Haapa'oraa Evanelia
“
Te Nia
tau parau e
1.
no
te
ra.
Teie te io‘a
no
taua buka hohonu rahi
Haapa'oraa Cheretitiano
piti nei
:
E faanavai rii tatou i teie
:
Te Bibilia
farani. I te tau i haaparare ai Lutero i te maramarama ora
Eremani, te ueue atoa ra te hoê mau aito farani i te Bibilia-reo-farani, i Farani iho. Na Lefevre d’Etaple, mai ta tatou i ite aenei, i iriti i te
i te fenua
hoê iritiraa maitai
i
Bâle,
roa
note Bibilia i te
reo
farani. I to Calavino râ faaearaa
tauturu maite oia i to’na fetii, ia Robert Olivetan,
no te hoê
apî, maramarama roa. I roto i te parau omuaraa no taua iritiraa ra,
te pûpû nei Calavino i taua Bibilia Farani « i te mau emepera, i te mau
Arii, i te hui Arii e i te mau nunaa atoa e vai i raro a‘e i te mana o te
ua
iritiraa
Mesia », mai te faaite e: “o te Parau mau mure ore ïa no te Arii
e
aita'tu, te Fatu no te rai, no te fenua, e no te moana, te Arii no te mau
Arii, te Fatu no te mau Fatu; e au taua Parau ra, ia faariihia mai te auraro
rahi, e te mau nunaa’toa, i te mau anotau atoa.
» Te naô faahou nei te
parau omuaraa: « Te Parau a te Atua, o te taviri ïa e mahiti ai te Basileia
o te Atua, faaô ai ia tatou, ia ite tatou e o vai te Atua ta tatou e haamori ;
.
o
te
Tare
mau
turama i te
ïa
e
taa’i te maitai i te ino; o te maramarama ïa o
'tei
te haapiiraa ïa no te paari; o te hio
mata e mataitai ai tatou i te aro o te Atua ; o te Tepeta ïa o te arii o tei
faatere i to’na pupu taata ; o te tootoo ïa no to tatou tiai mamoe maitai;
o te farii ïa no to’na faufaa mo‘a; o te maa otahi ïa no to tatou
mau
varua!
pouri
o
teie nei
ao; o
»
Auê te ati
a
o to tatou mau varua, ia faaere hia ratou i ta ratou maa mau,
ai ratou i te mata'i ana'e! » 1 to Calavino iriti nehenehe raa i te
amu
Bibilia
aueue
vino
2.
reo
ore
no
farani, te faaite
e
te
mure ore
ra
oia
e
oia i te
mau
faatia'i i ta’na
taata
mau
e:
ei
nia i taua niu
haapiiraa. E taata Cala¬
te Bibilia.
Te Niu
te
Haapaoraa Cheretitiano (L’Institution Chrétienne). — O
i papai atoa i to’na faaearaa i Bâle. —
tumu i papai ai oia i teie puta tuiroo rahi ? Teie te tumu matapàriira i to’na mau taeae porotetani, tei hamani ino hia i Farani,
no
te buka rahi hau ê ta Taravino
Eaha te
mua;
e
mai te faaite i to te
P l :P
ao
i to ratou huru mau.
—
Mai te mahana mai â i
taparahia’i ratou i Paris, na roto i te faaue o te Arii (François I) e no te
Ekalesia Pope, aita te mau pariraa au ore e te faufau i faaea. Te parihia
ra ratou e: e feia upoo paruparu e te aoaoa, e feia orurehau o tei faautua-
VEA
6
hia
te
e
POROTETANI
te ture fenua. Aita râ i tia ia Taravino
Parau
fo te Parau-tia
e
ia haamamuhia te reo o
pariraa haavare; no reira oia
papai ai i teie buka, ia ite to Farani (te Hau Arii e te Hau Pope) e to
te ao hoi, i te parau mau. — E ua pupu oia i taua buka ra i te Arii iho
no Farani, ia ite oia i te huru o to Taravino faatia-parururaa i to’na mau
taeae, e ia faaroo oia i to ratou reo. — E teie te piti o te tumu i papai
ai oia i taua buka ra, maori ra: ei haamaramarama i te mau arii e te hui
mau e
na
roto i taua
i
arii
te
no
ia itehia
basileia ê i te hum
mau
mau no
te
faaroo Porotetani Farani,
—
I roto i taua
buka ra, te patoi etaeta nei oia, mate Bibilia i to’na rima, i te mau pari¬
e:
niuhia i nia i te Parau
ua
a
Te Atua ana'e.
i
parihia’i te haapiiraa a te porotetani (mai te mea ra e: e haapiiraa
te taa-ore\ aita e Semeio no te haapapu ia’na; aita e pee nei i te
haapiiraa a te mau metua o te Ekalesia, e te mau aratairaa tahito no te
Ekalesia Pope; e te rahi hoi o ta’na mau amahamaharaa... etc.). Te patoi
tataitahi nei Taravino i taua mau pariraa ra, e te puehu nei, mai te ota,
raa
api,
e
i ta’na
E
raveraa.
ono
tuhaa rarahi to te buka nei. I roto i
na
tuhaa matumua
e
maha
Hiroa faa¬
roo a te mau aposetolo (Te faaroo); te Pure a te Fatu (Te Pure); te
Bapetitoraa e te oro‘a Euphari (te mau oro‘a). I roto i te tuhaa pae te patoi
nei oia i te mau “oro‘a haavare” o tei apitihia e te ekalesia pope i na
oro‘a tumu e piti ta lesu i faatia. ■— Te tuhaa ono ra, e parau ïa no te tiara,
te faatia nei
maraa
mau
o
e
te tatara nei oia i te Dekalogo (Te Ture), te
te feia
faaroo, te
Kaisara e to te Atua.
Farani, e ia farii maite oia i taua mau
mana no
Te ani nei Taravino i te Arii
no
parau maramarama, e ia haamaru oia i to’na
hou i te feia farani, e faaroo ê to ratou.
rima, eiaha
e
hamani ino faa-
râ; ua riro teie buka mai te avèiaxskâ
haapaoraa porotetani i Farani e i te mau fenua’toa tei tiaturi i te
faaroo evanelia. Ua pau vave roa te mau buka nei i te hoohia, e e ohipa
rahi ta te mau auri nenei parau i te nenei-faahou-noa-raa i taua buka, o tei
vauvau maramarama rahi i te mau tumu parau rarahi no te faaroo eva¬
Aita te Arii i farii. Atira noa’tu
no
te
[Te vai atura)
nelia.
Te faufaa
Aita te
mau
a
te
taata i teie nei
feia i roto i te Ekalesia.
ao
i ite i te maitai. i
roaa
ia tatou i roto i
faufaa ore paha te Ekalesia. Ua
faufaa rahi ta ratou i roto i te Ekalesia. Tera te
te Ekalesia. Te mana'o nei ratou e, e mea
ite râ te feia faaroo
ê,
e
hoê faufaa; Te oro'a.
Ua tuuhia
tapao o to lesu poheraa i muà i to tatou aro. la hio
tapao, ei reira te manao maitai e tupu ai i roto i te aau.
mai te
to tatou mata i te
No te pane i ofati hia e haamana'o
hia ra; no te uaina e ite ai tatou i to
ai tatou i to lesu tino i faasatauro
lesu toto i haamaniihia no tatou, ia
VEA
matara
ta
rahi ? E
tatou
ere
ai, ei reira
hara.
anei i te
Teihea
amuraa a
POROTETANI
te
vahi i
roaa’i
ia
7
tatou te
te Fatu ? E. reira to tatou
aau
hoê faufaa
etaeta
e maru
rahi ai to tatou hinaaro i te Atua, ei reira tatou e ite maitai
ai i to te Atua aroha rahi, e ta’na ravea paari i te faaoraraa i te taata hara;
ei reira te Varua e pou mai ai i roto i to tatou aau; ei reira e rahi ai
to tatou oaoa; ei reira e tiipu maite ai to tatou aroha i te mau taeae e te
mau
e
tuahine.
Ua mahanahana
roa
to tatou aau,
mai te auahi
ura ra ;
ua
tara pape te
tahe te ino, te maitai ana‘e te toe. E ere anei e faufaa rahi ta te
feia i roto i te Ekalesia ?
aau ua
Teie atoa te tahi îaufaa: E tautumhia raton
e
te
mau
taeae.
Te tiai nei ratou ia ratou iho. Ua faauehia tatou,
eiaha e faarue i te putuputuraa (Heb. X: 24-25). No te aha e haaputuputu ai te mau taeae e te
mau tuahine? ia itoito ratou ia ratou iho, e ia ite ratou i te hoê taeae aau
tamahanahana ratou ia’na. la haere te mau'taeae e haamauruuru
pohe i te ma‘i, ia tauturu i te taata veve, e ia faaitoilo i tefeia
faatau, eita te reira mau taata e ore te faufaahia. la tauturuhia tatou, ei reira
e manaa’i ta tatou hopoia teiaha. — Eita te mau taeae e faaea i te
pure i
te Atua. la haere ratou i te fare pureraa, eita e moe ia ratou to ratou mau
taeae e to ratou mau tuahine. E ia haapao ratou i te pure-huna, eita ratou
e faarue i te feia i roto i te Ekalesia. E peu mau teie no te taata maitatai i roto i te Ekalesia, mai tahito mai â. E haamanao maite tatou i te faufaa
toetoe,
e
i te feia i
a
te feia faaroo i roto i te Ekalesia.
E teie te toru o te faufaa ; Na te orometua e tia‘i i te
feia i
e na’na e pure i te Atua ia ratou. Ua itea te
parau ta
Paulo i papai i te mau Hebera (Heb. Xllt-17): Te tia‘i nei ratou i to outou
roto i te Ekalesia
Varua, mai te metua
e
tia‘i i ta’na
mau
tamarii, oiâ’toa te orometua i ta’na
pipi. Eita e tia ia’na ia faaea noa i nia i te a'oraa parau i roto i te
fare pureraa. Ua î roa to’na aau i te aroha i la’na mau pipi, no reira oia
i haere pinepine ai i to ratou iho fare, ia ite oia i te hum o ta ratou
haapaoraa i te vahi atea ê, e ia faaitoito oia ia ratou. E au te orometua
i te tiai momoe ; ia haere ê te mamoe, e pee atu to’na tiai
ia’na, ïa
aratai faahou te tiai i taua mamoe ra i te nânâ. fa taiva te hoê
pipi, eita
e tia ia faarue hia taua taata taiva ra. la roo hia te tahi
i te ati, e
tae te orometua i to’na utuafare, ia tamahanahana ia’na; eita'toa oia
e faaea i te a‘o
ia’na, peneiaê o te fan'u faahou mai oia. Te pure
pinepine nei te orometua i ta’na mau pipi. Te afai nei oia i te Ekalesia
i mua i te aro o te Atua. Te pure nei oia ia ratou i te pure fetii e i te
mau
pure
huna.
Ua
na
hope ratou i te faataahia i reira. E eiaha te orometua ana'e o tei
reira, o te Diatono paieti e te haapao maitai i to’na toro'a te na
reira'toa nei. E faufaa rahi ta te feia i roto i te Ekalesia.
( Te Aratai
no
te Ekalesia ).
I
VEA
POROTETANI
Te mau parau rii api.
Italia-Etiopia. — A pae ava‘e i teienei, to teie tamai vaiuoa-raa, e aitâ hoi te rê i roaa ia Italia te fenua puai e te ravea paari. —
Te ite nei oia e : e feia aau aito to" Etiopia, e te liere i to ratou fenua ai‘'a,
e te hinaaro rahi i te paruru ia’na eialia ia riro. E aliiri ta ratou mauhaa
tamai, e mauhaa apî e te rava'i e te ohie ia haaputu, ua aifaito paha ïa te
puai no na pae e piti. I teienei râ, te poro nei Italia i te hoê n ralii apî,
O te .Rê ïa no Enderta, tei roaa mai ia’na i te pae ropu no Fepuare, i te tuhaa
fenua no Makale. Mai te mea ra e : e 60.000 faehau Etiopia tei û i na taata
Italia e 40.000.
E ûraa rahi veavea,'_e ua parari te leni a te Etiopia, e
ua horo pupara noa ratou i mûri roa, mai te a‘ua‘uhia e te mau pahi reva
Italia O tei pupuhi noa ia ratou, e mai te faatopa i te mau ofai haaparari i
rotopu i te mau faehau Etiopia. E pohe rahi to ratou, e e mea huru iti ta
te Italia, i ta te Italia parau. — Aita râ te oire rahi no Etiopia, te Pû faatere, o A.ddis-Abeba i taeahia; eita’toa e taea vavehia, no te mea te rahi noa
1. Te ianiai
no
—
te mau anairaa mou‘a teitei i te arearaa.
Aita te mau Hau rarahi i faaoti i te parau no te hinu mori : aitâ i tapeahia
te hinu ia Italia. Teie râ te hoê parau papu : te faarahi noa nei te mau Hau
i te ohipa tamai ; te haaputu nei i te mau mauhaa tamai ; e e ohipa rahi ta
te mau Hau i te faaauraa ratou ratou iho i ta ratou mau parau faaau, no te
ra
mau
mahana
papaa
e
i teie tau,
te Varua o te
Atua-Hau i te mau fenua
faaterehau rarahi i te Varua no nia mai ;
tupu ai te peapea. la tiai mai te
e
ia uruhia te
Hau,
e
mau
to te Parairtia, e to te Aroha.
2. Ua reva o Rey-Lescure mâ, Orometua-taiete, i Farani. Hoê matahiti te
maoro o te ta-ê-raa. Na na orometua papaa e toe nei i Papeete e monomono
ia’na i ta’na mau ohipa, e i te tuhaa II.
3. Ua pohe roa o Pupure vahiné, i Rapa, i te 11 no Titema 1935. Te
aroha’tu nei te V. P. ia Pupure t. orometua i Rapa.
4. Ua tomohia te hoê fare putuputuraa apî e te nehenehe rahi i Haapiti i
te 20 no Fepuare i mairi a‘enei; o Sarona'te i‘oa. — I te matahiti 1904 te
haamauraahia te fare matamua; ino attira i na pau rarahi no te matahiti 1906
e no te matahiti 1927.' I teienei râ, ua hamani faaapî roa hia, iri papaa e te
punu.
No te poheraa o te Peretiteni o te A. R. i te m'a‘i, ua tuuhia te faaohipa ia Mihimana, auvaha na te A. R., mai te tauturuhia e
—
■tereraa o te
Vehiarii
raua o
Tapao, orometua.
buka e vai nei: Bibilia JRahi: 53 farane (no te feia tiaraa
porotetani ) ; 63 farane ( no te feia tiaraa faaroo. ê ) ; Bibilia nainai ■ 10 e aore
ïa 12f. 50; Emanuela: (Tatararaa no te oraraa o lesu) 5 farane; Tihoni
5. Te tahi
mau
4, 5 farane ; Buka
(Pomaret): 4f. 50; A‘oraa-40 (Verenie): 4 farane; Tahi¬
d’autrefois et Tahitiens d’aujourd’hui, ( e tuatapaparaa parau no te tupuraa
Evanelia i Tahiti ma nei, mai te pô mai ) : 2 tara e te afa (reo farani );
Gahin: 11 f. 50 (reo farani). — Ani noa mai i Papeete, i te fare
Wiliamu
:
6 farane ; Aratai Bibilia : 12 f. 50 ; Buka himene
a‘oraa: AProjOroO
tiens
0
te
Jean
orometua, i Paofai.
n\oni tayfuru i fe
Papeete : Madame Labourre : 10 farane ; Ariioura mâ ; 5 f. ; Rangipô V : 15 f.
Madame Ch. B. : 10 f. ; Teahupoo : Teuira V. : 5 f. ; Uturoa : M'"® E. D. : 5 f. ; Tevaitoa: M“'’ B.: 10 f.; Makatea: 15f.; Mahîna: Teamo, 5 f.; Teihoarii, 5f.;
Outumaoro : Jean Taputuarai, oho matamua faaapu mereni: 17 farane.
MAURUURU.
la amuihia: 102 farane.
IMPRIMF.RIE EUE.F.JUVENTIN.
—
RUE DU C‘ DESTREMAU
-
PAPEETE, TAHITI.
t
Fait partie de Vea Porotetani 1936