EPM_Vea Porotetani_193601.pdf
- extracted text
-
Te 36 0 te Matahiti
TENUARE 1936
-
Hihi 1.
VEA POROTETANI
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU maori RA 0 TEI HAAMAU
HiA ra, oia hoi te
Mesia ra o Iesu. — I Korinetia 3,11.
HOO I TE MATAHITI HOE: HOE TABA
CA. VERNIER,
Directeur-Gérant.
laora na i te Matahiti Apï.
Na roto i te aroha o te Atua, ua taeahia e tatou teie matahiti
api
Fatu 1936. Tira’tu ai tumu, maori râ to te Atua hamani mai tai.
Inaha hoi, te tahi paeau, ua faaotihia to ratou hororaa i te matahiti
i mairi a‘enei, e ua faahoi te Atua i to ratou varua la’nara: O tatou
O te
râ, ua faaherehere hia ïa, te tino e te varua, i na ô ai te papai Salamo e : oia tei faaore i ta oe atoa ra mati hapa, e o tei faaora i ta
oe atoara mau ma‘i, o tei faaora ia oe i te
pohe: o tei faakorona ia
oe i te hamani maitai e te aroha, o tei
faai i to vaha i te maitai, ia
faaapi faahou hia oe mai te aeto ra.
Eaha’tura te mana‘o aau e au ia tatou i te omuaraa o te matahiti
nei ? 0 te haamaitai ïa, e te arue, e te faahanahana la’na, mai te
pûpû faahou tatou la’na. Te aroha’tu nei te Vea i ta’na mau hoa e
rave rahi !
la orana oe, na orometua a‘o o tei aratai e o tei faaamu
i te pûpû taata na te Atua; ia ora te mau diatono, te mau taeae e
te mau tuahine ; ia ora te feia api e te mau tamarii ; ia ora te feia
mana, mai
mau
e te
te Tavana Rahi, te mau tavana mataeinaa, e ta ratou
Apooraa, e te feia toro'a a te Hau. la parahi tatou mai te maitai
hau i teie matahiti api.
Eaha ta‘u vahi apï i te reira?
E
Te vai
mau
te hoê taata
mana'o no te matahiti apï.
rave ohipa, taata
parau arearea, e te mâtau hoi
perê. E inaha, no to’na faarooraa i te mau haapiiraa o
te Evanelia, riro atura to’na aau, e taui roa’tura oia i ta’na mau
haerea,
ra
i te inu ava e te
t
VKA
2
—
Eaha fa
POROTETANI
vahi apï e roaa nei i teie haapa‘oraa ta oe e haapa‘0
oe
nei, i teienei? Te na reira
te tahitohito râ ia’na,
mai ra te hoê hoa tahito i te ani iama,
mai
Ahani! a faaroo maitai na.
Teie ta‘u vahi apï matamua e ite nei, maori râ: e oaoa rahi to'u i
teienei, e te hau o te aau. — I te matamua, te vare noa ra te taata ia‘u e,
e taata arearea. E arearea rapae noa râ. No nia.ê noa. I roto râ, aita e
oaoaraa; e aita’toa e hauraa to te aau. I teienei râ, ua faaliau te Atua i to‘u
aau, ua faaore oia i ta‘u mau hara, na roto i to'na aroha, e te oaoa noa
nei au, no to‘u ite e: te aroha noa-nei te Atua ia‘u!. ..
Eaha ta‘u vahi apï i te reira? — Teie te piti: ua faui ta‘u
haapa‘oraa apî i ta‘u mau peu iino tei faatîtî noa ia‘u, e e haapa'oraa apî
ta‘u e hinaaro nei i teienei. — Aita roa’tu vau e mana'o faahou nei i te
rave i te ohipa ino, e i te taahi faahou i nia i te mau e‘a peapea ta‘u i
mâtau i mua ra. la rave au i té hoê hapa, te faaara oioi nei ta‘u haapa'oraa
ia‘u, te faahoi nei i‘au i nia i te e‘a maitai, e te itoito faahou nei au, no
Eaha ta‘u vahi apî i te reira?
ohipa.
te
Eaha ta'u vahi
apî i te reira? — Teie te toru: te tauturu nei
haapa'oraa apî ia‘u, i ta‘u mau peapea, te tamahanahana nei e te
faaitoito nei. — I te matamua ra, noa’tu e peapea iti nainai, e ino roa to‘u
ta‘u
teienei râ, aita roa’tu vau e ite faahou nei i te reira
te pouri; te faaore nei ta‘u haapa'oraa i te mata'u
e te taiâ i roto ia‘u. A hi‘o na hoi; a piti à'enei a‘u tamarii i pohe roa
i roto i to‘u utuafare, e a piti to‘u haereraa e taitai i to raua tino repo i
te aua hunaraa
Mea taaê roa to‘u huru i te tere matamua ( tei roto
ft ïa vau, i reira, i te mau ohipa o teienei ao); e mea taaê roa to‘u huru
i te terc piti, no te mea te vai ra ia‘u i reira, te itoito e te mahanahana
hiro'a, e te taiâ rahi. I
mau
mana'o peapea e
.
.
.
nia mai.
no
i te reira ? — Teie hoi te maha : e mea mai¬
i teienei, aita e ma‘i faahou. 1 te matamua ra, te
Eaha ta'u vahi apî
tai roa mau to‘u tino
tapàrahi noa ra vau i fa‘u tino i tau mau ohipa inu ava, e te taero noa,
e te
aniania noa o te upoo. I teienei, e upoo tiamâ to‘u, e te vitiviti
i te
1 te matamua ra, te pere-moni ta‘u ohipa, e te mau'a
rahi
feruri parau.
ta'u moni i
reira; i teienei rà, aita ta'u taime e mau'a nei i taua ohipa fau-
toe noa nei ta'u moni i te mau hepetoma’toa. Te rava'i nei
tamarii i te ahu, e te maa; e utuafare mâ to matou, e ua tâtâihia te fare. — Ahiri râ oe i ite i te huru o to matou faaearaa i mua ra,
mai ta te oviri mau ïa, e mea riaria rahi! — E teienei, e faaearaa hau to
faa ore, e te
ta'u mau
matou, aita è tama'iraa ; o
te aroha râ e te hau.
— Teie te pae: ua roaa ta'u mau
hau i te maitai, Aore ratou e urne nei ia'u i te ino, te
Eaha ta'u vahi apî i te reira ?
hoa maitataî, o tei
^
1
-J
V
N
VEA
3
POROTETANl
maitaif e te tauturu nei hoi. No
reira, te tauturu atoa nei au i te mau ohipa maitatai, e e oaoa rahi faito
faaitoito
noa
nei râ ia rave i te ohipa
ta‘u i te reira.
ore
vahi apî i
mai, i ta‘u haapa'oraa. ahiri no te faatia roa. Teie râ ta‘u uiraa iti
ia oe, e to‘u hoa ; Eaha ta oe vahi apî, i ta oe haapa‘oraa-ore. Eiaha’toa
e pahono mai, no te juea, iia i te roa vau i te reira parau, i mua ra. Na
ô râ: A pee mai ia’u e a faaau na oe i to‘ü huru. Haapa‘o i ta‘u haa¬
pa'oraa, ei reira oe e ite âî i te hoê tauiraa rahi maere i roto ia oe. O ta
Te faaoti nei râ vau,
no
te mea eita e pau vave ta‘u mau
roaa
te Evanelia ïa i rave i roto
ia u nei.
Tomoraa fare.
puferaa i tupu i te ava'*
putuputuraa, e aore ïa fare
Novema e no Titeroa i mairi a'enei, i Tahiti nei:
E maha tomoraa fare
no
i te 20 no Novema. — E oro'a iti nehenehe roa mau ;
rahi te mau munihini no Faaa e no rapae tei titauhia. Na te Peretiteni no
1. I Piafau (Faaa)
e rave
te
e
ohipa, mai te tauturuhia e Mehao raua o Matatini,
Un nuiunuiru roa le laata i te nehenehe o te mau himene, i rapae
tuhaa 1 i hiiitere i te
oroinetua.
tei haamo'a
haa-
i roto, i Le huru o teie nue putuputuraa vitiviti rahi e te ma, o
hia no te mau pureraa. O Oalilea te i‘oa. I mûri a‘e i te pureraa, ua
roa
pa'ohia te prjp tiiio, e i te pô, na na orometua i faatere i na tuaroi. Ua faaite
te Peretiteni i to’na mauruuru rahiia Tefaaora, diatono e ia Temaeva aTemaeva
tei riro ei rauti itoito rahi i nia i teiè amuiraa, i oti maitai ai te ohipa.
2. I Paea {Pupu IV) i te 28 Novema. — E raveraa rahi roa teie, e te
fare rahi ateatea iri papaa,- tapoi punu. O Qalilea atoa te i‘oa. I te hora 10
e te afa i te- avatea,
te tomoraahia, e te Peretiteni no te tuhaa I, mai te
tauturuhia e Tefaaora, Mehao, Mihimana, orometua. Na Tefaaora te mau
paraparauraa i rapae, e ia oti te himene taviriraa, o te tomoraa ïa. Ua faahiahia te mau maniliini i te itoito e te vitiviti o te pupu IV nei. E fare nahonaho roa teie no te Evnelia e te haamo'a atoa hia. Na te Peretiteni te a'oraa i
faatere. I te poipoi râ o taua mahana ra, e toru tau faaipoiporaa tei rave atoa
hia, e na ratou atoa i tomo i taua fare ra. Na te utuafare a Tamaterai ma te
fenua tiaraa fare i pûpû no te Evanelia.
3. 1 Orofara, i te 13 no Titema te tomo faahouraahia te fare pureraa, o
Beteseda. O te toru teie o te tomoraa, mai ta te auvaha ta Ariitaata, diatono
metua i faaiteite mai. E oro‘a hanahana rahi, e ua faaterehia e na Peretiteni
no te tuhaa I e te II, mai te tauturuhia e H. Bremond, orometua, e na tuati
vahiné. Itoito mau to teie paroita iti aroha rahi no Orofara. E piti himene i
himenehia i rapae. Na Verenie, Peretiteni te a'oraa. Ua auaanatae maitai te
taata i taua mahana ra, no te mea ua ore te vero. — E ahu apî to te fare
i teienei, e te etaeta maitai te mau vahi i paruparu i mua, — Ei faaaurçia atoa
ïa no te fm-e varua, oia hoi no te paroita iti no Orofara e maitai roa’i.
4
VEA
POROTETANI
4. I Pirae, i te 25 no Titema. — E fare amuiraa
apï ta te feia taurearea. i
faatia iho nei, no te mau ohipa o te faaroo. E ere hoi i te fave iri
papaa e te
tapoi punu, te vaira te mahana no te reira huru raveraa, ia oti te hiero apî, e
fare maitai râ.
Na Tearo orometua i faatere i taua oro‘a
ra, raton te tavana
no Pirae o Tante, e na diatono hoi. — Betelehema te
i‘oa.
—
E a oraa no te Hepetoma Pureraa
Te aro
aita a'outou i noaa, no te mea aore
hoi outou, e aore a outou i
noaa,
no te mea te
hapa na ta outou aniraa. lakobo. IV : 2-3.
na
outou,
e
i ani. Te ani
outou
ra
Na lakobo, te taeae no
lesu-Masia, teie parau. la au i te mau
ei upoo e ei pou no te ekalesia
melua i lerusalema. E taata
paieti rahi mau, lei mâtau noa i
te haere i te hiero, Ta’na
ohipa i reira: o te pure ïa no te hara
no Iseraela, mai te tuu i te turi iraro. Te
parau ra te hoê parau
Episetole, ua riro lakobo nei
vaha
e:
no
te maoro o to’na faaea
noa
te iri
e ua
meumeu roa
te kamela
o
to’na
nau
turi,
raa
i nia i
te
turi,
ua
haapuupuuhia mai to
ra.
Eita’tura tatou
parau i papai i te
i teie aito o te
pure, i te huru o ta’na
feia faaroo i to’na anotau. Mai te mea ra e, te
e
niaere
iti ra ta ratou mau pure, e te noaa-ore ta ratou i ani ra. No
tatou
atoa
paha teie parau.
I. Na hoho‘a taata faaroo maere
ralil, ta teie reo a
lakobo e faaite nei ia tatou ?
i, O te taata
faaroo ïa tei ore i noaa ta’na, no te mea aore i mi.
Ei tapa'o te irava matamua nei e: te vai
taata faaroo tei ore roa i pure. E
mau
nei te hoê
mau
parau maere mau râ hoi, no
te mea, o vai ïa taata faaroo tei ore i
pure? E ere anei te feia
faaroo mau i te feia tei faariro i te Atua ei Metua here no
ratou,
8
0
ta ratou e pure nei, ei
haamaitairaa ia’na i ta’na mau horoa,
ei faaore raa i ta ratou mau hara, ei aniraa i te hoê
mau maitai
tino
e
te varua? Parau mau hoi : teie
rà, ua au te parau a lakobo :
mau te hoê pae, tei
parauhia e: e feia faaroo, e pure nei.
Te otohe nei i nia i te ohipa, e te taime
ore, e te mau tamarii,
e te mau ati haihai e aore ra te
mau ati rarahi o te oraraa. E
mai te mea te parau nei ratou e: inaha
hoi, te pure nei au i ta‘u
pure poipni, e ta‘u pure ahiahi. E ara râ ratou o te riro taua pure
aore
VËA
ra,
ei pure vaha ana'e;
o te utu tete e pure nel,
te varua e tuhaa i te reira.
ta
e
S. O te taata
te
O
POROTETANI
5
aita râ ta te aau
faaroo ïa tei ani ra, aore râ ta’na i noaa, no te mea,
hapa ra te aniraa.
Te vai mau nei i roto i te mau paroita te hoê mau taata faaroo
tei ite i te pure, ma te itoito e te tuutüu ore, e mai te raihi
i te aro o te
Atua, e inaha ! aita te Atua i pahonomai; ua tapiti
ta-toru; hoê à huru. E ua peapea rii ratou; E au ia ratou
ia feruri i te piti o ta tatou irava tuaroi
( ir. 3-4) tei na ô te haapotoraa: Te ani ra hoi outou, e aore a outou i noaa no te mea
te hapa na ta outou aniraa, ia
pau i te puharahia e outou, i to
e
ua
outou hinaaro tia
ore ra\ E reo teiaha teie to te ir. 4-' E te mau
faaturi tane, e te mau faaturi vahiné, aore outou i ite e: o te
hinaaro o teie nei ao, o taua au ore i te Atua ra? E teie nei, o
tei titau e, ei tauâ
enemi ïa no
oia
no
teie nei ao, ua taa maite oia
e:
e
t^ Atua. E auraa varua to teie reo; mai te mea ra
e,
i roto i ta tatou mau pure, o tatou iho ta tatou e haamaitai nei,
eiaha
i te taata
tupu ; te irai nei tatou i to tatou iho maitai
tino ana‘e, ta tatou mau faufaa ana'e, ta tatou mau lamarii etc.
Ua hapa ïa; e pure faufaa ore e te peapea.
E ara ia tatou, o te au te reira huru
pure
II.
E nahea tatou
maitai ai ?
i
te
i ta tatou.
taaau i ta
tatou
pure, e
E
faaau i ta tatou pure, ia au i te pure a te Fatu.
A hi‘o na i te aniraa tumu matamua;
te i‘oa, te Hau, te Hinaaro mo‘a o te Atua, ia
faahanahanahia,
ia tupu, ia haapa'ohia i te mau vahi atoa.
Te piti 0 te aniraa: To tatou mau hinaaro i te
pae o te tino
'1.
Na lesu iho i haapii mai.
oia hoi te maa e au i te mau mahana'toa. Eté toru o te aniraa:
Ta tatou mau hara, ia faaorehia ; ia ora tatou i te ino, e i te mau
ati faahemaraa e tupu nei.
la na reira tatou i te pure i
teie hepetoma pure, e maitai ai.
===>.=_
G. V.
loane Calavino
( A hi‘o i te Vea i mairi a'enei )
E itoito rahi to Calavino i te tamauraa, i
Paris, i roto i te haapiiraa roo rahi
Cordier, i te reo latino, e te aritemiti, e ua haamâtauhia oia
i reira i te ohipa mârôraa. Oia’ioa te mau parau paari a te mau
phiioâopbo,
no .Nlathurin
-
I
VEA
POROTETANI
te taramera. Etaeta rahi to’na i taua
haapiiraa ra, e te faaherehere ore ia’na
e i to’na mau hoa
pîpî. Oia’toa to’na paieti.
e
iho
Ua faufaa
mau
hia te ite no Calavino i taua
haapiiraa ra, e te maraia papai e ia'feruri hoi, i mana o ai ta’na mau
orometua haapii e: e riro oia ei perebitero
parau paari é te manuia rahi
araua'e rii iho. Teie râ, aita’tura to’na rnetua tane i
opua i te vaiho noa
rahi ta’na parau
marama
i ta’na tarnaiti i taua
haapiiraa ra, e aita’toa loane Calavino i hiiiaaro faaperebitero ra i te reira tau, no te mea, te haamata ra te
mau parau apî no Lefèvre
d’Etaptçs i te parare haere i Paris, i roto i te
mau haapiiraa rarahi i te reira tau. Na taua taata ra i
papai i te hoê tatararaa no le mau Episetole a
Paulo, i te Mat. 1512; e puta parau porohou i taua toro'a
tetani roa te reira. E te haamata’toa
haere i
ra
te
mau
parau no
Lutero i te parare
Paris, mai te patoi rahi hia e te mau orometua pope.
Ua ite
Calavino i te reira
roa
mau
parau
apî, e te hiaai rahi ra oia i
te reira.
[Teie atoa te tahi ; na Lefèvre nei i iriti i te Faufaa Apî i roto
i te reo farani, e na Olivetan, e taeae
(cousin) no Calavino, te Faufaa
Tahito i iriti ei reo faraai.]
Tono hia’tura oia i Orléans (oire no
Farani-ropu) e haapii i te Tare
Tivira, (Mat. 1528.) E oioi rahi to Calavino i taua haapiiraa ra, e le itoito
mau râ. Mai te aahiata e tae noa’tu i te tuiraa
pô, te tamau noa ra e te feruri
noa ra oia i te mau
parau, e te iti hoi o ta’na maa eamu. E upoo maitai
râ hoi i te haruraa i te mau parau. Ua faahiahla roa o Pierre de
l’Etoile,
haapii, i te hoho‘a o taua pîpî taa ê mau, i hinaaro ai te
Apooraa orometua no taua haapiiraa ture ra i te horo'a ia’na i ta’na mau parau
fapa‘o, mai te hi‘opo‘a ore ia’na, e mai te moni ore. Aita râ oia i faatia i
ta’na orometua
te reira
mana‘o.
I te matahiti
1530, uà tae Calavino i Bourges (oire i Farani-ropu), e
haapiiraa ture tei haapiihia i reira e na orometua tuiroo
faahohonu â i te
I)
ra, e
r
i te
Alciat raua o Melchior Volmar.
—
O Volmar nei, e taata ite roa ïa
heleni, e e pîpî atoa hoL na Lutero. Ua here rahi Volmar i ta’na
pîpî apî ia Calavino, e na te pohe roa e tapû i te taura no taua hereraa
rahi, raua raua iho.
reo
I te reira tau
i faarue i taua
rotetani
ra
(mat. 1530 ) te vai tatorita noa ra o Calavino; aitâ oia
haapa'oraa rnetua ra ; to’na râ mana'o, to’na aau te vai po-
ïa. No to’na’toa
anaanatae i te reira.
ua
maramarama rahi i te parau a te Atua, e to’na
haamata oia i te a‘o haere i roto i te hoê fare
pureraa iti tatorita i Lignières ( i pihai iho ia Bourges ). I roto i ta’na
a'oraa, te vauvau ra oia i te mau haapiiraa tumu no te faaroo evanelia.
I mûri a‘e i te
poheraa, o to’na rnetua tane ( 1531) hoi atura Calavino i
Paris, e haapii i te reo hebera, e faahohonu â i to’na ite i te reo heleni,’e
' te.
jtarau ajte Atua. Na te reira ohipa tumu i haapapu maite i tô’na faaroo
VEA
7
POROTETANI
tamatahia’i
evanelia, e ore ai oia e aueue ai; ia tae i te mahana fatata e
no’na ra. I to’na faaearaa piti i Paris te noho ra oia
de la Forge, te hoê taata hoo tao‘a, faufaa rahi. I reira
i te haapii i te parau a te Atua i te mau taata e rave
mai ia’na ra, ia maramarama jratou. Ore noa’tu te auahi o te
O tei hamani ino
i te feia porotetani i te reira tau, i Farani ( na
faaueraa'Tio te Arii ra no François i), te ama rahi atoa ra te
poro¬
tetani, e te parare hoi e te hotu rahi. l reira to Calavino
puta matamua roa: “No te Marû”, e puta parau
e
te mea te haamata ra oia i te faatere i te hoê parau api rahi: te
ore O ta tatou mau ohipa, no te^bra o te
varua ( ia au i te
a
Paulo i to Roma ). No te matahiti 1532 ( 1 no novema j te tupu
raa, i Paris, te hoê parau rahi maori râ: to te
no
i ô Etienne
to’na haamataraa
rahi tei haere huna
hamani ino
roto i te
faaroo
pàpairaa i ta’na
paari te itoito hoi, no
faufaa
haapiiraa
atoa
Peretiteni
te Apooraa
Rahi no te mau Haapiiraa Rarahi, — o Nicolas Cop — vauvau raa i mua
i te
o te mau orometua no taua mau haapiiraa ra, ( o tei putuputu i
roto i te hoê fare pureraa), i te mau haapiiraa tumu no te faaroo Evanelia
(porotetani). Na Calavino mau teie mau parau i haapii maite ia Nicolas
Cop ; e ua faaoti raua i to raua mana’o, maori râ ; e faatere i te reira mau
parau api i te aro o te feia ite e te paari no Paris, oia hoi taua mau orometûa ra, e tatorita ana'e. Ua haruru teie parau mai te hoê ofa'i pupuhi
taua faaroo
aro
fenua, e ua turori te taata e rave rahi.
Eaha râ hoi taua mau parau api tei faaturorirori ia ratou,
o te maitai hau ê no te Evanelia e no ta’na mau
ora
faaroo ana'e; te aroha faaore raa hara a te Atua; te mana no
o
lesu no te tamaraa i te hara a te taata, eiaha te tahi ravea
ravea
moni etc... E te faaitoito ra o Nicolas Cop, i te pae hopea o
oreroraa
e: ia farii paatoa te mau orometua i te Evanelia,
maori râ:
haapiiraa: te
i te
te toto
ê atu,
ta’na
oia hoi i te Parau
mau, mai te taiâ ore, e mai te hamani ino ore i te feia tei farii i taua
Evanelia ra.
hairesi,
hoê
oia ia haere tino
pari oioihia o Nicolas Cop e : na te hoê rima
na te
pipi a Lutero teie parau i papai, e ua faahepohia
roa
mai i te aro o te Apooraa Rahi mana o te fenua, e faatia e e paruru
ia’na. Ua faaitehunahia râoia e: ei reira oia e tapeahia’i, e e hurihia’i, i te
auri; e te hopea mau ra, e tutuihia oia i te auahi ia au i
a'enei i Paris, i te hoê pae. No reira oia i horo ai i to’na oire fanauraa,
Ua
tei ravehia
i Bâle
Te mi atura.
(Helevetia).
Te mau parau
rii api-
Etiopia. E ere i te. mea paruaroha te mau parau apî no te hoé
mai i te mau pahi reva Italia, i te ofa'i
haaparari; e pohe rahi to te taata; e ua tano te hoê mau ofa'i i nia i te hoê
fare rapaauraa ma'i na te faehau, mai te haapa'o ore i te parau faaue e :
eiaha
pupuhi i te reira mau huru fare uo te aroha. Mai te mea ra e, î teie
1. Te
tupu noa nei te tama'i no Italia raua o
E
paru, e mea u'ana râ, e r.e veavea.
mea
mau oire Etiopia tei pupuhihia, mai nia
mau
e
8
VEA
POROTETANI
nei to na enemi
e
piti farerei maitairaa, mai te puai e te faaherehere ore.
E parau aroha rahi te
parau no te hoê nuu iti Etiopia tei na roto i te hoê
anapape rahi te haere, i te afa‘i haereraa i te mauhaa tama‘i i te tahi atu nuu.
E inaha, ua haruhia ratou
pauroa e te mau moo
hoê taata, hoê puaahoro-fenua e hoê kamela i pape rarahi e te taehae ; aita
toe; ua pau roa i te haruhia e
te amuhia.
üa tamata Farani raua o Paratane i te faahau i
teie tama‘i na
te mahana fanauraa; ua faaite raua ia Italia i
te
mau
mua a‘e
i
tuhaa fenua no
Etiopia
ia’na ia haapa'o, e ia
Etiopia i te mau tuhaa o te au ia’na ia faarue
no Italia, mai te imi râ hoi i te tahi
mau faaauraa maitatai atoa
no
Etiopia nei.
Aita râ Italia raua o
Etiopia i mauruuru i taua mau faaauraa ra. Oia'toa te
mau taata i Paratane e i
Farani, aita i^mauruuuu, no te mea te horoahia ra
ia Italia te hoê mau tuhaa maitatai no
Etiopia, e inaha, na Italia i ofati i te
ture no te Apooraa Eahi o te mau
Basileia, e na’na i tomo i roto i te fenua
O
te au
Etiopia. No to’na hi'oraa e: ua faahapahia ta’na mau imiraa ravea, ehau ai
nei, e te hui raatira i Paratane, ua faahoi te faatere hau rahi Para¬
tane i
te peapea
to’na toro'a.
Te vai
nei râ te hoê
peapea rahi piti, o to Italia faaararaa i te mau Hau
Rarahi e : e tama'^i roa oia ia ratou ia tamata
noa’tu ratou i te
tapeapea i te
hinu mori arahu, mai tei faaotihia e ratou. E te
faaineine rii nei Paratane,
mai te mea ra e, te mata‘u rii nei oia o te tama‘i
ta‘ue noa Italia ia’na. la
tupu
noa’tu te reira, o te amaraa iho ïa o te auahi
rahi,
e e mea fifi roa’tura ïa. la
aroha mai te A tua i teie nei ao hara e te
nounou, e ia tatarahapa te mau taata
i to ratou mau mana'o iino.
2. Te haponohia nei te Kalena
1936 i te mau hoa no te Vea nei ei tao'a
horo‘a noa. Te ani nei te Faatere eia aufauhia te
utua iti o te Vea i teie ava‘e
Tenuare, eiaha e tiai. O te mea mauruuru ïa.
3. Te feia tei hinaaro i te hoo mai i te
Kalena 1936, a ani mai ? raera hoê.
4. üa tae mai te tabula tavoraa bibilia mat.
1936; e tabula hau roa teie i te
maitai no te pureraa fetii. üa faataahia te
mau tai‘oraa no tera
mahana e
tera mahana. 5
pene!
5. Te faaaite nei o Mehao t., orometua i
Bora-Bora, i to’na mauruuru rahi i
te mau paroita no Tahiti, Moorea tei farii
maitai i to’na tere, ia au i ta’na aniraa
i te Apooraa Rahi. üa tauturu mau hia ta’na
opuaraa rahi ma te tae o te aaü;
e ua noaa ia’na e moka tausani
e toru ahuru nia hoê
tara. E riro te hiero
api
no Bora-Bora i te oti nehenehe
roa i te reira faufaa
maitai mau. üa hoi o
Mehao i Bora-Bora i teie nei.
6. üa tae mai te utua-fare arii. no
Rarotonga i Tahiti nei, e farerei rii i te
fetii, e e faatupu i te tahi mau opuaraa tumu. E mea tumu roa
to’na Hanahana o Makeanui Tinirau, te arii, e ta’na
vahinei te fare pureraa i
Paofai, i
te Sapati, e aore râ i te mau mataeinaa.
Te aroha nei te Vea i taua
utua-fare
arii, mai te haamana‘0 e, na Makea tupuna i farii ia Tihoni
Wiliamu i Rarotoa,
i te matahiti 1823, i to’na afairaa i te
Evanelia i taua pae fenua ra.
mau
n\oni fâuturu i te Vea
Papeete: M. Philips: 100 farane; Mata Philipi: 11 farane; Taro
farane; Adram Gobrait: 10 farane; Tehiriv.:
farane.
la amuihia: 151 farane.
Imprimerie eue.f.juventin. — rue nu c<
-5
Merwin; 10
farane; Mme Berniére: 15
MAÜRÜÜRÜ.
destremau - papeete, tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1936