EPM_Vea Porotetani_193601.pdf
- Texte
-
Te 36
0 te
Matahiti
TENUARE 1936
-
Hihi 1.
VEA POROTETANI
AITA’TU
E NIU E TIA I TE
TAATA’TOA
HiA ra, oia hoi te
Mesia
IA HAAMAU maori RA 0 TEI HAAMAU
ra o
Iesu.
—
I Korinetia 3,11.
HOO I TE MATAHITI HOE: HOE TABA
CA. VERNIER,
laora
na
Directeur-Gérant.
i te Matahiti
Apï.
Na roto i te aroha o te Atua, ua taeahia e tatou teie matahiti
api
te Fatu 1936. Tira’tu ai tumu, maori râ to te Atua hamani mai tai.
Inaha hoi, te tahi paeau, ua faaotihia to ratou hororaa i te matahiti
O
i mairi
a‘enei, e ua faahoi te Atua i to ratou varua la’nara: O tatou
faaherehere hia ïa, te tino e te varua, i na ô ai te papai Salamo e : oia tei faaore i ta oe atoa ra mati hapa, e o tei faaora i ta
oe atoara mau ma‘i, o tei faaora ia oe i te
pohe: o tei faakorona ia
oe i te hamani maitai e te aroha, o tei
faai i to vaha i te maitai, ia
faaapi faahou hia oe mai te aeto ra.
râ,
ua
Eaha’tura te mana‘o aau e au ia tatou i te omuaraa o te matahiti
nei ? 0 te haamaitai ïa, e te arue, e te faahanahana la’na, mai te
pûpû faahou tatou la’na. Te aroha’tu nei te Vea i ta’na mau hoa e
rave rahi ! la orana oe, na orometua a‘o o tei aratai e o tei
faaamu
i te pûpû taata na te Atua; ia ora te mau diatono, te mau taeae e
te mau tuahine ; ia ora te feia api e te mau tamarii ; ia ora te feia
mai te Tavana Rahi, te mau tavana mataeinaa, e ta ratou
e te feia toro'a a te Hau. la parahi tatou mai te maitai
te hau i teie matahiti api.
mana,
mau
e
Apooraa,
Eaha ta‘u vahi apï i te reira?
E
Te vai
te hoê taata
mana'o
no
te matahiti apï.
rave ohipa, taata
parau arearea, e te mâtau hoi
perê. E inaha, no to’na faarooraa i te mau haapiiraa o
Evanelia, riro atura to’na aau, e taui roa’tura oia i ta’na mau haerea,
i te inu
te
mau
ra
ava e
te
t
VKA
2
—
Eaha fa
POROTETANI
vahi apï e roaa nei i teie haapa‘oraa
oe
nei, i teienei? Te na
te tahitohito râ ia’na,
reira mai ra te hoê hoa tahito i te
ta oe e haapa‘0
ani iama, mai
apî i te reira? Ahani! a faaroo maitai na.
Teie ta‘u vahi apï matamua e ite nei, maori râ: e oaoa rahi to'u i
teienei, e te hau o te aau. — I te matamua, te vare noa ra te taata ia‘u e,
e taata arearea. E arearea rapae noa râ. No nia.ê noa. I roto râ, aita e
oaoaraa; e aita’toa e hauraa to te aau. I teienei râ, ua faaliau te Atua i to‘u
aau, ua faaore oia i ta‘u mau hara, na roto i to'na aroha, e te oaoa noa
nei au, no to‘u ite e: te aroha noa-nei te Atua ia‘u!. ..
Eaha ta‘u vahi apï i te reira? — Teie te piti: ua faui ta‘u
haapa‘oraa apî i ta‘u mau peu iino tei faatîtî noa ia‘u, e e haapa'oraa apî
ta‘u e hinaaro nei i teienei. — Aita roa’tu vau e mana'o faahou nei i te
rave i te ohipa ino, e i te taahi faahou i nia i te mau e‘a peapea ta‘u i
mâtau i mua ra. la rave au i té hoê hapa, te faaara oioi nei ta‘u haapa'oraa
ia‘u, te faahoi nei i‘au i nia i te e‘a maitai, e te itoito faahou nei au, no
te ohipa.
Eaha ta'u vahi apî i te reira? — Teie te toru: te tauturu nei
ta‘u haapa'oraa apî ia‘u, i ta‘u mau peapea, te tamahanahana nei e te
faaitoito nei. — I te matamua ra, noa’tu e peapea iti nainai, e ino roa to‘u
hiro'a, e te taiâ rahi. I teienei râ, aita roa’tu vau e ite faahou nei i te reira
mau mana'o peapea e te pouri; te faaore nei ta‘u haapa'oraa i te mata'u
e te taiâ i roto ia‘u. A hi‘o na hoi; a piti à'enei a‘u tamarii i pohe roa
i roto i to‘u utuafare, e a piti to‘u haereraa e taitai i to raua tino repo i
te aua hunaraa
Mea taaê roa to‘u huru i te tere matamua ( tei roto
ft ïa vau, i reira, i te mau ohipa o teienei ao); e mea taaê roa to‘u huru
i te terc piti, no te mea te vai ra ia‘u i reira, te itoito e te mahanahana
Eaha ta‘u vahi
.
no
.
.
nia mai.
apî i te reira ? — Teie hoi te maha : e mea mai¬
i teienei, aita e ma‘i faahou. 1 te matamua ra, te
tapàrahi noa ra vau i fa‘u tino i tau mau ohipa inu ava, e te taero noa,
e te aniania noa o te upoo. I teienei, e upoo tiamâ to‘u, e te vitiviti i te
feruri parau. 1 te matamua ra, te pere-moni ta‘u ohipa, e te mau'a rahi
ta'u moni i reira; i teienei rà, aita ta'u taime e mau'a nei i taua ohipa faufaa ore, e te toe noa nei ta'u moni i te mau hepetoma’toa. Te rava'i nei
ta'u mau tamarii i te ahu, e te maa; e utuafare mâ to matou, e ua tâtâihia te fare. — Ahiri râ oe i ite i te huru o to matou faaearaa i mua ra,
mai ta te oviri mau ïa, e mea riaria rahi! — E teienei, e faaearaa hau to
matou, aita è tama'iraa ; o te aroha râ e te hau.
Eaha ta'u vahi apî i te reira ? — Teie te pae: ua roaa ta'u mau
hoa maitataî, o tei hau i te maitai, Aore ratou e urne nei ia'u i te ino, te
Eaha ta'u vahi
tai roa mau to‘u tino
^
1
-J
V
N
POROTETANl
VEA
faaitoito
noa
3
te tauturu nei hoi. No
i te mau ohipa maitatai, e e oaoa rahi faito
nei râ ia rave i te ohipa
reira, te tauturu atoa nei au
maitaif
e
ta‘u i te reira.
ore
Te faaoti nei râ vau,
no
vahi apî i
Teie râ ta‘u uiraa iti
te mea eita e pau vave ta‘u mau
ahiri no te faatia roa.
vahi apî, i ta oe haapa‘oraa-ore. Eiaha’toa
e pahono mai, no te juea, iia i te roa vau i te reira parau, i mua ra. Na
ô râ: A pee mai ia’u e a faaau na oe i to‘ü huru. Haapa‘o i ta‘u haa¬
pa'oraa, ei reira oe e ite âî i te hoê tauiraa rahi maere i roto ia oe. O ta
roaa
mai, i ta‘u haapa'oraa.
ia oe, e
to‘u hoa ; Eaha ta oe
te Evanelia ïa i rave i roto
ia
u
nei.
Tomoraa fare.
E maha tomoraa fare
no
Novema
e no
putuputuraa, e aore ïa fare
puferaa i tupu i te ava'*
Titeroa i mairi a'enei, i Tahiti nei:
E oro'a iti nehenehe roa mau ;
tei titauhia. Na te Peretiteni no
te tuhaa 1 i hiiitere i te ohipa, mai te tauturuhia e Mehao raua o Matatini,
oroinetua. Un nuiunuiru roa le laata i te nehenehe o te mau himene, i rapae
e i roto, i Le huru o teie nue putuputuraa vitiviti rahi e te ma, o tei haamo'a
roa hia no te mau pureraa. O Oalilea te i‘oa. I mûri a‘e i te pureraa, ua haapa'ohia te prjp tiiio, e i te pô, na na orometua i faatere i na tuaroi. Ua faaite
te Peretiteni i to’na mauruuru rahiia Tefaaora, diatono e ia Temaeva aTemaeva
tei riro ei rauti itoito rahi i nia i teiè amuiraa, i oti maitai ai te ohipa.
2. I Paea {Pupu IV) i te 28 Novema. — E raveraa rahi roa teie, e te
fare rahi ateatea iri papaa,- tapoi punu. O Qalilea atoa te i‘oa. I te hora 10
te afa i te- avatea, te tomoraahia, e te Peretiteni no te tuhaa I, mai te
tauturuhia e Tefaaora, Mehao, Mihimana, orometua. Na Tefaaora te mau
paraparauraa i rapae, e ia oti te himene taviriraa, o te tomoraa ïa. Ua faahiahia te mau maniliini i te itoito e te vitiviti o te pupu IV nei. E fare nahonaho roa teie no te Evnelia e te haamo'a atoa hia. Na te Peretiteni te a'oraa i
faatere. I te poipoi râ o taua mahana ra, e toru tau faaipoiporaa tei rave atoa
hia, e na ratou atoa i tomo i taua fare ra. Na te utuafare a Tamaterai ma te
fenua tiaraa fare i pûpû no te Evanelia.
3. 1 Orofara, i te 13 no Titema te tomo faahouraahia te fare pureraa, o
Beteseda. O te toru teie o te tomoraa, mai ta te auvaha ta Ariitaata, diatono
metua i faaiteite mai. E oro‘a hanahana rahi, e ua faaterehia e na Peretiteni
no te tuhaa I e te II, mai te tauturuhia e H. Bremond, orometua, e na tuati
vahiné. Itoito mau to teie paroita iti aroha rahi no Orofara. E piti himene i
himenehia i rapae. Na Verenie, Peretiteni te a'oraa. Ua auaanatae maitai te
taata i taua mahana ra, no te mea ua ore te vero. — E ahu apî to te fare
i teienei, e te etaeta maitai te mau vahi i paruparu i mua, — Ei faaaurçia atoa
ïa no te fm-e varua, oia hoi no te paroita iti no Orofara e maitai roa’i.
1. I
e rave
e
Piafau (Faaa) i te 20 no Novema.
rahi te
mau
munihini
no
Faaa
—
e no rapae
4
VEA
POROTETANI
4. I Pirae, i te 25 no Titema. — E fare amuiraa
apï ta te feia taurearea. i
faatia iho nei, no te mau ohipa o te faaroo. E ere hoi i te fave iri
papaa e te
tapoi punu, te vaira te mahana no te reira huru raveraa, ia oti te hiero apî, e
fare maitai râ.
Na Tearo orometua i faatere i taua oro‘a
ra, raton te tavana
no Pirae o Tante, e na diatono hoi. — Betelehema te
i‘oa.
—
E
Te
a oraa no
no
outou,
e
i ani. Te ani
te mea
Hepetoma Pureraa
aita a'outou i noaa, no te mea aore
hoi outou, e aore a outou i
noaa,
te hapa na ta outou aniraa.
lakobo. IV : 2-3.
aro na
outou
te
ra
Na lakobo, te taeae
no lesu-Masia, teie parau. la au i te mau
riro lakobo nei ei upoo e ei pou no te ekalesia
melua i lerusalema. E taata
paieti rahi mau, lei mâtau noa i
te haere i te hiero, Ta’na
ohipa i reira: o te pure ïa no te hara
no Iseraela, mai te tuu i te turi iraro. Te
parau ra te hoê parau
Episetole,
vaha
e:
ua
no
te maoro o to’na faaea
meumeu roa
te kamela
te iri
o
to’na
noa
turi,
nau
raa
e ua
i nia i
te
turi,
haapuupuuhia mai
ua
to
ra.
Eita’tura tatou
parau
iti
ra
e niaere i teie aito o te
pure, i te huru o ta’na
i papai i te feia faaroo i to’na anotau. Mai te mea ra e, te
ta ratou mau pure, e te noaa-ore ta ratou i ani ra.
No tatou
atoa
paha teie parau.
I. Na hoho‘a taata faaroo maere
ralil, ta teie
lakobo e faaite nei ia tatou ?
i, O te taata
faaroo ïa tei
ore
i
noaa
Ei tapa'o te irava matamua nei
taata faaroo tei ore roa i pure. E
e:
ta’na,
reo a
no te mea aore i mi.
te vai mau nei te hoê mau
parau maere mau râ hoi, no
te mea, o vai ïa taata faaroo tei ore i
pure? E ere anei te feia
mau i te feia tei faariro i te Atua ei Metua
here no ratou,
8 0 ta ratou e
pure nei, ei haamaitairaa ia’na i ta’na mau horoa,
ei faaore raa i ta ratou mau hara, ei aniraa i te hoê
mau
faaroo
maitai
tino
e
te varua? Parau
mau
hoi
:
teie rà, ua au te parau a
lakobo :
nei.
te hoê pae, tei parauhia e: e feia
faaroo, e pure
Te otohe nei i nia i te ohipa, e te taime
ore, e te mau
aore
e
te
mau
mau
mai te
ati haihai
tamarii,
e aore
ra
te
mau
ati rarahi
o
te oraraa. E
mea te parau nei ratou e: inaha
hoi, te pure nei au i ta‘u
pure poipni, e ta‘u pure ahiahi. E ara râ ratou o te riro taua pure
VËA
ei pure vaha ana'e;
ra,
te varua
ta
e
S. O te taata
te
O
e
POROTETANI
o te utu tete e pure
5
nel, aita râ ta te
aau
tuhaa i te reira.
faaroo ïa tei ani
ra, aore
râ ta’na i noaa,
no te mea,
hapa
ra te aniraa.
Te vai mau nei i roto i te mau paroita te hoê mau taata faaroo
tei ite i te pure, ma te itoito e te tuutüu ore, e mai te raihi
i te aro o te
Atua, e inaha ! aita te Atua i pahonomai; ua tapiti
ta-toru; hoê à huru. E ua peapea rii ratou; E au ia ratou
ia feruri i te piti o ta tatou irava tuaroi
( ir. 3-4) tei na ô te haapotoraa: Te ani ra hoi outou, e aore a outou i noaa no te mea
te hapa na ta outou aniraa, ia
pau i te puharahia e outou, i to
e
ua
outou hinaaro tia
ore ra\ E reo teiaha teie to te ir. 4-' E te mau
faaturi tane, e te mau faaturi vahiné, aore outou i ite e: o te
hinaaro o teie nei ao, o taua au ore i te Atua ra? E teie nei, o
tei titau e, ei tauâ oia no teie nei ao, ua taa maite oia e: e
enemi ïa
e,
no
t^ Atua. E auraa
i roto i ta tatou
eiaha
mau
varua to teie reo; mai te mea ra
pure, o tatou iho ta tatou e haamaitai nei,
i te taata
tupu ; te irai nei tatou i to tatou iho maitai
tino ana‘e, ta tatou mau faufaa ana'e, ta tatou mau lamarii etc.
Ua hapa ïa; e pure faufaa ore e te peapea.
E ara ia tatou, o te au te reira huru
pure i ta tatou.
II.
E nahea tatou
maitai ai ?
i
te
taaau i ta
tatou
pure, e
E
faaau i ta tatou pure, ia au i te pure a te Fatu.
haapii mai. A hi‘o na i te aniraa tumu matamua;
te i‘oa, te Hau, te Hinaaro mo‘a o te Atua, ia
faahanahanahia,
ia tupu, ia haapa'ohia i te mau vahi atoa.
Te piti 0 te aniraa: To tatou mau hinaaro i te
pae o te tino
'1.
Na lesu iho i
oia hoi te
Ta tatou
maa e au
i te
mau
mahana'toa. Eté toru
o
te aniraa:
hara, ia faaorehia ; ia ora tatou i te ino, e i te mau
ati faahemaraa e tupu nei.
la na reira tatou i te pure i teie
hepetoma pure, e maitai ai.
mau
G. V.
===>.=_
loane Calavino
( A hi‘o i te Vea i mairi a'enei )
no
E itoito rahi to Calavino i te tamauraa, i Paris, i roto i te
haapiiraa roo rahi
.Nlathurin Cordier, i te reo latino, e te aritemiti, e ua haamâtauhia oia
i reira i te
ohipa mârôraa. Oia’ioa
te mau parau
paari
a te mau
phiioâopbo,
-
I
VEA
POROTETANI
te taramera. Etaeta rahi to’na i taua
e
iho
i to’na
e
Ua faufaa
hoa
mau
haapiiraa
ra, e
te faaherehere ore ia’na
pîpî. Oia’toa to’na paieti.
hia te ite
no Calavino i taua
haapiiraa ra, e te maraia papai e ia'feruri hoi, i mana o ai ta’na mau
orometua haapii e: e riro oia ei perebitero
parau paari é te manuia rahi
araua'e rii iho. Teie râ, aita’tura to’na rnetua tane i
opua i te vaiho noa
i ta’na tarnaiti i taua haapiiraa ra, e aita’toa loane Calavino i hiiiaaro faahou i taua toro'a perebitero ra i te reira tau, no te
mea, te haamata ra te
mau
rahi ta’na parau
marama
parau apî no Lefèvre d’Etaptçs i te parare haere i Paris, i roto i te
haapiiraa rarahi i te reira tau. Na taua taata ra i papai i te hoê tatararaa no le mau Episetole a
Paulo, i te Mat. 1512; e puta parau poromau
mau
tetani
te reira. E te haamata’toa
roa
haere i
ra
Paris, mai te patoi rahi hia
Ua ite
roa
Calavino i te reira
te
te
e
mau
mau
parau no
Lutero i te parare
mau orometua pope.
parau
apî,
e te
hiaai rahi
ra
oia i
te reira.
[Teie atoa te tahi ; na Lefèvre nei i iriti i te Faufaa Apî i roto
i te reo farani, e na Olivetan, e taeae
(cousin) no Calavino, te Faufaa
Tahito i iriti ei reo faraai.]
Tono hia’tura oia i Orléans (oire no
Farani-ropu) e haapii i te Tare
Tivira, (Mat. 1528.) E oioi rahi to Calavino i taua haapiiraa ra, e le itoito
mau râ. Mai te aahiata e tae noa’tu i te tuiraa
pô, te tamau noa ra e te feruri
noa ra oia i te mau
parau, e te iti hoi o ta’na maa eamu. E upoo maitai
râ hoi i te haruraa i te mau parau. Ua faahiahla roa o Pierre de
l’Etoile,
ta’na orometua haapii, i te hoho‘a o taua
pîpî taa ê mau, i hinaaro ai te
Apooraa orometua
no
taua haapiiraa ture ra i te horo'a ia’na i ta’na
fapa‘o, mai te hi‘opo‘a
te reira
ore
ia’na,
e
mai te moni
ore.
mau
parau
Aita râ oia i faatia i
mana‘o.
I te matahiti
1530, uà tae Calavino i Bourges (oire i Farani-ropu), e
haapiiraa ture tei haapiihia i reira e na orometua tuiroo
faahohonu â i te
I)
ra, e
r
i te
Alciat
raua o
Melchior Volmar.
—
O Volmar nei, e taata ite roa ïa
heleni, e e pîpî atoa hoL na Lutero. Ua here rahi Volmar i ta’na
pîpî apî ia Calavino, e na te pohe roa e tapû i te taura no taua hereraa
rahi, raua raua iho.
reo
I te reira tau
i faarue i taua
rotetani
ra
(mat. 1530 ) te vai tatorita noa ra o Calavino; aitâ oia
haapa'oraa rnetua ra ; to’na râ mana'o, to’na aau te vai po-
ïa. No to’na’toa
anaanatae i te reira.
ua
maramarama rahi i te parau a te Atua, e to’na
haamata oia i te a‘o haere i roto i te hoê fare
pureraa iti tatorita i
Lignières ( i pihai iho ia Bourges ). I roto i ta’na
haapiiraa tumu no te faaroo evanelia.
I mûri a‘e i te poheraa, o to’na rnetua tane (
1531) hoi atura Calavino i
Paris, e haapii i te reo hebera, e faahohonu â i to’na ite i te reo heleni,’e
' te.
jtarau ajte Atua. Na te reira ohipa tumu i haapapu maite i tô’na faaroo
a'oraa, te
vauvau ra oia i te mau
VEA
7
POROTETANI
tamatahia’i
ai oia e aueue ai; ia tae i te mahana fatata e
no’na ra. I to’na faaearaa piti i Paris te noho ra oia
de la Forge, te hoê taata hoo tao‘a, faufaa rahi. I reira
i te haapii i te parau a te Atua i te mau taata e rave
mai ia’na ra, ia maramarama jratou. Ore noa’tu te auahi o te
O tei hamani ino
i te feia porotetani i te reira tau, i Farani ( na
faaueraa'Tio te Arii ra no François i), te ama rahi atoa ra te
poro¬
tetani, e te parare hoi e te hotu rahi. l reira to Calavino
puta matamua roa: “No te Marû”, e puta parau
e
te mea te haamata ra oia i te faatere i te hoê parau api rahi: te
ore O ta tatou mau ohipa, no te^bra o te
varua ( ia au i te
a
Paulo i to Roma ). No te matahiti 1532 ( 1 no novema j te tupu
raa, i Paris, te hoê parau rahi maori râ: to te
no
evanelia,
e ore
i ô Etienne
to’na haamataraa
rahi tei haere huna
hamani ino
roto i te
faaroo
pàpairaa i ta’na
paari te itoito hoi, no
faufaa
haapiiraa
atoa
Peretiteni
te Apooraa
Rahi no te mau Haapiiraa Rarahi, — o Nicolas Cop — vauvau raa i mua
i te
o te mau orometua no taua mau haapiiraa ra, ( o tei putuputu i
roto i te hoê fare pureraa), i te mau haapiiraa tumu no te faaroo Evanelia
(porotetani). Na Calavino mau teie mau parau i haapii maite ia Nicolas
Cop ; e ua faaoti raua i to raua mana’o, maori râ ; e faatere i te reira mau
parau api i te aro o te feia ite e te paari no Paris, oia hoi taua mau orometûa ra, e tatorita ana'e. Ua haruru teie parau mai te hoê ofa'i pupuhi
taua faaroo
aro
fenua, e ua turori te taata e rave rahi.
Eaha râ hoi taua mau parau api tei faaturorirori ia ratou,
o te maitai hau ê no te Evanelia e no ta’na mau
faaroo ana'e; te aroha faaore raa hara a te Atua; te mana no
lesu no te tamaraa i te hara a te taata, eiaha te tahi ravea
moni etc... E te faaitoito ra o Nicolas Cop, i te pae hopea o
e: ia farii paatoa te mau orometua i te Evanelia,
mau,
mai te taiâ ore, e
Evanelia
maori râ:
haapiiraa: te ora i te
te toto o
ê atu, ravea
ta’na oreroraa
oia hoi i te Parau
mai te hamani ino ore i te feia tei farii i taua
ra.
hairesi,
hoê
oia ia haere tino
pari oioihia o Nicolas Cop e : na te hoê rima
na te
pipi a Lutero teie parau i papai, e ua faahepohia
roa
mai i te aro o te Apooraa Rahi mana o te fenua, e faatia e e paruru
ia’na. Ua faaitehunahia râoia e: ei reira oia e tapeahia’i, e e hurihia’i, i te
auri; e te hopea mau ra, e tutuihia oia i te auahi ia au i
a'enei i Paris, i te hoê pae. No reira oia i horo ai i to’na oire fanauraa,
Ua
tei ravehia
i Bâle
Te mi atura.
(Helevetia).
Te mau parau
rii api-
Etiopia. E ere i te. mea paruE mea aroha te mau parau apî no te hoé
nia mai i te mau pahi reva Italia, i te ofa'i
haaparari; e pohe rahi to te taata; e ua tano te hoê mau ofa'i i nia i te hoê
fare rapaauraa ma'i na te faehau, mai te haapa'o ore i te parau faaue e :
eiaha e pupuhi i te reira mau huru fare uo te aroha. Mai te mea ra e, î teie
1. Te
tupu noa
nei te tama'i no Italia raua o
paru, e mea u'ana râ, e r.e veavea.
mau oire Etiopia tei pupuhihia, mai
mau
8
VEA
nei to
enemi
POROTETANI
piti farerei maitairaa, mai te puai e te faaherehere ore.
aroha rahi te parau no te hoê nuu iti Etiopia tei na roto i te hoê
anapape rahi te haere, i te afa‘i haereraa i te mauhaa tama‘i i te tahi atu nuu.
E inaha, ua haruhia ratou
pauroa e te mau moo
hoê taata, hoê puaahoro-fenua e hoê kamela i pape rarahi e te taehae ; aita
toe; ua pau roa i te haruhia e
te amuhia.
na
e
E parau
üa tamata Farani raua o Paratane i te faahau i
teie tama‘i na mua a‘e i
te mahana fanauraa; ua faaite raua ia Italia i
te mau tuhaa fenua no
te au
O
ia’na ia
haapa'o,
e
Etiopia
ia Etiopia i te
mau tuhaa o te au ia’na ia faarue
faaauraa maitatai atoa no
Etiopia nei.
i mauruuru i taua mau faaauraa ra. Oia'toa te
Italia, mai te imi râ hoi i
no
te tahi
mau
Aita râ Italia raua o
Etiopia
taata i Paratane e i
Farani, aita i^mauruuuu, no te
ia Italia te hoê mau tuhaa maitatai no
mau
te
mea
horoahia
ra
Etiopia, e inaha, na Italia i ofati i te
Apooraa Eahi o te mau Basileia, e na’na i tomo i roto i te fenua
Etiopia. No to’na hi'oraa e: ua faahapahia ta’na mau imiraa ravea, ehau ai
te peapea nei, e te hui raatira i
Paratane, ua faahoi te faatere hau rahi Para¬
tane i
ture
no
te
to’na toro'a.
Te vai
nei râ te hoê
peapea rahi piti, o to Italia faaararaa i te mau Hau
Rarahi e : e tama'^i roa oia ia ratou ia tamata
noa’tu ratou i te
tapeapea i te
hinu mori arahu, mai tei faaotihia e ratou. E te
faaineine rii nei Paratane,
mai te mea ra e, te mata‘u rii nei oia o te tama‘i
ta‘ue noa Italia ia’na. la
tupu
noa’tu te reira, o te amaraa iho ïa o te auahi
rahi,
e e mea fifi roa’tura ïa. la
aroha mai te A tua i teie nei ao hara e te
nounou, e ia tatarahapa te mau taata
i to ratou mau mana'o iino.
2. Te
haponohia nei
te Kalena 1936 i te mau hoa no te Vea nei ei tao'a
Te ani nei te Faatere eia aufauhia te
utua iti o te Vea i teie ava‘e
Tenuare, eiaha e tiai. O te mea mauruuru ïa.
3. Te feia tei hinaaro i te hoo mai i te
Kalena 1936, a ani mai ? raera hoê.
4. üa tae mai te tabula tavoraa bibilia mat.
1936; e tabula hau roa teie i te
maitai no te pureraa fetii. üa faataahia te
mau tai‘oraa no tera
horo‘a
noa.
tera mahana. 5
mahana
pene!
5. Te faaaite nei
Mehao t., orometua i
o
te mau
i te
Bora-Bora, i to’na
paroita no Tahiti, Moorea tei farii maitai i to’na tere, ia
Apooraa Rahi. üa tauturu mau hia ta’na opuaraa rahi ma
e
rahi i
i ta’na aniraa
mauruuru
au
te tae
te aaü;
ia’na e moka tausani e toru ahuru nia hoê
tara. E riro te hiero
api
Bora-Bora i te oti nehenehe roa i te reira
faufaa maitai mau. üa hoi o
Mehao i Bora-Bora i teie nei.
e ua noaa
o
no
6. üa tae mai te utua-fare arii.
mau
fetii,
e e
faatupu i te tahi
no
mau
Rarotonga i Tahiti nei,
e
farerei rii i
te
opuaraa tumu. E
mea tumu roa to’na HaMakeanui Tinirau, te arii, e ta’na vahinei te
fare pureraa i
Paofai, i
te Sapati, e aore râ i te mau mataeinaa.
Te aroha nei te Vea i taua
utua-fare
arii, mai te haamana‘0 e, na Makea tupuna i farii ia Tihoni
Wiliamu i Rarotoa,
i te matahiti 1823, i to’na afairaa i te
Evanelia i taua
nahana
o
pae
fenua
ra.
n\oni fâuturu i te Vea
Papeete: M. Philips:
100 farane; Mata Philipi: 11 farane; Taro
Merwin; 10
farane; Adram Gobrait: 10 farane; Tehiriv.: -5
farane; Mme Berniére: 15
farane.
la amuihia: 151 farane.
MAÜRÜÜRÜ.
Imprimerie eue.f.juventin.
—
rue nu c< destremau
-
papeete, tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1936