EPM_Vea Porotetani_19350304.pdf
- Texte
-
Te 35
ÆITA’TU
MATI
te Matahiti
0
E NIU E TIA I TE
HiA
-
EPERERA
TAATA’TOA IA HAAMAU
RA, oiA HOi TE
Mesia RA
O
Iesu.
üâ haamata faahou îe
outou
hoi,
e
haapii i ta outou
Ua haamata faahou te
tiviti faahou nei to ratou
E
rima
e
e e avae
mâ;
TARA
Haapiiraa.
te feia
mau
metua....
tamarii.
Epli, VI. 5.
haapiiraa! Terâ te mau tamarii, te vii te tare haapiiraa. Ua hi‘o tatou
avae
ia ratoü i taua mahana matamua ra:
mau metua vahiné:
te
I Korinetia 3,11.
mau
ratou e to ratou
ore:
—
Directeur-Gérant.
Ch. VERNIER,
-O
Hihi 3-4
-
MAORI RA O TEI HAAMAU
HOÊ: HOÊ
HOO I TE MATAHITI
e
1935
e ua
ua
e
faaneheiiehe maitaihia
e te motumotu
ahu mâ
nahonaho, i roto i te afata Iti vairaa,
e te papaietc..
te feia metua i ta ratou mau tamarii,
penitara, te tuira, te ofai papai, te puta tai'o
mea
i te
vitiviti
manao
mau.
raa
e:
R
ua oaoa
araua'e
e
mai ai to ite i to ratou
roaa
mau
upoo maramarama, e e mamiia paha ratou i te ceriificat e aore
1 te brevet...e e roaa to ratou tiaraa maitai i nia i te fenua,
ra
e
faufaahia’i ratou.
Oia mau! E tao‘a nehenehe
te hoê taniaiti ite
e
te mara¬
roa râ i te maitai, ahiri e tamaiti haapa‘0, e te
Raha hoi ta te hoê tamaiti fanfaa ia “ parau noa
liau
marama; e
afaro te
mau
aau.
mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau inelahi, e
ia’na te ite i te mau parau moe atoa ra, e te mau ite
atoa,.» e aila o‘na varua e maitai! ua riro ïa ei unauna faufaaore.
oia i te
ia
roaa
E te feia rfietua e, eara.
i te pae
mau
ara
manao
e
o
atoa râ ia
roa
ara
to ratou aau. E
i ta outou
mau
tamarii ia mâ,
rà
ara
ia ratou ia
roaa
te ite, e
haapao maitai ratou, ma te matau i te Atua.
haapao i ta ratou mau ohipa haapiiraa, ia
ratou i te haapao i ta te Atua haapiiraa ia ratou.
la itoito ratou i te
ite
E
tino; ia hau roa râ to outou araraa 1 te mà o to ratou
■i
VE A
POROTKTANÏ
Po
o
haapii la ratou orometua ia ratou i te tau‘a
ite i te reo faraui, e te parau tuatapapa, e te teoteraîia, e te roto i
aritemeti; teie râ, ia haapii atoa ta ratou mau orometua ia ratou tapae
i te ture a te Atua, ia riro ratou ei tamarit liaapao maitai, ,e
; 3.
te aau haehaa e te aroha, o te reira te unauna mau. Ua horoa
Taiet<
mai te Atua ia outou i teie mau tamarii, a pùpû atoa la ratou I' :
E
maitai
mea
roa
ia
parau
faaoti
te Atua.
no
E titau te Atua ia outou i te Varua o ta outou mau tamarii.
E
mea
i ta
oe
maitai roa, ia parau atu outou t le Atua, i taua mahana ra;
i ho-mai no‘u ra, ua liaihia ta e au, e aore roa te hoê i,
'
moe...
(loane: 17. 12. )
a"ua
r
Ua
,
raatin
te oir
rahirî
lubili
no
26 xi
te Bibilia Tahiti
huru
Omuaraa parau.
Mai te
au
piriti,
Hoê
i ta te Vea Porotetani i faaite i roto i ta’na hihi
hopea,
ua
Æ
riro te matahiti 1935 nei, ei matahiti lubili no ta tatou bibilia mo‘a, reo
tahiti. Ua hanere, te matahiti i teienei i oti roa’i oia i te iritihia
orometua papaa
e
tuâ, 1
te mau
pau i
tei tae mai i Tahiti i te matamua. E faahanahana te Vea
Porotetani i taua Bibilia ra, ma te faatiatia i te huru o to te Bibilia Tahiti
te Fa
iritiraahia.
Ua ite
parau no
Taam
*i toT
paatoa tatou e, ua haamauhia te ohipa a te Totaiete faatupuraa
Lonedona i Tahiti, i te matahiti 1797, oia hoi 137 matahiti i
mairi a'enei. O Tahiti hoi te fenua etene ta taua Taiete itoito
ra
i faataa ei
ua
ï
hi
te h
lïjffaat
ohipa matamua roa no ta'na mau orometua matamua. Ua
maha
mana‘0 râ te hoê pae o te mau faatere no taua Taiete ra e; e maitai te
faauh
te ohipa ia haamatahia na te fenua Tinito, e aore ra, na Tapone, no te
la les
aua
raveraa
rahi
o
te
mau
Etene i reira i taua anotau
upootia i roto i te Apooraa Taiete,
te
mau
e ua
ra.
Aita râ te reira
mana'o i
riro te rê i te fenua Tahiti. Teie
te Pc
no
tumu i riro ai:
te
Mahs
1. Ua'ite papu
hia te hoho'a o taua fenua ra, i Paratane. E rave rahi te
Ue
mau raatira pahi imi
fenua tei tapae i Tahiti, na mua a‘e: o Wallis, o
(Pon
Tapena Tute (Cook), oia’toa te raatira farani tuiroo o Puteveri (Bougainville).
ahuri
E ua anaanatae roa to Paratane i te mau parau faahiahia rahi ta ratou i
no ti
faatia e i papai maite no te maitai rahi e te ruperupe faito ore o teie fenua;
roa’ti
e mea ohie roa te pae tino ; e mea tupu noa te mau maa, e mai te mea
rha t
ra e, aita e hou i nia i te rae, ia amu i te maa. E ere atoa hoi Tahiti i te
fenua toetoe; aita e hiona; e mea haumârû noa râ.
2. Teie atoa tetahi: ua mâfaa maitai
Tapena Tute
raiia o
Ta, oia hoi
VEA
3
POROTETANl
(o Vairaatoa e aore ra o Tino te tahi i‘oa no’na). Mai te
e ua riro te reira faatauaraa ei tapao maramarama i
roto i te manao o te Taiete e: e farii maitai hia te mau orometua paratane, ia
ratou
tapae mai ratou i Tahiti, i te mataeinaa no Tû.
tai, ,e
3. E teie hoi te hopea, maori râ, te reo tahiti. Ua faaroo haere to te
loroa
Taiete e: e reo maru, e te huru ohie ia haru. E ere mai te reo Tinito tei
Pômare Tahi
O
L
i te tau'a to
e te
raua
huru:
raton
parauhia e: tirara’tu ai reo fifi rahi i teie nei ao! No te reira rnau tumu, i
Parau no Lonedona e; o Tahiti mau te
[larii.
aua raveraa ohipa matamua roa ta ratou e tamata i te ueue.
faaoti ai te Taiete rahi Faatupuraa
ra:
a
hoê i
pahi evanelia tuiroo rahi, o Parapu (Duff) e to’na
aravihi, o Wilisoni; e ia tae i te 10 no Atete 1796, ua faarue oia i
te oire rahi ra, ia Lonedona, mai te faauta i e 30 orometua. No roto i taua
rahiraa ra, e 4 noa iho tei faatahinu mau hia no te toro'a orometua a‘o; e
26 râ tei faaauhia ei tauturu-orometua, ei haapii haere i to Tahiti i te mau
Ua vitiviti roa
te
raatira
huru toro'a maitatai no te mau fenua papaa,
mai te tamuta fare, te hamani
piriti, te hamani tiaa, te rapaau ma‘i, te faaapu, te taviri tô, e
Hoê â faatupuraa : te ora varua i te Evanelia, e te ora o te
ea, ua
E tere hanahana
rahi to taua
a, reo
pahi
o
te vavaietc..
tino.
te faaroo. E 207 ona mahana >
tuâ, hoê noa iho pahi ta ratou i farerei; e huru faito e 20.000 maile tei
pau ia’na. Na Aferita apatoa mai, mai te faafano ia Panipe (aita râ i tapae).
;e Vea
Taanoa’tura ratou ia Tubuai, e ua tapae ratou i Matavai, i te mahana o
Tahiti
te Fatu, i te 5 no Mati 1797. Ua hoe mai te mau vaa no Atahuru (Paea)
î to’na tereraa i tai i taua mataeinaa ra, i te poipôi o taua Sapati ra; e
:
mau
ipuraa
îhiti i
ua
ï
ei
'î
hinaaro te
mau
Areoi tei nanaohia to ratou mau tino, i te taui haere
tauhaa, mai ta ratou i mâtau i te pahi no Tute ra; aita râ
itaa
iaatia hia, no te mea, te haapaohia ra te pureraaa i nia i te pahi, i taua
a.
Ua
mahana o te Fatu ra. E pahi ê teie: o te pahi o te Evanelia o te ora, i te
itai te
faautaraa mai i Tahiti nei i te mau unauna o te Varua, na roto i te faaroo
no
te
ia‘o i
.
te hoê mau
Teie
pahi teie
te Pohe-tusia
o
no
ahi te
te Nuu o te Maitai, o tei tiaturi i te Puai no
to’na Tiafaahouraa, e parari ai te mau aua
Satani. E mahana rahi mau e te hanaliana no Tahiti, taua
ia lesu. O te
te Basileia o
Mahana
o
no
te Fatu, e no
te Fatu ra, te
5
no
Mati 1797. A haamau maitai i roto i teaau.
Ua tapae te pahi i matavai (Haapape) e ua farii maitai hia hoi e Tu
llis, O
iville-). (Pômare Tahi). 18 noa iho orometua tei faaea i Tahiti; ua faataahia hoê
ahuru no Tonga, ee piti no te mau fenua Nuu-Hiva. Reva’tura o Parapu
itou i
no taua tere ra. Hoi faahoü mai nei i Tahiti, mai Nuu-Hiva mai, e reva
fenua;
e mea
iti i te
roa’tura i
ma
Paratane, i te 4 no Atete 1797, (na te fenua tinito to’na hoî raa)
i nià i te ohipa. Eaha ïa ohipa?
te vaiiho i te mau orometua
(Te vai
ra
i mua).
■'"f
VEA
PÔROTETANI
Madame Marau Taâroa Salmon.
Ua faaroo to Tahiti
to te Aihuaraau
to’na Hanaj çTepâù a Tatii l
oia hoi o Madame Marau Salmon. Ua hitimaue te mau taata i t( i
reira parau api; ai ta hoi i farooroohia e:
tepohepohe ra oia. E inahai 5
i te mahana maa, 2 nofepuare, i te hora
pitié te afa i te ahiahig |
ua atutu teie
parau i Papeete e i Tahiti taatoa. Ua haere te taata| |
mai te rahi te papaa e te taata Tahiti - i te utuafare o te arii
vahinef s
e faaite i to ratou aroha
hopea i taua vahiné hanahana rahi.
i
Area, ua haapaohia te oro’a hunaraa i te montre: 4 no fepuarlf;:
hana, te arii vahiné
e
ra o
e : na
pohe
Marau Taaroa-i-Tahiti
roa
a
-
i te hora 4 i te ahiahi.
r-J
Ua faaoti te Tavana Rahi
taua oro’a ra.
E
mea
e: na
te Aihuaraau e
hanahana rahi mau, mai te hanahana e
haapao
au
e e amo
ite arii vahin ’
hopea no Tahiti. Na te mau orometua porotetani i faatere i t i
mau pureraa hunaraa, to te utuafare, to te
Fare-pureraa i Paofa Vi
( e 2 aoraa ) e to te auâ-hunaraa. Aita e huru, te rahi o te taata 7
tei pee i taua hunaraa; te Taata Rahi hiopoa a te Hau, teTavan;
Rahi, e te mau mana’toa no te Hau ( pae popaa, pae Tahiti ) It ;
mau orometua tahiti, te Tavana oire e ta’na
Apooraa, to Papeete- 7
to Papara, to Tahiti e to Eimeo hoi. Ua api roa te fare-pure i tuf
taata, eita e ô. Oia’toa i te
i
aua
é to Mataitai
te fenua nei e
Vahiné,
e
rii
e
Tavana,
e
Teriierot
to te Tavana Rahi. Ua hinaaro iho
a
t(|
faaite i to ratou aroha tumu ia Marau Taaroa Salmoi
ia Teriinui-o-Tahiti
v.,
te tamahine hoô
vai i Tahiti i teie tau. Te haamanao
noa
râ
roa
no
te taata i
Maraiî
tamaj
na
too-piti â, i vai i te fenua papaa.
Na roto i te
ra, ua
mau
parau e rave rahi tei a’o hia i taua
faaite maite hia te huru
1. To’na mararamarama
o
hunaraa^
teie vahiné mana, maori râ
rahi, to’na
2. To’na here rahi i to’na aiâ
0
hunaraa i te Paurani; ua î ro^
te taata. E e toru tau orerâa tei orero hia i reira: to
manao
Tahiti,
e
paari
e te
aravihij
a|
to’na ite maitai i te
te fenua.
.3. To’na here rahi ia
Farani,
to tatou Metua,
o
tei faautus
maitai mai ia’na.
4. Ta’na
haapaoraa faaroo. “E porotetani
mau
tatou”
o
ta’naf
ïa. parau rahi i te orometua o tei farerei ia’na, tau hepetomi
rii noa, hou to’na pohe raa. No roto mai mau oia ia Tati
Rahi]
ra
VEA
O
m.
tei rlro.
Pômare II, ei metua no te Haapaoraa Evanelia
roto atoa mai hoi oia ia Ariiochau v., oia hoi
raua o
i Tahiti nei!
E
POROTETANI
no
ia Ariitaimai v., tei ore i inoe i
I
tefeia-paari
e toe
nei to’na
aau
paieti.
Tatii^
Te faaite nei- te Vea
t('î|
inaha; J
ata i
tamarii
Marau
no
mahanahana
e
te
ïhiahi^
Poroletani, i to'na aroha tumu i te
vahiné. la haamailai
hau, i to tatou
mau
mai te Atua no’na te
Hui Arii.
mau
Te Vea Poroletani.
taataR
Aoraa:
SALAMO CXIX, 105.
Uiraa:
arao
1. Te
tapao ia
no
mau
te U.
Ua faaau hia i reira te
vahir
re
Te ho§
J|îmai te
i t
mau
Eaha te
aiu
no
—
tapao i nia I te Parau
Irava faaite
mau
:
nü
te Atua?
I Petero II, 2.
tapa'o apî, mai te tamarii fanau apî,
te Basiieia.
paari ai te aiû maori râ te û anoi ore hia no te
■^metua v. tei fanau ia’na ra. Oia’toa oe, e terataeae e tera tuahine,
taata :
fanau apî i te Atua ra, teie te ravea hoê roa e paari ai oe i roto
ravan,
;|i te Ekaiesia, maori ra te û anoi ore hia i te Parau a te Àtiia, to oe
iti ) w,
gmetua o tei faafanau ia oe na. No reira, a hiaai maite oe i te Parau
jpeete: ■ma te Atua, ia tupu to oe ite maitai e te ite ia lesu Mesia. ( II Petero
ire i ti
111,18).
i î roij
0, te tapào matamua ia i nia i te Parau na te Atua,
2. Te tapao ia no te Lamepa e no te Tiarama. Salamo 119, 105.
riieroif'
ho a t(k;
No roto i teienei tapao. ua faau hia te Parau na te Atua mai te hoê
almoj
lamepa tei haamaramarama mai i te Ratere faaroo i te rui, e mai te
Paofa
e
hoê tiarama tei aratai ia'na i te
Marau
tama
I
mea
:
ao.
I te anotau tahito ra, ua aratai te Ture ia Iseraela, mai te hoê
Lamepa na te medebara pouri, i taninito ai ratou.
ri râ :!
I teie nei anotau, ua riro te Evanelia a lesu Mesia mai te hoê
Tiarama rahi tei aratai ia Iseraela api i te fenua maitai ra, o Kanaana
ravihi|
i te ai
api i nia i te ra‘i ra. Isaia : LX. 1: Luka 1. 78, 79.
5. Te tapa‘o no te Huero. — Ir faaite : Luka VIII, 11.
inara;
Ua faaauhia te Parau
^
te Atua mai te Huero ora, o te
faatupu
haere i te Basiieia o te Atua e to’na hoturaa parautia- i roto i te taata
aautu»-^aj;Qa ^;ei farii maitai i
3
na
;ïpE
ore
ta’n^au.
taua parau ra i te vahi repo maitai o to’na aau.
e hotu i roto i te vahi ino. Ai ta hoi raua e
hoi te huero maitai
^
)etomèÿ la farerei râ te huero maitai o te Parau na te Atua i te aau m;:rû
Rahi,;'j6 te haehaa, ei reira taua parau ra e hotu ai e e ruperupe roa’i.
VKA
6
POROTETANI
faatupu i te maitai. Na te ora e faatupu haere i te
mau hopea no te fenua ra.
O te toru ia no te tapa'o i nia i te Parau na te Atua.
/'U. Té tapa'o no te Uà e no te Hiona. — Irava : Isaia LV, 10, 11.
/ Ua faaau hia te Parau na te Atua i reira mai te ûa, tei tono hia
mai ei faararirari i te fenua, ia tupu e ia hotu te mau huero sitona
i tanu hia ra, e ia noaa mai te sitona api e te maa i te feia i amu ra.
E ia oti ta’na ohipa, e ho‘i taua Vea ra i to’na Fatu, i te Atua i
nia i te ra’i tei mauruuru no te mea ua manuia te tere ta’na i faaue
Na te maitai
ora e
ia’na
e
-mai
tae noa-tu i te
'
E
'.o t(
1 E
ra.
O te huru ïa o te Parau na te Atua; E vea tono hia ïa e te Atua i
nia i te fenua nei e tere to’na i roto i te mau Tamarii a te taata
nei ei faatupu haere i ta te Atua i opua, e te mau mea atoa ta’na i
faaue mai ia’na ra.
hoi taua Tavini ra e ho‘i faufaa ore noa ite Atua. E inaha,
raahana atoâ e noaa’i i to’na Fatu te aau o te taata e rave
rahi ei tufaa na’na e a mûri noa’tu. Ei reira hoi e ho‘i mai ai i to tatou
Atua ta’na ra mau Tamarii i moê ra e tei ora ia’na ra, Isaia XXXV,
E
i te
ore
mau
ir. 10.
c
ü
,
Ara]
îi
mai
te
mau
h
te
paro
O te huru ïa no na tapa'o i nia i te Parau na te
hia i teie mahana.
PARAU FAAOTIRAA.
-
Atua o tei mana'o
atoa
i
rar
N
leremia XV, 16.
oroiï
P.
oroiï
Te hoè utua hanahana
e
te au
m.)
rahi.
ïa te
ol
te
o te utua ia i faautua hia’i to tatou hoa here, o
Faatere
e
te
M. Edouard Ahnne, te
Haapiiraa taïnaroa i Papeete nei. Ua ta
Hau Farani, i te fetia anaana, ( ribene uteute. )
no
ta tatou
fetia hia oia
paatoa te taata, i Tahiti ma nei i teie parau apî, no te mea ua
ite papu to te fenua nei i te mau ohipa rarahi e te faufaa mau ta M. Ahnoe
i amo na roto i na matahiti e maha ahuru i faaea’i oia i to’na ai‘a apî,
E
oaoa
oia hoi i Tahiti nei.
( mat. 1894 ) ua faatere itoito oia, mai te manuia rahi,
i ta tatou haapiiraa tamaroa, ta Vienot i pûpû i roto i to’na rima. Ehia râ
tauatini tamarii tei haapiihia e ana, e o tei noaa mai ia ratou te hoê mau
tiaraa maitatai, i teie mau pae fenua ? E toru u‘i ta’na i haapii.
A taa noa’i te reira, e rave rahi te mau ohipa taa'e ta M. Ahnne i rave
e e rave noa nei â, i Tahiti nei, e o tei riro ei ohipa faufaa rahi no te fenua
nei: ua faatere oia mai mua mai f te Piha Faaapu; tei roto oia i te
Apooraa taa ê no te Tavana Rahi; te faatere nei oia i te Sotaiete no te
I to’na taeraa mai
toiio
0
no
Na J
i te
arohi
faae£
ia'na
hinas
oroin
no
te
no
ti
taua
e ua
ore.
;
mai i
U£
ià’na
Raiai
e'ia t
VEA
POROTETANI
7
^mau
parau tahito no Oteania, o tei haaputu maite i te ai o te fenua, etc...
E ohipa maramarama ana'e ta’na e te afaro. No reira te mauruuru rahi
te laata i teie utua rahi roa. Te faaite nei te Vea i to’na oaoa ia M.
I
|o
|E. Ahnne.
I
Te afata Leta
E
rave
rahi te
mau
no
te Vea
Leta tei haponohia mai ia Vea Porotetani. B mau
Iparau maitatai tei faatiahla i reira:
ÿ.
.
Jean
1. Teie ta M.
v
Charpier, orometua i Raiatea.
I Oroa faatahinuraa orometua i Vaitape ( Bora-Bora)
Ua noaa faahou te hoê orometua apî i te Ekalesia Tahiti: o HAIA t. a
Arai’oa tei faatahinuhia i Vaitape (Bora-Bora) i te 20 no Titema 1934. Ua î
te fare amuiraa no taua paroika ra i te mau taata no te fenua atoa tei tae
■
;
mai
e
faaite i to raton aroha i te tavini apî no te Atua. E- mea huru iti te
no te tahi mau fenua tei amui atoa i taua oroa ra. Fifi hoi
orometua
mau
te mau ohipa no te hopea matahiti tei faaineinehia i te mau
mau mahana ra Teie râ, ua opéré maitehia te mau tuhaa
pureraa i nia i na orometua e pae tei papai atoa i to ratou i‘oa
te hoê pae no
paroika atoa i taua
atoa
i
no
raro
te
a‘e i te parau
faatahinuraa.
Na Tuturi orometua te pure haamataraa e te taio i te Bibilia e na Heimata
orometua te pure roa. la oti to raua tuhaa, ua faaitoito o J. Charpier i te
orometua api na roto i ta’na aoraa. Na te irava i maitihia (II Kor. V, 20 v.
m.
)
e
faaite
pupu
mai i te huru
ïa teie. Te riro nei
mau no te
hoi te orometua ei
toroà orometua. E toroà hanahana
vea na
te Mesia. Teie
râ,
e
manuia
noa
e rave, ia haapao maite oia i te mau faaueraa no te Mesia tei
toho mai ia’na e ia pee noa oia i te huru o to’na Fatu i te titauraa i te tauturn
no 0 mai i te Atua, e i te aroharaa i te nana tei tuuhia i roto to’na rima.
Na J. Charpier atoa te mau uiraa e i mûri iho ua faaoti o Mehao orometua
te
ohipa ta’na
i te pure faatahinuraa.
aroha i te A. R. e ta’na
Ua tae atura i te taime i faaite mai ai
o Haia i to’na
paroika api. Ua haamanao oia ma te mauruuru i to’na
pîpî orometua e i te mau orometua hoi tei haapii mai
faaearaa i roto i te aua
ia’na e i te mau taeae here ta’na i farerei i reira. Ua faaite atura oia i to’na
hinaaro mau i te tavini i to’na Fatu e tae noa’tu i te hopea ra. Na Puhiava
orometua i riro ei auvaha no te A. R. i te haamauraa ia’na ei orometua tumu
no te Paroika rahi ra o Vaitape-Anau e i te faaiteraa’tu i te mauruuru rahi
no
taua
Apooraa
ia Mehao orometua. I te mau matahiti i mairi aenei, na
i haapao i te nana na te Atua e vai i te fenua taatoa
ohipa rahi tei faatupuhia e ana ma te itoito e te rohirohi
ra
taua orometua ana‘e ra
rave oia i te
I teie nei râ, te faarii mauruuru nei oia i te tauluru ta te A. R. i tono
mai ia’na e na raua o Haia t. e faatere i na Paroika e toru.
e ua
ore.
Ua itete mau taata atoa tei amui i taua oroa ra e na te Atua iho i haamaitai
ia’na mai ia’na i haamaitai atoa i te tere no na orometua no Tahaa e no
Raiatea na te e‘a paruru no te moana. E ani tatou i teie nei i to tatou Fatu
e ia tauturn noa oia i to’na tavini api i te haapaoraa i to’na toro'a.
Te
1. Eiaha
no
Toofa,
e
inoino :
e no
no
rii Api
mau parau
te rahi
o
i
te parau
ore
ai i
o
ai
na
rata no Teata,
Aimata, orometua. Faaoromai rii â.
2. Te faaite mai nei te
mau
radio
Abys¬
te huru peapea nei Italia raua o
o te râ) e huru fatata i
to taua fenua ra, e feia maramarama
e:
sinie, oia lioi te hoê tuhaa fenua i Aferita (hitia
te
fenua Tamara Pererau. E feia ereere
râ,
e te ite i te mau peu
papaa, E liau anei teie peapea, e aore anei? Na te mau
mahana fatata e faaite mai; teie râ, e'faaineine raa rahi ta Italia, no te tama'i
e te faauta nei to’na mau
pahi i te faehau e rave rahi, e te mau mauhaa tama‘i atoa!
3. TIHONI WILIAMU, te aiio rahi, no te Evanelia, i teie moana Patifita.
E puta reo tahiti na Puruue, orometua i Raiatea, i mua ra. E iva raera te
te feia e aufau i teie nei: e afaihia râ te hoo i nia ( e ono farane ) i te
Me. E rave rahi tei tajrao a'eneihia te i‘oa. Haapeepee !
4. Te faaitehia nei te mau Ekalesia o tei hinaaro i te hoo mai i te mau
tauhaa o te oro'a: teie te moni eroaamai ai, i te hoê fare hamaüi raa, i Paris:
Te au‘a: 22 tara; Te farii-uaina: 33 tara; Te mereti: 6 tara. E mau tauhaa
ta-ario maitaihia: eita e ino. E mea taaê te moni o te pahi.
5. Te feia tei hinaaro i te Kalena 1935; e pae pene te hoo.
6. Ei te mahana piti, 12 no Mati, te Apooraa no te Tuhaa I.
7. Ua faaôfaahou hia e piti pipi api, i te aua; o Tetuanui ma, no Raiatea.
E 0 Teunu mâ, no Faaa.
oia i
8. Ua taemai Manureva, te pahi Rurutu. Ua faaite mai te mau rata i te pau te ra
rahi tei tupu i Moerai, i te 6 no Fepuare. E pau miti. E mau mataarè riaria
hoo,
1
no
no
haap;
(e 6 metera i te tei tei) tei ofati i nia i te ferru-a: ua ino te hoê mau fare, ua
riro te uahu ofai, ua haruru te mau tumu haari, ua riro te hoê pae no te aua reo t
tanuraa ma‘i (Matapela). Aita â ïa pau miti i itea, mai te reira te huru, mai noa 1
te anotau i pau ai te Tuamotu ( 1903 ). Aita râ e taata i ino. Oi parari Ma¬
nureva; e
4 mahana te
moeraa
i tuâ
roa,
hoê raatira
e e
iva taata i nia iho.
no
le
ohipt
O t
n\oni taufuru i te Vea
Mati
Papeete'. Taea v., 1 afa: M“® Brown, 3 tara; M™'^ B., 2 tara; M“'^ Mata
api e
Philipps, 20 tara; — Raiatea ■. M'‘® E Debrie, 2 tara; — Fakarava: G. Te- ratou
rorotua, 2 tara.
la amuihia ; 29 tara. — Mauruuru roa.
6,6
arue
To tatou Vea
fenuE
Te faaite nei te faatere no te Vea nei i to’na mauruuru rahi i te hoê mau
Ho^
hoa e rave rahi o tei faaroo e o tei haajoao i ta’na aniraa; ua hapono mai raton
i te maa arahu e tere ai to tatou faurao. Ua faa-î-hia’tura te apoo, ,oia hoi te papu
tarahu i faaitehia ra; e ua navai atoa te moni no te aufau raa i te Kalena 1935. raau
e te Vea no Mati nei.
te ta!
Teie râ, te rahi noa nei â tè' mau hoa tei faaturituri rii i to ratou taria, e o Ema
tei tapeapea noa i ta ratou tauturu. Eiaha e na reira! Te oaoa ra e te mau¬
e te
ruuru ra oe i teie lamepa iti o te Vea nei, a faatae oioi mai i to tauturu, eiaha
farii
te faatere ia tapitapi i te ora o taua lamepa ra.
Te faaite faahouhia nei te mau hoa, aore i aufau mai i na matahiti 1932, râ; U
33, 34, e aore atoa i hapono mai hoê a‘e tara iti tauturu, e tapeapeahia ta mata
ratou Veae te Kalena. E ua haapao ana'e i teie parau iti, e hapono faahouhia
Ahiri
ïa te Vea e te Kalena.
i
rar
E rohi ! faaitoito. Ta oe e rave ra, ia peepee oe i te rave i te reira.
faatit
IMPRIMERIE EUE. F.
JUVENTIN.
—
RUE DU
C* DESTREMAU
-
PAPEETE, TAHITI.
Fait partie de Vea Porotetani 1935