EPM_Vea Porotetani_193312.pdf
- extracted text
-
Te 33
Hihi 11-12.
TITEMÂ 1933 —
Matahiti
te
0
AITA’TU E NIU E TIAITE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAI)
HOI TE Mesia RA O Iesu.
HIA RA, OIA
HOO I TE MATAHITI
A,
I Korinetia 3, 11.
HOÊ: HOÊ TARA
VERNIER, Directeur-Gérant.
Parau rii
hopea
hopea têie no te matahiti 1933. Ua maunuiru roa
e ua taeahia
te hopea o teie nei matahiti i to
0 Le Vea
matou i
—
te mea
i teie nei tuhaa,
matou raveraa
è te faatere
o
mau
na
ile hoi outou atoa e ua reva
teie nei Vea.
hoi, e aita i nehenehe ia matou ta faatae atu i
ite atoa hoi outou
e, i le mau vea matamua e 8 noa iho api, e inaha ua nehenehe
ia rnaiou ia faarahi rii alu i nia i te 12 api, o tei hapono hia’tu
E parau. man
teie nei Vea i te mau ava‘e atoa, area ra, ua
i
na
ava‘e e
piti.
Teie rà te peapea, te ite nei matou e te fifi roa nei
no teie nei Vea, te mea aore roa te mau tarahu e tae
e
no
reira
râ,
e
te chipa
mai nei,
riro paha te ore o ta tatou Vea.
Porotetani i to’na Aroha i teie mata¬
Te faatae atu nei o Vea
hiti apî e fa ta ta mai nei ia outou e te mau Tai'o Vea, te mau
Orometua a‘o, te mau Diatono, te EJialesia, te mau Taurearea,
ie mau
Tamarii, le Feia Mana
o
te fenua.
Te hinuaro rahi atoa hei o Vea Porotetani ia
iiaainaitairaa i roLo i te
inan
manuia roa te mau
tae i na mahana
Paroika’toa, ia
Matahiti Api,
Hepetoma Pureraa, ia manuia roa ïa e tia’i.
Te faatae atoa nei o Vea Porotetani i to’na raauruuru rahi i te
mau hoa i tanluru
maite i te raveraa i teie nei ohipa, mai te
mua
nei, oia
tae noa’tu
hoi i te
rahi i
hoi
te mahana Fanauraa e te
anaanatae te mana'o e mai te utua ore roa
la
ora
na
i te Matahiti
apî?
hia’tu ratou ra.
V K A
2
P O R 0 T E T A N I
Irava Parau
GENESE: V
24
-■
I AU MAI TE HOI TO ENOHA HAEIIEA I TE AT UA
EAHA TE HAAPllRAA A TEIE NE! IRAVA IA TATOU?
Te haapii
mai nei teie nei irava e e RATERE tatou; mai te mahana mata-
noa’tu i te
mua e tae
hopea o te matahiti, mai te fanauraa mai e tae noa’tu i
raro i te repo, te horo noa nei
te mahana e tuu hia’tu ai to tatou mau tino i
tatou
nia i te e‘a
na
ta te Atua i reni
o
tatou.
no
Tamata noa’tu ai tatou i te tapea ia tatou
hia nei tatou
mai te parau
te tau
e
iho, mai te peu ra e te turai noa
nrai, ia tatou e: a haerel
O VAl MA TO TATOU MAU HOA R.ATERE?
O te
mau
taata’nei
te
mau
paieti
o
ra
ao, te feia
teie nei
no
ao
tei haamanao
te feia hinaaro i te
ore,
ia ratou
noa
iho,
aore
teie nei
mau peu arearea o
hi‘ohi‘o?
O Enoha nei, ua ratere oia i teie nei ao i
te
i
pihai iho i te Atua, o lehova,
haapao i Ta’na mau faaueraa.
Hi‘o atu ai tatou i te huru ê raa e vai i rotopu i te na taata i parau hia
nia nei; oia hoi te taata i faatau'a i to te ao nei e te taata i haapa'o i te
Atua
Ora, ua here oia la’na
faaueraa
te' Atua.
a
1. O tei hoa i to te
vaiiho
e ua
noa
oia ia aratai
Area te taata i
te hinaaro ia
ia mai ta to te ao nei peu, ua
hia oia e te tiria rahi
noa
vai i te ao nei.
e
ia lehova ra, e ture
ta’na e haapao e taua ture ra o
Ataa, mai te au i tei faaite hia mai i roto i ta’na Parau,
au
te
o
nei ra, ua rave
ao
oia te Bibilia.
2. Te taata
te
mau
tei faaau to’na haerea i to te
o
ravea’toa
Parau na te
no
te haamauruururaa i
paieti
to te
imi ia oia i
ore ra, e
Area
ao.
o
tei
mau
i te
Atua, e faarue oia i te mau peu o te ao nei, e ore oia e faaino
atu i te mana‘o
o
to’na
ra
taata tupu, area ra
mau
e
tuu oia i te hinaa¬
6 te haamauruuru
te Atua i nia roa'e i te mau mea’toa. O ta’na e titau ra
ro o
ia te Atua.
3. Te taata i
roa
to’na mata
ia Enoha
roa
au
e
i to te
nei, tei te
hio alu i nia.
nei, tei te Atua
ia i to’na
ao
ao
nei ihoa ia ta’na hi'oraa
\rea te taaia i hinaaro
ra to’na hi'oraa e te
mau
mana'o i to’na
i te
ore
Atua, tei roto
aau.
Eaha mau’tura
te
huru ê
raa
i
na
oraraa
e
piti i
faaitehia mai i nia
nei ?
.
O teie ia: maori rate faaroo nei te tahi
faaroo nei
e
Atua, mai
ra
o
te
aro
atu 'ia
i te
mau
peu
e
aore
te tahi
i faaroo. O te
tia ore o teie nei
ao,
te faa-
raa’tu hoi i taua
rue
e
mau
hoi haapeepee atu
te
No
3
P O R t) T E T A N I
V E A
peu ra e o
te tiaturiraa ia i.te poroi a te Fatu
nei au.
reira, ra e au tnau hoa here, faaau to tatou mau haerea mai to Eno-
matahiti e ia tae i to tatou mau hopoa ra
hia, eiaha e; ua pohe; ia parau hia ra e : « Ua
ha, i te mau mahana’toa o te
ia nehenehe atoa ia parau
hopoi-ê-hia hoi oia e te Atua ra. »
Te Tere
o
Charles Verenîe
Porolelani”.
Toulon, (Farani), 4 no Atopa 1933.
Na te mau hoa here no te “ Vea
E hoa inô ma e, la ora tatou i te
arolia o te Atua.
mai to tatou farerei-ore-raa. Te papai noa
hoa e raverahi ia matou, e te pahono hia’tu nei ta ratou
E raverahi te ava‘e i luairi aenei,
mai nei hoi te
inau
rata; aita râ vau i papai i te mau hoa tai'o Vea nei. No reira, e tamatamata vau i te faatia haere i te huru o te mau ohipa ta matou e r;ive nei,
mau
i Farani nei.
E mata
ua
râ
vau
i te faaite i to‘u oaoa e to‘u maua‘o haamaitai i te Atua,
na Tahiti mai ! Ua oti te Apootaue, no te toro‘a mo‘a, i Hitiaa;
ua haamauhia te ofai tihî no te Hiero apî no Papenoo, (aue te oaoa no Miti
parau rü api tei tae mai iho nei,
Rahi Amui; ua faataahia o Taataparea
te
no
raa
mau
Allégret i to’na faarooraa i te reira parau nehenehe e) ; te parahi nei te mau
vai atura.... Aita roa o outou e moêraai te aau, i
to matou faaearaa i te aia Farani nei! la oaoa outou, te oaoa atoa nei matou;
e ia oto hoi, ua
oto atoa ïa. — E homa e ! e te mau Orometua e te mau
Diatono e te feia faaroo e te mau taurearea e rohi, e faaitoito i te rave i te
Paroita mai te maitai, e te
ohipa a te Atua. Faahope i te itoito 1 eialia ra i te itoito tino ana‘e; i to te
varua rlî. Eiaha te faaroo vaha, te paieti-rapae, te aratai parau
ana'e; o te
aau râ, ia tauihia e te Varua no lesu; e o te liaapa‘oraa, ia taui-atoa-hia! Ei
feia haapa‘o i. te parau, e maitai ai tatou, e e ite hia’i te hau'a no‘ano‘a o
te
Evanelia. Te ani nei au i te Atua, i te mau
to outou
e
te
mauraa
mahana’toa, e ia papû maitai
i te faaroo, ei hi'oraa nehenehe i rotopu
i te hoê u'i mârô
taiva. xAmene.
I Tiunu to‘u
mai reira mai
e
papairaa ia outou i ta‘u rata hopea. E teie nei, i aha ua matou,
tae roa mai i teie nei? Ua haamau haere matou i to matou
puhaparaa i Fararii-ropu, i te mau fenua o te mau metua e o te mau taeae.
Ua farerei maite matou o Paulo mâ e o Teaveui'a ma, e to raua pae. Ua ati
râ matou i te veavea rahi au-ore,
i Tiurai e i Atete.
Mai te mea ra e, e mea
''':^weavea a‘e Farani ia Tahiti, i te anotau veavea. I teie
nei râ, te haaraata
(faahou nei te anotau haumârû,
e araua'
e rii iho, e iteoirehia’irahite totutauraa
etoe mau. te
E
fenua haumaru rahi teie, te huru rava‘i
■p,'nau
(
nei, te puhapa-tumu nei matou i Toulon, te
no
pahi Manuâ Farani.
paeau
e
i te })ae tino, e i te pae o te mau haapiiraa rarahi. Tei reira ta matou
ni
tamarii tainaroa coo-maha. E riro matou i te faaea tuutuu-ore i ô nei, e tae
I teie
n\
V h: A
4
iioa’tu i te ava‘e
e
la’iia taiia vahi
ra.
I
te ava‘e no
haere hia
e
PORC) T F. T A N I
fauhoi ai te Taietc ia maua o Vereiiie vahiné, i Tahiti. Tei
Tetepa i niairi aeuei, e piti tau tere nehenehe e te oaoa
tamata i te faatia i teie nei.
tei
au, e o ta‘u e
Newmller ’ia, oia hoi te hoê nire iti nehenelie l'oa e
(Faraiii). Ua titau mai te hoê oi'ometua (o M. Leenhardt, e Orometua-Taiete i Taratoni i te mataraua) no taua tere ra. Teie ta’na opuaraa:
la farerei maite te hoê Apooraa Rahi iiô te u‘i api Porotetani (tei ]>utuputu
i reii'ii) i te paraît no te faaroo Evanelia i Tahiti nul. d’ei reira’toa te hoê mau
Te tere maimnua, tei
vai i Alsace
Ma.tatatâ o tei faatia atoa i te jraran no to t(î
i to ratou inaii fenua-ohijiaraa. Ua mttiriliia taua apooraa ra
i te i‘oa: « te puhaparaa faatupuraa parait no te u'i api ». Ua hanere paha
te mau potii huru paari e te mau fane tei putupntu i te vahi hoê. E feia ite
ana'e e te' maramarama ralii, no roto i te mau haapiiraa rarahi a te Hau, e
aore ra, no roto i te mau aua-orometua. E u‘i paieti rà, o tei imi i to’na mana‘o,
e o tei tamata i te haapao
i te reo o lesu i te parauraa ia ratou, mai iti
Simona Petero: « A vaiiho i ta outou mau upe‘a, e faariro vau îa outou .ci
ravaai taata ! » E feia liaapaoraa nehenehe, e te tura rahi, e te mana'o vitiviti, i ta ratou mau uiraa e aore ra, i ta ratou mau jiahonoraa. E te autaea’eraa nehenehe roa mau! Hoê â liuru e felii hoê, i roto i te Me^ia! E inaha
hoi, na te mau vahi atoa no Farani mai ratou.
la au i te vahi i opualiia, e ono parau rarahi ta‘u i tamata i te faatere maite,
i mua i to ratou aro, mai te faraide, 1 no Tetepa, e tae noa’tu i te mahana piiti,
T) no Tetepa. Teie (e mau upoo parau no taua na haapiiraa e ono:
1. Te fenua Tahiti (to’na huru, to’na nehenehe) ; te taata tahiti (to’na liuru,
Orometua-tono no Aferita e no
faaroo tupuraa
to’na
nunaa,
to’na reo, etc.)
2. Tahiti i to’na
vai eteneraa, hou o te taeraa mai o te Evanelia.
3. Tahiti i te fariiraa i te Evanelia, i
miiri a'e i te taeraa mai o te mau Oro-
Paratane i te matahiti 1797.
metua
politita no te are;i matahiti 183G-1803; to Farani hutiraa
ati raid no te Ekalesia Tahiti i reira.
5. Te taeraa mai o te mau Orometua Farani i te matahiti 1863 (Arapute mâ,
Ate mâ, o Viénot, o Verenie metua, o Poroni, o de Pomaret mâ, etc.) e te
ohipa rahi ta ratou i amo, ei faatia-faahouraa i te reva o te Evanelia i Tahiti mâ.
6. Te faaroo i Tahiti, i teie anotau hopca : te.maitai, e te ino atoa hoi....
Teie mau haapiiraa, e ere ïa i te mea poto ; o pau e piti hora i te haapiiraa
hoê; e ia pau, o te haamataraa ïa, o te mau uiraa e rave rahi, na te u‘i api...
e te mau pahonoraa... Aita e huru o to ratou navenave i te reira mau parau
api mau, e te hiaai rahi i to mûri iho haapiiraa. E té huri-noa-raa hoi ratou i
taua mau parau ra i roto i ta ratou mau piita papai, ia nehenehe iii ratou ia
faatia faahou, i mua i to ratou mau lioa faaroo, ia ho'i ana'e ratou i to ratou
4. Te
i to’na
mau
mau
reva
peapea
tamaru. Te
te u‘i api faaroo nei, te
te taata uene hucro. E riro te hoê pao
oire. I to‘u, hi'oraa i te huru o teie apooraa o
haamana‘0 noa ra vau i te pai-apole no
0
i te iiiairi i te, vahi repo raaitai, e te tupu
te huero
teie l'â te huru o te
5
P 0 U 0 T ET A N I
V l': A
i to’na atii mahana. Mai
(.upui-àa; e riro ])aha te lioê pae no teie u‘i i te pûpû ia
râ, ito‘u
mai ia‘u :
no te man ohipa-tono i At’erita e i Oteania. Te Atua te ite. Areâ
i'aaearaa i roto i l.aua jmliaparaa o te Varna, na almru tei parau papu
raton
e
haainana‘0 matou ia Tahiti i roto i ta matou mau pure; e e riro atoa matou
i te tae-tino
i reira e
roa
rave
i te ohipa o te
Fatu i rotopu i te nunaa
Tahiti.
Ci-i. Veeenib
Haamau raa- ofai Niu
i te Paroika noVaitape, 6ora-Bora, i te 7 no Atopa 1933
haamauraa ite ofai Niu no teie nei fare-pureraa ofai; e patnhia nei e te tamuta ra e Tihoni no Rurutu i Moerai e to’na
mau rima tauturu toopae, Burutu ana’e: e na taata Paroika e 30.
Ua haamatahia teie nei ohipa na roto i te aufauraa i te mau taihaa rii
.e au no roto i te ofai niu, e te moni.
Ua tuuhia’tu te tahi mau moni i roto i te niu e te mau taihaa ua rau
Ua tupu i roto
10 i te avatea, te
ite hora
le huru.
Ua vaihohia
e
46 tara
e
te afa no te tautururaa
i te ohipa paturaa.
_.ahia teie nei ohipa na roto i te himeneraa i te himene 1, e
CXXVII, e na te Perete iho te mau parau faaitoitoraa ( 1 Ko. 15; ir. 58 ) e te tai'oraa i te hoho'a parau tei papaihia no te
haamauraa i te niu o teie nei fare. E ua faaotihia teie nei ohipa na roto
i te himene e te pure. E irai teie nei mahana i haamauhia’i te niu: te rave
noa nei te mau tamuta, mai te itoito roa e te maitai rahi. Tei te Atna râ
te mana, ei haamau e ei faaoti i teie nei fare.
la maitai outou, tei hi‘o e tei tai'o i teie nei parau.
Ua
lï^
te tai'oraa
i te Salamo
Te ati i tupu
E
mau
la Turai.
1.
—
i te
jaorana,
Mehao, orometua.
mau
îenua Rurutu.
vahi rii teie o Ici irilihia mai no roto i na rata e loru o
e o Punu e le lahi laeae no Hapa i faalae mai:
Ta
Punu:
Te faaite alu net
au
ia oe i Le boê parau
to‘eto‘e roa, no te
1933. I tupu ai teie
i te pô i mairi ai
,^o'ua puai; le faaite nei te rnau taata, aila ea raton i ite i teie
iiiiai mata i mai te matainua mai. Ua parari le mau fare, '13 fare
I le mau fare-tiiLu ua iiio atoa ïa. Te mau raan, te haari, te uru,
vfe fare-piire ho‘i, ua iiohore a te punu. Biro atura te reira tupiipaiiraa uo Rurutu 1 le mata'i, i te 2o iio Aleto
mala‘i, i le hora 3 i le aliiahi e i ti' hora 2
raa
ohipa ei maereraa .na te aau.
V "
VHIA
6
Ua riro
POROTETANl
ia teie ati ei maitai
ra
no
inaiou o te taat'a o te fenua,
talarahaparaa, e ia hi‘o papii alu i to tatou Meliia o lei aroha
ei
mai ia
2.
matou,
—
na
roto i taiia ati nei.
Ta Tu rai
ma ;
E ali riaria
tei tupu i to matou fenua i Le 28 no Atete. 1 le 25
haamataraano taua ati,e.mata‘i ili rahi Lei tupu i taua mabana
te
riaria rabi i taua pô ra, na faaroo uoa hia Le baruru
mata'i, ua horo le tabi mau taata i te mau utuafare etaeta,
e i poipoi a‘e i taua mabana ra, i te 26 no Atete, ua mairi haere
te tabi mau fare-tuLu i raro, e i te 26 no Atete e rniti iti rabi
tei tupu, na baere roa te miti i te mau v^abi bunaraa ma‘i e mea
ra,
e mea
te
0
rahi. Ua ham’e matou i tatabi e obi i te i'a e rave rahi
huru i‘a, tei hui'lbia e taua ati-miti nei i nia i Le fenua, ua tae
roa i te il no AleLe,
aita te miti i maru vave, ia tae ra i te
riaria
le
montre i Le 28
vai mai nei
3.
i
—
i
No
no
o
Atete i
tatou
maru
ai te miti. Auel
e
ati rahi teie e
nei.
Rapa.raai:
Teie te paran api no Rapa nei; na û te matai rahi i Rapa nei,
te 24 no Atete i haamata’i e.taenoa’lu i le 27 no Atete i maru
ai.
No-teie ati-malp.‘l, ua inn te mau
raa
maa,
faaapn taofe,, te mau tanu
mau vahi. Ua parari te
tabi mau fare-rnuoro e te tare, le tabi rà, ua topa noa i raro; te
fare-pureraa râ, ua tere te tino tare, e piti-uiiti te vahi i tere e ua
al'a, fatal,a roa i te topa i rarn. ua p'jîrari te patu. Aita ea e mata'i
i tupu aenei i Rapa nei mai teie-t'o huru. a tabi ra mata‘i mai
teie, hoê huru te raau e te paapaa utuahi, Abani te fare-pure i topa
i raro, ua hu‘ahu‘a, e e ore e oti faa'hop i te bamani. aua‘e aita
i topa roa, e maitai faahou â ïa, ia h'àraanL faahou.
aita
e
maa
faahou to te tabi
Temarama a. Teativ a' Patira.
Oro‘a Faatahinuraa Orometua
VT
Ua tupu te faatahinuraa i te Orometna apî, o Heimata, i te 23 no
Noema, i te hora hitu e te afa, i te pô ; ua tae paatoa mai te mau
Orometua ; na te Orometua popaa api, oia hoi Monsieur Rey-Lescure,
te a‘oraa i taua faatahinuraa ra ; ta’na Tuaroi parau, te mau Tavana
VI.14 ; na André Verenie te mau uiuiraa i te mau haapaoraaeau no
te toroa Orometua e na Mihimana te pure faatahinuraa. Ua î hoi te
fare pure i te taata. E oroa nehenehe rahi.
Ua aroha Heimata i te Apooraa Rahi, i te Paroita, i to Papeete
hoi, e i te Hui Mana.
;
..,1
-
VEA
POROTETANI
7
Te aroha’tu nei matou i to tatou hoa orometua api, e to’na hoa ;
raua i te raveraa i te ohipa na te Atua.
ia itoito mau
U’a faatiahia te amuraa maa i te pupu (Galilfea) ; ua hope mai te
manihini i taua oro‘a ra, e ua tae atoa mai te Tomana o Zélée e
mau
to’na hoa; ua tamaa e ua paia te taata.
Tefaaora, Orometua,
piLi o le lere, ua tupu ïa i La Cliaux-de-Fonds (Flelevetia), i te
Te
Tetepa.'Na te Taiete no Paris i ani ia‘u. Teie te ohipa,
o te mau ohipa tumu o te faaroo i Tahiti, i teie tau,
i mua i te aro o te hoê Apooraa feia paari, e mau hoa tauturu ana‘e no
te Taiete. E rave rahi matou — te mau orometua-tono — i reira; o vau
19
e
i te 20
e
no
faatia i te huru
ana‘e râ te auvaha no Oteam'a
i faaroo pinepinehia
taatoa,
no te
mau
fenua-motu, tei ore roa
te parau i Helevetia nei.
râ, e fenua ruperupe roa o Helevetia, e te mâ! Aita e faaauraa !
e te mau peu repo i te pae purumu, i nia i te
mau aroa. Te peho “Val Travers” ta to‘u pereoo auahi i haere, e mea taa‘e
roa; te mau oire rii nehenehe, tei putuputu maite te mau fare-ofai e ati
Area
hâiriiri, aita e pehu
Aita
e
noa
a‘e i te fare pureraa,
te
e
mau
area
mai te mau fanau'a e ati noa a‘e i te maiaâ! E
tei reira te mau puatoro rata i te amuraa!
paina, huru poiri! 1 te anotau toetoe, e hiona ana‘e te
rarahi tupu-matie,
te mau ururaau
ahu
taua
o
mau
vahi ra.
( Tai‘o mai te hopea o teie lere i le Vea i mua nei. )
T
e
mau
Parau rii api
tabi oroa rahi i OROFARA i te 26 no Atopa i mairi aenei,
Ture, ei mono i te Tavaria rahi, te
Taote rahi, te Tavana Oire, te juau Tavaua mataeiuaa fatata, te Tomite Tautu¬
ru, te hoê mau mero o te Hui Arii o te fenua nei, te mau Orometua no te
tahi mau haapaoraa e e rave rahi noa’tu te mau fetii o te mau taata Orofara.
E rave rahi te mau orero parau i taua malin na ra. ua faata'ihia te upaupa,
ua himenehia e ua tuhahia te faraoa monamona e te pape to‘eto‘e. Ua haaUa tupu te
e
tonioraa fare: Ua tae te Auvaha
oroa
maitaâhia na vahiné tuati
I te 11 no Tiurai i mairi
Orofara, e mea mauruuru roa.
aenei, ua tae roa e piti tau tamarii no tatou i nia
no
‘rot| iho i AORAI. Ua rau te mau fifi no taua tere ra e inaha ua ite i te vahi
[ta i-aua i titau, e e vahi nehenehe mau, e iteahia te mau mou'a’toa o te fenua
hei
la
e
te mau motu
tamarii nei,
'
'Tili'*. '.
no
fatata mai. Te haamauruuru nei matou i te itoito o taua
te mea e
ohi])a rahi ta raua i rave eiaha’tua no te ohipa
VE A,
8
anae, no to raua ra tuutuu ore
PÜRÜTETANJ
i ta raua i opua, "e mea varavara te reira huru
l'o tatou nei.
!
■§_ E pitl tau taata tuiroo no farani o tei pohe aenei. O PAINLEVE te tahi e o
CALMETi'E; o te taote teie i itea ia’na te raau uo te patoi i tetaero o to
puta ofi taero, oia’toa te hoê mau raau uo te tupoheraa i te tr.poo tamarii
Dr.
e
ma‘i
te
cancer.
Ua faaroo aenei tatou atoa i te parau no PRO PATRIA, o tei iri i nia i
i te pae i Maareva. Ua ora mai te mau horo patete hoê roa ra i moe
te toa
i rotopu ia ratou maori rate tamaiti aHARÏ.
Na te pahi ra o ZELEE (Toma-
i te tauturu ia ratou e ua afai mai oia ia ratou
i nia i te motu ia HAO e na te VILLE DE PAPEETE i faauta mai ia
Hourcade ) i haere e atai
na
i Papeete i te 13 no Noema. Ua tae mai rfî ia te tahi na nia i te tahi
poti iti tira hoê i na mahana i mua’tu. Te faatae atu nei matou i to matou
aroha i te taaToaraa o teie nei feia ati, e i te utuafare hoi o HART.
ratou
Ua tae mai te pahi ra o VALENCIA o tei iri i nia i te fenua ra o Rimatara,
e
mea
taie noa oia i te tere
raa
mai, ua oti roa i te tatai faahou hia.
faatupuhia i te mahana matamua no te ava‘e Novema, te hoê teataraa
aua haapiiraa a te mau tamarii e inaha ua rotia mai na moni ra
e 560 tara, o ta teTaiete haapiiraa o haamauruuru nei i te mau hoa i tauturu
Ua
i roto i te
mai.
^ le faaite mai nei te Ôrometua ra o TAUNIUA, i Maeva, HUAH.INE e
HOE HANERE
pohe roa te taata ra o ARIIORAI A PITO .\RURE. E
E MAHA to’na matahiti ; ua fanauhia oia i te 13 no Setepa
ua
1829.
Te faaite papu roa hia e, no te fifi uo teie nei tau, EITA ROA TE MAU
BUKA E HOROA HIA NA ROTO I TE TARAHÜ. Na te taata o hinaaro
buka, e tuu i ta’na moni na mua’e i roto i te rima o te Orometua. Ei
reir% e nehenehe.ai te Orometua ia poroi mai i te buka, i PAPEETE, i te
taata haapao buka, mai te tuu atoa’tu 1 te moiii no te buka ta’na e hinaaro.
i te
I roto i te Vea Porotetani no te ava‘e ra ua neneihia e, « Ua tauturu
Madame Mata Philips e ta’na raau fetii, i Papetoai, Moorea, e 152 tara
no
te ohipt paturaa tare pureraa api i Vaitape,
Borabora. '>
Ua hape te rahiraa i neneihia.
500 tara rà i pûpûhia ia Mehao no taua ohipa ra
utuafare a Madame Mata Philips.
E ere 152 tara, e
e i.e
*
filons îauïury ! fe Vêâ
Paea: Farii a Tefana, 1 tara.
la amuihla :
e
3 tara.
IMPRIMERIE EUE. F. JUVENTIN.
-
Tuaniolu: G. T., 2 tara.
MaUTUurih.
RUE DU C‘ DESTREMAU • PAPEETE, TAHITI.
Fait partie de Vea Porotetani 1933