EPM_Vea Porotetani_19330809.pdf
- extracted text
-
Te 33
0 te
ATETE e TETEPA 1933 -
Matahiti
Hihi 7 - 8,
AITA’TÜ e NIU e ÏIAITE TAATA’ïOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAD
HiA RA, oiA HOi TE
Mesia RA O Iesü. — I Kofiiietia 3, 11.
HO O I TE MATAHITI
A.
HOÊ: HOÊ
TABA
VERNIEB,, Directeur-Gérant.
E Pure ana‘e tatou
Te ani atu nei matou i te mau
mero
atoa o ta tatou mau faaroo,
i
M'a ratou pure no na Apooraa Rahi e tupu i Papeete i te ava‘e Atete
0 te matamua ra
i
te Apooraa
Rahi ïa, oia hoi o te Apooraa ïa
tei ravehia e te mau mero tonohia mai e te mau Paroika Oteania
;
o
^ ' nei. — E ani atu tatou ia tauturuhia mai, teie nei mau mero o taua
I
j Apooraa Rahi ra, ia î ratou i te paari, i te faatereraa i taua na ohipa
ia tupu hoi ta te Atua i opua, ia riro ei maitai no ta tatou mau
°
il
Paroika Oteania nei.
■ '
;
E pure atoa hoi tatou ia tuuhia mai te ite i roto i te mau tavini o
i.
t,p Fatu, na roto i teie nei mau tau iino, e e ite mau ratou no lesu
Mesia i rotopu i teie nei ao ino. — la riro mau â ratou ei miti no te
fênua, ei maramarama no teie nei ao.
0
II
0 te piti o te ohipa
H.
-e-
Taiete ïa.
ilTei roto i taua apooraa ra te imiraahia te mau parau tumu no ta
I
ra, o te Apooraa Orometua
t^tou mau Ekalesia atoa i Oteania nei. — Te ohipa e nehenehe ia rave
:
i rotopu i te m.au taata maohi e i roto hoi i te mau popaa, te mau ohipa
oftemau haapiiraa, ohipa tauturu, te faatereraa i te moni, te aniraa
i te mau tauturu orometua e rave rahi....
t
'Ua topa roa ta tatou Taiete Evanelia i Paris, tei roto oia i te hoê
ati rahi.
lUa fatata roa te moni i te pau i roto i te afata a te Taiete ; aita rà
N tia i te Atua ia topa taua ohipa maitai ra e inaha ia tae roa aéra i
T.
te mau mahana hopea, ua tae mai te hoê tauturu rahi manao-ore-hia.
VE A
a
POROTETANi
i te i-eira e e ani paatoa’tu tatou na roto
i ta tatou mau pure, i o tatou iho e i mua’toa i te mau amuiraa, ia
haamaitai mai â te Atua i ta tatou Taifjte Evanelia no Paris, oia’toa
te mau faatere, e ia faatupu mai hoi Oia i te-i ueuehia e to’na ra mau
la haamaitaihia te Atua
tavini i Oteania nei.
J nia i te pahi ra,
7
Na te mau
hoa tai‘o-Vea
ia Ville de Verdun.
110 Eperera 1933.
nei,
la -ora tatou i te aroha o te Atua.
Na roto i te aroha o te Atua, te haerc nei matou i mua, mai te
te hau. — E i te 10 o teie ava‘e, e noaa mai ai hoê ava‘e tia
E
hoa here ma e,
maitai e
mai to matou
faarueraa ia- Papeete; e inaha ! ei te 27 no Eperera nei, e tapae ai matou
i Marseille (rarani).
Ua hope râ to matou tere i nia i te moana matamua, oia tioi te moana Patifita. Ua tapae matou i Amerika, i te vahi i tapuhia, oiahoi Panama., i te lioê no Eperera; e leienei, tei nia matou i te
piti o te moana, e te titan maite nei matou i te fenua Matinita. E mata'i
rahi to teie pae, e le fetoitoi te miti, e te hauti rahi te pahi ; e ere râ te
fenua i te mea atea roa. Ananahi atu, ia tia i te Fatu, e tae matou i Fortde France (Matinita). E paeau pahi rahi, teie pae. Aita e mahana tuiia, te
farerei noa nei matou i te mau huru pahi auahi e te taiâ. Huru ê te moana
Patifita i taua vahi ra; Mai ia Nuu-Hiva e tae noa’tu i te fenua Amerika
—
i te hoê noa a‘e pahi.
E mauruuru rahi to te taaia, i to ratou farereiraa ia Panama, oiahoi te vahi
tei tapuhia, ei faatuatiraa i na moana rarahi e piti. E chipa rahi paari mau.
Na te hoê farani îuiroo e te aravihi i opua e i haamata i te rave i taua
oliipa rahi: o Ferdinand de Lesseps ; aita râ oia i manuia, no te mea,
ua pohe haere le mau rave ohipa i te fiva rearea e i te hî-toto. Ahiri
pîpî fnarahi noa i te mori arahu i nia i te mau vahi vari paruparu, o
ei ofaaraa na te mau naonao, ua iti ïa te ma‘i e te pohe. O te tahi ïa tumu
i manuia’i te Marite i ta ratou raveraa. Na te mau pahi reva i niinii i te
mori arahu, i te mau vahi atoa, ma te faaherehere ore ; ore roa’lura te mna
naonao e te fiva rearea; maitai attira te oliipa. E iti te ono ahuru miiioni
faratie mori arahu ta ratou i pîpî i roto i te mau faa, te mau peho, te mau
anapape e te mau vaiii vari.
1 te àahiata no te 1 no Eperera to maiou tutauraa i roto i te oo‘a no
Panama i mua mau i te oire api, o Balboa. E piti pahi auahi o mua ia
matou, i te tiairaa i te taime faaôraa i roto i te mau bassin. Araua'e rii iho, ua
tae mai na taote ma'i o te fenua e te piilati, e ua haamata matou i te haere
faahou i mua. Te tutonu noa râ to matou mata i nia i te mau peu api ta
aita
roa’tu matou i ite
oia i
tei riro
VEA
POBÜTETANI
3
matou e hi‘o api noa ra : te mau tare, te
pereoo auahi e te mau pahi reva
hoi, tai ahuru i te haereraa hoê, e te maueraa na nia i to matou pahi. Aita
to te mau tamarii e aho faahou i teie
peu raaere e te fiu ore ia mataîtaî.
Tomo atura o Ville de Verdun i roto i te bassin
matamua, mai te taverehia
pereoo-auri e maha. Tamauhia ihora na opani rarahi o te bassin i
mûri ia matou, i reira to teie bassin faa-î-raahia i te
pape, na roto i na miniti
e
na
e
hitu; e te hi‘o noa ra matou i to matou pahi i te mae'eraa i nia, e hitu a‘e
metera. Ua faaôfaahouhia te pahi
i roto i te piti e te toru o te bassin : ua
tae'ahia i teienei, e 21 metera i nia a‘e i te faito o te moana Patitifa. I reira
to matou tere faahouraa na roto i te hoê mau vahi oaoa e aore ra na nia
i te hoê roto rahi aano; e
i te hora toru i te ahiahi, ua tae matou i na
i Colon. Hoê â huru raveraa no te afairaa i to
matou pahi i raro. I te hora maha, ua tae matou i Cristobal, te oire api
ta te Marite i faatia i tera mai pae, i te
piti o te moana. E tapaeraa poto hoi,
tau hora noa iho, no te raveraa i te arahu e te pape e te maa api. Ua haere
bassin e toru, no te paeau
râ matou i uta e mâtaitai i
na
oire
o
Colon
e o
Cristobal. E ia
maoro
te
pô, ua reva faahou matou i tua. I to matou tapaeraa i Cristobal, te vai noa
te pahi farani, o Astrolabe, i te pae uahu. E oaoa iti rahi to te mau
taata no na pahi e piti, i te farereiraa ratou ratou iho i nia i te uahu rahi.
I reira to matou iteraa i te hoê tamaiti no Tahiti, o Vincent, te hoi ra i
Papeete.
ra
Tirara teie parau
iti. la maitai outou e tatou atoa i te aroha o te Atua.
Na to outou hoa, na
Verenie, Orometua.
Te Apooraa Rahi i lerusalema
Te Ohipa 15.1-33.
Te faaite papa mai nei te Pene XV o te OHIPA a te mau APOSETOLO i te huru mau o te Apooraa rahi matamua no te mau
Ekalesia keresitiano i te mau tau matamua.
Teie te tumu i
tupu ai taua Apooraa Rahi ra ;
porohia te Evanelia i Anetiohia. E rave rahi o te mau
Ua
Etene
o
tei faril mai i taua
Parau Maitai
rahi ra
e
ua
farit i te
tapao no te bapetito.
ua
Teie ra,ua tae mai te hoê pupu taata mai ludea mai e, inaha,
tamata i te ruri ê i te ohipa i ravehia e te mau Aposetolo,
mai
ia
le parau
atu e, ia peritome atoa hia te mau Etene e tia’i e
haapao hoi i te mau faaueraa a Mose, o te ravea hoê roa ïa e
roaa’i te ora.
■Y b: A
4
üa tia ra
POROTETANJ
haapapu atu e; o te faaroo ia
no
te roa,araa
Ua tüpu hoi
mai te Ora mau.
le mau mâroraa e rave rahi e
faatae taua parau ra
e
e:
haapiiraa ra, mai
lESU MES IA te tumu hoê roa
Pauloe ua patoi etaeta i laua inau
te
iiiaha, ua manaohia
i mua i t'? aro o te mau Aposetolo. ei
itea’i te faatereraa e au no taua ohipa ra.
Ua lono liia’lura i lerusaleina te l:oê pupu Laata,
e 0 Baranaba e te feia hoi i afai mai i taua manao
tonohia raton i mua i te aro o te Ekalesia i
lerusaleina no taua Apooraa Rahi ra.
reira
e
oia hoi o Paulo
hape ra. Ua-
haaputupuluhia i
mai taua na taata ra, inaha ua haap.utuputuhia rnaiEkalesia faatoa e ua tuuhla taua parau ra i mua i to raton
E i mûri ne i le hoê mâroraa rahi, ua vaihohia i roto i
te Peretiteni, oia hoi o lAGOBO, te hoê pou turori
Ekalesia, e na’na e feruri e e faaoti i taua parau nei.
inaha,
faaite mai oia e : E ore roa e tia ia haapeapeahia
la tae
te
ra
aro.
te manao
E
o
te
0
ore
ua
te mau
taata o
Etene i roto i to raton
te Fatu ( ii', 19. )
faaôraaliia mai i roto i te pupu
i na reira’i oia, maori ra : ua
e: 0 Oia te Uputa mau, e ere o te Peritome.
te Fatu e te hi‘o nei te Atua i te aau, eiaha
Teie te lurnu
mau
haapaoraa.
E tamata na
tatou i !c iriti
faaite mai te Eatii
Ua faaite atoa mai
i te huru rau o te
tataitahi i te mau parau tumu o
mai i taua Apooraa Rahi ra :
I. Ua lahoê mmte le tan’loa o le mau mero o le Apooraa Rahi i
le fariiraai laua faaoliraa nei. (irava 2a).
Ua tahoémauâ te mau Aposetolo e te Ekalesia atoa, tae noa’tu
mahiti mal no roto
tei
i te mana'oraa e: o
ia lesu Mesia o te matalaahiraa o te Basileia o
te Atua. Ua faaore te feia patoi i to ratou mana'o e e faahoi i te
i patoi i mua ra, ua tahoê raton
te mea lia mau teie maori, o te faaroo
mehai ïa no te faaoraa'tu i nia i te
i te feia
Mose.
Te ite nei tatou e: ua ohipa te Varua Maitai i roto i teie nei
feia faaroo i
raro ae i te Ture a
putuputuraa.
i taua
Maitai i ohipa
roto i te mau Aposetolo, ia riro ei hi'oraa na ratou i taua tau
ia riro hoi ei hi'oraa na tatou i te tau i mûri nei?
ohipa tumu teie, e parau rahi teie i tupu
tau ra, i nebenehe ai ia tatou ia mana’o e na te Varua
E ere anei e
i
ra
e
VEA
POROTETAN
5
E ore. roa e nehenehe i te mana’o taata noa ia faaoti i te hoê
tumii parau mai te reira te
te Ao taatoa nei i roto i te
rahi
e
te tura,
a
riro ei aratai i to
pohe mure ore, te Varna Maitai ra
parau'mai te reira te huru.
te neheaehe ia faaoti i te hoê
U. Ua faaite papu mai leie nei Apooraa Rahi i le
hape o te feia
tei imi i te peapea.
Oia mau â teie, ua faahape-roa-hia taua feia imi peapea ra mai
ta tatou e ite i roto 1 te episetole ta te mau Aposetolo i
papai
O
i te mau Ekalesia i Anetioiiia', ua faaite papu ratou e ua
mana‘0 teie nei pupu taata o tei haereatu mai ludea’tu e e mea
faaliahia ratou e te mau Aposetolo no te haere e haapii i teie nei
a tu
ratou i rave na, e inaha te faahapa nei te mau
Aposetolo i te reira, mai te faaite papu atu e; e ere ratou i te
mau
parau ta
mea
faatoro‘ahia i taua vahi ra ( ir. 24 ).
Teie ta Panio i parau i te mau Ekalesia i Galatia
te mau Orometua haavare, ia anaiemahia te reira.
la
Il-i. E ara i
faaroo tatou i te reira
ra mau faatumuraa parau, ei reira
ai e na te Varna Maitai, taua tuuraa mai i roto i
te mau Aposetolo, i teie nei mau faaotiraa oliipa.
tatou
IJI.
e
papu
Ua riro teie nei faaotiraa okipa ei mea mana
tau e tae roa
Oia
rahi i te reira
mai i teie nei.
â,
roto i te ati rahi te pororaahia
teie nei parau
te faaite papu te feia e poro ra e:
Mai te tia i te Varna Maitai e ia matou hoi, mai tei papaihia i
mau
na
i roto i te mau Ekalesia, mai
roto i te irava 28.
na
i to te Ao,
maori
b
Na te reira
e
te Varua Maitai inau â teie nei
te
oia hoi: Aore
faaite papu roa
mai ia tatou e
haapiiraa i hinaaro ia faaitehia
roa e mea e
horoa
te faaroo ia lesu Mesia. 0 te parau
ra
mai i te ora mau,
ïa i porohia i roto
Ekalesia Keresitiano i taua tau ra e tae
mau
roa
aenei i teie
pei mahana.
tiaapapu mai nei teie nei parau e area rahi te vai nei i
rotopu i te TURE e te AROHA. £ ore roa e nehenehe ia tahoêhia
Te
[eie nei tau mea e. ore roa e nehenehe ia parauhia e hoê a te Ture
B
te Aroha
I teie
e
ta te Evanelia i faaite, mai. Te naô
ora
ia
oe.
Oia hoi te
haapii
nei te Ture: A rave
mai nei te Ture i te mau
[avea e roaa’i ia tatou te Ora. Area te Evanelia a lesu Mesia ra,
le naô noa inaira ia e.' A faaroo i te Fatu ra ia lesu e ora ia oe.
I Te faautua nei te Ture i te iilua pohe
II haerea i ta’iia ra faaueraa.
i te feia’toa aore i au
Te taufurii
no
POROTETANl
VL'IA
6
te feia
mai nei te Aroha
ia iaealiia te faito e
i faaroo atu ia lesu (1 Kôr. 1.
hinaarohia
30).
te faahi'o nei te Tare i nta ia tatou iho e i ta tatou ra mau ohipa.
Evanelfa ia lesu, ia roaa te maitai.
Te faahi’otu nei te
i faaotihia e taua Apooraa rahi mataraua
matamehai mau teie. nei Apooraa e te
Apooraa faafaa roa’e i tupu i rolo i te mau Ekalesia Keresitiano.
O te
mau
parau ïa
i lerusalema,
ra
Te
o
te
Haapaoraa Keresitiano i te ao nei
Ua tai'ohia te rahiraa taata i te ao nei, i te mahana matamua no
te ava‘e Tenuare 1932, e teie
tei iteahia, maori ra e: 2.056.717.420
te taatoaraa o te taata.
Mai teie te tuha raa o taua rahi raa taata ra:
503.506.800 taata
Europa
1.065.538,600
..
Marite Apatoa
167.192.400
..
Marite Apatoerau
83.242.600
Aferita
153.305.050
Océan ia
83.931.970
Asia
..
..
..
E hia’tura ia Keresitiano i roto i taua rahiraa taata ra ?
Teie te rahiraa : 795.457.700 o tei tuhahia rhai teie te huru :
363.401.000 Katorita. 252.575.500 Porotetani.
179.481.200 no roto
i te na haapaoraa Rusia e Hereni.
Te rahiraa o taua
mau
keresitiano ra, te vai ra ïa i Europa, e i
Marite hoi.
e
I Aferita te vai nei 6.000.000 taata ereere i ô i roto i te
54.000.000 tei roto ra i te haapaoraa Mahometa.
I Asia ra, e mea iti roa te faaroo i reira ; e riro
faaroo e
paha e hoê ahuru
tei ô i roto i te faaroo.
I Oceania nei, te haere nei te faaroo i mua, ai ta ra i roaa mai te
ma
pae i nia i te tauasini o
numera no te rahiraa o te feia faaroo i roto i taua pupu fenua nei.
Teie râ, ta tatou i ite, maori ra ua tai'ohia te rahi o ta tatou faaroo
i te matahiti 1932 e inaha ua roaa mai 19.191 Porotetani, ua hau ae
ïa te reira numera i nia i te numera no te matahiti i mua’tu. 267
taata i hau.
J
I
I
VEA
POROTETAN
5
E ore roa e nehenehe i te mana'o taata noa ia
faaoti i te hoô
tumu parau mai te r.eira te rahi e te
tara, a riro ei aratai i to
te Ao taatoa nei i roto i te
pohe mure ore, te Vanta Maitai ra
le
neheiK'he ia faaoti i te hoê parait mai le reira te huru.
IL
Ua
faaite papu mai teie
tei imi i te peapea.
O
Oia mau à teie, ua
ta taloLî
i te
a tu
ite i roto
e
1
nei Apooraa Rahi i te hape o te feia
faahape-roa-hia taua feia imi peapea ra mai
te episetole ta te mau
Aposetolo i papai
Ekaiesia i
Anetiohia, ua faaite papu ratou e ua
mana‘o teie nei pupu taata o tei haere atu mai ludea’tu e e
mea
faaliahia ratou e te mau Aposetolo no te liaere e
mau
haapii i teie nei
mau
parau ta
ratou t rave na, e inaha te faahapa nei te mau
i te reira, mai te faaite papu atu e: e cre ratou i te
Aposetolo
faatoro‘ahia i taua valii ra ( ir. 24 ).
mea
Teie ta Paulp i parau
i te mau Ekaiesia i Galatia 11-4. E ara i
Orometua haavare, ia analemahia te reira.
la faaroo tatou i te reira ra mau faatumuraa
parau, ei reira
te mau
tatou
e
te mau
Ua riro teie nei faaotiraa ohipa ei mea mana
Ilï.
tau
papu ai e na te Varna Maitai, taua tuurâa mai i roto i
Aposetolo, i teie nei mau faaotiraa oliipa.
tae
e
Oia
roa
â,
mau
rahi i te reira
mai i teie nei.
roto i te ati rahi te
pororaahia teie nei parau
te faaite papu te feia e poro ra e:
i te Varna Maitai e ia matou hoi, mai tei papaihia i
na
i roto i te mau Ekaiesia, mai
Mai
tia
te
te irava 28.
roto i
Na te reira
te Varua Maitai
na
e
â teie nei
mau
i to te
Ao, oia hoi: Aore
maori
ra
faaite papu
roa mai ia tatou e
haapiiraa i hinaaro ia faaitehia
roa e mea e horoa mai i te ora mau,
te faaroo ia lesu Mesia. O te parau ïa i porohia i roto
Ekaiesia Keresitiano i taua tau ra e tae roa aenei i teie
i te
mau
nei
mahana.
Te
haapapu mai nei teie nei parau e area rahi te val nei i
rotopu 1 te TURE e te AR0H.4. E ore roa e nehenehe ia tahoêhia
teie nei tau mea e ore roa e nehenehe ia parauhia e hoô a te Ture
e
te Aroha
i
teie
e
ravea e
la te Evanelia i faaite mai. Te naô nei te Ture: A rave
ora
ia
oe.
te naô noa
maira ia
Te faautua nei
te
Oia hoi te
haapii mai nei te Ture i te mau
roaa'i ia tatou te Ora. Area te Evanelia
haerea i ta’na
e;
A faaroo i te Fatu
te Ture i
ra
te uLua
faaueraa.
ra
a
lesu Mesia ra,
ia tesu e ora
ia
oe.
pohe i te feia’toa aore i au
Te.tauturu
no
POROTin'ANl
VKA
fi.
mai nei te Aroha
faaroo atu ia lesu ( 1
te feia i
Te faahi'o nei te Tare i nia ia
Te faahi’otu nei te
O te
ra
mau
ia taeahia te faito e hinaarohia
Kor. 1. 30).
tatou iho e i ta tatou ra inau ohipa.
Evanelia ia lesu, ia roaa te maitai.
parau la i faaotihia e taua Apooraa rahi mataraua
o te raatamehai inau leie nei Apooraa e te
i lerusalema,
Apooraa faiifaa roa’e
Te
i tupu i roto i te mau Ekalesia Keresitiano.
Haapaoraa Keresitiano i te ao nei
Ua tai'ohia te rahiraa taata i te ao nei, i te mahana matamua no
te ava‘e Tenuare 1932, e teie
tei iteahia, maori ra e: 2.056.717.420
te taatoaraa o te taata.
Mai teie te tuba raa o taua rahi raa taata ra:
503.506.800 taata
Europa
1.065.538,600
Asia
Marite Apatoa
167.192.400
Marite Apatoerau
83.242.600
Aferita
153.305.050
Oceania
83.931.970
E hia’tura ia Keresitiano i roto i taua rahiraa taata ra ?
Teie te rahiraa : 795.457.700 o tei tuhahia mai teie te huru :
363.401.000 Katorita. 252.575.500 Porotetani.
179.481.200 no roto
i te na haapaoraa Rusia e Hereni.
Te rahiraa o taua
mau
keresitiano ra, te vai ra ïa i Europa, e i
Marite hoi.
e
I Aferita te vai nei 6.000.000 taata ereere i ô i roto
54.000.000 tei roto ra i te haapaoraa Mahometa.
I Asia ra, e mea
i te faaroo e
iti roa te faaroo i reira ; e riro paha e
hoê ahuru
i nia i te tauasini o tei ô i roto i te faaroo.
I Oceania nei, te haere nei te faaroo i mua, aita ra i roaa
raa pae
mai te
nei.
Teie râ, ta tatou i ite, maori ra ua. tai'ohia te rahi o ta tatou faaroo
numera no
te rahiraa o te feia faaroo i roto i taua pupu fenua
i te matahiti 1932 e inaha ua roaa mai 19.191 Porotetani,
ïa te reira
taata i hau.
numera i
nia i te numera no te
ua hau ae
matahiti i mua’tu. 267
VEA
POROTETANI
7
Tuatapaparaa Parau Tahito
te Evanelia
To
haamauraahia
i
Rimatara, i Rapa,
e
i
Matuita, i mutaa iho.
Ua
ma U
na
haapii Evanelia toopiti no Tahiti nei tei tonohia’tu e haapii
O
Rimatara i te Parau a te At.ua i
to
te
matahiti 1822.
ia raton i te
Evanelia, ta ratou i farii maite, ratou atoa ra. E ia
te reira fenua i te matahiti 1823, ua oti aenei le
tare pureraa i te faatiaraahia, e te parahi maite ra te mau taata,
tae
Wiliamn i
mai te
au
maitai ratou ia ratou
iho. 130 tamarii e vai i roto i te
haapiiraa, e rave rahi te feia paari tei haapii atoahia i reira. No
te mea râ, aita i noaa ia ratou te mau puta, te haapii noa ra na
orometua ia ratou i te taioraa parau e te papairaa hoi i nia iho
i te
i tahatai
one
ra.
E ia tae i te matahiti 1825, ua hoi faahou
Wiliamu i Rimatara, e ua bapetizohia te
e 25 atoa hoi.'
Arii i reira, e na taata
Ua faatupuhia
hoi te Parau a te Atua iRapa i te reira anotau,
toopiti taata no Rapa iho tei haere mai i Tahiti, e ua haapiihia
e
e
e
Miti Deviti
i reira, e ua riro raua ei
hoi atu
raua
i reira.
Eaita i
iRapa,
Ua tonohia'tu
ra.
atoa mai na taeae too-piti no Tahiti
farii paa’toa to Rapa i te Evanelia.
tahi mau haapii Evanelia i te Paumotu
ua haere
hoi te
i
tono atu i te matahiti
1817. E i te matahiti
hope te haamoriraa idolo i te faaorehia i Fakarava, e
ua
i roto i tei mûri mai matahiti ua fariihia hoi te Evanelia
i
E ia
maoro aéra, ua
Na Pômare 11
1822,
taata no te Atua.
Hao, i Pinaki,
e
i Makatea,
rahi atu â.
ua faaite haerehia e na te Parau a te Atua e
tau orometua papaa: M. Harris e M. Crooks (Turutu)
tei faaulahia’tu i nia ia Tarapu, i reira. Ua tipae raua i Tahuata
I te Matuita râ,
too-piti
i te S
no
Tiunu 1797. Ua farii maitaihia
raua
e
le Tavana ra, o
Tenaê, tei tauturu rii i ta raua ohipa. Ua parahi M; Turutu hoê
matahiti i Tahuata, mai te maitai e te peapea oi’e, e ua aupu-
rupuruhia e Tenaê, mal te mea e, oia te tainaiti faaamu o taua
ra. Aita râ M. Harris i parahi i reira, e ua hoi oia i Tahiti
na nia ia Tarapu i te 27 no Tiunu o taua matahiti ra, Ua tamata
Tavana
M. Turutu i te faaite haere i te Evanelia
i te
mau
taata, aita râ
atura oia i Nuka-Hiva, e
ua farii te mau taata ia’na mai te mauruuru, e te hamani maitai
ratou i
mau.
hoi. E ia
E i mûri a‘e, ua haere
noaa
e
hitu. ava'e,
reva’tnra
M. Turutu i
te fenua
VEA
8
POROTETAN]
papaa, ei farerei i te mau Peretiteni o te Taiete Metua, ia imi
maitaihia te mau ravea e lia’i ia faatupu haerehia te Parau a te
tipae atu i te ferma papaa i te mataliiti
Te haere maira oia
na nia iho iaTarapu i te mataliiti 1800, ia faatere faaliou mai taua
pahira i Tahiti net. Ua hanihia râ Le Tarapu i te moana e te tahi
pahi farani, no te mea e anotau tama‘i te reira anotau. 1 mûri
a‘era, ua opua faahou o Turutu i te hoi i Matuita. No te mau
peapea rahi râ e te mau lama'i atoa i tupu i Tahiti i te reira anotau,
aita ta’na o'puaraa i tupu. E ua parahi â oia i Panipe mai te
mat. 1803 e tae noa’lu i Le mat. 1817. Ei reira oia i hoi mai ai
i Tahiti, e ua rave oia i to’na toro'a i te fenua nei. Aita oia i
haere faahou atu e parahi i Matuita. 1 te mataliiti 1818, ua bapetizohia i Tat'iti te hoê taata no Matuita, e ia hoi oia i reira, ua
ani mai ia tonohia te hoê haapil Evaneiia i Hiva-Oa. E i mûri
a'era, ua tamata M. Tipriuiani raua o M. Benneti, na orometua
i tonohia e te Taiete Metua e hi‘o haere i to Tahiti mâ nei haaAtua
i
Matuitn ra. Ua
1799. Aita rà M. Turutu i boi atu i Matuita.
tamata raua i le haere atu i Matuita; Aita râ raua i
tipae atu i reira,' no te mala'i rahi e te vero.
paoraa,
ua
t
E aai iti
\
no
Aferita
^
Ua farerei aéra te hoê tamaiti i te demoni, i te hoê ra mahana.
E inaha, ua naô aéra te demoni ia’na: E pohe oe.
Ua feruri ihora taua tamaiti e ua tiaoro attira i te
demoni i te iii
raa’tu ia’na i te tumu e pohe ai oia ra.
“ Mai te peu e te titau na oe i te
ora, a faaroo i na faaueraa e toru nei :
A taparahi i to oe ra metua vahiné, a poara’tu i to tuahine e aore
Teie ta te demoni i pahono atu :
ra a inu
i te ava to,
Ua feruri ihora te tamaiti nei e e ore e nehenehe ia’na ia iriti i te
ora e vai
i roto i tei fanau mai ia’na i te ao, area te taparahi i ta’na
tuahine e ohipa haama roa ïa : ua opua ihora taua tamaiti ra i te haere
e inu i te ava to.
Ua na reira atura oia e ua taero, e ua poara’tura i ta’na tuahine e
taparahi poheroa aéra i ta’na Metua vahiné.
O te taero ava nei o te pû mau ïa no te mau hara^ e rave rahi.
VEA
POROTETANI
7
4- Tuatapaparaa Parau Tahito
To
te Evanelia
haamauraahia i
Rimatara, i Rapa,
e
i
Matuita, i mutaa iho.
Ua
mau
na
haapii Evanelia toopiti no Tahiti nei tei tonohia’tu e haapii
O
to Rimatara i te
Parau
a
te Atua
i
matahiti 1822.
te
ia latou i te
Evanelia, ta ratou i farii maite, raton atoa ra. E ia
i te reira fenua i te matahiti 1823, ua oti aenei le
fare pureraa i te faatiaraahia, e te parahi maite ra te mau taata,
tae Wiliamn
mai te
au
maitai ratou ia ratou
iho. 130 tamarii e vai i roto i te
haapiiraa, e rave rahi te feia paari tei haapii atoahia i reira. No
te mea râ, aita i noaa ia ratou te mau puta, te haapii noa ra na
orometua ia ratou i te taioraa
i te
i tahatai
one
ra.
parau e te papairaa hoi i nia iho
E ia tae i te matahiti 1825, ua hoi faahou
Wiliamu i Rimatara, e ua bapetizohia te
e 25 atoa hoi.
Arii i reira,
e
na taata
Ua faatupuhia hoi te
Parau a te Atua iRapa i te reira anotau,
toopiti taata no Rapa iho tei haere mai i Tahiti, e ua haapiihia
e
e
e
Miti Deviti
i reira, e ua riro
hoi atu
raua
i reira.
Eaita i
iRapa,
ra.
hoi
te tahi
i
tono atu
Na Pômare 11
1822,
taata
no
te Atua.
E ia
farii paa’toa to Rapa
mau
i
te
i te Evanelia.
haapii Evanelia i te Paumotu
matahiti
1817. E i te matahiti
hope te haamoriraa idolo i te faaorehia i Fakarava,
ua
i rolo i tei mûri mai matahiti
i
ei
ua haere atoa mai na taeae too-piti no Tahiti
maoro aéra, ua
Ua tonohia’tu
raua
Hao, i Pinaki,
e
1 te Matuita râ,
ua
e
fariihia hoi te Evanelia i Makatea,
rahi atu â.
ua
faaite haerehia e na te Parau a te Atua e
too-piti
tau orometua papaa: M. Harris e M. Crooks (Turutu)
tei faautahia’tu i nia ia Tarapu, i reira. Ua tipae raua i Tahuata
i te 5
no
Tihnu 1797. Ua farii maitaihia
raua
e
le Tavana ra,
o
Tenaê, tei tauturu rii i ta raua ohipa. Ua parahi M. Turutu hoê
matahiti i Tahuata, mai te maitai e te peapea ore, e ua aupurupuruhia e Tenaê, mai te mea e, oia te tamaiti faaamu o taua
Tavana ra. Aita râ M. Harrisi
na
parahi i reira, e ua hoi oia i Tahiti
i te 27 no Tiunu o taua matahiti ra. Ua tamata
nia ia Tarapu
M. Turutu i te faaite haei-e i te Evanelia
ua
i te
mau
taata, aita râ
E i mûri a‘e, ua haere atura oia i Nuka-Hiva, e
farii te mau taata ia’na mai te mauruuru, e te hamani maitai
ratou i
mau.
hoi.' E ia
noaa
e
hitu
ava'e,
reva’tnra
M. Turutu i
te fenua
VEA
8
POROTETANJ
Taiete Metua, ia imi
papaa, ei farerei i te mau Peretiteni o te
maitaihia te mau ravea e tia’i ia faatupu haerehia
te Parau a te
i te fenua papaa 1 te matahiti
i Matuita. Te haere maira oia
naniailio iaTarapu i te matahiti 18ÜÜ, ia faatere faahou mai taua
pahira i Tahiti net. Ua haruhia râ te Tarapu i te moana e te tahi
pahi farani, no te inea e anotau tama'i te reira anotau. I mûri
a‘era, ua opua faahou o Turutu i te hoi i Matuita. No te mau
peapea rahi râ e te mau tama'i atoa i tupu i Tahiti i te reira anotau,
aita ta'na opiiaraa i tupu. E ua parahi â oia 1 Panipe mai te
mat. 1803 e tae noa’lu i te mat. 1817. Ei reira oia i hoi mai ai
i Tahiti, e ua rave oia i to’na toro'a i te fenua nei. Aita oia i
haere faahou atu e parahi i Matuita. I te matahiti 1818, ua bapetizohia i Taiuti te hoê taata no iSlatuita, e ia hoi oia i reira, ua
ani mai ia tonohia te hoê haapii Evanelia i Hiva-Oa. E i mûri
a'era, ua tamata M. Tipriuiani raua o M. Benneti, na orometua
i tonohia e te Taiete Metua e hi'o haere i to Tahiti rnâ nei haai
Atua
Matuita ra. Un tipae atu
1799. Aita râ M. Tiirutii i lioi atu
tamata raua i te haere atu i Matuita; Aita râ raua i
tipae atu i reira, no te mata'i rahi e te vero.
paoraa,
ua
4
E aai iti no Aferita
Ua farerei aéra te hoê tam.aiti
i te demoni, i te hoê ra mahana.
E inaha, ua naô aéra te demoni ia’na: E pohe oe.
Ua feruri ihora taua tamaiti e ua tiaoro atura i
te demoni i te ni
raa’tu ia’na i te tumu e pohe ai oia ra.
“ Mai te peu e te titau na oe i te
nei :
A taparahi i to oe ra .metua vahiné, a poara’tu i to tuahine e aore
Teie ta te demoni i pahono atu :
ora, a faaroo i na faaueraa e toru
ra a
inu i te ava to,
Ua feruri ihora te tamaiti nei e e ore e nehenehe ia’na ia iriti i te
vai i roto i tei fanau mai ia’na i te ao, area te taparahi i ta’na
tuahine e ohipa haama roa ïa : ua opua ihora taua tamaiti ra i te haere
e inu i te ava to.
ora e
Ua na reira atura oia e ua taero, e ua poara’tura i ta’na tuahine e
taparahi poheroa aéra i ta’na Metua vahiné.
O te taero ava nei o te pû mau ïa no te mau hara e rave rahi.
(
VE A
POROTETAJNI
9
Paris, i te 13 no Me 1933.
E hoa here
ma
e,
üa tapae matou i Farani, mai te maitai e te hau, i te mahaija toru, i te
26 no Eperera i mairi a'enei. Ua taa.ia outou te huru o.to matou tere
i nia i te
Patifita, e i nia i te miti des Antilles (e piri i te fenua
Matinita). Aita â vau i faatia ia outou te huru o to matou tere i nia i te
moana
te Moana
toru O
teraneani. Ua pau
au
te malia hoi: te
e
te miti i te
roa
Atelanetita
moana
e
te
moana
Medi-
ia matou 18 mahana i nia i taua na moana ra. E mea
mau
mahana matamua ÿ
ia matou râ i fatata i te fenua
Madère, ua farerei matou e piti tau ati : te hauti rahi o te miti e te toetoe.
E toetoe ino roa; ua
atâ. Aita
riirii
taata faahou
rea
to matou
noa
i nia i te fahua
mau
te
tino
e
pahi :
te haamahanahana
i roto i te
piha. — 1 te Sapati, 23 no Eperera, ua ite matou i te taime hoê, i
na fenua e
piti : o Europa, e o Aferita, i te ooa no Gibraltar. Aita te mata
o
ua pau
mau
i
fiu i te mataitairaa i te mau oïre teatea rahi tei faatiahia i te hiti miti
no
te fenua Maroc
(Aferita), mai ia Tanger e ia Ceuta ; e te hi‘o atoa ra te
mata i te mau oire no Hisepania
(Europaj ete mau mou‘a no taua fenua ra.
I to matou piriraa i te motu mou‘a o Gibraltar
f'aihuaraau paratane) ua
maere rahi rnatou i te mau
pâ, e te mau pupuhi fenua, e te mau pahi hapu
e te mau manuâ, e te mau
pahi-reva tei haaputuhia i reira e te Hau Paratane,
ei paruru i taua ooa tuiroo rahi, tei riro ei uputa no na moana e
piti ta
tatou i parau aenei.
Mai ia, Gibraltar
tia; e
iti te 30
Marseille (Farani) ua pau e 3 mahana
mahana maitatai rahi, no te mania o te miti, e te arearea mau,
mau
te rahi
no
tae noa’tu i
e
te mau pahi auahi tei tere haere na pihai iho ia matou. E
pahi tei itehia i te mahana hoê.
o
Ua tapae matou i Marseille i te hora 5 i te
ahiahi, i te 26 no Eperera.
Ua rarirari te mata i te roimata i to matou farereiraa i nia i te uahu, i to
matou mau tamarii too-3, o Henri, o Albert e o Charlie. Ua taui roa to
ratou
hohoa;
râ o te taata
e
mea
teitei
ua ore roa te huru tamarii no Henri e no Albert;
paari. E te roa hoi
roa
oaoa
rahi
o
te hohoa
to ratou tino: e mea poto ê te metua,
a‘e te tamarii.— Tei reira’toa o Paulo raua o loane (to’na
tamaiti, orometua tono i
reiraa
o
Mâtatata) e te hoê mau fetii e rave rahi. E fare¬
mau.
1 reira to matou taaêraa i te
hoa
horo-patete e i to matou pahi ia
na tuati no Orofara, tei tiihia
mai e te f.etii; tapapa atura matou i te
pereoo auahi, e ua tae matou i
Ville de Verdun ; ua aroha
Toulon j'’taua ahiahi
déric
i te
mau
ra.
mau
atoa matou i
—
E 4 o matou mahana i Toulon,
i ô Fré-
(Teaveuraj, to‘u tuaana matahiapo, tei ore roa i moe to’na hohoa
ta?ni -pae, i Tahiti ; tei reira’toa ta matou mau tamarii i te amuiraahia.
(
S
VEA
■10
Aue te mahanahana o teie
POROTETANI
farereiraa i roto i te utuafare taeae, mai te haa-
Crest, te ofre no Paulo
E 4 atoa
o matou mahana i reira, i te farereiraa i te tahi pae fetii tei horo mai i
te vahi hoê; mai ia Alice, te piti o to matou tuahine, ta’na mau tamarii, e
ia Madeleine, te tamahine a Paulo, e to’na utuafare. — Aita’tu e ohipa,
maori râ te faatiâtiâ noa i te parau no Tahiti, no te mau hoa here i
Papeete, e no te mau Ekalesia. Te oto noa ra o Paulo ma e o ratou atoa
i to matou faateniteniraa i te ai‘a Tahiti.
I te pae no Me, to matou titauraa ia Paris, e te mau fetii e rave rahi e
vai i reira, E tei onei â matou i teienei. — Ua farerei Verenie vahiné i
maitai i te Atua. — I te 1 no Me, ua fano matou i
e
no
to’na utuafare; tei reira’toa o Tehani, to matou tuahine.
oia’toa to’na mau tuaane è to ratou mau
utuafare — Te farerei noa nei matou i te mau hoa no Tahiti, mai ia Malins
to’na tau metua mai te oaoa rahi ;
J. Ooupil, Aline Viénol, Lucie Ahnne. Te faaea nei matou i roto i te aorai
no te Taiete no Paris, e te tau‘a parau noa nei matou e na Faatere Rarahi :
o M^s Couve, Allegret, Barnaud. — Aita â outou e moeraa i roto i te aau
no Allegret! E oto oaoa rahi to’na, ia faatia matou i te parau no te mau
paroita, no te mau orometua, no Heremona, te aua pîpî ta’na i haamau,
e no Manarii raua o Teriieroo, tei riro ei hoa here rahi hia e anal!
. .
rahi mau fa na Faatere i Paris nei, e i Farani taatoa. E anotau
i te pae o te tino ; teie râ, te tamau nei ratou i te mata i nia i te
Atua..
e na’na e tauturu ia tatou, ia haere â tatou i mua.
Te faaoti nei au i teie episetole iti i onei, i teie ava'e. la maifai roa outou
E ohipa
fifi teie,
..
To oatou hoa
here, Verenie.
To te Parau a te Atua parareraa i roto i teie
i te matahiti 1932.
nei ao,
Taiete nèneiraa Bibilia no Lonedona” i to’na
oaoa e to’oa mana'o haamaitai 1 te Atua, no te rahi o
te rnau
Bibilia mo‘a, tei haapararehia, e ta’na mau rave ohipa i roto i
teie nei ao, i te matahiti i mairi a'enei. E anotau ali hoi teie, e
te moni rave atâ: mai te mea e, te haere noa nei te vero, mai
te taa-ore te mahana e itehia’i te haumaru: e inaha! o te tau
teie 1 hiaai rahi ai to te ao i le Parau ora a te Atua, E ravea
ana'e ïa na te Atua, le mau ati e tupu nei.
\
A hi‘o na hoi: Na roto i na ava'e 12 i mairi aenei, ua
Te faaite nei te
^penei,
e
ua
haaparare te Taiete nei, lü milioni e tiahapa Bibilira
i
i
(10.
VEA
6] 7.470 te rabiraa
'POROTETAN
niau) 3! .ÜOO bibilia
Api, (i hau i te hoohia 1
te matabiti
11-
FARANl, e e 59.000 Faufaa
1933, i to te matabiti 1931.
I 3arafan@ ; Ua hoohia
640.000 Bibilia
rarahi(B. B.) e
870.400 Faufaa Api
(F. A. ).
i Assa: Te tupu rabi nei
te huei'o
Siiiapi o te Parau a
Atiia: Teie te rabiraa
te mau Bibilia tei
riro:
o
e
te
6.956.000.
1 fe fsnua Tiniïo; Te
hiaai nei letaata i te
pane ora, einaha
teie l'enua rahi i te
ati tama'i. Teie te
rabiraa o te mau
bibilia i hoobia i
reira, matabiti 1937.' 33.419; mat.
1928: 26.463;
mat. 1929; 35
812: mat. 1930:
48.593;
mat. 1931:
1932.’ 63.23
61.190; mat.
tei roto
i.
!
Tspone: Ua riro 190.324 bibila i te
E
ia
^
mau
au
mai
lapao oaoa ana'e te reira ! Eita te
i te reo
te taata
a
te Futu.
1-
—
mau
o
VEA
ra.
tatou i fa’ria Parau,
(Salarno 119: 162).
Paruru i
Papeete nei i te 15 no Tiu-
POROTETANI i to’na ra aroha i to tatou
Teie te parau a te
Peresideni tahito
CHEOK, 0 tei Eapetitoliia i roto i
—
KAI
aenei, a farerei ai oia i te mau
SA
Parau a te Atua e mou,
oaoa
Parau rii api
Ua tae mai nei to
tatou Auvaha
nei, te faatae atu nei
Auvaha Paruru.
2.
e
tei itea ia’na te
tao'a rahi
Te
rai
E no reira,
matabiti 1932.
e
i
mua
i te
aro
o
no
Tinito oia hoi o TCHANG
ta tatou faaroo i na
matabiti i mairi
haapiiraa misinare i roto i te oire ra o CHAÊG
te mau
faaterei te feniia : «
O te raau teie e tauo i
vai nei i roto i teie
nei fenua tinito ia aratai
hia’tu tatou
atoa i raro ae i te
faaueraa a lesu ei reira te ora e
roaa mai ai i teie nei
fenua ».
3.
Ua tupu aenei to hoê
apooraa Rahi i Lonedona o tei amui i
e 70; i te 12
na Hau
no Tiunu i
mairi aenei te haamataraa
taua apooraa ra e na
te Arii no
Paretane e faatere i f,aua
Apoor.na ra. Te tamata nei te mau Hau
i te imi i te mau
ravea e oliie ai te
maitai i te hoi faahou i nia i
te fenua
nei e te imiraa hoi i
te mau ravea e
jiapu ai te j)arau no te mau moni
a te mau
Fenua.
te mau ati rahi
e
—
4.
fl
te
5.
maa
Ua tupu te inoino rahi i
roto i te ao atoa nei i te
mau hamani ino
Purut/a i te mau Ati luda.
—
E rave rahi te hoê
mau taata faaroo i
Marite
viifti iti i roto i ta raton
—
ra mau
)
o
tei faataa i te ohê
faaapu rii no te faaapuraa i te hoê |ma.u
VEA
12
maa
faufaa e roaa maira e hopoi atu ia ratou ei tauturu i te oliipa a
mairihia taua mau faaapu rii ra i te FÂAAPU A TE FATÜ,
e' o te
Fatu e
te
POROTETANI
ua
6. — Te tupu noa nei
faaroo. Area ra i
â te tamai e te hamani ino i Rusia i te mau ta'ata
mûri a‘e i te faaoreraa te Hau i te
Sapati ua tupu to'na
tatarahapa no te mea aore roa te taata rii i farii i te reira e no reira ra ua
yaiho faahouhia taua inahàna ra ei mahana faaearaa.
i te Oreroraa rahi parau a te Pope ralii no Roma i te 13
oia i to’na mauruuru ore i te rahiraa
O te taata e riro nei i roto i te liaapaoraa Porotetani.
7. — I rolo
Mati i inairl anei, ua faaite papu
no
8.
—
Te Purutia ra o Arthur
Winterfeicl, ua opua oia i te faaati i te ao
oia hoi te haere avae noa. Ua hamata oia i taua ohipa nei
i tematahiti 19U0 e inaha ua taeahia e ana 140.000 kilometera i te roa ote
fenua ta’nai haere. Tei .Initia oia i teie nei e ta’na ra uri here o Gibs.
nei
raro
na
9.
noa,
Ua topa a'enei te
—
metera te
roa o
Opupu rahi ra o AKRON i roto i te Tai. E 240
M'arite. Ua pohe e 74 taata i
taua opupu ra, e e Opu23u
taua ati ra.
10.
—
Te faaite pinepine nei te mau Taote e, e ohipa ino te riri e faatupu
faahauti i te inafatu o tei turai atu i te toto i roto i te upoo.
mai te reira i te
E
ua
ite hoi tatou ia tere oioi te toto, e tujsu
te uaua. E ara roa e homa
te ohipa ino maori ra, e mutu
i teie nei faaiteraa.
parauhia e o te mau tupuna o te Farani ra e Gaulois ia e te
uteute roa ia e ua {rarauhia e no te horoi
pinejrine ratou i to ratou rouru i te hoê pu'a o tei hamanihia i te rehu auahi,
e te hinu puaniho i roaa’i ia ratou taua huru rouru ra.
12.
Ua oti te hoê faauraa mana i rotopu ia Italia, Farani, Purutia, Paratane. la au i te reira faaauraa, e tamata ratou i te amui, na roto i na matahiti 10, no te imiraa i te mau ohipa e Hau ai ratou ratou iho, e e tuim ai
te maitai no Europa. E parau mauruuru mau, ia haapaohia mai te haavare ore.
11.
—
rouru 0
Ua
taua nunaa taata ra, e mea
—
Moni Tauturu i t@
Papeete:
Brown; 3 tara.
Vea
MAURUURU.
■îK*
rahi te mau boa tei aufau mai i ta ratou utu'a iti
i te mau ava'e i mairi aenei ; te toe nei â râ te tahi pae, aita
ea i haavitiviti mai!
E faaafaro i te reira. e homa. Mauruuru.
E rave
Imprimerie ElieF. Juventin - Rue du Comh Destremau - Papeete
Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1933