EPM_Vea Porotetani_193301.pdf
- Texte
-
Te 33
AITA’TU
0
te Matahiti
—
E NIU E TIA I TE
IIIA
TENUARE 1933
TA’ATA’TOA
RA, OIA MOI TE
IA HAAMAU MAORI RA O TEI
Mesia RA O Iesu.
TE MATAHITI
HO O I
G. VERNIER,
,/
—
—
Hihi 1-
HAAMAI)
I Koriiietia 3, 11.
HOÊ: HOÊ TARA
Directeur-Gérant.
1933
la
i te Matahiti
na
ora
/\pi.
Te faaite nei te VEA POROTETANI i to’na aroha tumu
i to’na
noa’tu i to ratou mau utuafare, na roto
teie matahiti api, tei taeahia e tatou, no te aroha o te Atua.
mau
hoa taio-Vea, e tae
i
laorana outou, é te mau orometua : ia itoito noa te rima i te ravei te ohipa a te Fatu i te fenua nei, e te vaha, i te fa'iraa’tu i te
raa
Evanelia
o
te Ora. la
laorana, te
mau
tiai
te tiairaa i ta outou
ta outou
e
faaîhia mai outou
no
mau
e
te Varua no
îesu.
te Ekalesia : ia anaanatae to outou aau i
ia hotu te ô-vine a te Atua
nânâ ; ia tupu e
utaru nei.
laorana, te hui faaroo : eiaha e rohirohi i te parau
mau tatou e ooti ai, ia ore tatou ia toaruaru.
maitai ; ei te
tau
laorana, te mau taurearea e : eiaha e vahavaha i to outou apîraa ra.
Haamana‘o i tei hamani mai ia outou, i to outou apîraa ra, aitâ i tae
i te mau mahana iino ra. Eiaha e totova i to outou tino; faataa ê i
te mau mea e ino ai te aau, e
viivii ai te tino. Ei haere'a api totatou
i teie matahiti api.
na, te feia metua; ia tauturu mai te Atua ia outou, i ta
ohipa; eiaha e faaôô i ta outou mautamarii, iariri, e haapiirâ
ia ratou, ma te a‘o a te Fatu.
la
ora
outou
la
o
ora na
te
mautamarii; haamana'o outou e: te
te matamehai ïao te Paari. Eiaha e
tura’tu i to outou
i te parau.
mau
faatau i te
mata'uia lehova,
mau
haapiiraa: faai te fariiraa
metua; ei aau mahorahora ta outou
POROTETANl
V!'-, A
haamaitai,
aiu rii; ia 'noaa mai i te Fatu te
no
vaha rii, e ia hiaai maite outou, mai te tamarii apî, i te û anoi-ore hia i te parau.
la ora na, te hui-mana o te fenua nei: mai te Tavana
e
Apooraa, tae noa’tu i te mau tavana, te feia
te
la haamaitai mai te Atua i to tatou Hau Metua, o Farani e tae noa
la ora na, te mau
roto
mai i to outou mau
Rahi to’na
torô‘a, hui-raatira.
i te
fenua Tahiti. la parahi hauti-ore-hia tatou, ma te hau.
Ei ia outou atoa na te aroha, no ô mai ia lesu-Mesia, i teie matamau
atu
hiti apî, Amene.
To outou
Irava no te
hoa : VEA
POROTETANl.
Matahiti Apî:
noatu
XXNTll: ^0 )
i roto i te Matalahito (I9aii); ua oLaroliia
amuiliia ïa i tei
tatou taeraa i te omuaraa o te matahiti apî, te ui nei
tatou tnana‘0, mai te tapitapi:
riro '1933 ei aha no tatou? E riro anei ei matahiti ati, e te
peapea? e aore ra, ei inatahiti oaoa e te hau?
hoi i roaa mai ia tatou le Varua-tohu e nehenehe ai ia
ia tohu i te huru o teie inatahiti apî; aita a tatou e mana,
faatere i le mau ohipa e lupu nei.
râ ta tatou e parau hua nei: eita tatou e ere i te tantum
nia mai, i tera taime ei ter a taime, ia au i te reo o te Salamo
LXV, irava 11, o tei na ô e: Te faakorona nei oe i le mata¬
hili i to ne ra mailai e le lopala maira le mailai i ta mau hacrea
oe ra.
TESEMEIO RAHIHOPICA TATE FATU I FAAITE 1 TA’NA
MAU PIPI, I TO'NA TAA Ê IU\A IA liATOU ?
O lo’na ïa parahi noa raa i pihai iho ia ralou e tae noa’lu
inaha, tei
E
pihai ato‘a iho vau
ia outou, e tae
leie nei ao ; Amene. (MaUiio
Na roLo i te aroha o te Atua, ua Lomo tatou
hiti Apî. Tei mûri atura te matahili
oia niai te hoè ahu rnarau, i to’na ra vairaa ; ua
mahemo aenei i mûri.
i te hopea o
E i to
to
[i
Aita
tatou
ei
Teie
no
alo‘a no
I.
■I.
i le
hopea o
E parau
no
leie nei ao.
maere
tatou i te
ia tatou.
rahi teie, e semoio mau,
auotau hapea
c te
nei, maori rà: to
mahanahana rahi
losu taa è ore raa
V E A
Te
mau
ta tatou
rriea
pohe-ore ! Te mon nei te
P 0 R 0 T E T A N I
e
3
hio nei, te mou nei ïa ! Aita
mau
hepetoraa, te
mau
e
baea
matahiti, te
mau
roa
anotau. Te moii lu'i te
iiei
c
le
mou
fetii, te
I
taata, te mau puaa, te mau raau; te mou
lamarii, te mau taiTal It iuaiia ! Eila roa Um
mau
E alla l'â iioi ? Aita’uei lesu i taa è i ta’na
mau
pipi?
Aita’nei oia i hoi taahou i te
Metua,e liaapao faahou i to’na hanahana iio mua ra, hou oia a pou mai ai i te ao nei, e faaora i
to te ao, na roto i ta’na mau polie ? Ua hoi mau hoi. I teie nei
râ e haamata’i te hoê atiraa taaè, e te hohonu, e te matara ore,
O tei ore roa i roua i na pipi tiim iâ na roto i na matahiti. a
pee
ai ratou i to raton Fatu. I teie nei, eita ratou e imi faahou ia’na
i nia i te mou‘a, i te hiti roto, i nia i te
poti. Teie rà, i te valii
e parahi ai te mau pipi, ei reira’toa te Fatu
ma te î o te rhana
Atua, ei faaora, ei faaitoito, ei aratal, ei tamahanahana. E ua tupu
mau té reira: Eaha te mea i
tupu nehenehe ai te Ekalesia i te
tau Penetekose?
e
i mûri mai, e tae roa mai i teie nei?
No reira, i teie omuaraa matahiti
pihai iho te Fatu ia tatou
e
no
to
Fatu taa ê-ore-raa ia’na.
te
mea e
api, eiaha e tapilapi!. Tei
hopea. Aore roa e
e tae noa’tu i te
tia ia faataa ê ia tatou i to’na aroha.
HOÊ MAU MAHANA
H. TE
O TEIE MATAHITI API, E ITE AI
OE E: TEI PIHAI IHO lESU IA OE?
Te mau mahana
I.
aroraa.
Te haamana‘0 nei te mana'o ia oe, e te Ekalesia, oia hoi te
feia e tô nei, e e horo nei i nia i te tahua hororaa ; e ia oe hoi,
e te mau imi mana‘o, tei faataa ia outou iho no te Mesia, e tae
noa’tu ia oe, e te feia api, tei vî ia outou te varua ino. üa haa-
pae outou i te mau mea i mûri, e te horo tia nei i mua, ia roaa
te rê ! E ere lÀ teie hororaa i te mea ohie : e rave rahi te enemi
roto e te enemi rapae. Faaitoito rà ! Ei pihai iho te Fatu ia outou
no
taua aroraa ra.
2. Te
mau
mahana pororaa.
To tatou ïa
toro'a, to te feia faaroo:
e poro
te taata!
(Oh. 1.8) Pororaa oaoa hoi,
Faaitoito! Ei pihai iho te,Fatu ia tatou.
aro
O
i te Evanelia î te
atâta rà!
e pororaa
3. Te mau mahana otoraa.
\
E rahi te
e :
mau mahana otoraa i teie matahiti, ia au i te parau
E ali rahi to outou i teie nei ao, e aore ra : e na roto outou i
\te polie rahi
lesu tei nia
æ
Ë
na’na
e
Opani
ô ai ite basileia o te Atua ! E
i te poti ! îVa lesu rà e parau
faahau i to tatou aau.
:
e
Roma VIll: 38-39;
tupu à te
i te miti
vero, noa'tu
e
i te mata'i
Tomoraa
fare-pureraa no
maliana
ava‘e i iiiairi
Api iio Pneu — o Siona te i‘oa — i te
ia au i ta te Vea i faaite i le
niau.
No te mahana maitai, e ie ua ure, i rahi roa’i te uiau manihini tei tapapa
i taua oro‘a ra, na Papeete e na te niau mataeinaa, e na Moorea
lioi. Ua titauhia te upoo o te fctiua, te Tavaiia Ptalii, e te
rarahi a te Hau, i Papeete, e le utuafare-Arii ; aita râ ratou i tae
no
to ratou fifi i taua mahana ra. E rave rahi râ te mau papaa
A taa’i ratou, ua haere atoa mai to Tautira, to Afaahiti, e to
IJa
tomohia te Micro
malia, 15 no Titema 1932,
aenei. E oro'a rahi hanahaiia
atoa
feia toro‘a
mai,
tei tae mai.
Faaone,
ratou mau himeiie.
hiero api, ua haamauhia ïa, i te 20 no Novema 1925. O Paepae
Manutahi to’na ta.muta rahi tumu; i te pae hopca rà, ua tauturu atoa
vetahi ’mau tamuta ê; na Mihimana, orometua, te lerouo i hamani. Ua
faatiahia teie fare apî, i nia i te hoê patu teitei e te aîeatea maitai, i te pae
purumu. Ua haamanina maitaihia naaua, i na pae atoa no te Hiero. E fare
nehenehe roa rnau, fa hi'ohia'na rapae noa ! A tae râ i rolo! aue
hiero i te faahiahia e! To’na ateatea maitai, to’na maramarama rahi, te
rahi
te mau toreraa-peiii, to’na aroaro tei ore i turiihia e hoê noa
te aumoa, te fare-oe (66 avae i te teitei t. E fare raveraa 'taa ê
ta
e
Teie
a
te
hi'oraa
teie.
o
au
a‘e pou,
manihini papaa.
i haamafa'i te oro'a tomoraa.
I te taeraa o te mau orometua i te pae fare pureraa, ua orero mai te
tahito, o Temano a Teotahi, i te hoê oreroraa maramarama rahi,
te manavaraa i te mau manihini’toa, te feia mana, te mau tavana. Ua
faatiatia oia i te mau parau no te mau fare pureraa tahito no Pueu, e to
ratou mau orometua e tae roa mai i teienei. Ua faaite oia i te morii i pau
te hiero apî thuru faito e 50 tausani tara). E ua pupu oia i te taviri
te Peretiteni no te Apooraa Rahi. I reira to te Paroita Pueu himeneraa i
hoê himene tomoraa naveuave rahi. E ua tomo atura taua nahoa ralii
manihini. No te rahi o te taafa, aita i ô ; ua hanere e ua hanere te feia tei
roa
mau, e
E au
ua
maere
i te hora
rahi te mau
ahuru e te afa
tavana
no
no
i
te
faaea
i rapae.
faaite te orometua i te huru o te mau
pûpûhia e te hoê pae no taua hiero apî ra ! e ua
mauruuru rahi i te utuafare o M. Auffray, tei pûpû i te
maitai ai te tiaraa o te fare pure, a taa’i te Bibilia
terono, e te hoê hora. Na te Peretiteni te a'oraa (I Pet.
bapetitohia i mûri a‘e i te a'oraa.
Ei omuaraa,
e
ua
tao'a aroha tei
faaite oia i to te Paroita
hoê vaehaa fenua
rahi anaana no te
li.6); 10 aiu rii i
V E A
I te otiraa te pureraa, ua
tei faatamaattia
e
PO B O T h; T A N 1
haapa'oliia ie
tino. E iti paha te 1000 taata
pae
te Paroita no Pueu i roto i te niaii tare raralii i
liamanitiia.
liora piti, iia faaineine to Papeete no te hoi i te oire. Ua
E ia tae i te
paralii râ' te rahiraa 6 le taata tahiti i taua pô ra, e ao noa a‘e, e ua faaterehia te
tuaroi
niaii
e
te niau orometua.
nei, ia vai mai te aroha o te Atua i nia i teie paroita no Pueu,
E teie
ite i te oti netieneheraa o ta’na
tei
to’na orometua,
E
ohipa, i nia iho i to’na tàvana tahito e
ia Turaiiatua, tei faatere maite i teie ohipa.
ara
i te hiti apoo (aamu)
E. vahiné mana, tei
tahatai, i te hoê
mau
fp.re faaearaa. A tae râ i te hoê mahana, ua
vahi pari teitei, to’na
imi oia i te hoê taata
ravihi ei faahoro i to’na pereoo. E rave rahi te feia faahoro pereoo
ei tia mai i mua i to’na aro, no taua toro'a ra.
Teie râ te
aato'a
:
maa
uiraa iti ta te vahiné mana nei i ui atu ia ratou
o te hiti pari, o te taeahia, ma te peapea ore,
eaha te huru
ia faahoro noa’tu outou ia’u, na te reira vahi ?
te pereoo,
Pahono tataitahi maira ratou : E 2 metera ! ta te hoê ; 1 metera
!
tenetimeteral ta te tahi, o tei mana'o e, e riro raâu
e aau o te vahiné mana i to’na aravihi rahi. Parau atura te tahi :
‘la’u nei ra, eita vau emaitai ia pahono i teie uiraa, no te meaua
,a
te
li,
Ja
to
au
te tahi! E 20
|iaapae noa vau i te mau vahi atâta ! ” I to te vahiné mana faaroo:|aa i teie parau iti hopea nei, mauruuru roa aéra oia, e ua parau’tu
;|)ia i taua taata faahoro pereoo e : o oe mau ta’u e tapa'o nei ; no te
4nea, te ite nei au, eita roa’tu vau e ino ia oe !
J
AURAA : eiaha tatou e imi e e faaôô i te ati ! o tei haere na te hiti
ra, e ara oia o te hi‘a i raro i te apoo.
i'àpoo
iri
a
i
Te ite i ie Parau
îlii
tei
Tirara’tu ai Semdo rahi, i teie ànotau
l^aroM
a îe
Atua
hopea nei, maori
ra, to te
Atua pararcraa na roto i teie nei ao taaloa.... Na te
teie parau!— Oia mau iho âl ua iritihia te
^ilhiia i roto i na reo e vau haiiere; e te haere noa nei te hooraa
te>mau Parau i Papaibia ra, i te rahiraa.— E parau niaere
(hoê
%thi
a le
vea
mau
papaa
te reira,
niai te mea te haainana'o nei tatou i te mau
VtCA
6
ravea
enenii o te Bibilia
tahito, no te haamoiiraa i le
ta le mau
aiiotau
i roto
POROTF.TANI
i imi, na rolo i te maii
Bnka mo'a, e ta’na ohipa
i te aau ta a ta.
ai
fio
ta;
ê e
reiiva paraii faahialiia ralii, tcie le pitio te
ohipa maere ta tatoue hi‘o atoa noi, maori râ: to teie
ao
laa ê noa raa i te Atua; aita e taui vavo raa. E eiaJia to teie nei
ao ana‘e; o Le l'eia [aaroo atoa râ. Tei roto i to tatou rima te Ture
a te Atua,
e inaha, aita e One api i roto ia tatou, e aore ra,
i roto i te man Kkalesia. ■
Eahn te tumu o te rcira? Teie: e rnea iti roa te feia e haapa‘o
nei i te Parau a to Atua; tei Le l'aai’oo laria te rahiraa. E rave dja!
rahi paha tei taTo rii “arearea noa” i te Bibilia, tei
te E'r
hoê mau irava e au i te hoè mau tuaroi parau, e aore ra no te irfai
ta|i’
paturaa irava, E tai'oraa papa'u loa te reira! E ere ïa
A^ :
te Parau a le Atua. E no te mea, aita e haapiiraa Bibilia, no reira,
aita’toa to tatou e ileraa i le hinaaio a te Atua !• aita to te aau
Teie
râ, a laa’i te
iiei
imi i
i te üe i
te pouri noa nei tatou i te mau ohipa
e tupu nei i te anotau hopea nei ; e te faaoromai nei tatou j te
ta
mau peu api iino, o tei riro ei t^roriraa uo Le feia faaroo mau.
te
E te pouri rahi hoi no te u‘i api, e to Le pupu imi mana'o, i te il
mau parau tumu o te Bibilia.
roi
Te taata tei rnatau i te tai'o maite i te Bibilia, e i te feruri
ia’na, e faaau te Bibilia i to’na bobo'a: e hoho'a taata taa ô, oia
hoi, e tamarii na le Atua. — E imi noa taua taata i to te Atua
hinaaro; e tiaturi roa oia ia lesu ei Faaora; e haapa'o oia i ta’na 1
mau ohipa mai
te afaro e te hapa cre; e maiia te Tûre a te lati
ia
Atua i roto i ta'na baapa'oraa.
Te huru ere nei tatou i taua hoho'a taata, i teie nei, no te Sâni
e
aratairaa muramarama : e
t
'
0
’
u‘i api na mûri i te mau chipa arearea o at.'
nei oia i te mau ohipa papa'u noa; aita râ
i te Parau a le Atua e aita’toa e feruri nei.
E 3 matahiti i teie nei to tatou faarooraa i te parau no te “ anvuiraa
£
0 te feia tai'o Parau”. E operehia i te mau melo, te hoê tabula ;i,
0 tei faaite i te mau tai'oraa no te mau mahana’toa o te mata1
blti.— Aue te oaoa ahiri i pan taua mau tabula ra; aita râ I Teie )a!
to te matahiti 1933! E pau anei? E pau noa ïa, ia itoito maite ni
tatou i te tai'o e i te feruri i te mau Parau Mo'a.—
te horo nei te
nei ao ; te vare
oia e taio maite nei
mea,
teie
10'
ra
talon i teie mau
haapiiraa Bibilia i roto i
E nebea
mau
parau? Teie; faatupu faahou i te
te mau Paroita; o te û ïa e maitai
l'. A
j
0 l\ C) T K T A N1
7
i
ai te aaii, ee
u
tupn ai Le
rii
taala
e e
lO
:
^
i
iai‘oraa
te reira
iio
Te pore a îa
i
Eiaha
faarue
e
ail. { Mataio
‘0
/. Enha ia ati?
ve
£■• pae
tau uputa
m'ata: 2.
^
te
hi‘o
na
=3
Faîu. (Tatararaa bibilia)
ia
te
o
matou,
ia roohia-noa-hia e te
ati
faahema ïa!. E rave rahi te ravea a te
fei imi i te taata e pau ia’na (1 Pet. 5; 8-9).
o
mau uputa, e tupu â te faahema na te tahi uputa ê: te mana'o.
haavare, te teoteo, te feii, te tô nei ïa i roto i te aau iho.
atoa tatou i te huru
;|mea ê tete feia
faahemaraa
metua,
o
e
faahemahia’i te
o
maufaahemaraa:
te
tamarii (haapa'o ore i te.
mau
faatau) e mea ê to te feia taurearéà
ta te tirio, te_inau mea e hi‘ohia
nei) e mea ê to te taata paari (imiraa
:te faufaa o teienei ao j e to te feia ruhiruhihia ra (nounou tao'a, iria).
i^E mea ê te mau faahema e faahemahia’i te taata i Papeete, e e mea ê
ç||te mataeinaa e to te mau fenua rii motu ; e mea ê to te taata faufaa (aau
roha-ore, aau faahepo) e tote taata veve (nounou, feii, eia).
lu.
te
,
nounou maa,
lA hi‘o atoa hoi i
lltl
te hoê
mau
tumu
tupu ai te faa-
e
hema.
=
.
.
Te vahi taata
ore. — E hia faahemaraa e tupu nei no te mea aita e
laîja i te hi‘oraa mai; (eita râ e moê i te Atua!)— 2. Vetahi ê i te rave
jg
i te ino ! Te hi‘o nei te taata rii i nia iho i te feia maitata'i ete
parau-
la
tP
•
aiiaaiialae,
i te
Haamana’o
3a-rau
te
pouri.
e ô ai te Faahema i roto i te tare o to tatou aau; 1. te
3. te vaha, 4. te ihu (hau'a): 5. te rima (omiriraa). A
taria;
ta|i’i te reira
te
Vt. 13 )
djabolOj. to tatou enemi rahi
.
i
—
a,
te
..
e too-2, e
eita ratou e ore i
lo ralou luaramarama i roCo
aiiaaiia
rii e faaea
too-3. e too-5
ora varua o to tatou mau taeae
Jioa nei i roLo i te pouri. là ainuimui
a
| teie râ, ia rave atoa te feia maitata'i i te ino, ua riro ïa ratou ei mao e|ituraa e ei hi'araa na te feia rii — 3. Te
faatau. E orometua ino te
j-à atau. L'a parauhia oia i le. metua vahiné no te mau ino atoa, etc.
a
a
iî.
nei.
—
E NAHEA
)ula E
ara e e
pure,
Itatou i reira i
ata-
Teie 1. TE ARA
a
TATOU, E ORE AI TATOU E POHE Al 1 TE
FAAHEM.4? Haamanoa'o tatou i ta lesu
raa
ite
i te
,
utai
ia
haapiiraa i ta’na mau pipi:
ia roohia e te ati. (Mat. 26: 41). Te ite
piti, e ore ai tatou e roohia-noa-hia’i e te ati:
ore oiitoii
na ravea e
E pau
tatou i te liona mai te
te hauti faaarearea
te paapaa to tatou fare
o te arataihia tatou i te mau oro'a
10 o teie nei ao. E ara i to tatou
mata-, e tumu te nounou no te mau
dijlirarahi. A hio ia Akana : (losua 7: 21-26). R ara i ta oe e taio na:
—
nei tatou ia’na. Eiaha tatou e hauti i
3i|i‘e. No reira, e ara i to tatou avae,
'
i
^
iino; eiaha
I
e
te
auahi,
faataero i te
taati i te feia tei tahitohito i
Kor, 15: 33 )
mea
o
aau.
te
E ara i te mau amui-
Atua
e
i ta’na Ture
(Sal.
a te Falii i te mati poipoi e
maitai roa no to tatou aau. Ua
faataa ê i te faahema. E mai te
roto i te ati o te faahema, et tamatai to tatou faaroo, ua’tia’toa e tauturu mai ia tatou, ia ora. E ani rà tatou
la’na, ia tauturu mai e ia faaitoito mai. ( Luka 22-40 )■
— E pure latou i te Pure
ahiahi ato'a; e riro ïa ei paruru
ite te Atua i to tatou paruparu ; e na’na e
mea, ua hinaaro oia e tuu â ia tatou na
TE PURE
2.
i le ma U
raa
OPANI: lakobo
I. 13 14.
Parau rii api.
1.
Te pabi auahi tei hau i te nilii, i roto i teieiiei ao taatoa, o te
pahi farani 0 tei tuuhia iho nei, i raro i te miti, i te
ra,
Nazaire ; o Normandie taua pahi api ra. Teie te hoê mau kuru uo taua
hoê ïa
oire-pnli i Saifau-nt
tane! E 30 inetera i te teitei, e 30 metera i te aano, 313 raetora i
160.000 puahorofenua-auahi te puai o te maehiiie, o4 huira; e 4 matae atu ai oia, mai Farani i Marite (New-York) — oia hoi
11 tahua; 30 milioni kilo to’iia teiaha.
hamanihia nei i Marite e i Le Havre (Farani) te hoê mau uahu api e
pahi. Tirara’tu ai pahi tere i teie nei ao taato‘a, ( maori ra te
—■
rao
E
nei:
75.000
te roa,
hana
3360
e
te
afa e
maile te atea
—
Te
au i teie
mau
ïa
e
hohoa
manuâ). Ahiri teie pahi, no te
4 mahana e te afa !
iti te 200 000 taata tei haere e
haere i Marite, na Tahiti te haere, e
mataitai i to teie pahi
pau,
ralu tuuraa hia i
Peretiteni no te Repupilita Farani e to’na hoa, i
E
2.
E anotau ma‘i rahi teie i Tahiti nei, e i Papeete ato'a. E rave rahi te
feia maitatai mau tei poheroa e tei roto te hoê mau utuafare e rave rali i te |
Te hoê râ ma'i atâta rahi i pohe al tahi pae: o te mngestion-pulrnorMirei
E ahu te ouma e te orooro rahi ! e paupau te aho, e patiatia te aoao. E i
mai te faaî te huru, i te hope'a. O te ma'i ïa i pohe roa’i te taata i to anotau fi
ma'i rahi, i Titema 1918. E puta'toa te feia tu'e pôpô i tena ma'i, ia inufi
i te pape toetoe roa e aore ra, ia hopu ratou i te vai toetoe i mûri
i ta ratou .tu'eraa.
E
maitai i teie ma‘i-. E tii i te taote! E faaote i te ouma, i te
te tûa ato'a ! E e Sînapi te val ra, e rave ïa i te reira, ei liaamaru rii i tcj
teiaha o te ouma. E inu i te mau pape mahanahana-, faaore rqa i te pape toetoi
te mau maa toetoe, o te faatupu i te ahu rahi. Eiaha e faaea i te mau
haereraa matai, etc..
3
Ei teie ava'e uo Tenuare nei, e taaapi hia'i te hoê mau diatono i rotoî
E
miti. Tei reira
ohipa manuia roa.
raro
te
i te
J
—
oto.
ia.
ratou
a‘e
ara
e
e
_
uoal
hapainsiS
vahi^j
ia
i te ture aj)i. la oti roa ïa ohipa, hou te hopea o t(:|
nehenehe i te mau Apooraa Tuhaa, ia haamana i tauamau faaapiraa'ry,l
haponohia nei, i roto i teie Vea, te Kalena taioraa mahana no tel
E
horo'a noahia ïa. Teie râ, te titau nei te faatere o
hoa te Vea e ia faaite ratou i te tapa'o o to ratou mauruuru|^
aufau vaveraa i ta ratou utu'a ill. Eiaha e tiai : ei teie ava'i
faaoti ai i te reira. A imi ato'a i te mau hoa api o te rave i ti||
i te mau
ava'e, ia
paroita
4
Xe
matahiti 1933.
Vea i te mau
roto i to
Tenuare e
Vea i teie
na
au
mea
o
ratou
haamataraa
matahiti.
(Eite ava'e Fepuare e faaite ai).
IMPRIMERIE ElieF.Juventin. - Rue du Com‘ Destremau - Papeete, Tahiti.
5
—
Molli tauturu
i te Vea.
Fait partie de Vea Porotetani 1933