EPM_Vea Porotetani_193210.pdf
- extracted text
-
V”
-
Te 32 0 te
Matahit-i
—
Hiîii 8.
ATOPA 1932
rniin
)
lli 1.
1
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAD
HiA RA,
oiA HOi TE Mesia RA O Iesu. —
HOO I TB
C.
I Korinetia 3, 11.
MATAHITI HOÊ: HOB TARA
VERNIER,
Te hoê
Directeur-Gérant.
reveraa
0 le revaran ïa no Panlo Verenie mà i
aroha
Faraiü, i te 11 no Tlurai
Ua faaiteite aenei te Vea nei i te reira opuaraa
na raua; e inaha ! ua tupu niau aéra. Aliiri raiia no te
â i Tahiti nei, eila ïa parau e tau'ahia ; teie rà reveraa, e revaraa roa : eila e hoi mai, i te mana'o taata. No reira te maii
no te maii Tuhaa i Tahiti mâ nei i olô ai, mai te haamana‘oraa
te
rahi o ta Paulo luâ ohipa Evanelia i rave i ô tatou nei, na roto
i na matahiti e 35.
i mairi aenei.
hoi mai
paroita
i
faaapqraa na raua:
1. O Maluita —I Atuona (Hiva-oa) to raua faaearaa matamna.
15 mataliiti to Paulo utaruraa i taua fenua paarjje te roo ino i te
matamna roa ) O tei faaapulüa e te mau oroiiietua Vaihl i to p.ie
hopea. Na te ,\pooraa Rahi noie mau Ekal. Tahili i liarmar;
raua i reira, e ua naoa Paulo mâ i te hioraa i te., niedeb uai 1 ’ ■
E toru fenua ta te
Alua i faaau ei
tonohia i e 3 orometua tahiti e tauturu ie P. ni •
O Fareura, o Tehaameamea e o Tiaihau. F piti-erometua tei poin
roa i nia i te ohipa ; ua monohia râ raua .e te A.R. i leie ni i
iho nei, no roto i te tonoraa ia Tenta (Atuona) e ia
(Fatu. Iva.)
2. 0 PajJeele — Mai te niât. 1913, ua faaea lamau
Papeete, i te faatereraa i te paroita reo
anotau 0 te Tamai Raiii, e no" te nia'i rahi (hopea 1918) tei Papeete
ato‘a raua. E ia lioi mai raua na Farani, i te pae matamua no
te mat. 1924 (a polie ai de Pômare. ) ua tamauhia raua i Papeete,
e tauturu i te mau oliipa faaroo no te oire.
ua'araa;
ua
Pakeekee
Paulo mâ i
p:ipaa;(Betelal. I te
'
j
VE A
2
POROTETANI
i Haro. I titema 1929 to raua tonoraa hia e
faalere i taua tuhaa rahi IV. Ua mauruuru te mau Paroita i to
ratou Perete, tei here rahi ia ratou : ua haapa‘0 i ta’na maufaaueraa,
3. Te mau ferma
teienei, ua tupu to raua taaêraa. —•
E
E oto rahi to te Paroita
Sapati 26 no Tiunu; oia’toa na Paroita no Papeete,
i te 10 no Tiurai. Ua faaile oia i ta’na mau parau aroharaa i te
Uturoa i te
Paroita popaa, e i mûri iho, na’na
te a'oraa i Paofai, 1 te pureraa
horo'araa i ta’na mau 'parau aroharaa,
mai le hoê parau tuutuu te huru, i te hui faaroo, e i te feia
tàurearea, e i to Tahiti taatoa. Na Paniora diatono i farii i ta’na
mau parau poroi, e i aroha ia’na,.ma te i'oa o te Paroita, e na
te Peretiteni na Moreau t. i aroha ia’na, ma te i‘oa o te Apooraa
Rahi, Na lehova raua e liai i nia i te tino paruparu o te moana ;
e na’na raua e haamaitai, i te fenua tupuna.
avatea.
Tei reira to’na
No te Hora
Paieti.
(Te taero ava)
E pohe te feia e ara i te poipoi ra, i te titauraa i te ava
taero; o tei haamaoroi te parahiraa i te pô, ia taero raton
i te uaina.
( Isaia 5, 11.;
anei i tuu mai i te ava i roto i teie nei ao ? Aita roa’tu te
ava i hamanihia e te Atua ra. Na vai râ te ava i hainani? na tè taata ïa
O vai tei haapii ia ratou i taua ohipa ra? na te Diabolo ïa. la aha
Na te Atua
ratou?
la ino roa to ratou
E ohipa ino
tino, e to ratou varua’toa.
rahi le taêro-ava e te hupehupe e te faufau atoa hoi. No
mai ai te Atua e; eiaha e taêro i le ava e te mau mea atoa
e taêro ai te taata. No reira i parau mai ai oia i roto i ta tatou tino parau
reira i faaue
e; e
pohe to’na, to tei taêro i te âva ra. (Is. V, 22).
TUMU I.
-
E AU TE AVA 1 TE
I te pma taehae. —
AHA?
E au te âva i te ophi veavea e te puaâ oviri e
pohe ai te taata. (Maseli XXlll; 31-32). “
2. l te tipi ooi rahi e te mata piti ra. la hauti te tamarii i taua huru
tipi rà, cita anei ratou e motu? E ino atoa ïa te taata e inu hua i te
uaina
e
te ava.
/
VEA
3. / te maâ
taêro.
—
ino atu i te tino o te
3
PORüTETANI
Ua rau te huru o te maa taêro. Na te hoê e faa-
taata ; na te tahi e haapohe roa’tu. O te
ohipa ïa ta
i roto i te taata.
4. I te matau e te marei. — E peu haavare rahi te reira. Oia’toa te âva.
te âva e faatupu
5. / te auahi.
E au te ohipa ta te âva e rave i roto i te opu
—
auahi mau â ïa e ino roa’i
ratou varua i te reira.
te auahi. E
h.
TU.MU
—
TE MAU INO
i to
te tino o te taata. E ama’toa to
RARAHI TA TE TAERO AVA E
FAATUPU?
i roto ' i te utuafare. — E haapa'o
atoa. E pee atu te fanau'a i te maiaa i
s
1. Te amahatnaha e te haapa‘o ore
tane e te vahiné e te tamarii
ore te
ta’na e‘a ihora.
taiâia, te faaturi e te mau peu hupehupe. —■
iho pue tamahine. E hau to te puaa
Te
2.
ai Lota i ta’na
No te taero i taoto
inaohi ra maitai i to
Ro. 13; 13-14.
^
taata. — No te taero ava i taparahi ai Heroda ia loane Bapetizo ra. Mat. 23 : 59-30.
te taata taero ava.
!'
3. Te moto e te taparahi
te eiâ. — Mas. 21-17; Mas. 21-21.
5. Te faaaino i te feia mana e te mau ohipa a te Atua. — Na te
ava e faatupu i te aau teoteo e te vahavaha e te hupehupe e te
Te faatau, te veve e
4.
taero
faaino i
te maitai.
^
6. Te mau
ma‘i iino e te pohe roa. — No
te taero ava e tupu ai te
hupehupe, e e pohe ai te tiao e te Varua o te taata.
TUMU RI.
TE MAU RAVEA E ORE AI E TUPU
mau ma‘i
,
—
AI TE
TAERO AVA?
1. Na roto i te haamana'o'i te mau
Ua
te huru o te ino ta te taero
rau
2. Na
puaa
roto i te mana'o
ino rarahi ta te taero ava e faatupu. —
ava e faatupu.
ê raa’tu i te reira. —
oviri e te auahi atoa. E au te ava i taua na
E pohe te taata i te
taehae e piti ra. la maue
tia’i.
3. Na roto i te ara i te ava. — E haavarare rahi to te ava, e au te
ê atu te taata i te ava e
reira i te
marei ino.
4. Na roto
i te faarueraa i teamuiraa taata iino. —
10; I Kor. 15-33.
^
P.
S.
—
na roto
E au ia tatou ia faaau faahou i te
À'oraa tahito.
hoê amaa apî, oia hoi ei amaa 5 :
i le tomoraa i roto i te Taiete Haapae.
ïa o te feia tei
Sal. I-l ; Mas. I-
Eaha ïa Taiete? O te Taiete
taero, ma te tiaturi
haapae a'enei i te ava e te mau huru maa
I
V E A
4
P 0 R 0 T F. T A N 1
e,'aliiri ratou e tiaturi ia ratou
iho, e haapaeraa faufaa ore" roa ïa. Eaha te matapo e aratai ai i te matapo?
te taata paruparu-i te taata paruparu ! — üa na ô râ Paulo: Eüaia‘u
te man niea’toa ia lesu o lei laiituni mai. E rave rahi a'enei te feia api e
te paari hoi,'o tei tapea hia i mua a'enei i roto i te marei o te ava, e
inaha ! ua matara roa ratou i te reira, na roto i to ratou ô raa i roto i te
Taiete haapae. Ua tapu ratou, mai te papai i to ratou rima i raro a'e i
te parau tapuraa e: e haapae roa ratou e 3, e 6, e 9 ava'e. E inaha; ua
manuia. Ua vî taua maa ra, ua tiamâ faàhou te aau e te tino e te utuafare,
e na te reira i aratai ia ratou i te Mesia !
. O vai te liacre piai i roto
i te taaturu no nia mai!
Ua ite ratou
e
.
i te Taicle Haapae ?
.
-
Tuaîapaparaa parau tahito.
To Tante farinraa
i te Atna mau, i te matahiti 182J.
la tae i te matahiti 1821, ua fariu ato‘a mai te hoê tahua rahi no
Huahine i te Atua, o tei tavini rahi i te mau ohipa haavare a Satané
i mutaa ihora ; o Taute te io‘a o taua tahua ra. To raua toroa o te
tuaana o te Romatane heiva ïa. Tei ia raua, te tono i te varua taata
i te ao 0 Tahiti nei, oia o Rohutu noanoa. I Huahine to raua raveraa
i taua toro'a ra. E toro‘a tao'a rahi. E ore te opani o Rohutu e iriti
noahia : ei tau puaaniho pii e te ruruahu e tae ai i te reira
uputa, e
ô ai te varua i roto. E ereïa mai te orae horoahia mai e te Atua mau
mai tei papaihia e : “o te ora mure ore ra, e mea homai ïa e te Atua, i roto ia lesu Mesia, to tatou nei Fatu. ”
ra, e lehova,
roa noahia
E mea peu rahi te poheraa o te taata i te Eteneraa ra : o te tahua
haere pô te taata toroa
matamua i.tarahnhia, ia imi oia i te varua
taata pohe ra. E aore hoi to te mau fenua nei i manao
i mutaa ihoi’a
to te taata ; i mana'o e, te tahi mea ê i pohe ai. E
itea aéra te varua o taua taata i pohe ra, ua tarahu atura te fetii i
té taata pifao e tahoo atu i te taata i manao inohia’tu e ratou-ra, e
ia pohe’tu taua taata ra. E i mûri aéra, ua tii atura i te tahua tupapau
e tuu i te tino pohe ra i roto i te fare i haraanihia ei vairaa.
e, e pohe noaraa
Area ta Taute mâohipa, o te faahopea ïa, i te tono i te varua i Rohutu
Noanoa. E upu te tahua o Romataneheiva i tana upu, a parau atu ai
i te fetii o te taata pohe ra : “Tera te varua, ua haere mai, no roto
mai i te vaha, e ua rere i Rohutu. •’ Ei reira te taata rii e faaoto ai
i te vivo, e te mau tamahine ori ra, e pri ai ei oaoaraa, i te mea ua
tae te varua i te vahi maitai. la parauhia taua parau maamaa nei ia
Taute i mûri a‘e i to’na riroraa ei taata i ite i te parau mau nei, ua
i:
parajj maira : eiaha ia
5
POROTETANI
VEA
parauhia e parau maamaa, e parauhia mai râ,
i
hina-
haamâ ia. E ua parau atura i te orometua e : no to‘u ite ore
mutaa ihora, i varea noa'i te aau i te taoto. Te tupu rahi nei te
aro i te ora ia lesu i faaitehia mai i te Evanelia nei.
e mea
Ua bapetizohia Taute i
te mahana matamua no Eperera 1821, ua
amuihia maira i to lesu Etaretia ia tae ia Tenuare
1822. I mûri a‘e,
Etene
maitihia ei Diatono, e no to’na hinaaro rahi i te haere i te mau
ei faaite ia ratou i te Evanelia, ua maitihia raua’to'a o Tereauore,
e ua tonohia’tu i Savaii, te fenua no Melietoa ra. E ua rnanuia te pa¬
ua
te Atua i taua vahi ra.
rau a
TeTaiete faatupuraa parau no Paris.
Ta’na mau liopoui.
1.
Ua
riro leie anotau ei anotau ali rahi
Ua iti te moni tei noaa mai
ia’na no te mau oliipa faatupuraa parau, e te vai rà te mau uputa
api O te evanelia, i tera fenna e i tera fenua. Ua faaoti te Apooraa
Rahi i Paris i te rahiraa o le mau haainau'araa no te matahiti
1932
1933. P] pan I milioni, e piti hanere tausani tara (1.200.
no
tatou
to
Sotaiete Rahi no Paris.
-
ta'na tarahu (400.000 lara); aitâ
nei te Sotaiete i mua, ma te faaroo,
auro e o te ario. Haamana'o ato'a
000 Lara); e inaha hoi, le vai noa ra
i pee roa. Teie râ, te haere
e ma te tiaturi i te Fatu o le
tatou i te reira.
2. Te hoê
fenua aihuaraau ta te Sotaiete c liaapao api nei.
) (aua fenua rahi ra. Na Purulia i
Farani, i te hauraa a‘e ote Tamai
Rahi, ua aiiihia^te Taieie no Paris, ia haapa'o oia i laua fenua i te
pae 0 te faaroo. Teie râ, tei reir.Plo'a te haapa'oraa Katolika e te
Mahomet 1. E mca itoito roa te orometua maohi e te î i te Va ruaraa, i te amoraa i lo ratou toro'a ; no to ratou itoito (uuliiu pre
i ore ai te Ekalesia i mou ai i taua fenua, na roto i te anolaii o
te Tamai Rahi. Teie atura te huru o té ohipa faaroo i reira ; 6
O Togo (Aferita tooa o te râ
te matamua ; e i te mahereraa ia
orometua a'opapaa;
10 orometua maohi; 73 orometua hapii ; 88
haapii. I te
paroita ; 4300 Ekalesia (taeae tuahine); 3463 lamarii
ma¬
tahiti 1931,443 taata paari tei bapetizohia (no roto mai i te Etene).
Te ohipa rahi i reira : o te mau tere Evanelia e haapato
hia nei e te mau orometua i rotopfi i te mau Etene, e te rnanuia hoi.
itoito-
3.
E pau
.1
rahi no Houaïlou (Tarakmi).
rahi tei tupu i taua oire ra, i te 24 no fepuare 1932.
Te pau
PO ROT ET A NI
VEA
6
rarahi no te mau ohipa Evaua ,ano roa, i teie nei pau
mata’i e te pape. Te tare haapiiraa api, ua fifi roa ; te mau faaapu,
ua ino roa ïa;.e 80.000 tumu raeia tei hi‘a i raro. Te tanu haapeepee nei te mau tamarii no te mau haapiiraa Evanelia (iOO ratou) i te meia, e te taro, e le maniota, e te tô p'?)paa, e te umara
Tel reira te hoê mau haapa'oraa
nelia
la tatou Sotaiete, è
no
inaha,
nei. No té navai ore o te maa
tamarii haapii e rave rahi 1 to ratou mau
mataeinaa. Aita râ te mau orometua e haaparuparu nei: ua haaraata a'enei ratou i te faatia i te mau vajii parari.
etc., ei maa no te mau tau i mua
ua
faahoihia te
mau
I te fenua no Lifou
(Mare) ua haaputuputuhia te mau orometua
i te vahi hoê, na roto i te hoê mau mahana, no to te orometua papaa
hinaaro i te haapii faahou ia ratou i te mau ohipa o te toro'a orome¬
tua, e te huru o te faatereraa i te mau haapiiraa imi-manao ; ua tatara maite atoa hia te Episetole i to Galatia ; e ua mauruuru roa te
mau orometua, tei paari e tei api. I reira to ratou ite papuraa e : tei
raro a‘e à ta ratou mau Ekalesia i te Ture. Te haapa'o i te Ture haa-
’pa'oraa, te amui i te mau oro'a e i te mau tairururaa o te Ekalesia,
te rave i te mau ohipa tumu o te faaroo: mai te mea rae, ote reira
ana‘e te haapa'oraa mau, e te e'a papu o te ora mure ore, no te hoê
paeau rahi. Teie râ, te ite ia lesu, te ati atu ia’na, ia pohe e ia faa¬
tia faahou hia e oia’toa, te riro raa ei taata api;.., mai te meara e, e
parau huru ê roa ïa te reira e te ite ore hia e te rahiraa o te feia faa¬
roo. Na roto i taua tairururaa orometua ana'e, ua araara to ratou mau
mata i teauraa mau o to ratou toro'a, eua hoi ratou i te ohipa, mate
anaanatae
api.
Tatararaa
bibilia
Te Pure a te Fatu.
I.
II.
la
—
—
hinaaro
haapa'oilia to hinaaro. — (A hi‘o i te vea no Tiurai)!
fenua nei — Aita lesu i mana'o e, ia haapa'ohia te
I le
a
to'na Metua, ia tae i te mau tau a mûri
atu, i nia
i te ra i ; 1 leienei râ taua hinaaro mo‘a e haapa'ohia’i e te taata,
e mailai ai. la haapa'ohia i te fenua nei! Area râ, eaha te ferwia.
nei? Maori râ, te fenua no te orurehau, enole hara; o te rahiraa
mau 0 te taata, tei ore i mana'ona'o
i te hinaaro o te Atua,
e 0 tei haapa‘0 i to ratou iho hinaaro. Ore noa’tu râ te reira, e
tiaturi tatou i te rnana
aau
0
te
o
te Atua, ei tauiraa e ei faaapiraa i te
taata hara (11 Kor.
5-17) e au ai teie aniraa.
VEA
III.
aro
POROTETANi
Mai tei te ao atoa na.
—
nei lesu
e
Na roto i teienei reo, te hinamata i te vahi tei reira to
—
faafariu i lo tatou
7
mau
te Atua hinaaro
haapa'o mau raa hia, mai te tia roa. Teie te rai
mo‘a, te mau melahî, oia hoi te mau tavini varua no te
Atua O tei haamori ia’na, i te rui e i teao(Apo. 7-J5) e o tei oaoa
te feia
noa
i te
haapa'oraa i to’na hinaaro.
Ho-mai i te maa e au ia matou i teienei mahana.
"\
E
( Mat. VI-M ).
parau rii omuaraa noa ta tatou e hi‘o i teienei mahana.
mau
'1. Te haamata nei tatou, na roto i
tuhaa
teie aniraa i te feruri i te
piti no te pure a Le Fatu. I roto i na aniraa e toru no te
tuhaa
hoê, ua farerei tatou i te parau no te hanahana o te Metua.
râ, te farerei nei tatou i te mau hinaaro no te utuafare
0 te Metua. E tae roa mai i teienei, ua
parau noa tatou: to oe
i‘oa; to oe hau, to oe hinaaro; i teienei râ, e parau tatou; Homai in, matou...,
ta ri}.atou hara,... eiaha e l'aarue iamatou
I teienei
...
Te vai
te hoê auraa tumu i ropu i na tuhaa aniraa e
piti
teie pure. Eita iho à te hanahana o te Metua e maitai, ia
ere ta’na mau tamarii i te maa e au ia ratou. Eita’toa hoi te utua¬
ra
no
fare
ia
0
te Metua
roaa
ia’na te
2. I roto i
mau
aniraa
e
e
maitai ia faahanahana i to’na Upoo, maori râ,
faufaa rii, e maitai ai oia.
mau
na
aniraa
au
i te
e
mau
toru
no
te
tamarii
o
piti o te tuhaa, oia hoi, te
te utuafare o te Metua, te
.vai nei te hoê
(oia hoi teie ta tatou e feruri nei) o tei au i to
tino; e au rà te piti e te toru i to tatou mau varua;
ei tapa'o ïa e: aita lesu'i liaa faufaa ore i te rnau aniraa e au
i te pae o te tino nei ; teie râ, ua faaite atoa oia’ na roto i na
aniraa liopea.e pitié: o to tatou mau varua, Je tao‘a faufaa i ihi
tatou
mau
mau.
E riro te taata i te ani faarahi i ta te tino: te
râ te Fatu ia tatou e:
o
ta
te varua te
au
haapii nei
ia tatou ia ani faarahi.
( te vai atura. )
TO TATOU VEA
O Atete teie!
ua
mairi te hoê afa rahi
no
te
matahiti, e aita à te hoê
^pae o te mau hoa o te Vea nei, i hapono mai i ta ratou tauturu no teie
t
matahiti, e aore
ra, no
te matahiti i mairi a'enei. I teienei râ, te ani nei
'a
V F, A
8
taua mau hoa ra: e hapono
faatere i
te
ua
P 0 R0 T ET AN I
oti te mau aufauraa
mai i ta ratou tauturu i teienei;
faatupuraa parau ; haapa'o i
teienei utu'a iti, ia
faurao nei. — Aufau atu i
orometua, e na ratou e faahoro mai i Papeete.
rioa, e
tere au
te mau
mai te panaonao ore, to tatou
Parau' rii api.
1. E
putuputu te Apooraa Bahi
Ainid, i Papeete (Paofai) i te maliana 2
ei Atete.
faao-
noa’tu i te maliana 5, 19 no Atete. Ei omuaraa e
tiraano te Apooraa, efaatupuliia e piti purenia i te pô no te 16 e te 19 no
17- no Atete e tae
toniohia i tç pae hopea
oto rahi no te hoê pahi hopii no te Nuu
tei thpa i raro roa i te moana, i tua roa i te oire
taua pahi rahi e te api (lOOÜ tane)
hohonu te miti, i te reira v ah i. Aita i taa te
i ai i ti'a’i i to te pahie faatia faahou ia’na.
tei niahiti mai raro mai i te moana, i faataa
pahi hopu nei-. Ua imi haapeepee te Faaterehau
paari, e maraa’i leie ]iahi ati rahi, i nia.
Ua titauhia mai te mau taata hopu
italia, e tamata i ta ratou mau ravea. E maha o ratou hopuraa e ua
pahi teie rà, i to ratou patotoraa i nia i te pahi, aita roa’tu to roto
pahi i pahono mai. Ua faarirohia ïa ei tapao faaite e : ua polie pauroa
pahi e 60 ratou. Ua tu])u ïa parau, hou te Tiurai, e ua riro ei parau
faatupu oto rahi. Ua ta afahia te mau reva i nia i to mau pahi farani.
oti te
hiopoaraa a te Hau (no te mau tamarii-haapii). E mea manuia
haapiiraa Viénot i Papeete, e toUturoa, i te Certificat e L te Brevet.
nei à te Vea i te feia metua haaipoipo ore : a île ita oiitoit mau
tamarii. O te polie iioa’tu oiitou mai te ite orehia ta oiitou mau tamarii ra,
riro to ratou tiaraa, ei mea oto rahi e te haainâ, amuri a‘e. Te faaroo noanei
o te hoê mau metua vahiné tei iiioe ia raton te ite i ta ratou
tamarii
polie atura. la haere tino roa ua metua i ô te fare tivila,
2. Ua ineine roa te
tare pureraa no Pneu. E riro' i te
Tetepa.
3. Ua faaroo to Tahiti i te parau
moana no Farani o Prométhée
no Phtrani, no Cherbourg, Ua tarava noa
i nia i te vari ; 154 inetera te
o
tuinu i topa’i teie pahi i raro e
ore
N'a te hoê poito no te pahi nei,
maitai i te vahi i mau ai te
rahi no te Nuit moana i te mau ravea
E mea rave atâ râ, no te hohonu e te opape.
no
opupu
taeahia te
i te
to te
;
;
4. Ua
mau
roa ta tatou mau
5. Te parau
e 0
te
hia
te parau
mau
e
: e ua
ite i ta ratou mau
tamarii. ■
haere i ô te Tivila, e haaipoipo.
O toi hau roa râ: e
orometua i Fatu'
haamata i ta’na ohi-
orometua, i te'haamauliia e Tiaihau,
ïa oro'a,- i te 29 no Me.
Ua fariihia te orometua api ma te màuruuru rahi e ua
6. Ua oti Pakeeke»,
Iva (Matuita). Ua tupu
pa, ma te
itoito.—'
Moni tauturu
i te Vea:
Tihoni Vao, 1 afa.
Papeete: Madame Y, 3 tara;
a
la amuihia : 3 tara e te afa.
Imprimerie
Eue Juventin. - Rue du
Màuruuru.
Com* Destremau- Papeete, Tahiti.
Fait partie de Vea Porotetani 1932