EPM_Vea Porotetani_193201.pdf
- Texte
-
il
Te 32 0 te Matahiti
AITA’TÜ
-
E NIU E TIAITE
HIA RA,
TENUARE iy32
TAATA’tOA IA ha AM au MAORI RA O ÏEI
OIA HOI TE
Mesia RA O Iesu.
HOO I TE MAA.HITI
I
C.
la
-
TJERNIER,
or a
—
Hihi 1.
HAAMAli
I Korinetia 3,11.
HOÊ: HOÊ TARA
Directeur-Gérant.
i te Matahiti api
Te faaite nei o Vea Porotetani i to’na aroha i to’na mau hoa here,
roto i teie matahiti api o te Fatu : la ora na outou i te aroha o te
™ Atua.
l'J
la ora na outou e te mau Orometua, te mau tavini o te Atua, tei
]« maoro aenei e aore ra, tei tae api i nia i te toro‘a mo‘a : ia maitai oü\m tou, i te ohipa hanahana e tei hau roa i te maitai ta outou e rave na!
I® la mahanahana te aau i te taviniraa i te Fatu, e tae noa’tu i te hopea.
r| la ora outou, te mau Diatono, tei faataahia e te mau paroita, ei pou
j l itoito no te faaroo i nia i te fenua. la maitai roa outou i te mau ravea
[It
Il
na
roto i te mau utuafare, e te mau amuiraa.
la ora outou e te Hui Faaroo, te Ekalesia o te Fatu. la maitai atoa
*
outou i nia i te toro‘a faaroo ta outou e tia nei. la riro mau outou ei
ofai ora, i niuhia i nia i te niu paari no to tatou Fatu. la anaana
maite outou,' mai te mau tiarama o te ao : E ia riro te hohoa o to outou
paieti ei haamaitairaa na te taata i te Atua.
la ora outou e te Feia Api, te mau taurearea. Ei te Atua outou e
i te parau no to’na aroha i teie matahiti api. la itoito outou i te Fatu ;
eiaha i te itoito tino ana‘e, to te vàrua râ ! ei aito no lesu-Mesia! e
ia pihaa taua toto aito ra, i roto ia outou.
la ora outou e te mau Tamarii.... la tupu ia outou, i teie matahiti
api, te reo ta loane i papai e : Aita’tu o‘u oaoa rahi, maori râ ia ite
au, e te haapaorata'u mau tamarii i te parau mau (II loa. 4). Haa^ pii i te parau a te Atua ! A himene i te himene api ia lehova. Te ma¬
ta‘u ia lehova ra, o te matamehai ïa o te Paari.
J
Il
'
i.| taout eim na, etup aitehau,teoa ,tepaiet, ean at ei
POROTETANI
VEA
2
la ora outou e te feia mana ! la maitai outou, ia itoito, ia oaoa i te
haapaoraa i to outou toroa rahi ! A faatere ma te aau mata'u e te faaroo, i te mana ta outou e mana nei, e mai te haamana'o e : e mau ta
te Atua e haamau, e e pau ta te Atua e haapau. la maitai roa outou
i teie matahiti.
Haamaitai ana'e tatou ia lehova!
e
maitai hoi to’na,
e e
tia to’na
reira te utuafare o Iseraela i teie nei.
la na reira te utuafare o Aarona i teie nei. la na reira te feia i mata‘u ia lehova i teie nei, e e tia to’na aroha i te vai maiteraa. (Sal.
aroha i te vai maiteraa. la
na
V. P.
119:1-4).
Irava
E
no
te Matahiti
api
ohipa a tei tono mai ia‘u nei ra, oi
te fatata mai nei hoi te rui, aore roa e
ohipa i reira. —
rave
au
i te
vai a‘e te ao ;
ta ata e
mahana, maori râ e, ia nânâ
ta’na haapaoraa, e ta’na mau
Ua vaiiho oia i te hoê haapaoraa ia pee tatou i to’na ra taahi-
Aita’tu hi'oraa maitai
to tatou mata i nia iho
parau,
'
raa
—
no
tatou i teie nei
i to tatou Fatu ra, e
avae.
'
TUMU l.
1. E
—
Ta te Mesia
ohipa oi vai a^e te ao?
ohipa haapiiraa.ïa. — Ohipa faahiahia: haapee ê i te poiri. Mai
nei, ia hiti mai ra, ua hee te poiri, e ua faahiahia te mau mato’na ra hihi, oia’toa te mahana Parau-tia i te hopoiraa i te ma-
te mahana
ta’toa i
ramarama
e
te mahanahana i roto i te Varua laata,
2. E
ohipa tahaa ïa. — Ua viivii to teie nei ao; ua hara raton ia lehova.
pohe tei au no ratou. — Aarona mâ, ua haapee ratou i te tusia no
pupu taata tahito no te Atua.
O te
te
O lesu râ, no te ao taatoa nei, ïa. Ua
roa
pûpû oia ia’na iho, ei tusia hoê
ra.
3.
Ohipa itoito ta te Mesia. — Aita oia i parahi i te ohipa-ore-noa-raa.
ohipa i roto i te fare, i nia i te purumu, i nia i te poti, i nia i te mou‘a.
E ua na reira i te pô (Nikodemo); i te poipoiraa tei roto i te hiero; i te
avatea, tei te pae apoopape no lakoba, i Sikara i te haapiiraa i te vahiné
Samaria. la mairi te mahana, ua faaora i Kaperenaumi, i te feia ma‘i. Itoito faito ore.
Ua
;
4.
tahiti
\
Ohipa tuutuu-ore atoa ta te Mesia.
e
te
afa; ohipa rahi
roa.
— Mahana poto to’na: e 3
No reira oia i rave tamau maite ai...
ma¬
3.Ei
V
TUM.U IL
.
A
P 0 R 0 '1' E T A N I
Ta tatou ilio
—
maii
3
ohipa i to tatou mahana raveraa
ohipa ?
1. Te
ohipa
E
ïa
au
hia te
o
te tatarahapa.
ohipa i te
raau
mau
vaereraa
fenua, ia faarirohia ei faaapu maitai, ia tapu-
fauîaa-ore, ia vaereliia te aihere e te ofai, ia utaruhia e ia
Eialiâ tatou ia mana'o e: e oti te ohipa o te tata¬
rahapa i te mahana hoê. la vaerehia te aihere, e tupu â ïa, no reira ia
vaere pinepine e tia’i.
2. Te ohipa o te faaroo. — Ei paieti mau to tatou, ei paieti itoito; hinaaro puai i te Atua, e te Mesia, e to’na mau taala. Ei faaroo ora, eiaha ei
faaroo pohe.
haamaruhia te repo.
ohipa
rave
—
tamau ta tatou e maitai ai.
poto nei hoi te taiuiè; e ua rahi roa te ohipa o te au ia ravehia. O
mai ïa te ohipa. Eita tana ohipa e oti i te rui. la mairi
lioi to latou taoto, te vai ra te utua ; utua peapea no te faatau : utua hanaTe
tei faatau ra, e toe
hana
no
te tavini itoito.
OPANI
—
teie matahiti
E homa, e pee tatou
i te taahiraa avae no to tatou Fatu i
F. V.
api.
Tomoraa-piti
Te hiero rahi
no
no
Betela
Utiiroa
(Raiatea)
Ua faaiia aenei te Vea Porotetani i te oro'a
'1
vavahiraa niii, e te
niuraa-piti oteie hiero, tei tupu i Uturoa i te ava'e no Atopai
aenei; e ua faaite te Vea, i reira, i te anaanatae rahi tei
M faai i te aau no te mau tamuta, e no te mau huru rima tauturu
oro'a
mairi
m
atoa.
■ip, Oia mau! ! Mai te mea ra e, ua tupu faahou te anotau no HaM gai e no Zerubabela (paturaa-2 o te Hiero i Ierusalema)e aore'ra
p|| te anotau no te Penetekose (paturaa no te Hiero-Varua, le Eka-
S||
lesia no lesu). E anaanatae rahi to te taata.
Ua tuu
paroita’toa i to ratou
itoito i nia i teie ohipa mo'a, i
paatoa te mau tamuta e to te
aravihi, to ratou paari, to ratou
ite tâtâiraa, te faaetaetaraa, te faaapiraa, te parairaa
fare rahi tei aueueroa i te vero no te
matahiti 1926, e
o
i teie
tei
ma-
na'ohia, mai te oto, e e ore roa taua Hiero e maitai faahou.
E inaha !
raa e
ua
26. Ua
papuroa'tura taua mou'a na roto i na mahana rave¬
patuhia te hoê patu-tima api, e ati ' noa a‘e i te
l'-p--
V E A
4
P C) R 0 T
ET AN
pou-raau-popaa, ua faanivohia le
tauiroahia te mau valii pè.... Ua hiiru faito
e ono tausani tara tauliaa i hoohia. —
O Ruahe t. te raatiraLamuta, e o Tunui a Teamo te raatira-piti. E tuhaa ohipa ana'e
ta te rnau taata, e tae noa’tu i te mau vahiné (faaamuraa), etc.
Ua faaauhia te oro'a toraoraa-piti no te 9 no Titeina.
1 taua raahana toru ra, i te hora 10 i le avatea, ua ili'ie 600
taata tei putuputu e ati noa a‘e i le hlero. Te tahirihiri noa la
te mau reva farani i te matai. 1 te taeraa mai o te Tavana Hau,
O M. Capela, e o to’na lioa, ua amiii le mau manihini papaa e
te foia mana ia’na, e iia’na i tomo i leie Hioro. Te himere noa
ra le himene tomoraa, e le haere noa ra te laata i roto, mai Te
mataitai i le viliviti e te marainarama rahi no te hohoTi-roto o
te hiero nei. Aitu’tu paha e hiero rahi i to tatou mau pae ferma:
e 36 haamaramararna vahi-piti; e6 uputa rarahi, vahi-piti.
Faaterehia’tura te pureraa mai tei malarohia ra. Na na orometua,
na Raanui, na Puhiava, na Tunui te mau tuhaa omuaraa e te |
tai'oraa, e te pure; na Paulo Vereriie te oreroraa i te reo papaa
(ei faaiteraa i te hnru o toie hiero, e te haamauruurui-aa i te Ta-j
vana Hau, e le fera papaa). E na Charles Verenie, no Papeete, te |
hiero, ei haamauraa no te rnau
rnau
vahi atoa ; ua
a'oraa reo tahiti.
Teie ta’na tau ira va :
Gen. XXVIII, 17, 19. E ua
faaau oia i|
Betela.
l mûri tho i te pureraa, ua parahi te mau taata i nia i le maul
airaamaa tei faanahonahohia i pihai atu i te hiero, i nia i tel
patu rahi 1 te pae tai. Ua faaunauna-roa-hia taua tare tamaaraaj
te auraa no te
e
ra,
te hi'oraa
i‘oa o teie hiero, no
nehenehe roa mau.
ua]
te tamaaraa, ua tia mai te Tavana-Hau, e
oia i te hoê oreroraa mauruuru rahi, tei iritihia i reira ra
i roto i te reo tahiti, ia maramarama te hui raatira taatoa. E
Heirnau t. i pahono i te Tavana-Hau i te mauruuru rahi no
taata i ta’na mau parau.
! te faaotiraahia
m
orero
na|
tej
hoê
tua-
pô ra, ua putuputu faahou te taata no te
mau
tei faaterehia e ao noa a‘e e te mau orometua no Raiatea.
l reira to te taata purararaa, i to’na mataeinaa e to'na
I taua
roi
0
mataeinaa.l
'
)
Lutero
Te Parau-Hau no
I roto i te
Nurabera.
hi'o i te Ve'a i mairl
faahau i te hui-arii porotetanif
Apooraa Rahi i Augsbourg (a
a‘enei)ua tamata te Emepera i te
5
P 0 R 0 T ET AN I
V E A
je i te unie faahou mai ia raton i raro a‘e i te faatereraa iio
iPope-Arii. Aita rà i tia la ratou. I to te Emepera hi'oraa i
! reira mana'o itoito,
aita oia i mauruuru ; ua vaiiho râ oia
ratou e tae noa’tu i te IS no Eperera 1331, ia feruri â ratoui
ratou niana‘0 e
ia iomo faahou ratou i roto i te Haapa'oraa
te
te
ia
to
Pope.
aita ta te arif e rave'a no te tiiiairaa i te auahi o te
haapa'oraa Evanelia : te ama rahi noa ra te auahi i te mau vahi
atoa, I te taime hoê: Te titau ra te mau oire e rave rahi i te
mau orometua na ratou. ia Lutero; te iriti noa hia ra te mau
büka no te Bibilia, e te nenei noa hia ra i nia i te auri; e te
jhoro noa ra te Parau a te Atu i i Eremani taatoa.
Eaha ïa e tia’i i te arii ia tupohe i teie auahi na roto i ta’na
imau opaniraa e ta’na mau faariariaraa ? Aita te hui-arii poroletani i haapa'o i te reira, e ua papai ratou i le hoê Parau Faaau
mana i te ava'e Mati 1531, ei patoiraa i te Arii, ia
tamai noa
Teie râ,
mai oia ia ratou.
tamai, no te mea ua fatata
faaauhia e te arii (15 Eperera 1531); e
Ua mana‘0 roa ratou e, eita e ore te
le mahana otia tei
troa
|i'naha, te ravea a le Atua e! I te reira avae, to te mau nuu Turejtia haafatataraa mai e aro i te arii. Ua hepohepo roa oia, e te
|ite
ore e
nahea.
Te ite noa ra oia e: e
i^porotetani
e to ratou nuu
No reira, faahau atura
polie oia i te Turetia ia ore te
hui-arii
ia tauturu ia’na.
oia;
e ua
papai hia te Parau faahauraa
Ji Nurabera (Nuremberg) ite 23 no Tiurai 1531, mai te haamana
i^iia
e
te Emepera iho.
na pae e pili e, e parahi hau noa raua, mai te faatetahi i te tahi, e tae noa’tu i te tahi atu â Apooraa Rahi.
||li Ua faaau
I Mjoromai
E
!
•j
ua na
mau
hia
:
Ua mauruuru roa Lutero i teie faa-
Evanelia i patoi ino hia i Erelani, mai tei te matamua ra. Mai reira mai, e tae noa mai i
l’na poheraa, aita Lutero i haapeapea hia.
'Z
1
reira
hauraa ; no te mea. aita’tura te
ii;
Oro‘a Faatahinuraa Orometua.
Ua tupu ïa oro‘a i Paofai (Papeete) i te pô mahana toru,
ijipio
Noema 1931.
i te 25
VEA
6
POROTETANI
I reira to Tureva raua o Teata,
toro'a mo‘a,
na
pipi orometua, faataaraahia no tei
roto i te tuuraa rima.
O Tureva nei, e taata Rurutu ïa, no Avera. Ua faaoti te Apooraai
Rahi e : e tonohia oia i Rurutu, e mono i to’na tupuna, ia Mauore, i,
Avera.
O Teata râ, e tamaiti ïa no Pora-Pora ; e ua faaoti te A. R,
e ia tonohia oia i Hiva-Oa (Matuita). E 3 matahiti to raua haapiiraa-i
.
:
orometya i Heremona ; ua riro raua ei hi ‘oraa maitai, naj
roto i to raua itoito e to raua maru. i nia i te niau ohipa atoa.
<
U a î roa te f are-pure i Paofai i te taata ;
mea ruperupe roa. P
vero rahi to taua mahana ra, aita râ te taata i peapea i te reira. Hoëj
ahuru-ma-hitu orometua a‘o tei tae mai i taua oro‘ara. Na Andri'
V^erniertea'oraa: ua faariro oiaia leremia, i te mahana i faataahia’i
oia ei peropheta na te Atua, ei hi'oraa na to tatou tau pue hoa api.
Na te Peretiteni o te Apooraa Rahi te mau uiraa.
Ua farii maitai
Tureva raua o Teata i teie toro'a api ma te oaoa rahi, e te mata‘11 1
hia i te
aua
_
_
atoa hoi ; e na te
Atua
e
tauturu raaite ia raua.
pô ra :
otoraa reo nehenehe roa to taua
Paroita i te Amuiraa himene no Pirae.
E
mau
1
ua mauruuru roa
tr
_
E teie nei, te aroha’tu nei te Vea Porotetani ia
Teata ma tei taa-ê i te fenua Tahiti
la haamana‘0
_
paihia i roto i te losua 1-9.
_
Te mana'o
no
I.
—
....Te
te
Tureva ma e ia
râ raua i tei pa^ ï
na
no
Peretiteni
Piha-Faaapu, i te ava-taero.
haaparuparu nei te ava-taero i te raveraa itoito, te
a
faaore nei i ts t
vaiho nei i te fenu|<
i te faatau, te faatupi j
nei i te eia, te haaparuparu nei i te nunaa ; te faaî nei i te mau fare-auri
te mau fa-e-ma'i, e te faateiaha nei i te mau haamauaraa moni a te
j
haereraa i mua, te haamou nei i te utuafare, e te
mai te faaapu-ore-hia. Te faaitoilo nei te ava taero
no
te tautururaa i te
mau
ati-ma‘i
no
te fenua nei.
Ua riaria matou i te haereraa i mua o te inuraa ava,
i nia i to tatou ma^
matahiti i mairi aenei, e te ani onoono nei mato
ia oe e ia imi oe i te mau ravea etaeta no te tama'iraa e no te faaorera,
i teie ati rahi. E tiaraa farani ta to tatou mau taata tahiti, oia mau hoi!
fenua-motu i teie
mau
'
h
Teij
tamarii rarahi ratou, e
râ
e mau
te
tamarii, ia
amu
(Oreroraa teie
te Tavana
eita hoi te maa-taero e tuuhia i te rima
ratou i te reira, ia au i to ratou hinaaro..
na
. .
|J
|
J
M. E. Ahnne, Peretiteni no te Piha-faaapu, i te aro j j
no Tetepa 1930).
Rahi,,: i. te 13
*
VEA
U.
en
TE INU
—
■Aita
^Hfeia ohipa-tia
1
Abiri^outou
te
reira
E
:
taata farani
e
e
POROTETANl
ohipa m'samaa te hoo
hoo-mai i ô ratou
faaroo-mai i ta‘u
e
mu, no
i-B
3 tara i te mohina uaina hoê.
e
inu i te uaina i te reira hoo. Eiaha
ore mate
mau
7
te
e
parau, e mea
raau
mea e mau
^■motu atoa no Oteania nei, i faatiahia’i te
e
haafaufaa i te
3 tara i te mohina uaina.
.
.
maitai a‘e outou ia faariie-roa
ta'ero
outou. I te
no
fenua-
mau
te uaina, te pia, e te tahi
ava,
^tu â,
ua mou, e aore ra, ua tupu ino roa te Nunaa-Maori (to outou-ihot.
râ, ua tupu itoito e ua nanea te nunaa maohi nei, i te mau fenua i
eie
ê'^pani etaeta liia’i
Ua
faatupu te Atua i te vine i te vahi ta’na i ile
"^fenua
linia,
U
i reira
e, e maa au
toetoe e te huru mahanahana rii).
I onei râ,
jj
taua mau inu ra.
e e
te haari Ta’na i horo‘a-mai. A inu i, te “NIA”, te
mau
huru
tupu faahou to outou itoito, e e rahi outou, mai to outou
mau
o
1 liui-tupuna, aito rarahi, i mutaa iho
ra.
'
Faaore i
(Papaihia
iq
e
é monihia outou.
M. Rougier, Peretiteni tahito no te Piha-faaapu, Peretiteni
(Vea no te S. A. T., api l32).
e
,
S. A. T. i teie tau
no te
a-
uaina
te
Paaineine i te farerei i to Atua
•!?c;
Te:
parahi
te hoê taaia-maaii, i roto i te fare
ra
ia’na.
te hoê arii, ei faa-
o
E inaha.
pûpû atura te arii i taua maau ra, i ta’na raau
tiirutootoo, mai te parau atu ia’na e;« A rave mai i teie raau! Inaha hoî
te ineine nei no te hoê tere! Teie râ, ia farerei noa’tu oe i te hoê taata
arearearaa
té
n?
—
tei hau a‘e to’na
maau,
1 te tahi tau,
ail
,
farerei ia’na,
1
na
maau
i mûri a‘e,
e
i to
horoa’tu ïa
ma‘i rahi to te arii
mai ia’na:
e ua parau
ma‘i! Ua ineine râ anei oe?
ai. ■
i te reirà parau
oe, e
»
«
;
oe
horo mai te
ua
E riro paha
i teie raau, na’na
oe
f te pohe
Pahono atura te arii:
«
Aitâ
maau e
roa,
vau
».
i tena
i feruri
.
•aitoo! Te
ïii haila
e
raau
!
ta
»
Na ô mai
■iel E tere iti roa, ta
:
*Te
no
maamaa
te
au
i te hoê
oe e
maau
haere nei,
te faaineine ia oe!
mau
maau e:
«
Tera mai, to raau turutoo-
i horoa mai ia‘u, e na‘u e mau e tae noa’lu. i te ma-
oe
farerei atu ai
mana'o nei
ra
e, n tg
—
tei hau to’na
aita’tu
e
maau
tere rahi
i to‘u. Eaha râ
—
e
aita oe e
»
taatp oip.nrpe faaineine
no
te Tere Rahi e!
I^ORO'I'L'ITANI
VKA
Farau rii
78.—
1.
i
—
Te
hapotiohia nei te Kalena
te maii lioa no te
tai^oraa-niahana no te mataliiti api nei
horoa noa hia ïa. Te tiaturi
mau hoa o te vea i ta raton utua (1
Vea Porotetani. E mea
nei te faatere o te vea e, e
aufau te
tara) i teie nei ava'e, mai te tiai ore.
2.
Ua mahiti atoa te Kelena note
—
E 5 pene te hoo. —
fetii ; e mea faataatiia
3.
—
Api.
Arnuiraa 0 te feia Tai'o Frmm.
E an roa ei tai’oraa no te pureraa
Ani noa mai —
te mau tai'oraa o te
Teie atoa mai te
Bibilia.
Biika Himene api a te mau
tamarii. Ua mahiti;
3 toata.
faaineinehia i te Haapiiraa
Viénot, i te 19 no Titema i mairi aenei, ei haapeeraa i te tarahii no te
fare-haapiiraa-ofai tei hamani-api-hia. Ua roaa 2300 tara. E mea mauru- |
uni roa. îa tia i te Fatu, e faatupu faaliou-hia le lioé ohipa mai te reira te ij
huru i te mau ava'e i mua nei.
no te mea aiîâ te tarahu i pee roa ino,
5.
Te papai mai nei Hoatapu, orometua a'o i Patio (Tahaa) e: ua oti|
te tare amuiraa no te pupu 2 i te tomohia i te 12 no Noema 1931, o|
Samara te l'oa
E oro'a rahi;na te Tavana i tavifi i te opani. No te rahi
o te taata (600) aita te pupu 2 i ô, o te mau manihiiii râ. Na te orometua |
te a'oraa (II Tim. 11,20). îiaau papaa ana'e te papai e te tahua, e te aho: [t
rauoro te tapoi. Na te mau vahiné no te pupu 2 i rave i te maa. I te|
pô, ua faatere te orometua e ria diatono i te tuaroi, e ao noa a‘e.
!|
6.
E haamata te Hepetoma-Pureraa, no te amuiraa Evanelia i roto i teiel
nei ao taatoa, i te Tapati 3 no Tenuare 1932 e tae noa’tu i te mahana maa,|
9 no Tenuare. Ua haponohia te mau tumu pureraa i te mau Paroita atoa.|
la vai mai te haamaitai a te Atua i nia i taua hepetoma matamua roa o te
matahiti e te mau pure o te faataehia i mua i to’na aro 1 tera pô, e i tera pô.j
1 te ava'e no Fepuare 1932, eputuputu te hoê apooraa rahi i Tiniva|
(Helevetia). E tono te mau Hau.Rarahi i ta ratou mau auvaha, e ei reira e feruii|
hia’i te hoê ravea api no te faaore-roa-raa i te Tamai, maori ra: te faao,
roa-raa i te hamaniraa i te mauhaa tama'L E tamata hia te reira rave'a hoêj|
a'e matahiti, hi'o atu ai. Mai te mea e faatia te mau hau i taua vahi ra, e riro;,:)
4.
—
Ua manuia roa te
hooraa taunaa rii tei
.
.
—
e
:
—
uputa api roa.
Te vaira i Tapone te hoê orometua a'o
Kagawa. E a'oraa mana roa ta’na e te manuia
tei fariu i ie Evanelia, i ta’na parau.
ïa ei
9.
—
Vea nei,
No te hoê ati tei tupu i
(Haapa'oraa Evanelia), o Dr|
rahi. Ua iti te 50.000 tapon£;|
ô te fare neneiraa i taupupu
rii ai tel
i teie ava'e.
Imprimerie Eue
Juventin.
■
Rue du Corn* Destremau-
Papeete, Tahiti. H
Fait partie de Vea Porotetani 1932