EPM_Vea Porotetani_193201.pdf
- extracted text
-
il Te 32 0 te Matahiti
-
TENUARE iy32
-
Hihi 1.
AITA’TÜ E NIU E TIAITE TAATA’tOA IA ha AM au MAORI RA O ÏEI HAAMAli
HIA RA,
OIA HOI TE Mesia RA O Iesu. —
HOO I TE MAA.HITI
I
C.
TJERNIER,
I Korinetia 3,11.
HOÊ: HOÊ TARA
Directeur-Gérant.
la or a i te Matahiti api
Te faaite nei o Vea Porotetani i to’na aroha i to’na mau hoa here,
Il na roto i teie matahiti api o te Fatu : la ora na outou i te aroha o te
[It
™
Atua.
la ora na outou e te mau Orometua, te mau tavini o te Atua, tei
]« maoro aenei e aore ra, tei tae api i nia i te toro‘a mo‘a : ia maitai oü\m tou, i te ohipa hanahana e tei hau roa i te maitai ta outou e rave na!
I® la mahanahana te aau i te taviniraa i te Fatu, e tae noa’tu i te hopea.
r| la ora outou, te mau Diatono, tei faataahia e te mau paroita, ei pou
l'J
j
l itoito no te faaroo i nia i te fenua. la maitai roa outou i te mau ravea
J roto i te mau utuafare, e te mau
amuiraa.
la ora outou e te Hui Faaroo, te Ekalesia o te Fatu. la maitai atoa
*
outou i nia i te toro‘a faaroo ta outou e tia nei. la riro mau outou ei
ofai ora, i niuhia i nia i te niu paari no to tatou Fatu. la anaana
maite outou,' mai te mau tiarama o te ao : E ia riro te hohoa o to outou
Il
'
i.| taout eim na, etup aitehau,teoa ,tepaiet, ean at ei
paieti ei haamaitairaa na te taata i te Atua.
la ora outou e te Feia Api, te mau taurearea. Ei te Atua outou e
i te parau no to’na aroha i teie matahiti api. la itoito outou i te Fatu ;
eiaha i te itoito tino ana‘e, to te vàrua râ ! ei aito no lesu-Mesia! e
ia pihaa taua toto aito ra, i roto ia outou.
la ora outou e te mau Tamarii.... la tupu ia outou, i teie matahiti
api, te reo ta loane i papai e : Aita’tu o‘u oaoa rahi, maori râ ia ite
au, e te haapaorata'u mau tamarii i te parau mau (II loa. 4). Haa^ pii i te parau a te Atua ! A himene i te himene api ia lehova.
ma¬
ta‘u ia lehova ra, o te matamehai ïa o te Paari.
Te
POROTETANI
VEA
2
la ora outou e te feia mana ! la maitai outou, ia itoito, ia oaoa i te
haapaoraa i to outou toroa rahi ! A faatere ma te aau mata'u e te faaroo, i te mana ta outou e mana nei, e mai te haamana'o e : e mau ta
te Atua e haamau, e e pau ta te Atua e haapau. la maitai roa outou
i teie matahiti.
Haamaitai ana'e tatou ia lehova!
e maitai
hoi to’na, e e tia to’na
aroha i te vai maiteraa. la na reira te utuafare o Iseraela i teie nei.
la na reira te utuafare o Aarona i teie nei. la na reira te feia i mata‘u ia lehova i teie nei, e e tia to’na aroha i te vai maiteraa.
(Sal.
V. P.
119:1-4).
Irava
no
te Matahiti
api
ohipa a tei tono mai ia‘u nei ra, oi
te fatata mai nei hoi te rui, aore roa e
ta ata e ohipa i reira. —
E rave
au
i te
vai a‘e te ao ;
mahana, maori râ e, ia nânâ
ta’na haapaoraa, e ta’na mau
parau, — Ua vaiiho oia i te hoê haapaoraa ia pee tatou i to’na ra taahiAita’tu hi'oraa maitai
to tatou mata i nia iho
'
raa
no
tatou i teie nei
i to tatou Fatu ra, e
avae.
'
TUMU l.
—
Ta te Mesia ohipa oi
vai a^e te ao?
1. E
ohipa haapiiraa.ïa. — Ohipa faahiahia: haapee ê i te poiri. Mai
nei, ia hiti mai ra, ua hee te poiri, e ua faahiahia te mau mata’toa i to’na ra hihi, oia’toa te mahana Parau-tia i te hopoiraa i te mate mahana
ramarama
e
te mahanahana i roto i te Varua laata,
2. E ohipa tahaa ïa. —
Ua viivii to teie nei ao; ua hara raton ia lehova.
pohe tei au no ratou. — Aarona mâ, ua haapee ratou i te tusia no
te pupu taata tahito no te Atua.
O te
O lesu râ, no te ao taatoa nei, ïa. Ua
roa
pûpû oia ia’na iho, ei tusia hoê
ra.
3.
Ohipa itoito ta te Mesia. — Aita oia i parahi i te ohipa-ore-noa-raa.
ohipa i roto i te fare, i nia i te purumu, i nia i te poti, i nia i te mou‘a.
E ua na reira i te pô (Nikodemo); i te poipoiraa tei roto i te hiero; i te
avatea, tei te pae apoopape no lakoba, i Sikara i te haapiiraa i te vahiné
Samaria. la mairi te mahana, ua faaora i Kaperenaumi, i te feia ma‘i. Itoito faito ore.
Ua
;
4.
tahiti
\
Ohipa tuutuu-ore atoa ta te Mesia.
e
te afa;
— Mahana poto to’na: e 3
ohipa rahi roa. No reira oia i rave tamau maite ai...
ma¬
3.Ei
V
TUM.U IL
.
—
A
P 0 R 0 '1' E T A N I
Ta tatou ilio
maii
3
ohipa i to tatou mahana raveraa
ohipa ?
1. Te ohipa o te tatarahapa.
ohipa i te vaereraa fenua, ia faarirohia ei faaapu maitai, ia tapuraau fauîaa-ore, ia vaereliia te aihere e te ofai, ia utaruhia e ia
haamaruhia te repo. — Eialiâ tatou ia mana'o e: e oti te ohipa o te tata¬
rahapa i te mahana hoê. la vaerehia te aihere, e tupu â ïa, no reira ia
vaere pinepine e tia’i.
2. Te ohipa o te faaroo. — Ei paieti mau to tatou, ei paieti itoito; hinaaro puai i te Atua, e te Mesia, e to’na mau taala. Ei faaroo ora, eiaha ei
faaroo pohe.
E
ïa
au
hia te
mau
ohipa rave tamau ta tatou e maitai ai.
poto nei hoi te taiuiè; e ua rahi roa te ohipa o te au ia ravehia. O
tei faatau ra, e toe mai ïa te ohipa. Eita tana ohipa e oti i te rui. la mairi
lioi to latou taoto, te vai ra te utua ; utua peapea no te faatau : utua hanaTe
hana
no
te tavini itoito.
OPANI
—
teie matahiti
E homa, e pee tatou
i te taahiraa avae no to tatou Fatu i
F. V.
api.
Tomoraa-piti no Betela
Te hiero rahi
no
Utiiroa
(Raiatea)
Ua faaiia aenei te Vea Porotetani i te oro'a
vavahiraa niii, e te
'1 oro'a niuraa-piti oteie hiero, tei tupu i Uturoa i te ava'e no Atopai
mairi aenei; e ua faaite te Vea, i reira, i te anaanatae rahi tei
M faai i te aau
m
no
te mau tamuta, e no te mau huru rima tauturu
atoa.
■ip, Oia mau! ! Mai te mea ra e, ua tupu faahou te anotau no HaM gai e no Zerubabela (paturaa-2 o te Hiero i Ierusalema)e aore'ra
p|| te anotau no te Penetekose (paturaa no te Hiero-Varua, le Eka-
S|| lesia no lesu). E anaanatae rahi to te taata.
Ua tuu
paroita’toa i to ratou
itoito i nia i teie ohipa mo'a, i
paatoa te mau tamuta e to te
aravihi, to ratou paari, to ratou
ite tâtâiraa, te faaetaetaraa, te faaapiraa, te parairaa
fare rahi tei aueueroa i te vero no te matahiti 1926, e o
i teie
tei ma-
na'ohia, mai te oto, e e ore roa taua Hiero e maitai faahou.
E inaha ! ua papuroa'tura taua mou'a na roto i na mahana rave¬
raa e
26. Ua
patuhia te hoê patu-tima api, e ati ' noa a‘e i te
l'-p--
V E A
4
P C) R 0 T E T A N
hiero, ei haamauraa no te rnau pou-raau-popaa, ua
faanivohia le
tauiroahia te mau valii pè.... Ua hiiru faito
e ono tausani tara tauliaa i hoohia. —
O Ruahe t. te raatiraLamuta, e o Tunui a Teamo te raatira-piti. E tuhaa ohipa ana'e
ta te rnau taata, e tae noa’tu i te mau vahiné (faaamuraa), etc.
Ua faaauhia te oro'a toraoraa-piti no te 9 no Titeina.
1 taua raahana toru ra, i te hora 10 i le avatea, ua ili'ie 600
taata tei putuputu e ati noa a‘e i le hlero. Te tahirihiri noa la
te mau reva farani i te matai. 1 te taeraa mai o te Tavana Hau,
O M. Capela, e o to’na lioa, ua amiii le mau manihini papaa e
te foia mana ia’na, e iia’na i tomo i leie Hioro. Te himere noa
ra le himene tomoraa, e le haere noa ra te laata i roto, mai Te
mataitai i le viliviti e te marainarama rahi no te hohoTi-roto o
te hiero nei. Aitu’tu paha e hiero rahi i to tatou mau pae ferma:
e 36 haamaramararna vahi-piti; e6 uputa rarahi, vahi-piti.
Faaterehia’tura te pureraa mai tei malarohia ra. Na na orometua,
na Raanui, na Puhiava, na Tunui te mau tuhaa omuaraa e te |
tai'oraa, e te pure; na Paulo Vereriie te oreroraa i te reo papaa
(ei faaiteraa i te hnru o toie hiero, e te haamauruurui-aa i te Ta-j
vana Hau, e le fera papaa). E na Charles Verenie, no Papeete, te |
rnau
vahi atoa ; ua
a'oraa reo tahiti.
Gen. XXVIII, 17, 19. E ua faaau oia i|
teie hiero, no Betela.
l mûri tho i te pureraa, ua parahi te mau taata i nia i le maul
airaamaa tei faanahonahohia i pihai atu i te hiero, i nia i tel
patu rahi 1 te pae tai. Ua faaunauna-roa-hia taua tare
ra, e te hi'oraa nehenehe roa mau.
! te faaotiraahia te tamaaraa, ua tia mai te Tavana-Hau, e ua]
Teie ta’na tau ira va :
te auraa no te i‘oa o
tamaaraaj
m
iritihia i reira ra
taatoa. E na|
i te hoê oreroraa mauruuru rahi, tei
i roto i te reo tahiti, ia maramarama te hui raatira
orero oia
Heirnau t. i pahono i te Tavana-Hau
taata i ta’na mau parau.
i te mauruuru rahi no tej
hoê
tua-
pô ra, ua putuputu faahou te taata no te
mau
tei faaterehia e ao noa a‘e e te mau orometua no Raiatea.
l reira to te taata purararaa, i to’na mataeinaa e to'na
I taua
roi
0
mataeinaa.l
'
)
Lutero
Te Parau-Hau no
Nurabera.
I roto i te Apooraa Rahi i Augsbourg (a hi'o
i te Ve'a i mairl
a‘enei)ua tamata te Emepera i te faahau i te hui-arii porotetanif
P 0 R 0 T ET AN I
V E A
5
je i te unie faahou mai ia raton i raro a‘e i te faatereraa iio te
iPope-Arii. Aita rà i tia la ratou. I to te Emepera hi'oraa i te
! reira mana'o itoito,
aita oia i mauruuru ; ua vaiiho râ oia ia
ratou e tae noa’tu i te IS no Eperera 1331, ia feruri â ratoui to
ratou niana‘0 e ia iomo
faahou ratou i roto i te Haapa'oraa Pope.
aita ta te arif e rave'a no te tiiiairaa i te auahi o te
haapa'oraa Evanelia : te ama rahi noa ra te auahi i te mau vahi
atoa, I te taime hoê: Te titau ra te mau oire e rave rahi i te
mau orometua na ratou. ia Lutero; te iriti noa hia ra te mau
büka no te Bibilia, e te nenei noa hia ra i nia i te auri; e te
jhoro noa ra te Parau a te Atu i i Eremani taatoa.
Eaha ïa e tia’i i te arii ia tupohe i teie auahi na roto i ta’na
imau opaniraa e ta’na mau faariariaraa ? Aita te hui-arii poroletani i haapa'o i te reira, e ua papai ratou i le hoê Parau Faaau
mana i te ava'e Mati 1531, ei patoiraa i te Arii, ia
tamai noa
Teie râ,
mai oia ia ratou.
Ua mana‘0 roa ratou e, eita e ore te tamai, no te mea ua fatata
troa
le mahana otia tei
faaauhia e te arii (15 Eperera 1531); e
|i'naha, te ravea a le Atua e! I te reira avae, to te mau nuu Turejtia haafatataraa mai e aro i te arii. Ua hepohepo roa oia, e te
|ite ore e nahea.
Te ite noa ra oia e: e
polie oia i te Turetia ia ore te hui-arii
i^porotetani e to ratou nuu ia tauturu ia’na.
No reira, faahau atura
oia; e ua papai hia te Parau faahauraa
Ji Nurabera (Nuremberg) ite 23 no Tiurai 1531, mai te haamana
i^iia e te Emepera iho.
||li Ua faaau na pae e pili e, e parahi hau noa raua, mai te faa-
I Mjoromai tetahi i te tahi, e tae noa’tu i te tahi atu â Apooraa Rahi.
!
E ua na reira mau hia : Ua mauruuru roa Lutero i teie faa•j hauraa ; no te mea. aita’tura te Evanelia i patoi ino hia i Erelani, mai tei te matamua ra. Mai reira mai, e tae noa mai i
l’na poheraa, aita Lutero i haapeapea hia.
'Z
1 ii;
Oro‘a Faatahinuraa Orometua.
Ua tupu ïa oro‘a i Paofai (Papeete) i te pô mahana toru, i te 25
ijipio Noema 1931.
VEA
6
POROTETANI
I reira to Tureva raua o Teata, pipi orometua, faataaraahia no tei
toro'a mo‘a, na roto i te tuuraa rima.
O Tureva nei, e taata Rurutu ïa, no Avera. Ua faaoti te Apooraai
Rahi e : e tonohia oia i Rurutu, e mono i to’na tupuna, ia Mauore, i,
Avera.
O Teata râ, e tamaiti ïa no Pora-Pora ; e ua faaoti te A. R,
e ia tonohia oia i Hiva-Oa (Matuita). E 3 matahiti to raua haapiiraa-i :
.
hia i te aua orometya i Heremona ; ua riro raua ei hi ‘oraa maitai, naj
i nia i te niau ohipa atoa.
<
taata ;
mea ruperupe roa. P
vero rahi to taua mahana ra, aita râ te taata i peapea i te reira. Hoëj
ahuru-ma-hitu orometua a‘o tei tae mai i taua oro‘ara. Na Andri'
V^erniertea'oraa: ua faariro oiaia leremia, i te mahana i faataahia’i
oia ei peropheta na te Atua, ei hi'oraa na to tatou tau pue hoa api.
Na te Peretiteni o te Apooraa Rahi te mau uiraa.
Ua farii maitai
Tureva raua o Teata i teie toro'a api ma te oaoa rahi, e te mata‘11 1
atoa hoi ; e na te Atua e tauturu raaite ia raua.
1
E mau otoraa reo nehenehe roa to taua pô ra : ua mauruuru roa tr
roto i to raua itoito e to raua maru.
U a î roa te f are-pure i Paofai i te
_
_
Paroita i te Amuiraa himene no Pirae.
_
E teie nei, te aroha’tu nei te Vea Porotetani ia Tureva ma e ia
Teata ma tei taa-ê i te fenua Tahiti
la haamana‘0 râ raua i tei pa^ ï
_
paihia i roto i te losua 1-9.
_
Te mana'o no
no
te
na
Peretiteni
Piha-Faaapu, i te ava-taero.
a
faaore nei i ts t
i te fenu|<
te faatupi j
nei i te eia, te haaparuparu nei i te nunaa ; te faaî nei i te mau fare-auri
I. — ....Te haaparuparu nei te ava-taero i te raveraa itoito, te
haereraa i mua, te haamou nei i te utuafare, e te vaiho nei
mai te faaapu-ore-hia. Te faaitoilo nei te ava taero i te faatau,
te mau
no
fa-e-ma'i, e te faateiaha nei i te mau haamauaraa
mau ati-ma‘i no te fenua nei.
moni a te
j
te tautururaa i te
Ua riaria matou i te haereraa i mua o te inuraa ava, i nia i
to tatou ma^
matahiti i mairi aenei, e te ani onoono nei mato '
ia oe e ia imi oe i te mau ravea etaeta no te tama'iraa e no te faaorera, h
i teie ati rahi. E tiaraa farani ta to tatou mau taata tahiti, oia mau hoi!
fenua-motu i teie
mau
Teij
tuuhia i te rima | J
te tamarii, ia amu ratou i te reira, ia au i to ratou hinaaro.. . .
| J
(Oreroraa teie na M. E. Ahnne, Peretiteni no te Piha-faaapu, i te aro j j
te Tavana Rahi,,: i. te 13 no Tetepa 1930).
râ e mau tamarii rarahi ratou, e eita hoi te maa-taero e
*
VEA
POROTETANl
U. — TE INU : E ohipa m'samaa te
en
■Aita
taata farani
e
e
7
hoo e 3 tara i te mohina uaina hoê.
inu i te uaina i te reira hoo. Eiaha
e
haafaufaa i te
^Hfeia ohipa-tia ore mate hoo-mai i ô ratou e 3 tara i te mohina uaina.
1
.
.
Abiri^outou e faaroo-mai i ta‘u parau, e mea maitai a‘e outou ia faariie-roa
te
reira
mau
i-B
mu, no
te
raau
mea e mau
ta'ero no outou. I te mau fenua-
^■motu atoa no Oteania nei, i faatiahia’i te ava, te uaina, te pia, e te tahi
^tu â, ua mou, e aore ra, ua tupu ino roa te Nunaa-Maori (to outou-ihot.
eie
râ,
ua
tupu itoito
e ua nanea
te
nunaa
maohi nei, i te mau fenua i
ê'^pani etaeta liia’i taua mau inu ra.
Ua
faatupu te Atua i te vine i te vahi ta’na i ile e, e maa au i reira
"^fenua toetoe e te huru mahanahana rii).
I onei râ, o te haari Ta’na i horo‘a-mai. A inu i, te “NIA”, te mau huru
e e tupu faahou to outou itoito, e e rahi outou, mai to outou mau
jj
linia,
U
1 liui-tupuna, aito rarahi, i mutaa iho ra.
'
Faaore i
te
uaina
e
é monihia outou.
(Papaihia e M. Rougier, Peretiteni tahito no te Piha-faaapu, Peretiteni
S. A. T. i teie tau (Vea no te S. A. T., api l32).
iq
,
no te
a-
Paaineine i te farerei i to Atua
•!?c;
Te: parahi ra te
ia’na.
hoê taaia-maaii, i roto i te fare o te hoê arii, ei faaE inaha.
pûpû atura te arii i taua maau ra, i ta’na raau
atu ia’na e;« A rave mai i teie raau! Inaha hoî
te ineine nei no te hoê tere! Teie râ, ia farerei noa’tu oe i te hoê taata
arearearaa
—
té tiirutootoo, mai te parau
n?
tei hau a‘e to’na maau i to oe, e horoa’tu ïa oe i teie raau, na’na
maau,
1 te tahi tau,
ail
farerei ia’na,
,
i mûri a‘e,
e ua parau
e
ma‘i rahi to te arii ;
mai ia’na:
«
ua
horo mai te
».
maau e
E riro paha oe f te pohe roa, i tena
1 na
ma‘i! Ua ineine râ anei oe? » Pahono atura te arii: « Aitâ vau i feruri
ai. ■
i te reirà parau ! » Na ô mai ra te maau e: « Tera mai, to raau turutoo.
•aitoo! Te raau ta oe i horoa mai ia‘u, e na‘u
ïii haila e farerei atu ai
au
i te hoê
maau
e mau e
tei hau to’na
tae noa’lu. i te
maau
■iel E tere iti roa, ta oe e haere nei, — aita’tu e tere rahi
mana'o nei
:
no
te faaineine ia oe!
ma-
i to‘u. Eaha râ
—
e
aita oe e
»
*Te maamaa mau e, n tg taatp oip.nrpe faaineine no te Tere Rahi e!
I^ORO'I'L'ITANI
VKA
Farau rii
78.—
1.
—
Te
Api.
hapotiohia nei te Kalena tai^oraa-niahana no te mataliiti api nei
horoa noa hia ïa. Te tiaturi
nei te faatere o te vea e, e aufau te mau hoa o te vea i ta raton utua (1
tara) i teie nei ava'e, mai te tiai ore.
2.
Ua mahiti atoa te Kelena note Arnuiraa 0 te feia Tai'o Frmm.
E 5 pene te hoo. — Ani noa mai — E an roa ei tai’oraa no te pureraa
i
te maii lioa no te
Vea Porotetani. E mea
—
fetii ; e mea
3.
—
faataatiia te mau tai'oraa o te Bibilia.
Biika Himene api a te mau tamarii. Ua mahiti;
Teie atoa mai te
3 toata.
te Haapiiraa
Viénot, i te 19 no Titema i mairi aenei, ei haapeeraa i te tarahii no te
fare-haapiiraa-ofai tei hamani-api-hia. Ua roaa 2300 tara. E mea mauru- |
uni roa. îa tia i te Fatu, e faatupu faaliou-hia le lioé ohipa mai te reira te ij
huru i te mau ava'e i mua nei.
no te mea aiîâ te tarahu i pee roa ino,
5.
Te papai mai nei Hoatapu, orometua a'o i Patio (Tahaa) e: ua oti|
te tare amuiraa no te pupu 2 i te tomohia i te 12 no Noema 1931, o|
Samara te l'oa
E oro'a rahi;na te Tavana i tavifi i te opani. No te rahi
o te taata (600) aita te pupu 2 i ô, o te mau manihiiii râ. Na te orometua |
te a'oraa (II Tim. 11,20). îiaau papaa ana'e te papai e te tahua, e te aho: [t
e rauoro te tapoi. Na te mau vahiné no te pupu 2 i rave i te maa. I te|
pô, ua faatere te orometua e ria diatono i te tuaroi, e ao noa a‘e.
!|
6.
E haamata te Hepetoma-Pureraa, no te amuiraa Evanelia i roto i teiel
nei ao taatoa, i te Tapati 3 no Tenuare 1932 e tae noa’tu i te mahana maa,|
9 no Tenuare. Ua haponohia te mau tumu pureraa i te mau Paroita atoa.|
la vai mai te haamaitai a te Atua i nia i taua hepetoma matamua roa o te
matahiti e te mau pure o te faataehia i mua i to’na aro 1 tera pô, e i tera pô.j
1 te ava'e no Fepuare 1932, eputuputu te hoê apooraa rahi i Tiniva|
(Helevetia). E tono te mau Hau.Rarahi i ta ratou mau auvaha, e ei reira e feruii|
hia’i te hoê ravea api no te faaore-roa-raa i te Tamai, maori ra: te faao,
roa-raa i te hamaniraa i te mauhaa tama'L E tamata hia te reira rave'a hoêj|
a'e matahiti, hi'o atu ai. Mai te mea e faatia te mau hau i taua vahi ra, e riro;,:)
4. — Ua manuia roa
te hooraa taunaa rii tei faaineinehia i
.
.
—
:
—
uputa api roa.
Te vaira i Tapone te hoê orometua a'o (Haapa'oraa Evanelia), o
Kagawa. E a'oraa mana roa ta’na e te manuia rahi. Ua iti te 50.000
tei fariu i ie Evanelia, i ta’na parau.
ïa ei
9. — No te hoê ati tei tupu
Vea nei,
Dr|
tapon£;|
i ô te fare neneiraa
i taupupu rii ai tel
i teie ava'e.
Imprimerie Eue Juventin.
■
Rue du Corn* Destremau- Papeete, Tahiti. H
Fait partie de Vea Porotetani 1932