EPM_Vea Porotetani_193010.pdf
- extracted text
-
r-j«sr. ,•
Te 30 O te Matahiti
-
ATOPA 1930 -
Hihi 10.
HAAMAU MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA RA, OIA HOI TE Mesia RA O ÏESü. — I Korinetia 3,11.
AITA’TU E NIU E TIA I TE TAATA’TOA IA
HOO I TE
C.
MATAHITI HOÊ :
VERNIER, Directeur-Gérant
No te mau peu
Ua maere te Apooraa Rahi
no tatou
HOÊ TABA
tahutahu e te hi‘ohi‘o.
i te faarooraaa e, ua hoi te hoê paeau
i mûri, i te mau peu no te Etene,
oia hoi to te tahutahu eto
Mobrea, i te mau Fenua i Raro, etc.
Te na reira nei te tahi pae no te rapaauraa i ta ratou mau
te hi‘ohi‘o, i Tahiti, i
te tahi pae, no te
ma‘i, e
hamani-inoraa i to ratou taata tupu na roto i te
tuuraa pifao
Porotetani e, te feia faaroo e te taurearea, ouhaamaramaramahia i te Parau na te Atua, e ara outou.
Aita anei outou i ite e : e riro te reira ei ino rahi ta outou e tuu nei
i nia i to outou fenua e i nia i te upoo o ta tatou mau tamarii ?
E to te Haapaoraa
tou atoa tei
te maramaramaoteEvafatata hoê hanere e toru ahuru ma
pae matahiti. O vai te Atua o ta tatou mau raetua e ta tatou i haamori ? E ere anei, Oia, o tei parauhia : te Manahope? O vai lesu-Mesia,
E hia matahiti, i teienei, te anaanaraa o
nelia i nia i teienei fenua ? Ua
i to tatou parauraa ? E ere
anei e : o te Tamaiti fanau tahi na te Atua
mai : o te mana atoa i te rai e to
Manahope ? E ere anei oia tei parau
te ao.atoa nei, ua pûpû hia mai,
tei ia‘u ana‘e (Mat. XXVIII, 18) ?
hi‘o“manataatoa”, tei te
tei ia lesu-Mesia ana‘e. Eaha te huru no te Atua ta tatoue
haamori nei ? Teie ïa; “E Atua parau mau ïa’'. (Deut. 32: 4).
No reira,
nehenehe ia tatou ia tiaturi i ta’na e haapii mai nei ia
nohea’tura te mana tei parauhia e : e mana to te
hi‘o, e to ta’na mau Varuafaufau ? Inaha, te
E no reira,
Atua e
e
tatou no te mau hi ‘ohi
‘o. Te na ô nei oia :
pifao e te feia taotooto, e ta outou
hi‘ohi‘o (Mik. 3:7).
Eiaha outou e faaroo i te feia
mau hi‘o ata, e ta outou mau
POROTETANI
VEA
2
E haavare ta te mau hi‘ohi‘o i hi‘o ra, e taoto haavare ta ra-
faufaa ore ta ratou haamahariahana. Taio
I loa. V, 12.,..
Eaha ? e faarue anei tatou i te Atua parau mau e te Manahope e
i te tamaiti tei ia’na, e toi ia’na’na'e, -te ora, haere atu ai i taua mau
huaai no te demoni oia hoi te hi‘ohi‘o?
I roto i te BiWlia, ua faau Mose e ia taparahihia ratou, no te mea
e feia haavare, tei faaturori i te mana a te Atua.
A hi‘o na i te vahiné taura i Ene-Dora : ua haere Saula, te arii ia’na
ra. Te hopea ? Ua pohe roa Saula. (I Sam. 28: 7-19).
A hi‘o na ia Simona, tahutahu i Samaria, e ia Bara lesu tahutahu
i ô te Tavana-Hau i Kupero ; e te mau tahutahu i Ephetia ta Paulo i
farerei. Hopea peapea’na'e e te haama to ratou.
tou i faaite mai ; e mea
atoa; lo. 57: 3-4;
I.U
E te feia porotetani e :
Eite Ture, ei te Parau tatou. Te mau nei
_
E ore te taata e
i te Parau a te Atua, a haapao ïa, o te ora ïa.
tia ia faaroo i te fatu too-piti.
oe
Hàapaoraa : E huri hia te faata
mai te hi‘ohi‘o e te tahi atu. la haa¬
Te na ô atoa nei ta tatou' Ture
faaroo e pee atu i te peu etene
Parau faaotiraa II
pao etaeta hia e tia’i. _
:
Kor.
Na te Peretiteni no te A. R.
No te hora
lOANE VII. 36
tiama mau
—
(Rata Haati),
paieti
Na te Tamaiti outou i faatiama, ua
ïà outou.
A FAATIAMAHIA TE
1. I le
6: 15.
FEIA F.4AR00 MAU I TE AHA ?
puai O le kalara a te ture — Gai. 3-10; Mat. 11: 28;
Rom. 8-1.
hara. — E haapeapea noa te hara ia tatou ;
ia ali niaitai atu ia lesU. Kol. 2:
13-14.
Eau le hara i roto i te feia faaroo mai te puaaifaaite
hia i roto i te Daniela VIl-12: Ua faaore hia a'enei to’na puai,
hahaere noa’i to’na tino. O vai tei tià ia’na ia faahapa mai?
2. I te faahapa no te
eitii râ tatou e ino i te reira,—
Rom. 8:23 ;
ohip. 13:39.
— Kol.
1:Î3; Luk. il: 21-23. Eaha
iioaa’i ia tatou taua trama nei? Na lesu iho i hoo.
3. I le manu vo Satani.
râ te ravea e
Hep. 2 :14. Na lesu i hoo na roto i to’na iho mana : ohip.
4. I te lara o le polie. ! Kor. 15: 55-57.
/
Î6: 18.
VE'A
POKOTETANl
Tatararaa
Dekalogo, oïa boi na Ture
Te
(a hi‘o i te mau Vea i
TE PlTl
e
O TE TURE.
10.
mairi a‘enei).
Eiaha roa oe e hamani i Ig idolo tarai no
le h.üho‘a no te hoê mea
oe, e
Parau.
pi‘o i raro ia raton.
Mai i(! lure lioè i |)oro i
i nia i le ra‘i ra etc... eiaha roa oe
pili o te
U' 1)01-0 itei ïa i io ta Atua huru Varna. 0 ta lesu ïa ifaaite
valiino Samaria i te na ô raa e: Vania te A tua, e te
liaamori ia’na ra, e haainori ïa ma te Varna e te paraii mau
tia’i (loa. 4:24)
tumu i opani ai lehova i te taata : eiaha oia ia faahohia?
te mea, cita oia c roaa ia faahoho'a hia. Hoho'a
hoho'a ê te mau mea no raro nei.
rA,
te huru man teio o te aau taata, i roto i te mau
haapa'oraa etene, oia hoi te mau haapa'oraa atua-rau: na tarai
i te lioho'a o ta raton man atua, ia au i te huru o te mau
ra te mau raau o teienei ao. Ua na reira te mau
tei lapiri i te fenua no Iseraela, Ua na reira to Aiphiti
(no reira mai Iseraela i te mahitiraa); ua na reira to Mesopota(no reira mai te mau metna no Iseraela) e ua na reira te ati Ka(i rotopa ia ratou Iseraela te nohoraa). 0 te huru atoa ïa no
Phenitia, no to Turia, no te Philiseti ; e teienei, te patoi etaetanei te Ture 2 i te reira huru: eiaha roa ei hoho'a no te ra'i,
fenua, no te moana, eiaha roa et idolo tarai o te haamori hia.
tei na reira, hoê à huru e: ua faahaehaa oia i te
i
roa, mai te faaau ia’na i te hoê mea noa, no teie
Aita’tura ta’na e vahi i hau; aita e huru Atua mau.
(A hio : ohipa 17 : “29).
Teje atoa te tahi : ia na reira hia te Atua, mai te mea ra e te
hia nei to’na faaearaa, i raro nei, i te vahi noa iho i faahia’i to’na hoho'a. 0 te npnta ïa no te hoê mau tiaturiraa
hape e rave rahi e te parare roa. A hi'o na : hoê noa iho Maria,
Paretenia, i te parau raa a te haapa'oraa Katolika ; e inaha, no
te vai nei to’na mau tii i te hoê mau oire e rave rahi
Farani Lourdes, Lyon, Marseille, etc... no reirâ te taata
Katolika paieti i faaau ai i to ratou mana : e mana ê to te tii no
i Lourdes i to Fourvière iLyon); e mana ê to te tii no
turc;
hua i te
feia e
e
Eaha te
no
ho‘a
ê te Alna,
o
Area
raton
e aore
manu
nunaa
mia
naana
to
roa
no
te
Te taata o
raro
Atua
nei
ao.
faataa
tia
te mea
no
Maria
:
lo te Aliia hoêraa, oia’Loa te
lUIlPI»
PORüTETANl
VKA
6
Lyon i to Marseille elc... o te reira inau te vahi pcapea no le mau
iiloio e te
mau
hoho'a atua tarai
e
haamori liia nei e le taata.
O te hape rahi atoa no îseraela : ua hamani ratou i te Kaplia aura
(Ex. .32) e te tahi atu à mau hoho'a no te Atua, (Tav. 8 ; 27 ; '17 :
4-5. I Sam. 14; 3; 19:3-etc... 1 arii 12:28-30).
I teie tau hopea nei, aita tatou e îaaau nei i te Atua i roto i
tera hoho'a e tera holio'a i tarai hia e te rima taata. E ara rà
tatou O te faahaehaa roa tatou i to tatou Atua i raro roa, na roto i ta
tatou
mana‘0
mau
oliipa iino. la riro mau râ to
ei Atua-Varua mau.
ta tatou mau
e
tatou Atua ei Atua leitei roa, e te hanahana,
Te rata haaîi
o
te
Apooraa Rahi.
Ua hapono hia taua rata ra e te Peretiteni i te mau Paroita’toa
no na luhaa e ono. K Episetole rahi e te faufaa mau. E mauruhoa
no
te V. P. ia farerei atoa raton
hua rii maitatai
no
taua
urli te mau
i te hoê hu'a-
Episetole. Teie te mau upoo parau no
teie rata.
I. Te feia toro'a
no
te Apooraa
Rahi.
Il Te
tupuraa no te ohipa faaroo (i roto i na tuhaa e 6).
üa mauruuru te A. R. i te faarooraa e, le tupu noa nei te ohipa e
te haapa‘0 hia nei 1 te mau vahi atoa. Area râ, ia imi haerc hia
na roto i te rauere o te raau Suke, te vairaa o te mau hnerote Falu e noumu nei, oia hoi : to te pupu imi-mana‘o ;
apî hia mai, mai te haapa'o rnaitai i te toro'a faaroo;
te mau faaipoiporaa,uti iti roa ïa. E te mau orometua, e te mau
diatono e, e to te Ekalesiu e, ua poire aneioutou i tetaoto? Ua
poto roa te rui, ua fatata roa te ao. Taio : Rom. XIII. 'H-14.
varua
tei
(a
faaô
Tei le Atua raton,
Ili.
IV. Te
(le poheraa no na orometua e 3).
haapiiraa orometua (hi'opo'araa pipi-orometua)‘
V. Te toro'a diatono
e
te toro'a mutoi.
I te arauraa te hoê mutoi i to’na toro'a, e nehenehe noa
ia
i te taata hara
hoi ia’na
te
puai, ia au i te faaueraa. E mea
aU'Ore râ te reira ohipa i te toroa diatono. — No reira, i faataarave
hia’i
e:
mutoi
te mau lâu i mua
nei, eila e nehenehe ia maiti i te hoê
diatono, ia ore oia ia faahoi atu i te toro‘a mutoi —
no
ei
ma
Eita’toa te diatono e nehenehe ia mau faahou i ta’na toro'a dia¬
tono, mai te mea e, ua
farii mai oia i te toro'a mutoi.
II. TE
MAITAI HAU E O TEIE NEl
TIAMA!
E tiaraâ niaere rahi.
'I.
Lianiâ ravea
2. E
laa ê 2 Kor. 4:4.
noaa'i velahi liuru tiama i roto
leienei tiama e hoo toto no lesu
Mesia i noaa’i, e ei faaroo lo tatou ia lesu e noaa’i ia tatou nei.
4. E tiama e Lupn i te rahiraa. Rom, 13; il.
OPANl
E tapi tatou i taua tiama nei, no le mea, e noaa
na‘e ia ta tau ia imi e ia titan na roto ia lesu Mesia.
(RatiU'pa no te Aralia).
i
3. E tiamâ hoo rahi — Ei hoo i
ieienei ao. Oh. 22:28. Area râ
—
Na îüuraa parau e 95 a Mm.
(4 hi‘oA te mau Vea i mairi a'enei).
itoito ta Lutero i tapu i te mahana i
hanahana e aita’tii, e au ai ia’na ia a‘o e
i te oire i Wittemberg.
Ua
reira mau oia; ua poro oia i te Evanelia mau i te feia e rave
rahi tei hiaai noa i te pape-ora. Te aroha o te faaora, to’na faaoreraa i te
hara
te feia aau tatarahapa mau e te hau tei noaa mai na roto i te toto
tusia no lesu..
ua riro ïa mau parau i ao hia e Lutero ei parau apî
Ua
farerei aenei tatou i te tapu
hia’i oia i te toroa rahi
ia liaapii atu i te Parau a te Atua,
faatoroa
na
o
. .
ana'e e te oaoa rahi.
Mai te mea ra e, e niaramarama
rahi apî tei itehia i
te pouri, e ua tupu to’na anaanaraa
i te rahiraa, mai te parare atoa ho! to’na mau hîhî i te mau vahi atoa.
Eita râ te maramarama e te pouri e au, e tamai raua, mai ta lesu i faaite
mai (Mat. 10: 34). E no reira, i teie nei tatou e ite ai i te haamataraa
teie aroraa rahi i rotopu i te maramarama e te pouri, i amaha’i te tino no
Wittemberg, e te feia i haere noa na
o
Ekalesia-Pope i taua
te
95 a Lutero.
anotau ra. O te parau ïa no na tuuraa parau
■
'■ .
e
*
rahi? Teie ïa; o te hoê
opuaraa na te Pope-Arii, o Leon X e noaa vave mai ai te moni e oti
hiero rahi hanahana tei niu hia i Roma e te Pope-Arii o Jules II,
faahanahanaraa ia Petero-Moa. (Basilique de Saint-Pierre). No te tautaute ohipa paturaa (navai-ore o te moni) ua imi e ua faataa te Pope
api, o Leon X, i te mau ravea i mûri nei : maori râ ia hoo hia’tu i te
moni,
roto i te mana o te Pope-Arii, le mau hara o te laata. E te
moni
noaa mai ra, ei patu-faaunauna-nehenehe-raa ïa i te Hiero na PeEaha mau
râ te tumu i haamata’i teie aroraa
ïa
ai te
ei
raa
o
na
e
I
tero
i Roma.
ZZJZ.
POROTETANI
VËA
4
Ua peapea le hoê pae feia paiéti mau i lo ratou faaroo raa e : e lioo niau hia
le hara o te tâata i te hoo moiii, e e niuhia te hiero a Petero i nia i te hoo
O
te 11 ara.
hara, e e ora’i te taata
moni, i nia i te mau amuraa maa tei faatiahia i roto i te mau fare-pure, i pihai
iho i te mau fata
mo‘a. Ua au ïa huru ohipa i ta lesu i ite i roto i te hiero i lerusalema,
a pii noa’i te feia hoo e te feia taui i ta ratou mau pii (Mat. XXM2).
Ua riro atura te aroha
mai te hoê tauhcia
o
o
te Atua e matara’i te
te taui-noa-hia i te taui
O te tumu ïa i tupu ai te aroraa
rahi o tei faaaueue i te terono no le
Pope-Arii i nia i to’ha ra niu.
Te laala ta te Pope-Nui i haamana i Eremani no te hoo haereraa i te
hara, e te rai hoi, i te lioo-moni, o Albert ïa, te lioê epikopo rahi ; ua tuu
râ o Albert i to’na
mana
i nia i te hoê monati
maramarama
rahi i ta’na
Jean Tetzel. Eita e pau i roto i teie tuatapaparaa poto te
rahiraa o te mau ravea ta Tetzel i imi e manuia’i ta’na ohipa i tera oire
e i tera oire, i tera fare-pureraa e i tera fare-pureraa. 1 te feia tei haere mai
ia’na e faaite i ta ratou mau hara, ua faaitehia te ravea e matara’i : teaufau
i te moni, mai te tatarahapa rii hoi. — No te mau varua tei tiai noa i
te vahi-tâmàraa hara (Puratorio) teie ta Tetzel i parau noa; « Ua mairi
ana'e te moni i roto i te afata, ua rere ïa te varua i reira ra, i rapae au
mau
mai i
ravea;
o
te valii tâmâraa-hara
Te faatia nei te
».
puta o te reira tau i le hanahana rahi o te mau
oro'a tei faatupuhia e Jean Tetzel, i roto i te mau fare-pure. E taata rahi
roa tei horo noa mai
i taua mau oro‘a ra, e o tei horoa i ta ratou moni
ia matara ta raton mau hara, le hara rarahi e te hara nainai.
mau
Teie râ, ua
riaria Lutero i tera mau faaauraa peapea rahi e te haama;
faahapa oia i te feia tei horo mai ia’na e faaite i te mau parau-tapao
faaoreraa hara tei hoohia mai e ratou, e ua parau oia ia ratou e : « E
pohe mau a outou f ta outou mau hara, ia ore outou ia tatarahapa e ia
faareo ia lesu, noa’tu hoi ta outou mau parau tapa'o ».
Teie râ, i te faarooraa te monati, o Jean Tetzel i te reira parau faahaparaa, ua riri roa oia, e ua faaino oia ia Lutero. Na roto i ta’na faaue, ua
tahuhia te hoê auahi rahi i nia i te mahora rahi no Wittemberg, e ua
parau o Tetzel e; - e huri mau hia i roto i te auahi te feia haireti o te
tamata noa a‘e i te patoi i ta‘u mau ohipa mo'a rahi ».
e
ua
No te hi'oraa Lutero
e :
aita roa’tu ta’na a'oraa
e
ta’na
mau
faaararaa
parau i faaroohia, o to’na ïa haereraa, i te pô, 31 no Atopa 1517, e patiti
i nia i te uputa rahi no te fare pure o te aorai, i Wittemberg, i na parau tumu
e
95 ta’na i feruri maite, ei patoiraa
i te ohipa hooraa hara a Tetzel. la
poipoi a‘e, 1
no Noema, e mahana oro'a rahi ïa; e ua tau'a parau te mau
taata no te oire i taua na tuuraa mana'o e 95 na Lutero.
( Te Vai atura )
dialoiio faatura noa. No
tahilo, ua faatura noa hia
diatono tei faalioi mal i to ralou toro'a na roto, i te hoê
diatono e au no te toro'a
te mea, i roto i te Ture Haapa’oraa
VI. Te inau
le mu U
te faataahia nei e:
E faatura noa te mau Apooraa Tuhaa i te^mau
maiti hia ia au i te Ture Tahilo, la
tumu e au,
mau
^
diatono o tei
mahiti ratou na roto i te
e aore ra, ia ore ratou ia maiti faahou hia mai.
faatura noa te mau A-T i le mau diatono o tei maitihia ia
i te.Ture Api, mai te peu e, ua roaa mai ia ratou e piti ahuru
rnataliiti tuatiati, i te mauraa i te toro'a ra, i te tau e mahiti
ai,
aore ra i te tau e faahoi ai ratou i to ratou toro'a, no te
Vif. Tere Evanelia (Tonoraa ia Mehao or. i Hikueru).
VIII. No te faanavairaa i te tauturumrometua.
Te tere o te mau orometua i te fenua ai'a.
tumn e au,
E
au
e
ore.
ravea
IX.
Tapuarii i Tubuai.
Ture
te maitiraa orometua.
faahaamana'o nei te A-R i te mau Paroita e ; eita te Paroinehenehe ia faatupu i te hoê maitiraa orometua maori ra,
poroihia oia e te Tomite Tamau e aore ra e te A-T.
No te haamauraa’.tu i te orometua api.
te A R., e tei ia’na ana'e, to faataa i tevahi e tono hia’tu
orometua api. Mai le mea e r^vea, eita oia e ore i te faa¬
i te orometua api i ta’na paroita ai'a e aore ra i te hoê
paroita falata ».
,
.
Aufauraa api no ELeremona.
(No te faaore i te tarahu e vai nei, no te taauaraa ia HereHaamauraa
X.
i te orometua api ra ia
no
XI.
Te
«
ta e
ia
XII.
«
Tel
ai te
hoi atu
XIII.
Moria i Here(Saba*li oro'a no Atopa).
te Me.
aufauraa, mai te tura.
No te mau peu tahutahu e te hi'ohi'o (a hi'o i mua).
No te mau aniraa i te Apooraa Rahi.
A-R.
farii mai i te maù aniraa o te afai hia mai
i te mahana mau e putuputu ai oia, maori ra o te mau
rii taa ê roa. la mata na i te afai hia’tu i mua i te aro o
niuniu, e no te faahororaa i te pape no
mona, etc...)
'
XIV. Aufauraa no te ati-pau i Farani,
XV. No te navai ore o te hoê mau aufauraa no
XVI. No te raveraa i te ohipa tomite i te mau
raona
i te
XVII.
XVIII.
Eita le
ia'na
parau
e
XI .,Te
VEA
POROTETANI
te A-T. e aore ra, iio te T. Tamau. 1 reira e i
inaihia’i, e e faai-|
neine hia’i no te A-R.
XX. Te
mau
haamau'araa no te matahili 1930-31.
mau
aufauraa
faatupuraa parau ( Mat. 1930. )
Parau rii
Api.
'1. Teie mai â te mau pahonoraa tano i te tuuraa piri no te Vea Poroteta-'
ni i na ava'e i mairi a'enei : Marae a Viu, Mare, Teliueopopalii, Hiapu, Firipol
(Vaitaliu-Matuita) ; Taaroa a Mateau (Rurutu) Kairenga, or. (Aroraiigi-|
Rarotonga). Mauruuru roa tatou.
2. No te ralii o te mau parau i na ava'e i mairi a‘enei i ore ai te Vea neil
i faatia’i i te parau no te hoê fare-paroita nehenehe roa, tei tomo hia i Moerai
(Rurutu).
E tare rahi otai ; Beieseda te i‘oa. Na te te'Tomito no te oro'a aufauraa I
no Me, na na Tavana e te Tavaua Hau e na Orometua i tomo. Na Tuma-1
tauru or. te Bibilia i haamau, e na Tearotahi, or. no Arue te a'oraa (loane
V, 7). E oro‘a nehenehe roa.
3. Oia’toa te oro‘a niuraa fare-paroita apî, tei tupu i Arue, i te ahiahi maha'
'
piti 23 no ïetepa. E opuaraa itoito roa ta te Paroita taatoa : ei fare paroita
ofai ta ratou, i nia i te mahora no te fare pure, ei tauturu i te mau ohipa
O te faaroo. Tei reira te mau tamuta Rurutu i te faatereraa i teie ohipa apî
roa i Tahiti nei. Ua oaoà roa te taata i te hi'oraa i te tapa'o i te rima o Zerubabela, i taua maha.na ra. A rohi, e to Arue e ! A rohi, e te mau raatira e !
na
4. Ua ineine roa i teienei te fare-paroita no Vaiaau (Raiatea) tei faatia hia
i rare a‘e i te faatereraa no te tamuta ra no Uraea a Tori. la tia i te Fatu,
eita e maoro e tomo hia’i.
5. üa tae te manua farani, o Belt.atrix i te mau fenua Rurutu mâ. Ua
faatia mai te tomana e te lii‘opo‘a a te Hâu i to ratou mauruuru rahi i ^
huru o to te mau paroita fariiraa ia ratou e to te pahi.
Te hoê
haapiiraa api i Papeete
I te 1 no Atopa, e faatupu'te Hau i te hoê haapiiraa hau roa i te faufaa;
maori râ te hoê haapiiraa e noaa mai ai te hoê mau toro‘a, maitai ai ta tatou
mau tamarii. — Eita e ta-moni hia: e mea tauturu noa.
1 te ahiahi e haapiihia’i e te hoê mau orometua aravihi ta te Hau i faataa.
E 6 tuhaa i rot« i taua haapiiraa ra:
'
•
1. Te toro‘a-raatira pahi: 2. Te tai‘o raa moni, e te papai raa faaoioi i te
parau (Sténographié) 3. Te toro'a mécanicien, tamuta; tamuta ohipa rii faanehenehe; 4. Te parau reva (niuniu ore): 6. Te toro‘a tuati “tauturu taote” i
te fare ma‘i, e i te fare haafanauraa: 6. te toro'a haapii tamarii.
A hi‘o i te Vea a te Hau.
Moni
Fakaram
tauturu
i
te
Vea
M. G. T. : 4 tara ; Rimatam — Haipo or. ; 1 tara.
la amuiliia: 5 tara. MAURUURU.
Imprimerie Eue Juventin. -
Rue du Com* Destremau - Papeete, Tahiti.|
Fait partie de Vea Porotetani 1930