EPM_Vea Porotetani_193005.pdf
- Texte
-
Hihi 5.
.cl
lli
1
TAATA’TOA
'U E NIU E TIA I TE
■a.
HIA RA, OIA HOi TE
Mesia
IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAU
RA O
lESU.
—
I Korinetia 3, 11.
etii=i
'i
HOO I TE MATAHITI
C.
li
HOÊ:
HOÊ
TARA
VERNIER, Directeur-Gérant.
etas
na'
Jeanne d’Arc
;a:ii a te
sapati
Me
no
_
i te
mau
(Tehani)
matahiti atoa
.
ei
magana oro‘a
h^iahanaraa ia Jeanne d'Arc, oia hoi ia“Tehani”.
I
Jajite to Tahiti
_
faahiahia
'«'■^jèmy i Farani,
tl’na
te mau tamarii e te hoê pae feia paari atoa
e
te aroha
_
i
teie potii aito o tei fanau i
mau no
matahiti 1412.
i te
vai apiraa, ua faaroo pinepine teie potii maitai rahi e te
imavare ore, na roto i te orama, i hoê mau reo no te Ra‘i mai, o
f^ite hua mai ia’na
^ '
e:
‘‘E Tehani,
ua
maitihia oe
e te
Fatu
BMi ei haamaitairaa’tu ia Farani, e ei tauturu i te Arii ra,
o
no
Te-
’oli'teJiCharles) ”.
r^ia 0 Tehani i nia ; ua tae roa oia i te aro o te Arii, tei farii
^ ia’na; e ua anânatae rahi tenuu tama'i i te fâ raa mai o taua
0
Mnaere rahi hia, ta te Atua i tono ia ratou ei faaora ia Farani
^phepohia e te nuu Paretane.
„
i
o
3 Miaha ! i te 8 no Me 1429, ua upootia roa oia i te mau enemi no
fegi ; ua haru faahou oia i ta oire rahi ra o “Orléans” i te rima o
Isrilmi, e faahoi atura i roto i te rima no te Arii ra, no Charles,
lübe i te 17 no Tiurai 1429, ua arataihia te Arii ra o Charles i te
9^hi
ra i “Reims ” ia faatahinuhia oia i roto i te Katedrale pa''S taua oire ra, ei Arii mam no Farani.
'
rïjiri a‘e râ
_tiO!i faehau,
ua haavarehia Tehani e
tuuhia i roto i te rima no te Hau
(aita hoi te tamai i oti roa)
ua
haruhia,
eua
fetane, tei imi etaeta i ta’na
'ea ra ; ua tuu ratou
ravea e
pohe ai Tehani. Teie taua
ia Tehani i roto i te rima
no
te
Epikopo Ka-
V l', A
torikfi farani
0 H (3 T E T A N I
Pierre Cauchon tei faatere i te mataeinaa ra i
‘‘Be^'ç
pae o te faaroo Katolika, ei vahiné
tahu e ei vahiné hairesi, no te mau reo orama tei faaroohia e tei h*
pa'ohia e ana ra. I te 21 no Fepuare 1431, ua haamatahia taua h^
varaa ra, e i te 30 no Me 1431, ua faautu'ahia oia e taua
tiripuna :
i te utu‘a auahi. Ua faatiahia te hoê tahuraa auahi rahi i nia
O
vais”, ia haavâhia oia i te
mahora
te matete
no
no
tatj:^
Rouen,
e ua
tahiti) i roto i te auahi, mai te fati
to’na
ruraa a
mau
pohe taua potii api
ore
roa
to’na mana'o i te
(19
mau
haavâ.
i^|
n:J
tapj
la ferurihia te parau o teie vahiné aito faaroo rahi, teie
pahalii
tumu rahi j hapahana roa’i oia : e ere ïa no to’na manuia rahi, e
aravihi i te ohipa tama'i, no te puai râ o to’na
faaroo, o tei tiatiy
to’f|
e : e
upootia to’na
nuu e e ora o
Farani.
E te vahi i hau roa’i to’na itoito, e ere paha ïa i nia i te mau
hua aroraa; tei mua râ i to’na mau haavâ, oia hoi te
Epikopo rEjiPierre Cauchon tei pari ia'na i te hara tahutahu e te hara
I
i te
mua
mamahu
na
_
ora
no
aro o
te feia
haire^i]
mana no
te aru faaite hua
te Ekalesia
raa e:
eita
ô râ to’na haavâ :
E
Tehani, ahiri te Atua i hinaaro i te
Farani, eaha oia é maiti ai ia oe ?
ia
Tehani
paruparu
Uiraa
tahu
:
la tia
Ia’na,
e arue noa te
! Oia te Mana-Hope.
Ahiri,
_
e
Tehani,
a
Katolika, to teiepo
to’na aaue faahepohia.
|
tono i te tahi taata ei .fat.‘
Atua ia’na iho, i te hoê poj
faaite papu mai i ta
oe mau peu
ta
..
Tehani
_
Ta‘u
mau
peu
tahutahu ? O te here
Uiraa
E Tehani, ua ite anei
oreraa hara o te Atua ?
.
Tehani
reira;
e
.
la
oe
ïa ia
Farani !
i te parahi i roto i te aroha
f^|
ia parahi ra, ia haaparahi mai te Atua
ia‘i,^
ia tamau mâite te Atua ia‘u i reira.
nahea hoi oe ia ore matou ia faatia ia oe ia faaroo
ore au
te parahi
ra vau,
Uiraa
E e
hou i te pure tusia (messe)?
Tehani
E nehenehe noa ia‘u ia faaroo i taua
pure ra, na rotÇjj
ta.te Fatu ravea, eiaha râ na roto i ta outou...
E mau parau rarahi ana'e te reira, ® te
itoito; e aita paha
e taa maitai ra, i te reira
tau, i te huru o to ratou hohonu.
O te huru ïa no Tehani, te potii aito e te faaroo ta te Hau
Faraf
e te feia faaroo e faahanahana
nei i teie anotau hopea nei.
fs|
_
^
_
Tehap
VEA
5er
Irava
POROTETANI
no
te
hora-paieti
la noaa ia tatou te maitai ra
tia ia faâauhia to tatou
te
ora
i -te hoè pape
tamarii tavai.
e
Gai.
lV-5.
rahi. Tei nia i te mou'a
to’na tumu.
ore
To’na tumu, o te aroha ïa no te Atua.
1.
—
p: 2.
—
Je tahora
3.
—
To’na taheraa, o te ora ïa no teienei ao.
la
pape ra, o
te mau maitai ïa no lesu.
^i^ifrei reira: te tiaraahia
o te feia faâroo; te faafanauraahia no tei tiahia;
^liie-Saatamarii tavairaa no tei fanau faahou i roto i te utuafare o te Atua;
:eîaamo'araahia no tei riro ei tamarii; te revaraa’tu i
tqa, te vahi oaoaraa mure ore.
U I.
—
mua
i te aro o te
TE AURAA E VAI l ROPU I TE FAATAMARII TAVAI-
AA 1 TE PAE O TE TINO
NEI, E TE FAATAMARII TAVAIRAA
TE PAE O TE VARUA.
V
I roto i le
mo‘e te i‘oa matam.ua.
te pae o te tino nei, e hopoi ê hia te hoê tamaiti no roto i-te hoê
tare i roto i te tahi; no’na te i‘oa o te feia utuafare e ta’na faufaa a
i alu.
I te pae o te varua, o ta te Atua ïa raveraa i te mau tamaa Satani i roto i teienei ao, e hopoi atu ia ratou i to’na iho utuafare
ua.
Tamarii a te Diabolo hoi, feia hara, enemi, taata ê, orurehau...,
riro atura ei tamarii na te Atua, feia mo'a, tâu‘a o te Atua, fetii, hoa.
1.
faatamarii tavairaa,
e
—
—
2.
E
3.
E aliu
te hoê
utuafare ê.
£2 I te matamua, tei roto i teienei ao, te basileia o te pouri, e te fenua roa ;
i
t|ie nei, tei roto i te Ekalesia, te basileia o ta’na tamaiti here. Utuafare
t^ faaroo, i te ao.
noaa
apî te koro'a hia mai.
la faarue te tamaiti
'e
hopea i to’na ahu ino,
e ua noaa
te ahu parautia;
lihu pu teatea o te ora.
oti
II.
—
TE
MAU
TAPA'O
O
TA TE ATUA FAATAMARII
f^tAVAIRAA.
'J. A hi‘o na i te
lapa'o roto:
tamaiti, e pii ai ratou: e Aba (ir. 6); e hau
mana'o; e mahanahana te aau; e oaoa te varua, i te tiairaa i te
(Sal. 5:22;.! Pet.*l: 8).
Tei ia ratou te
jratou
^aifreiraa
varua
mau
o
ta’na
VEA
Te
a.
a
3.E
mau
tapa'o rapae.
To RATou REO-
-
POROTETANl
ïa
e reo
no
Kanaana;
reo no fe mau tamarii
Atua.
b
To RATOU haapa'O:
■
faaite i te
outou
tia; eiaha
e
turc tei nia iho i te utuafare
te
o
Atua,
hinaaro i teie nei ao; haapao i ta‘u
parau;
outou iho; aroha i to outou mau
enemi; eiaha e faarue i te
la
mea
e
aroj|
haaputuputuraa mo‘a; faaitoito,
TUMU III.
e ara, e e pure;
patoi i te Diabolo...
TE MAU M/flTAI NO TE FEIA TEI FAARIRO
—
Hf
El TAMARII TAVAl A TE ATUA.
Ë
1.
faaorahia ralou 'i lo ralou
Veve varua;
feufaa-ore, tare pê,
mau
maa ore,
ino malamua.
ahu viivii, matapo,
hapei^
lepera.
Tei ia ralou te
2.
raro
mau
maüai aloa
o to
te Mesia
utuafarèfl
nei.
Ta’na parau hanahana; ei pape inu, ei maa, ei
mori, ei
ei
rua:
haamo‘a, ei faaineine, ei
terono
o
i te rai.
te aroha
iioaa
mau
ra.
ia ratou le ai‘a tei hoohia
te Metia
e
ralou i
no
ïijd
{ir. 7).
m
Noaa’tura to’na l‘oa, to’na
Huru, to’na Hanahana, to’na Ra‘i.
Opani: E rohi, e te Ekalesia;
na te Atua, e tia’i.
paatoa tatou
Ua
aveia; to’na V
faaitoito, ei tamahanahana,
paruru, ei
e
faaitoito ito rapae; ei tamarii tav^j
Verenie Metua.
mauruuru roa o
ïï*
“Tiarama
'a
I to ava'e i mairi
no to
a'enei,
ua mauruuru roa o
tatou mau hoa Petania
—
Tiarama
—
te Vr
i ta tatou Vea Porotetani.
;
Eaha rà tè tumu ? Teie ïa ; i rolo i te hihi
no Eperera 1928
teie nei roa nei to Tiarama iteraa i te reira
parau mauruuru ralp
mai te mea ra e, te
haapapu maitai nei to tatou vea. i te
0 te l'eia
petania e : o te mahana hitu mau ta te Atua i faaue
nij i
ia huamo'ahia....
(itl
manal^j^
Ua taio faahou matou i taua
maere
iti
noa
rahi matou i te hi'oraa
a‘e i
ana'e
e vare ai te foia
le reira
e
Eperera 1928,
aita roa’lu
papaihia i roto i taua hihi
Na “Tiarama”
maitai,
vea no
e;
huru
ra,
e maa
iti
e
i nia i te mahana
parau i
taio i ta ralou vea.
papai
e
H
inaha,
e
reo
t
hitij
i faanavju
VËA
POROTETANI
5
talii ïa vain hi'oraa kuru ê rahil ! E teie te
pili :
(e tei oaoa) i lehuru o to fe Vea
l^otetani nanairaa i te mau mahana no te hepetomà hopea o lesu,
to’na poheraa. Ua oaoa roa o Tiarama, tatou i
papai e:
ÿ 1 te ono 0 te mahana, oia hoi to tatou Faraide poheraa ».
“Tiarama” ana^e tei
te
roa
hoa
mau
papairaa,
no
maere
te Vea Porotetani i hitimaue i te reira
ite noa ra raton e: e taioraa mahana
f^atia ra, mai te faaau atoa 1 te taioraa maïa^a cheresitiano i pihai iho. Ei tapao faaite e: E haapooraa Ali'udi(i mau, te haapaoraa a to tatou mau hoa Petania i oaoa'i raoii i teie taioraa Ati-Iuda. Area râ ua ite ihoa tatou 1 te reira, mai
roa mai.
E ererâ tatou, o raro a‘e i te ture Ati-Iuda, tei raro
-‘e râ i to te aroha, oia hoi to te Evanelia. (Roma VL
14}.
ru
no te mea te
ta te vea
e
—
'te
Te toro‘a Metua tia‘i
nÆri
Eperera).
e
—
ra na
|mu nei te hoê
ii ta ratou
hall tamarii
e
te hoê
no
e
—
roto i te faatiaraahia
91 Teie te tumu
no
no
nehenehe i te metua fiai ia tarahu mai i te moni
i te fenua
ei maitairaa no taua mau tamarii ra
Eita
vaoft ra
(a hi‘o i te Vea
mau
e
te
Apooraa fetii.
peapea e rave rahi, maori ra:
mau metua tiai i te mau .faufaa o te mau tatapea nei i taua
tiai nei ; e aore ra, aore ratou e
i pihai iho ia ratou; te tuu nei ia ratou i te fetii
ra
reira te
mana'o ino
mau
e
tupu ai. Ahiri ratou i tapea-
ii|ji pihai iho i te metua tiai, ia ite atoa ratou i
jâîlereraa
o
te afaro o te
te hoê mau peapea e rave
teie toro'a maitai rahi e te raata'u atoa.
te metua
■am; o te huru ia o
tiai,
e ore ïa
®
^
(Hopea).
Te hamani ino rahi i Rutia.
i roto te
e
J|ai
Orure Hau
te faaotiraa
lY^u» hamani
nu
Ekalesia
teienei ao, i te
oto, no te hamâni ino rahi
tupu nei, mai te u‘ana rahi i nia i te feia faaroo Keretitiano e vai i
«
itii
mau
ino ra,
o
».
te tama'i rahi, i te matahiti 1918, te haamataraa
o
e
i teie tau, aila
Fàaterehau Orure Hau
no
e
faito to’na riaria. Ua î te
Rutia i te
varua o
Satani,
e ua
o
aau o te
faaoti ratou
P,
VEA
i to ratou
faaroo
POROTET ANI
mana'o, maori râ ia iriti-laihitumu-roa-hia te
vai i Hutia.
mau
haapaol
E pae tau
haapaoraa rarahi e vai i reira i teie t(t
Te haapaoraa “Heleni-Afaro” (eita ratou e farii i te faatereraa no te
Po|
Arii no Homa); te haapaoraa Katolika; te haapaoraa
Porotetani; te haapla
raa Ati-Iuda, e te haapaoraa Mahometa. Eita râ te hamani ino no te
iijpj
e
—
Faatere Hau Atua-ore
Rutia
no
e
hi‘o i te hurû
o
te
haapaoraa
:
hoto
faito to te hamani ino.
Teie te mau parau
mai i te fenua Rutia:
Ua
e
te hâè pae tei ora mai, mai n’
opaiiihia te
mau orometua, eiaha roa ratou e a‘o faahou i te paJ
eiaha’toa ratou ia faatere faahou i to ratou toro‘a... o te h!
te Atua ;
a
riaria tei faatiahia
hia ratou i te auri, e aore ra, o te faautahia ratou i te hoê
nua toetoe roa, i Rutia Apatoerau, a
pohe atu ai.
Te
ohipa faatupuraa
mau
mau
L
tuhaa
1
.8
i Rutia, ua opani, etaetahia; teie râjj
Atua, o ratou ïa tei faatiahia, e o tei
parau
Taiete patoi i le parau a te
turuhia e te Hau.
mau
^
No to te tahi pae orometua
no
to ratou
haapao ore raa i teie rtrau faaueraa api^c
haapaonoaraa i ta te Atua faaueraa, ua hamani ino hia rat a
mai teie i mûri nei:
Te hoê
Episekopo, ua patia hia to’na tau mata, e ua tanu-ora-noapu‘a (parai fare) ia pohe rii maite noa, mai te mauiuf ra
orometua (aita i .taa te haapaoraa), ua faasatauro hia ratou i nia i
oia i foto i te
E 3
mai to te Fatu
raau,
raua e
ô i to
lesu Mesia. E 2 orometua porotetani, ua faaue
i te otiraa, to r^ua ïa pupuhiraahia i te utu-ap(
o
raua
apoo, e
mairi atura to raua tino i
i taua apoo ra, e
tapoi ihora i te repo. I
opanihia te feia faaroo, eiaha roa ia pure i te Atua, i roto i to
j*
tou fare; e te faautua nei te Hau i te mau tamarii, i te utua
maitai,^
faaiteite ratou i te Hau i te feia faaroo tei pure hutia noa. Ua rahi tefl^
raro
Ua
marii tei afai i te Hau i te parau o
taihia taua
mau
tamarii ra, e ua
orometua i te anotau
toetoe
toetoe i nia ia’na. Ua
a‘e.
noa
e
fa
e
mau
Atua. Ua
raa
e
et
ô’e
ahu,
e ua
noa taua pape ra, e ua
ra.
Ua iritihia
—
tauhaa maniania
e
te
Hau te
e te
faufaaore;
e
mau
vehi
ô’e
niniihia te
me‘ume‘uroa
pape
e
paari,
fare-pure,
nojF*
te faatahe nei te Hau i te vecF'
E te haamata nei te Hau i
hoê
ohipa api: te op.p
fare-piireraa, e te horo‘a tarahuhia nei i te Taiete Pal^
1000 te mau fare-pureraa tei opanihia aenei, e ua
faarirohia^
fare oriraa, ei fare teataraa, e te vetahi ei fare
tamaaraa, e te iij^
hia nei te
vetahi
paari oioi
—
iritihia to’na
vaihohia taua orometua i roto i taua
ua
pohe noa’tu...
mea
taua
E
ua
to ratou mau metua; ua hamani n#
hamani ino hia te mau metua.
Te
—
te
mau
te taiataraa!
Aue ïa
ohipa riaria rahi eü
sa
VEA
POROTETANI
ja parauhia e: e 6000 orometua tei faautahia i nia
te hoê motu.
t
.
.
I pohe nei ratou i te poia.
I te
patoi nei te Hau Orure Hau nei, M te
Bibilia. E
te
Ino te
lOH
mea au ore roa
para» a te Atua; ua opani
teie feia te Decalogo, oiahoi na Ture
na
te faatia nei te Hau i te taparahi taata e te faaturi e te
faaorehia te mahana maa e te sapati, ei ravea
mea,
i ta vetahi ê, etc. E pa
aou
[r^u ai te
mau pureraa no te Ati-Iuda e te feia Cheretitiano ; ua faaau
hepeloma api : e 5 noa iho mahana to te hepetoma.
pae O te mahana, e mahana faaearaa ohipa ïa, na te feia rave ohipa.
flau
i
'He
i te hoê
pai
a
'
teie hamani ino rahi riaria. I
o
te faarooraahia
ijtîira
R
‘■^1
hum ïa
Oi te
.
la
mau parau, ua peapea roa te feia faaroo i Europa; e
te feia faaroo Porotetani i Paratane, e r Tiniva
(Herevetia) e
P^ris i haamata i te faatupu i te hoê mau
i to ratou aroha taeae i te feia faaroo
apooraa
ha^eraa
Ç aaji te mau Hau rarahi ia imihia te
ipi|ejtaaê roa, o te
poheraa
rahi teie: ua taoto
Punaauia, i te taoto hopea.
parau oto
Ii^ia
pae,
ama’i
roa
25
mua
ijfajira taue
te
e
Punaauia.
to tatou hoa here
o
Fanauarii,
orometua
taata i te faarooraa i te reira
parau
no
Eperera,
ra,
mai te maitai. Area,
noa
ei ani-
e
ai teie hamani
Fanauarii tane
no
Orometua i
hitimaue
ravea e ore
rarahi ei
Rutia,
ore e au i te anotau maramarama ta tatou
ratfaliei.
Te
no
api, i te poipoi
farerei noahia oia i Papeete i te
te huru ïa o te vero ia farara mai,
no te mea, ua
o
mai!
Jus haapiihia o Faiifruarii, i roto i te aua orometua i
Papetoai, i te anotau
I^roni; ua mau râ oia i to’na toro'a orometua i mûri noa mai i te anotau
ma‘i rahi
(1919); ua haamauhia oia i Punaauia, e ua maitai roa taua
i ta’na faateferaa. E taata hau
oia, e te haehaa e te maru, e te
lahi i ta’na Paroita. E ua here atoa ta’-na Paroita ia’na. I
Kaukura oia
ra
■tau ava‘e i mairi aenei, e farerei i to tatou mau amuiraa
Porotetani; ua
atoa oia i to Rairoa. Ua nounou roa to tè reira
pae ia’ua e to Maka-
|3a hoi.
b’na hoi
laaJiou. E
!
raa
mai
60
na
te
Tuamotu, to’na ïa putaraa i te toetoe,
mfitahiti,to’na.
e
aita i
TJii tanuhia oia i
te'poipoi raahana
Verenie i faatere i te
mana,
maa.
i Punaauia. Na Moreau
hunaraa, mai te tauturuhia e Tefaaora
orometua. E hunaraa hanahana rahi e te faatupu oto.
Te aroha iiei
oroa
Cli
raua
raua
Milni
Vea Foroieiani ia Fanauarii vahiné, te utuafare fetii, e tni
no Punaauia. A hi‘ô i mua! O lehova to tatou tiai
o
noa’tu i te Paroita otare
tiitou
roa
e ore
J. I te 11
(Sal. XXIII. 1.)
e ere
Eperera, ua tapae mai, i Papeete, te pahi tira .3 tuiroo raliî
“City of New-York” tei tae roa i te Poro i Apatoa, i te vahi tei hau i t*.
toetoe i roto i teie nei ao (hoô â hoi te Poro i Apatoerau). Aita teie pahi l,'
mau i roto i te
pape paari, ua faanui râ oia i to te tere (o “BircP’ to ratoi
raatira rahi) i nia i te hoê fenua papu, huru fatata rii i te poro. I reira tr,
ratou puhaporaa hoê aliuru ma maha ava‘e, e mai reira to ratou tapaparai
no
o
i te
Poro,
iia roto
i te
i feruri atea, oia hoi
ravea ta ratou
mau
te maifi
pa‘epa‘e tei urne hia e te uri i nia i te hiona. Area râ, auaa tl)
pahi reva i taeahia’i te 'poro; 100 hora to te pahi reva raaueraa i nia iho i
Poro, i te neneiraa i te hohoa o te mau mou‘a teitei roa e vai i taua vali^i
mau ra, (4300 metera te teitei). Ua itehia i teienei e; e Poro
pape paari
uri
,e
te mau
Poro i nia,
e e
raton mau
alto
Poro mouâi te Poro i
te
no
rare.
faahanahanaraa ia
—
Te tiai
nei to Marite i
noa
haperii te faaiteraa
-i'
'
-
2. Ua
t^
j
ratou.
Vea nei, i te ava‘e i mairi aenei. E ere iï
e o tei iteahia e 9 mahana i mui|
a‘e; o Mihimana v. râ a Tearahii.oana {23 imt.).
Ti
3. I te 8 no Eperera, te poheraa to tatou hoa here o Tupi vahiné
(MadaM
me A.
Goupil) i Papeete. Ua hope mai to Papeete i to’na tanuraa, i te !i^
no Eperera; o vai i
Papeete nei, tei ore i tauturuhia i te mahana o te ati, (Ü
taua vahiné paieti rahi e te aau aroha mau?
8
Teiva
v. a
Taututefaatau tei
Te faaite nei
a te
polie i Pirae
Vea. Porotetani i to’na aroha ivta’na
o
mau
tamarii.
^
'
Moni tauturu i te Vea
2anau
ra
e
v.,
te
1 tara.
afa.
■—
'
Omoâ (Patu-Iva): Tihoti, 1 ata.
Poroüij
Hatiheu (Nuka-Hiva): Ariihano, 1 tara. ^
—
a-Pou): S. Kekela, Tekohu, Tapati, Mohonui, Penajiena, Huiii
lau,
Farani, Teikikaotai, Teikipahutai: 11 tara.
laamuihia:!?
Imprimerie Eue Juventin.
-
tara.
—
Tubuai;
Cil
MAURUURU.
Rue du Com* Destretnau
Papeete, Tahiti
Fait partie de Vea Porotetani 1930