EPM_Vea Porotetani_193005.pdf
- extracted text
-
Hihi 5.
.cl
lli
1
'U E NIU E TIA I TE
■a.
TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAU
HIA RA, OIA HOi TE
Mesia RA O lESU. — I Korinetia 3, 11.
etii=i
'i
HOO I TE MATAHITI
C.
li
HOÊ:
HOÊ
TARA
VERNIER, Directeur-Gérant.
etas
na'
Jeanne d’Arc
;a:ii a te sapati no Me
_
(Tehani)
i te mau matahiti atoa
.
ei magana oro‘a
h^iahanaraa ia Jeanne d'Arc, oia hoi ia“Tehani”.
I
Jajite to Tahiti
_
faahiahia
te mau tamarii e te hoê pae feia paari atoa _ i
e
te aroha
mau no
teie potii aito o tei fanau i
'«'■^jèmy i Farani, i te matahiti 1412.
tl’na vai apiraa, ua faaroo pinepine teie potii maitai rahi e te
imavare ore, na roto i te orama, i hoê mau reo no te Ra‘i mai, o
f^ite hua mai ia’na e: ‘‘E Tehani, ua maitihia oe e te Fatu no
^ '
BMi ei haamaitairaa’tu ia Farani, e ei tauturu i te Arii ra, o Te-
’oli'teJiCharles) ”.
r^ia 0 Tehani i nia ; ua tae roa oia i te aro o te Arii, tei farii
^ ia’na; e ua anânatae rahi tenuu tama'i i te fâ raa mai o taua
0
Mnaere rahi hia, ta te Atua i tono ia ratou ei faaora ia Farani o
^phepohia e te nuu Paretane.
„
i
3 Miaha ! i te 8 no Me 1429, ua upootia roa oia i te mau enemi no
fegi ; ua haru faahou oia i ta oire rahi ra o “Orléans” i te rima o
Isrilmi, e faahoi atura i roto i te rima no te Arii ra, no Charles,
lübe i te 17 no Tiurai 1429, ua arataihia te Arii ra o Charles i te
9^hi
ra i “Reims ” ia faatahinuhia oia i roto i te Katedrale pa''S taua oire ra, ei Arii mam no Farani.
'
rïjiri a‘e râ (aita hoi te tamai i oti roa) ua haavarehia Tehani e
_tiO!i faehau, ua haruhia, eua tuuhia i roto i te rima no te Hau
fetane, tei imi etaeta i ta’na ravea e pohe ai Tehani. Teie taua
'ea ra ; ua tuu ratou
ia Tehani i roto i te rima no te Epikopo Ka-
V l', A
0 H (3 T E T A N I
torikfi farani O Pierre Cauchon tei faatere i te mataeinaa ra i
‘‘Be^'ç
vais”, ia haavâhia oia i te pae o te faaroo Katolika, ei vahiné
tatj:^
tahu e ei vahiné hairesi, no te mau reo orama tei faaroohia e tei h*
pa'ohia e ana ra. I te 21 no Fepuare 1431, ua haamatahia taua h^
e i te 30 no Me 1431, ua faautu'ahia oia e taua tiripuna :
varaa ra,
i te utu‘a auahi.
Ua faatiahia te hoê tahuraa auahi rahi i nia
mahora no te matete no Rouen, e ua pohe taua potii api roa (19 n:J
i^|
tahiti) i roto i te auahi, mai te fati ore to’na mana'o i te mau tapj
ruraa a to’na mau haavâ.
la ferurihia te parau o teie vahiné aito faaroo rahi, teie
pahalii
tumu rahi j hapahana roa’i oia : e ere ïa no to’na manuia rahi, e
aravihi i te ohipa tama'i, no te puai râ o to’na
to’f|
faaroo,
e : e
o tei
upootia to’na nuu e e ora o Farani.
tiatiy
E te vahi i hau roa’i to’na
itoito, e ere paha ïa i nia i te mau
hua aroraa; tei mua râ i to’na mau haavâ, oia hoi te
Epikopo rEjiPierre Cauchon tei pari ia'na i te hara tahutahu e te hara
I mua i te aro o te feia mana no te Ekalesia
haire^i]
Katolika, to teiepo |
mamahu no te aru faaite hua raa e: eita to’na aaue
faahepohia.
na
_
ô râ to’na haavâ :
E Tehani, ahiri te Atua i hinaaro i te tono i te tahi
taata ei .fat.‘
Farani, eaha oia é maiti ai ia oe ?
ora ia
Tehani : la tia Ia’na, e arue noa te Atua ia’na
iho, i te hoê poj
paruparu ! Oia te Mana-Hope.
Uiraa
tahu
Ahiri, e Tehani,
_
a faaite papu mai i ta oe mau peu ta
..
Tehani
_
Ta‘u mau peu tahutahu ? O te here ïa ia Farani !
Uiraa
E Tehani, ua ite anei
hara o te Atua ?
.
oe
i te parahi i roto i te aroha
oreraa
f^|
Tehani
la ore au ia parahi ra, ia
haaparahi mai te Atua ia‘i,^
reira; e te parahi ra vau, ia tamau mâite te Atua ia‘u i reira.
.
Uiraa
E e nahea hoi oe ia ore matou ia faatia ia oe
ia faaroo
hou i te pure tusia (messe)?
_
Tehani
_
E nehenehe
noa
fs|
^
ia‘u ia faaroo i taua pure ra, na
rotÇjj
ta.te Fatu ravea, eiaha râ na roto i ta outou...
e
e
E mau parau rarahi ana'e te reira, ® te
itoito; e aita paha
taa maitai ra, i te reira tau, i te huru o to
ratou hohonu.
Tehap
O te huru ïa no Tehani, te potii aito e te faaroo ta te Hau
Faraf
te feia faaroo e faahanahana nei i teie
anotau hopea nei.
VEA
5er
Irava
POROTETANI
no
te
hora-paieti
la noaa ia tatou te maitai ra
e
Gai.
tia ia faâauhia to tatou
ora
i -te hoè pape
tamarii tavai.
lV-5.
rahi. Tei nia i te mou'a
te ore to’na tumu.
1.
To’na tumu, o te aroha ïa no te Atua.
—
p: 2. — Je tahora pape ra, o te mau maitai ïa no lesu.
3.
To’na taheraa, o te ora ïa no teienei ao.
—
la
^i^ifrei reira: te tiaraahia o te feia faâroo; te faafanauraahia no tei tiahia;
^liie-Saatamarii tavairaa no tei fanau faahou i roto i te utuafare o te Atua;
:eîaamo'araahia no tei riro ei tamarii; te revaraa’tu i mua i te aro o te
tqa, te vahi oaoaraa mure ore.
U I.
—
TE AURAA E VAI l ROPU I TE FAATAMARII TAVAI-
AA 1 TE PAE O TE TINO NEI,
E TE FAATAMARII TAVAIRAA
TE PAE O TE VARUA.
V
1.
I roto i le
faatamarii tavairaa, e mo‘e te i‘oa matam.ua.
tino nei, e hopoi ê hia te hoê tamaiti no roto i-te hoê
no’na te i‘oa o te feia utuafare e ta’na faufaa a
i alu.
I te pae o te varua, o ta te Atua ïa raveraa i te mau tamaa Satani i roto i teienei ao, e hopoi atu ia ratou i to’na iho utuafare
ua.
Tamarii a te Diabolo hoi, feia hara, enemi, taata ê, orurehau...,
riro atura ei tamarii na te Atua, feia mo'a, tâu‘a o te Atua, fetii, hoa.
te pae o te
tare i roto i te tahi;
—
—
2.
£2
i
E noaa te hoê utuafare
ê.
I te matamua, tei roto i teienei ao, te basileia o te pouri, e te fenua roa ;
t|ie nei, tei roto i te Ekalesia, te basileia o ta’na tamaiti here. Utuafare
t^ faaroo, i te ao.
3.
E aliu
apî te koro'a hia mai.
la faarue te tamaiti
'e lihu
hopea i to’na ahu ino, e ua noaa te ahu parautia;
pu teatea o te ora.
oti
II.
—
TE
MAU
TAPA'O
O
TA TE ATUA FAATAMARII
f^tAVAIRAA.
'J. A hi‘o na i te mau
lapa'o roto:
tamaiti, e pii ai ratou: e Aba (ir. 6); e hau
jratou mana'o; e mahanahana te aau; e oaoa te varua, i te tiairaa i te
^aifreiraa (Sal. 5:22;.! Pet.*l: 8).
Tei ia ratou te varua
o
ta’na
VEA
Te
a.
a
3.E
-
mau
POROTETANl
tapa'o rapae.
To RATou REO-
e reo
ïa
no
Kanaana; reo no fe mau tamarii
Atua.
b ■ To RATOU haapa'O: e turc tei nia iho i te utuafare o te
Atua,
faaite i te mea tia; eiaha e hinaaro i teie nei
ao; haapao i ta‘u
aroj|
parau;
outou la outou iho;
aroha i to outou
enemi; eiaha e faarue i te
haaputuputuraa mo‘a; faaitoito, e ara, e e pure; patoi i te Diabolo...
TUMU III.
mau
TE MAU M/flTAI NO TE FEIA TEI FAARIRO
—
Hf
El TAMARII TAVAl A TE ATUA.
Ë
1.
faaorahia ralou 'i lo ralou mau ino malamua.
Veve varua;
feufaa-ore, tare pê,
maa ore,
ahu viivii, matapo,
lepera.
Tei ia ralou te mau maüai
2.
aloa o to te Mesia
raro nei.
hapei^
utuafarèfl
Ta’na parau hanahana; ei pape inu, ei maa, ei
mori, ei aveia; to’na V
rua:
ei
terono
haamo‘a, ei faaineine, ei
o
i te rai.
te aroha
mau
paruru, ei
faaitoito, ei tamahanahana,
ra.
iioaa ia ratou le
ai‘a tei hoohia
te Metia no ralou i
e
{ir. 7).
ïijd
m
Noaa’tura to’na l‘oa, to’na Huru, to’na
Opani: E rohi, e te Ekalesia;
na te Atua, e tia’i.
paatoa tatou
Ua mauruuru
e
Hanahana, to’na Ra‘i.
faaitoito ito rapae; ei tamarii tav^j
roa o
Verenie Metua.
ïï*
“Tiarama
'a
I to ava'e i mairi
a'enei, ua mauruuru roa o Tiarama — te Vr
no to tatou mau hoa Petania — i ta
tatou Vea Porotetani.
Eaha rà tè tumu ? Teie ïa ; i rolo i te hihi
teie nei roa nei to Tiarama iteraa i te reira
mai te mea
0
te l'eia
;
Eperera 1928 (itl
parau mauruuru ralp
no
ra e, te
haapapu maitai nei to tatou vea. i te manal^j^
petania e : o te mahana hitu mau ta te Atua i faaue
nij i
ia huamo'ahia....
Ua taio faahou matou i taua vea no
Eperera 1928, e inaha,
rahi matou i te hi'oraa e; aita roa’lu e
maa reo iti e t
iti noa a‘e i papaihia i roto i taua hihi
ra, i nia i te mahana
hitij
Na “Tiarama” ana'e le reira huru
H
maere
maitai,
e vare ai te foia
e
parau i
taio i ta ralou vea.
papai e i faanavju
VËA
POROTETANI
5
talii ïa vain hi'oraa kuru ê rahil ! E teie te pili :
“Tiarama” ana^e tei
(e tei oaoa) i lehuru o to fe Vea
l^otetani nanairaa i te mau mahana no te hepetomà hopea o lesu,
to’na poheraa. Ua oaoa roa o Tiarama, tatou i
papai e:
ÿ 1 te ono 0 te mahana, oia hoi to tatou Faraide poheraa ».
maere
te mau hoa no te Vea Porotetani i hitimaue i te reira
roa
papairaa, no te mea te ite noa ra raton e: e taioraa mahana
ru
f^atia ra, mai te faaau atoa 1 te taioraa maïa^a cheresitiano i pihai iho. Ei tapao faaite e: E haapooraa Ali'udi(i mau, te haapaoraa a to tatou mau hoa Petania i oaoa'i raoii i teie taioraa Ati-Iuda. Area râ ua ite ihoa tatou 1 te reira, mai
roa mai.
E ererâ tatou, o raro a‘e i te ture Ati-Iuda, tei raro
-‘e râ i to te aroha, oia hoi to te Evanelia. (Roma VL
14}.
ta te vea
e
—
'te
Te toro‘a Metua tia‘i
nehenehe i te metua fiai ia tarahu mai i te moni e
i te fenua
ei maitairaa no taua mau tamarii ra
Eita
vaoft ra
(a hi‘o i te Vea no Eperera).
e
—
—
nÆri ra na roto i te faatiaraahia e te Apooraa fetii.
91 Teie te tumu
no
te hoê
mau
peapea e rave rahi, maori ra:
|mu nei te hoê mau metua tiai i te mau .faufaa o te mau taii ta ratou e tiai nei ; e aore ra, aore ratou e
tapea nei i taua
hall tamarii ra i pihai iho ia ratou; te tuu nei ia ratou i te fetii
no reira te mau mana'o ino e
tupu ai. Ahiri ratou i tapea-
ii|ji pihai iho i te metua tiai, ia ite atoa ratou i te afaro o te
jâîlereraa o te metua tiai, e ore ïa
te hoê mau peapea e rave
■am; o te huru ia o teie toro'a maitai rahi
®
^
e
te raata'u atoa.
(Hopea).
Te hamani ino rahi i Rutia.
i roto te mau Ekalesia
e
«
itii
teienei ao, i te
oto, no te hamâni ino rahi
tupu nei, mai te u‘ana rahi i nia i te feia faaroo Keretitiano e vai i
Orure Hau
o
».
J|ai te faaotiraa o te tama'i rahi, i te matahiti 1918, te haamataraa o
lY^u» hamani ino ra, e i teie tau, aila e faito to’na riaria. Ua î te aau o te
nu
Fàaterehau Orure Hau no Rutia i te varua o Satani, e ua faaoti ratou
P,
VEA
POROTET ANI
i to ratou
mana'o, maori râ ia iriti-laihitumu-roa-hia te mau haapaol
faaroo e vai i Hutia. — E pae tau haapaoraa rarahi e vai i reira i teie
t(t
Te haapaoraa
“Heleni-Afaro” (eita ratou e farii i te faatereraa no te Po|
Homa); te haapaoraa Katolika; te haapaoraa Porotetani; te haapla
raa Ati-Iuda, e te haapaoraa Mahometa. Eita râ te hamani ino no te
iijpj
Faatere Hau Atua-ore no Rutia e hi‘o i te hurû o te haapaoraa : hoto
Arii
no
faito to te hamani ino.
Teie te mau parau riaria
mai i te fenua Rutia:
Ua
tei faatiahia e te hâè pae tei ora mai, mai n’
opaiiihia te mau orometua, eiaha roa ratou e a‘o faahou i te paJ
te Atua ; eiaha’toa ratou ia
a
faatere faahou i to ratou toro‘a...
o
te
h!
hia ratou i te auri, e aore ra, o te faautahia ratou i te hoê mau tuhaa L
nua toetoe roa, i Rutia Apatoerau, a
pohe atu ai.
1
.8
Te mau
ohipa faatupuraa parau i Rutia, ua opani, etaetahia; teie râjj
mau Taiete patoi i le parau a te Atua, o ratou ïa tei
faatiahia, e o tei
turuhia
e
te
Hau.
^
No to te tahi pae orometua
haapao ore raa i teie rtrau faaueraa api^c
no to ratou haapaonoaraa i ta te Atua
faaueraa, ua hamani ino hia rat a
mai teie i mûri nei:
Te hoê
Episekopo, ua patia hia to’na tau mata, e ua tanu-ora-noa(parai fare) ia pohe rii maite noa, mai te mauiuf ra
E 3 orometua (aita i .taa te haapaoraa), ua faasatauro hia ratou i nia i
oia i foto i te pu‘a
mai to te Fatu
raau,
ô i to
lesu Mesia. E 2 orometua porotetani, ua faaue
o
apoo, e i te otiraa, to r^ua ïa pupuhiraahia i te utu-ap(
mairi atura to raua tino i raro i taua apoo ra, e tapoi ihora i te
repo. I
raua e
raua
Ua
tou
opanihia te feia faaroo, eiaha roa ia pure i te Atua, i roto i to
j*
fare; e te faautua nei te Hau i te mau tamarii, i te utua maitai,^
faaiteite ratou i te Hau i te feia faaroo tei pure hutia noa. Ua rahi tefl^
marii tei afai i te Hau i te parau o to ratou mau metua; ua hamani n#
taihia taua
mau
tamarii ra, e ua
orometua i te anotau
toetoe
a‘e.
noa
e
fa
E
pohe noa’tu...
e
mea
Ua iritihia e te Hau te
—
tauhaa maniania
ra.
—
Te
iritihia to’na
vaihohia taua orometua i roto i taua
ua
taua mau ô’e
hamani ino hia te mau metua.
ahu, e ua niniihia te
paari oioi noa taua pape ra, e ua me‘ume‘uroa e
toetoe i nia ia’na. Ua
ua
e
te
mau
vehi
ô’e
pape
paari,
fare-pure, nojF*
faufaaore; e te faatahe nei te Hau i te vecF'
E te haamata nei te Hau i
hoê ohipa
api: te op.p
fare-piireraa, e te horo‘a tarahuhia nei i te Taiete Pal^
Atua. Ua 1000 te mau fare-pureraa tei opanihia
aenei, e ua faarirohia^
vetahi et fare oriraa, ei fare teataraa, e te vetahi ei fare
tamaaraa, e te iij^
hia nei te
raa
e
—
te
mau
te taiataraa!
Aue ïa
ohipa riaria rahi eü
sa
VEA
POROTETANI
ja parauhia e: e 6000 orometua tei faautahia i nia t te hoê motu.
.
.
I pohe nei ratou i te poia.
I te
patoi nei te Hau Orure Hau nei, M te para» a te Atua; ua opani
mea au ore roa na teie feia te
Decalogo, oiahoi na Ture
Ino te mea, te faatia nei te Hau i te taparahi taata e te faaturi e te
aou i ta vetahi ê, etc. E pa faaorehia te mahana maa e te
sapati, ei ravea
te
lOH
Bibilia. E
[r^u ai te mau pureraa no te Ati-Iuda e te feia Cheretitiano ; ua faaau
flau i te hoê hepeloma api : e 5 noa iho mahana to te hepetoma.
i
'He pae O te mahana, e mahana faaearaa ohipa ïa, na te feia rave ohipa.
pai
hum ïa o teie hamani ino rahi riaria. I te faarooraahia
ijtîira mau parau, ua peapea roa te feia faaroo i Europa; e
a te feia faaroo Porotetani i
Paratane, e r Tiniva (Herevetia) e
‘■^1
P^ris i haamata i te faatupu i te hoê mau apooraa rarahi ei
.
la
Oi te
R
'
ha^eraa i to ratou aroha taeae i te feia faaroo no Rutia, e ei aniÇ aaji te mau Hau rarahi ia imihia te ravea e ore ai teie hamani
ipi|ejtaaê roa, o te ore e au i te anotau maramarama ta tatou e
ratfaliei.
Te
poheraa no Fanauarii tane
Orometua i
Punaauia.
rahi teie: ua taoto to tatou hoa
Punaauia, i te taoto hopea.
parau oto
hitimaue
roa
te
here
o
Fanauarii, orometua
taata i te faarooraa i te reira
parau
api, i te poipoi
Ii^ia pae, 25 no Eperera, no te mea, ua farerei noahia oia i Papeete i te
ama’i
mua
ra,
mai te maitai. Area,
o te huru
ïa
o
te vero ia farara mai,
ijfajira taue noa mai!
Jus haapiihia o Faiifruarii, i roto i te aua orometua i
Papetoai, i te anotau
I^roni; ua mau râ oia i to’na toro'a orometua i mûri noa mai i te anotau
ma‘i rahi (1919); ua haamauhia oia i
Punaauia, e ua maitai roa taua
ra i ta’na faateferaa. E
taata hau oia, e te haehaa e te maru, e te
lahi i ta’na Paroita. E ua here atoa ta’-na Paroita ia’na. I
Kaukura oia
■tau ava‘e i mairi aenei, e farerei i to tatou mau amuiraa
Porotetani; ua
atoa oia i to Rairoa. Ua nounou roa to tè reira
pae ia’ua e to Maka-
|3a hoi.
b’na hoi
!
raa mai
na
te
Tuamotu, to’na ïa putaraa i te toetoe,
laaJiou. E 60 mfitahiti,to’na.
e aita
i
TJii tanuhia oia i te'poipoi
Verenie i faatere i te
raahana maa. i Punaauia. Na Moreau raua Cli
hunaraa, mai te tauturuhia e Tefaaora raua Milni
mana, orometua. E hunaraa hanahana rahi e te faatupu oto.
Te aroha iiei
oroa
Vea Foroieiani ia Fanauarii vahiné, te utuafare fetii, e tni
o
noa’tu i te Paroita otare no Punaauia. A hi‘ô i mua! O lehova to tatou tiai
e ore
roa
(Sal. XXIII. 1.)
tiitou e ere
J. I te 11
Eperera, ua tapae mai, i Papeete, te pahi tira .3 tuiroo raliî
“City of New-York” tei tae roa i te Poro i Apatoa, i te vahi tei hau i t*.
toetoe i roto i teie nei ao (hoô â hoi <> te Poro i Apatoerau). Aita teie pahi l,'
mau i roto i te
pape paari, ua faanui râ oia i to te tere (o “BircP’ to ratoi
raatira rahi) i nia i te hoê fenua papu, huru fatata rii i te poro. I reira tr,
ratou puhaporaa hoê aliuru ma maha ava‘e, e mai reira to ratou tapaparai
no
o
i te
Poro,
iia roto
i te
mau
i feruri atea, oia hoi
ravea ta ratou
te maifi
pa‘epa‘e tei urne hia e te uri i nia i te hiona. Area râ, auaa tl)
pahi reva i taeahia’i te 'poro; 100 hora to te pahi reva raaueraa i nia iho i
Poro, i te neneiraa i te hohoa o te mau mou‘a teitei roa e vai i taua vali^i
mau ra, (4300 metera te teitei). Ua itehia i teienei e; e Poro
pape paari
uri ,e te
mau
Poro i nia,
e e
Poro mouâi te Poro i
raton mau
alto
no
te
rare.
faahanahanaraa ia
—
Te tiai noa nei to Marite i
t^
j
ratou.
-i'
'
-
2. Ua
haperii te faaiteraa a te
Teiva v. a Taututefaatau tei polie
Vea nei, i te ava‘e i mairi aenei. E ere iï
i Pirae e o tei iteahia e 9 mahana i mui|
a‘e; o Mihimana v. râ a Tearahii.oana {23 imt.).
Ti
3. I te 8 no Eperera, te poheraa to tatou hoa here o Tupi vahiné
(MadaM
me A.
Goupil) i Papeete. Ua hope mai to Papeete i to’na tanuraa, i te !i^
no Eperera; o vai i
Papeete nei, tei ore i tauturuhia i te mahana o te ati, (Ü
taua vahiné paieti rahi e te aau aroha mau?
8
Te faaite nei
Vea. Porotetani i to’na aroha ivta’na mau tamarii.
o
Moni tauturu i te Vea
2anau
ra
e
^
'
'
1 tara. — Omoâ (Patu-Iva): Tihoti, 1 ata.
Poroüij
te afa. ■— Hatiheu
(Nuka-Hiva): Ariihano, 1 tara. ^
v.,
a-Pou): S. Kekela, Tekohu, Tapati, Mohonui, Penajiena, Huiii
lau,
Farani, Teikikaotai, Teikipahutai: 11 tara. — Tubuai; Cil
laamuihia:!? tara.
MAURUURU.
Imprimerie Eue Juventin. - Rue du Com* Destretnau
Papeete, Tahiti
Fait partie de Vea Porotetani 1930