EPM_Vea Porotetani_193001.pdf
- Texte
-
Te 30
O
te Matahiti
TENÜARE 1930
VEA P0ROTE1
l AITA’tU
E NIU E
HIA
1
TfA I TE TAATA’TOA IA HAAMAÜ MAORI RA O TEI HAAMAU
RA, OIA HOI TE Mesia RA O lESiT.
HOO I TE MATAHITI
HOÊ:
—
I Korinetia 3,11.
HOÉ
TABA
C. VERNIER, Directeur-Gérant.
la
'
Te faaite nei
i
o
noa’tu i to ratou
ora
lesia
,
O
Api.
Vea Porotetani i to’na aroha i to’na
ra mau utuafarei
Te aroha nei oia i te
!
na' i te Matahiti
mau
mau
hoa,
e
tae
e te mau diakono, e te Ekaoia, i roto i taua aroha raa, i te
oromètua,
te Fatu. E te amui atoa nei
||feia taurearea e te
mau
tamarii.
I Oia’toa te Hiii mana o te fenua tei faatere maite ia tatou i te
i^paeEi0outou
te ture o te fenijav
atoa,na fé aroha
'
(
;
, . ■
mure ore o
te Atva,
1 la tau marte Hau no ô mai i teAtua ra i nia ia outou paatoa, i nia
I to outou mau utuafare, i nia i te Ekalesia o te Fatu e i nia i to
fénua Tahiti. la tupu maite te aroha taeae, e te parau
;ia, e te parau mau, ia au i te Evanelia no lesu Mesia, i rotopu i te
■;atou
nau
mau
taata ; e
ia râhi noà te
'*3XVI,
tatou faaroo, ei haahamani maitai ia tatom (Salamo -
anaanaraa o to
naitairaa i te Atua, i ta’na mau
12, 13).
V. P.
.
E
nahea
vau
• ■
i teie Matahiî^
■
api?
taea hia e tatou te matahiti 1930. Ua
ia au i te hoê ahu tahilo, ua otarohia oia i to’na ra
airaa. E teie nei, teie mai nei te matahiti api, tei mua ia tatou i te taravà
Na roto i to te Atua aroha, ua
nairi 1929 i mûri, e,
;|oa
raa.
E àu ïa i te hoê api parau uouo e te raâ maitai tei ore â i pa-
O
Vl^A
paihia,
tia’i i te taata ia feruri rii i to’na mana'o mai te ui, i te omua-
e
teie matahiti
raa o
E nahea
vau.
e:
.
.
i teie matahiti
.
E nahea vau? Teie: E
i
Oia
i
POROTETANI
Eita
api?
rave
au
i le
ohipal
liupehupe noa oi vai a‘e te ao. Eita vau e
parahi noa, mai teie mau taata o te parapole, ta te fatu ô vine i ui e :
caha oulou i lia ohipa ore noa’i i ônei, e mairi noa’lu te mahana.
( mat. 20, 6.) Eita vau e haamâ i te faaapu, mai te taata o te parapole
tei haamâ, i te na o raa c: Eita e lia ia'u ia
faaapu ( Luka XVI, 13).
mau.
vau
taoto
e
li
»
E haamana‘0 râ
te turc O le
vau e:
Atua i nia i te taata. E
te
itoito, i te
mau
faahia’i te fenua nei
2. E nahea
ollipa,
te faaueraa matamua ïa a
o
reira, i teie matahiti api, e rave au, mai te
ohipa maitatai atoa, e ruperupe ai ta‘u mau faaapu, e fau-
vau
te
e
no
taata
mau
parahi i nia iho.
e
i teie rnatahiti. Teie
Ua ite papu vau e:
aita te hoê
E taux
:
i tau
au
ohipa ta‘u i
mau
mau
rave noa
ohipa iiao.
i te.matahiti
tahito, i afarn maitai.
■
■
Allia aenei tau moni i pau
maitai ai, e ore ai te opu e
tau
taime, i te hoê
mau
reira faahou ! E faaherehere
e na
E
reira
no
i te tino
tiamâ
papai
marii
eita
:
i te
mau
hoi;
ino
e
te maa-fenua
api,
e na
faahou i le
E
haapae
ra.
E
mau ava taero, tei taparahi
i taua peu ino rahi, ia vai-
roa vau
e
e
haaputu
tamata
vau
•th
or
V
P
^
peu ra,
vau i tau moni no ta‘u mau ta- fti
i te tâtâî i to‘u fare, e te hoo i
ai to‘u tura i te
e tupu
aro o
te taata. E
na
te Atua
^
,
i te pù'è,
au
mea au
ore
taua
au
i la'xi
aita’tura te mahana
o
e
matau rii atoa vau i taua ohipa
te Atua, no te mea te haapii
te inu, e te taiata. E faarue au i taua
e
tauturu mai.
no te mea
ohipa i te
i te faatau, e te eia,
ohipa riaria rahi, e na te Fatu
famue
K
ta
mai ta Paulo i 3e
i te uaina e tupu ai te taiata; ia î ra outou i te m
nei te pere
E
tu-
te Attia e tauturu mai ia‘u.
tauturu mai!
ino
e
taime,
tupu no roto i taua
e
to‘u utua-fare:
no
i te
haapae
e
Eiaha e taero
( Eph. V, 13). No reira,
:
au
inu
vau e
te Varua’toa
e
vau
varua
e
i te mau mea -faufaa ore, e ore ai te tino e
paia’t ! ( Is. LV, 1.) Aue, te mau‘a râhi o
ohipa fifi i te matahiti i mairi a'enei; eita vau
mau peu
ua
^
aro o
rii laiva. Ua faatau
'
t(
roa vau
te Fatu i riro ia‘u ei mahana nio‘a.
i te Sabati,
Ahia a'enei
à
Sapati, e aita hoi i au i to'u torô'a' faaroo! M
Papeete e hoo i ta'u mau tauhaa rii, ua faatano noâ vau i f
te poipoi Sabati no te hoi raa i tou mataeinaa, na nia i te mau auto. E
|F
aita vau i mata'u i to'u parahi noaraa i rotopu i te feia taero, e tei hei I
i te hei tiare
e o tei tuhi noa
E i to'u tapaeraa i to'u fare ma- |
to'u haereraa
la haere
au
i te matete
i te
i
...
.
.
.
VEA
POROTETANl
linaa i (aua Sabati ra, aita vau i
nere
noa
vau
e
taofo,
haapao faahou i te
rui noa’tu
e
3
pureraa avatea; ua
...
|I teie nei râ matahiti api, eita
(ere, mai te tumu
I
e
;
ha'ere tuutuuore
irau, e
‘U
!
himene i te
nahea
5. /1
vau e na reiia faahou; cita vau e ori
Sabati ; e haapao râ vau i taua mahana mo‘a
ore, i te
i te pureraa, e faaamu i to‘u varua, e tai'o i te
au
himene arueraa,
mau
i
vau
leic mataliiii
.
.
te Atuaetauturu mai.
e na
.
api? Teie:
faarujicrupe
e
i
au
utuafai'e.
'
Eiaha te ruperupe
j
i te
i
e
tino ana‘e ta‘u
imi: te ruperupe varua atoa râ, ia
e
reo o te taata paieti ra, o losua: ircw vau, e to‘u atoa ra uluakaamori ïa matou ia lehova ( los, XXIV, 15
y
J E haapii au i ta‘u mau tamarii i te mata‘u i te Atua, e i te faatura la’na.
‘e faahou.
i’ aapii au ia raton i te e‘a ia haere ra, e ia pa ri ratou ra, eita ïa e
î faaamu
ia ratou
vau
i te pureraa
ia
eraa ra,
^
ta‘u
mau
i te û ano'i orè
felii i te poipoi
e
i ta‘u i ite i ta'u
au
tamarii ia ori
noa
i le
i teahiahi,
nei
j^u i
parau
au
^afare. E
j
aeta mai.
1
ohipa maitatai
0 te
rnarii,
ï|au
I
j
roa
mau
hahaere
te
e
varua
taata. Oia
ua tae
te
e
a te
farii ia
vau:
e
haere
e
mau
e
haapiiraa bibilia,
tauturu
vau
i te
mau
otohe ai te
Fatu
e
te ite nei
mau
na’na
e
e
oc
ra
faatupu
vau
i
ia'na,
e
i te hoê
tae iho â vau;
mau
taurearea tei
Atua: e faaineine maitai
mea
te hi-
farerei i te tahi ma‘i, e haere
haapiiraa
hiaai
i
ohipa i te
no
te
pae
te paruparu
faaara faahou i to’na
^a, ia noaa te tatarahapa mâu, e ia faarue roa oia i
j ;a i te rima no lesu, te Faaora. ( Is. LV, 6 ).
( : mata na vau i te imi i te Basileia no te Atua e te
mai te
mau:
amui itoito
mai oia i te tahi tuhaa ohipa na‘u, i r'oto i te
e
nei te
i to
ora
opuataa, e
opi? Teie;
noa
teie matahiti, mai ta
au i ta‘u mau tuhaa
4e faaroo. E ia mairi noa’tu to‘u taeae i roto i te ino,
:
i
faatupu
faaroo.
to’na mana'o, e haere au e faaitoito
’
E
ta-himenehia taua
i to‘u utuafare i
tauturu mai i ta‘u
e
faatupu mai oia i te hoê
jhoro'a
'
te Atua
na
ani mai to‘u orometua ia’u
ia
^
te ora,
E nahea âvau i teie matahiti
.
lau
'
ia tae mai
e e
no te mea te
ia Zakaio: i teie nei mahana
j
î
e
te Parau.
mau metua, i mua ra. Eita vau e tuu
pô,
(^na uuru i te pô, i te irairaa i te tino
ââro
o
taua e‘a
ra.
mata
mai te
parau tia na’na.
.
.
ohipa iino, e ino ai te faaroo,
haapaoraa i mûri, eita ia vau e faatia, e patoi râ.
au
tauturu mai.
mau
VEA
Oia mau! E
tahito, e
i te paari
reira
na
faariro
e
POROTETANJ
vau
i te
i teie matahiti
api; E faaore
ohipa ei ohipa api
(1! Kor. V, 17; Phil. III, 13.)
vau
mau ra.
mau
Te tii rahi
Marite i
no
.
i te
au
mau mea
mai te titau i mua,|
;
Apatoa.
Ua faaliahia i Marite apatoa
i uta roa i te otia ho na fenual
Argentine, i te-va h i mau tei hau i te teitei no te anai-|
raa mou’a tei
parauhia leu Andes (e 400Ü melera te teitei tauail
vahi ra) te hoê tii iti rahi veo. E to vai te hoho'a tei laaauhiaÿ
Chili
e O
roto i taua tii ra? To te P’atu
na
atan i te
ihoolesu. Te loro
ta’na
ra
rimaf
haaniaitairaa i te fenua, e tei le aui te hoê SaLauro.
I nia i te nlu
tii ra, teie te
taua
o
i
papaihia:
puehu mau leic nei mau mou’a i le matai hou e moê ai i te
malira no na fenua néi, te tàpù ta ratou i lapu hua i le
pae
reo
E
avae^
lesu.
no
Le niu, teie le
Oia hoi to tatou hau
tei
E teie nei, eaha te
üa
raua,
te mat.
nuu
na
e
maro
noa
1899
ua
i te
avae
na
aau
e
na
no
roto i
te
te paean
hoe
area
rahi o-te ui i
fenua rahi
mairil’
nounou
hia,-
na
fenua
no
te tamai ; e ua ineine
e:
e
eiaha
peapca ;
e
area
ua
■
.
roal)
taata paietiE
piti mai te faa T
tamai. Riro
mau
e
mait('|_,
taatoa, no na fenua nei, ilaua ma-j|^
topa aéra te Hau. Ua ravahi te feia manaâ
fenua i marô hia
faatahe hia ia
mai, taua tii rahi
fenua
I
faariro ia tatou ei hoê {Eph. II U]
oteieohipa ? Teie : I feii noa na lauajlT
ia hau teie
e ua
pHhi rarahi fenua,
mau
;
te hui raatira
no
fenua i te
noaa
tei ootihia
Eperera 1900. 1 reira to te hoe
hau, tiaraa i nia, i roto i na fenua
itoito rahi,
nao
raiia
faaineine
hepo i to Le fenua
ihora te
tei
auraa
reo
tei tarava i ropu ia raua, iuta i te" vahi mou’a.
e o
te manao
no
o
fenua te tahi i te tahi
aenei.
e
I
E i te tahi mai pae o
na
F
hu%-
no
na
ropu.
E te
mau
pu-f^
hamanihia, i te veo rahil
lesu, te arii o te Hau, tei a'oi
e ua
aroha outou ia outou
iho. E i te
tef
mahanp i avar]|
hia'i taua tii rahi, i uta, i nia i te mou’a otia no na
fenua, tel
tàpùraa hia te Hau. no te mau ui amuri atu.
[i
l\
POROTETANI
VEA
Haamaramarama
II.
Ture.
raa
Te parau tuutuu.
I te avaei mairi aenei, ua faaite papu tatou
nehenehe ai i te hoe taata ia horo’a i ta’na
ahi taata ê atu.
Teie taua
5
i
na ravea
mau
-
ture
faufaa i te
piti:
na ravea e
1- Te parau pûpàraa
2 - Te parau tuutuu.
E na faataa tatou i te huru o te parau pûpùraa e te ravea e
nana’i oia, maori ràiaravehia i te aro o te Notera tarant mai te
j
tino roa le taata tho o tei hinaaro e pûpu
teie te tahi ; i reira ra e raana’i te parau
atn faufaa i le faufaa la’na e pùpù nei.
ae
o.~: E mea é roa le farau tuuLuu.
parau tuutuu i te
'1. E nehenehe
pârau
noa
raveraa
vahi tumu
e taa
ê ai te
:
papai i ta’na
parau
tuutuu i
te hoe àpi parau uouo, mai te ta-ite ore
poheraa
e
mana’i taua parau tuutuu
ra e
faufaa.
E nehenehe
I.
na
ra.
S. I mûri aé i lo’na
:
pûpùraa
i te hoe taata ia
^^to’na
iho fare, ino’na
nia i
taua
lè rire ai te
Teie
i ta’na mau faufaa.
pùpù e e ere ai te
aloa
hoi i te
noiera
farani,
e aore ra
i te
mau
a^Tavana i te mau fenua i Raro, ia papai i te ïnau
te feia te tae
IR
^te
mea
tino
faahepohia
i
roa
e te
mua
ia ratou
no
taua
parau tuutuu
ohipa ra. E ere rà
Ture.
*
*
*■
'
E teie nei
j^j’paraU tuutuu
^
||aana’i
1. la
e
mea
au
ia faataa maitai tatou i te hohoa tia
te
mau. Teie te mau vahi tei titauhia e te ture, e
te hoê parau tuutuu :
papai
o
roa
hia Le taatoa
raa o
te parau e te rima iho o te
|atu faufaa e horoa tuutuu nei i ta’na faufaa.
J.ie â.fatuEiaha
roa’tu le tahi rima ê atu ia papai, .eiaha te vahiné o
faufaa ia faatia i te
ohipa a to’na hoa mai te papai i nia iho, i
te huru ;« laiohia, e faatiahia»: o te faufaa ère.
3. Eiaha’toa te ohipa mai teie te huru : na te tahi rima é e
^‘^“'apai i te lino parau, e na te fatu faufaa e tuu noa i to’na rima
•
^
|ehoereomai teie
raro
to'i
i te parau.
4 ja faaite maitai hia i roto i te parau tuutuu te mahana e te
le matahili i papai hia’i te parau tuutuu ra. lamairi nea’tu
'ae e
reira vahi, ua faufaa ore roa
te parau.
-
vi
Fait partie de Vea Porotetani 1930